TEMĂ DE CONTROL OBLIGATORIE 1

1.Grupurile de sunete din cuvintele/structurile meargă, aripioară, i-a lăudat, mioriţă, sau sunt, în ordine:(a) diftong ascendent; triftong echilibrat; diftong ascendent şi diftong descendent; hiat; hiat;(b) diftong ascendent; triftong ascendent; diftong ascendent sintactic şi hiat; hiat; diftong descendent;(c)diftong descendent; triftong ascendent; diftong sintactic şi hiat; diftong descendent; hiat.

2. Numărul de sunete din cuvintele:cer, gherghină, închis, axiomă, ceilalţieste:(a) 3 sunete; 7 sunete; 5 sunete; 7 sunete; 8 sunete;(b) 2 sunete; 9 sunete; 6 sunete; 6 sunete; 8 sunete;(c) 3 sunete; 7 sunete; 6 sunete; 6 sunete; 7 sunete.

3. Accentuarea corectă, prin subliniere, a cuvintelorcurios, echipă, teleenciclopedie, icoană, calendareste:(a)curios, echipă, teleenciclopedie, icoană, calendar;(b)curios, echipă, teleenciclopedie, icoană, calendar;(c)curios, echipă, teleenciclopedie, icoană, calendar.

4. Despărţirea corectă în silabe a cuvintelorpunctual, calapod, şapcă, jucărie, sacralitateeste următoarea:(a)pun-ctu-al; ca-la-pod; şa-pcă; ju-că-ri-e; sa-cra-li-ta-te;(b)punc-tu-al; ca-la-pod; şap-că; ju-că-ri-e; sa-cra-li-ta-te;(c)punc-tu-al; ca-la-pod; şap-că; ju-că-ri-e; sac-ra-li-ta-te.

5. Rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie valorificate în textul dat este:,,Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. [...] «Caşcaval ţi-a

trebuit? Poftim caşcaval! Doamne!»” (Emil Gârleanu)(a)„” = semn de punctuaţie, marchează începutul şi sfârşitul unui text citat; n-avusese = cratimă, semn de ortografie, marchează elidarea vocalei u; punctul, semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unei fraze enunţiative;[...] = semn de punctuaţie, marchează lipsa unui fragment; «» = semn de punctuaţie, marchează citarea unui fragment în cadrul altui citat; ţi-a = cratimă, semn de ortografie, leagă forma neaccentuată a pronumelui personal de verbul auxiliar; ? = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ interogativ; ! = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ exclamativ;(b)„” = semn de ortografie, marchează începutul şi sfârşitul unui text citat; n-avusese = cratimă, semn de ortografie, marchează elidarea vocalei u; punctul, semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unei fraze enunţiative;[...] = semn de punctuaţie, marchează lipsa unui fragment; «» = semn de ortografie, marchează citarea unui fragment în cadrul altui citat; ţi-a = cratimă, semn de ortografie, leagă forma neaccentuată a pronumelui personal de verbul auxiliar; ? = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ interogativ; ! = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ exclamativ; () = semn de punctuaţie, marchează o completare;(c)„” = semn de punctuaţie, marchează începutul şi sfârşitul unui text citat; n-avusese = cratimă, semn de ortografie, marchează elidarea vocalei u; punctul, semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unei fraze enunţiative;[...] = semn de punctuaţie, marchează lipsa unui fragment; «» = semn de punctuaţie, marchează citarea unui fragment în cadrul altui citat; ţi-a = cratimă, semn de ortografie, leagă forma neaccentuată a pronumelui personal de verbul auxiliar; ? = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ interogativ; ! = semn de punctuaţie, marchează sfârşitul unui enunţ exclamativ; () = semn de punctuaţie, marchează o completare;

1

(1. 2p.; 2. = 1 p.; 3. = 2 p.; 4. = 2 p.; 5. = 2 p.;din oficiu = 1 p.)Timp de lucru: 5 ore

TEMĂ DE CONTROL OBLIGATORIE2

I. Se dă textul:„Şi s-a întâmplat ca un fecior de crai să se rătăcească în pădurea aceea şi, dând peste

căsuţa piticilor, să le ceară găzduire peste noapte. A doua zi, când o porni la drum, văzu sicriul din creştetul muntelui şi pe frumoasa Albă-ca-Zăpada, şi citi cu nesaţ ce scria deasupra, cu slove de aur. Şi cum privea ca vrăjit şi nu se putea desprinde de locul acela, începu a-i ruga pe pitici:

– Daţi-mi mie sicriul şi-o să vă dau în schimb tot ce vi-o pofti inima!Dar piticii îi răspunseră:– Nu ţi-l dăm nici pentru tot aurul din lume.Dacă văzu aşa, feciorul de împărat îi rugă şi cu mai multă stăruinţă şi ardoare”(Fraţii

Grimm)

Alegeţi varianta corectă pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:1. Cuvintele crai, găzduire, noapte, şi, scria, slove, privea, nu, mie fac parte din:(a) vocabularul fundamental şi clasa regionalismelor;(b) clasa arhaismelor şi vocabularul fundamental;(c) clasa regionalismelor şi clasa arhaismelor.2. Unităţile lexicale actualizate în text sunt:(a) cuvinte;(b) expresii;(c) cuvinte şi expresii.3. Cuvintele compuse şi cuvintele formate prin conversiune prezente în text sunt:(a) cuvinte compuse: a doua, Albă-ca-Zăpada, deasupra; cuvinte formate prin conversiune: aceea, acela, tot, multă;(b)cuvinte compuse: peste, desprinde, Albă-ca-Zăpada; cuvinte formate prin conversiune: aceea, deasupra, tot;(c) cuvinte compuse: a doua, aşa, nesaţ; cuvinte formate prin conversiune: acela, a, multă.4. Cuvintele de mai jos sunt derivate cu sufixe diminutivale diferite de cel valorificat în textul dat:(a) tătic, floricică, văcuţă, inimioară;(b) copilaş, fetiţă, băieţel, lăcrămioară;(c)măsuţă, plăpumioară, căniţă, binişor.5. Omonimele valorilor din text ale cuvântului osunt:(a) o – articol nehotărât; o – adjectiv pronominal nehotărât; o – numeral cardinal cu valoare adjectivală; o – interjecţie; o – substantiv, în metalimbaj; o – pronume personal propriu-zis, genul feminin;(b) o – articol nehotărât; o – adjectiv pronominal nehotărât; o – numeral cardinal cu valoare adjectivală; o – interjecţie; o – substantiv, în metalimbaj; o – pronume personal propriu-zis, valoare neutră;

2

(c) o – articol nehotărât; o – adjectiv pronominal nehotărât; o – verb auxiliar, formă populară; o – interjecţie; o – substantiv, în metalimbaj; o – pronume personal propriu-zis, genul feminin.6. Omonimul cuvântului mie(din text) este:(a) Se va vedea peste o mie de ani;(b) A cumpărat o mie albă.;(c) Mi-e dor de vacanţă.

II. Modul de formare a cuvintelor de mai jos este: (a) trosc-pleosc= compunere prin alăturare cu cratimă; un tânăr = conversiune intermorfologică;intrajudeţean = derivare parasintetică;dumnealui = compunere prin contopire; răţoi= derivare cu sufix moţional;(b)trosc-pleosc= compunere prin alipire; un tânăr = conversiune intramorfologică;intrajudeţean = derivare parasintetică;dumnealui = compunere prin contopire; răţoi= derivare cu sufix moţional;(c)trosc-pleosc= compunere prin alăturare cu cratimă; un tânăr = conversiune intermorfologică;intrajudeţean = compunere prin contopire;dumnealui = compunere prin contopire; răţoi= derivare cu sufix augmentativ.

III. Sinonimele frazeologice ale cuvinteloratenţie, a muri, dimpotrivă, ceva, a uita sunt: (a) neatenţie, a trăi, contrar, altceva, a-şi aminti;(b) nebăgare de seamă, a deceda, altminteri, cine ştie ce, a pierde;(c) băgare de seamă, a da ortul popii, din contra, cine ştie ce, a pierde din vedere.

IV. În loc de Un procent de 80% dintre copii participă la concurs., corect este:(a) Un procent de 80% participă la concurs.(b)80% dintre copii participă la concurs.(c)Un procent de 80% dintre copii participă la concurs.(I. 1 = 1 p.; 2 = 1 p.; 3 = 1 p.; 4 = 1 p.; 5 = 1 p.; 6 = 1 p.; II. = 1 p.; III. = 1 p.; IV. = 1 p.; din oficiu = 1 p.)Timp de lucru = 5 ore

TEMĂ DE CONTROL OBLIGATORIE3

I.Se dă textul:,,Cucoşu-n depărtare intonă o fanfară!/Copila cu grăbire din valuri iese-afară./Ah!

Unde-i e rochiţa şi unde-al ei noroc?../Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc/Ce vine ş-o cuprinde cu braţele-ntr-o clipă;/Dar grabnic se aude un freamăt de aripă,/Şi dalba-mpărăteasă, din braţe-i dispărând,/Se schimbă-n rândunică şi fuge-n cer zburând!”

(Vasile Alecsandri)Cerinţe:

1. Cuvintele marcate în text au următoarele valori morfologice şi funcţii sintactice (se consideră corecte doar răspunsurile complete!):(a) intonă= verb, predicat verbal;din valuri = prepoziţie + substantiv comun, atribut substantival prepoziţional; Ah = interjecţie propriu-zisă, predicat; Unde = adverb interogativ de loc, complement circumstanţial de loc; al ei = articol posesiv-genitival + pronume personal propriu-zis, atribut pronominal genitival; Ce = pronume relativ, complement direct; o = pronume personal propriu-zis, complement direct; dalba = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;(b) intonă= verb predicativ, predicat verbal; din valuri = prepoziţie + substantiv comun, complement circumstanţial de loc; Ah = interjecţie propriu-zisă, fără funcţie sintactică; Unde =

3

adverb interogativ de loc, complement circumstanţial de loc; al ei = articol posesiv-genitival + pronume personal propriu-zis, atribut pronominal genitival; Ce = pronume relativ, subiect; o = pronume personal propriu-zis, complement direct; dalba = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;(c) intonă= verb predicativ, predicat verbal; din valuri = substantiv comun precedat de prepoziţie, complement circumstanţial de loc; Ah = interjecţie propriu-zisă, fără funcţie sintactică; Unde = pronume relativ, fără funcţie sintactică; al ei = articol posesiv-genitival + pronume personal propriu-zis, atribut pronominal genitival; Ce = pronume relativ, subiect; o = pronume personal propriu-zis, complement direct; dalba = substantiv comun, atribut substantival.2. Verbele aflate, în text, la un mod nepersonal, nepredicativ sunt:(a) dispărând, zburând;(b) grăbire, zburând;(c) dispărând, se aude.3. Părţile de vorbire perifrastice din text sunt:(a)cu grăbire = locuţiune adverbială de mod; de foc = locuţiune substantivală; -ntr-o clipă = locuţiune adverbială de timp;(b) cu grăbire = locuţiune adverbială de mod; -ntr-o clipă = locuţiune adverbială de timp;se schimbă = locuţiune verbală;(c) -n depărtare = locuţiune adverbială de loc; cu grăbire = locuţiune adverbială de mod; -ntr-o clipă = locuţiune adverbială de timp.4. Cuvântul o are următoarele valori morfologice diferite de cele din text:(a) în text, o = articol nehotărât, pronume personal propriu-zis; alte valori morfologice: interjecţie, adjectiv pronominal nehotărât, verb auxiliar, numeral cardinal, pronume personal cu valoare neutră, substantiv în metalimbaj;(b) alte valori morfologice: pronume nehotărât, interjecţie, adjectiv pronominal nehotărât, verb, numeral cardinal, pronume personal cu valoare neutră, substantiv în metalimbaj;(c) în text, o = numeral cardinal, pronume personal propriu-zis; alte valori morfologice: interjecţie, adjectiv pronominal nehotărât, verb auxiliar, articol, pronume personal cu valoare neutră, substantiv în metalimbaj.5. Precizaţi elementele din structura morfematică a cuvintelor: mari, un freamăt, dispărând, şi, -n cer.(a) mari = radicalul mar- + desinenţa -i; un freamăt = radicalul fream- + desinenţa -ăt + cuvântul-flectiv articolul nehotărât un; dispărând = radicalul dispăr- + sufixul pentru gerunziu -ând; şi = radicalul şi + desinenţă zero; -n cer = radicalul cer + cuvântul-flectiv prepoziţia simplă -n;(b) mari = radicalul mar- + desinenţa -i; un freamăt = radicalul freamăt + desinenţa zero + cuvântul-flectiv articolul nehotărât un; dispărând = radicalul dispăr- + sufixul pentru gerunziu -ând; şi = fără structură morfematică; -n cer = radicalul cer + desinenţa zero + cuvântul-flectiv prepoziţia simplă -n;(c) mari = radicalul mari + desinenţa zero; un freamăt = radicalul freamăt + cuvântul-flectiv articolul nehotărât un; dispărând = radicalul dispăr- + sufixul pentru gerunziu -ând; şi = fără structură morfematică; -n cer = radicalul cer + cuvântul-flectiv prepoziţia simplă -n.6. Tipurile de pronume valorificate în textul dat sunt:(a) pronume personal propriu-zis, pronume relativ, pronume reflexiv;(b) pronume personal, pronume interogativ, pronume reflexiv;(c) pronume nehotărât, pronume relativ, pronume reflexiv.

4

II. Un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ poate îndeplini următoarele funcţii:(a) subiect, atribut verbal, nume predicativ, predicat verbal, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop;(b) subiect, atribut verbal, nume predicativ, predicat verbal, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de cauză, complement de agent;(c) subiect, atribut verbal, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop.III. Enunţurile de mai joc conţin verbe copulative:(a) Ei au rămas uimiţi. Au însemnat totul în agendă.(b)Ei au rămas pe loc. Copilul însemna totul pentru bunici.(c)Ei au rămas uimiţi. Aceasta înseamnă că au fost atenţi.IV. În limba română există (conform sintezei din unitatea de curs) următoarele tipuri de numerale:(a) numeral cardinal, numeral ordinal, numeral colectiv, numeral distributiv, numeral multiplicativ, numeral adverbial/iterativ, numeral fracţionar;(b)numeral cardinal, numeral ordinal, numeral colectiv, numeral distributiv, numeral multiplicativ, numeral adverbial/iterativ;(c)numeral cardinal, numeral colectiv, numeral distributiv, numeral multiplicativ, numeral adverbial/iterativ, numeral fracţionar.(I. 1 = 1 p.; 2 = 1 p.; 3 = 1 p.; 4 = 1 p.; 5 = 1 p.; 6 = 1 p.; II. = 1 p.; III. = 1 p.; IV. = 1 p.; din oficiu = 1 p.)Timp de lucru = 5 ore

TEMĂ DE CONTROL OBLIGATORIE4

Se dă textul:„Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna; în mijlocul odăii se opreşte, adulmecă lacom

mirosul de caşcaval, apoi, zărind motanul, se repede şi latră cu înverşunare. Ar sări în ocniţă dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniştit ce-i, mârâie şi latră. Apoi tace şi cu ochii aţintiţi la motan aşteaptă să coboare. Numai uneori întoarce capul spre poliţa de unde brânza parcă-l ademeneşte. Şi astfel, câteştrei duşmanii: şoarecele în gaură, motanul în ocniţă şi câinele în mijlocul odăii, se pândesc munciţi de acelaşi gând.”

(Emil Gârleanu)Alegeţi varianta corectă pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Textul de mai sus aparţine:(a) stilului beletristic oral;(b) stilului beletristic scris;(c) stilului publicistic.2. Principala valenţă stilistică a textului (prin raportarela problematica figurilor de stil) este:(a) personificarea;(b) metafora;(c) epitetul.

5

3. Enunţurile de mai jos conţin alte tipuri de subiect decât cele existente în textul dat:(a) în text există subiect simplu şi subiect subînţeles;Vii şi tu? (subiect inclus); Ninge. (subiect nedeterminat); Fetiţa şi băieţelul sunt veseli. (subiect multiplu);(b) Vii şi tu? (subiect inclus); Fetiţa şi băieţelul sunt veseli. (subiect multiplu);(c) în text există subiect exprimat şi subiect inclus; Vine? (subiect subînţeles); Ninge. (subiect nedeterminat).4.Complementele directe din textul dat sunt:(a) mirosul, motanul, -l;(b) mirosul, motanul, capul, -l, se;(c) mirosul, motanul, capul, -l.5. Cuvinteleîn mijlocul odăii, zărind, de dinainte, -l, acelaşiau următoarele funcţii sintactice şi valori morfologice:(a) în mijlocul odăii= complement circumstanţial de loc, substantiv comun precedat de locuţiune prepoziţională;zărind= complement circumstanţial de timp, verb predicativ;de dinainte= atribut adverbial, adverb precedat de prepoziţie;-l= complement direct, pronume personal propriu-zis;acelaşi= atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ;(b) în mijlocul odăii= substantiv comun precedat de locuţiune prepoziţională ,complement circumstanţial de loc;zărind= verb predicativ, complement circumstanţial de timp;de dinainte= adverb precedat de prepoziţie,atribut adverbial;-l= pronume personal propriu-zis, complement direct;acelaşi= adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival;(c) în mijlocul odăii= complement circumstanţial de loc, substantiv precedat de prepoziţie;zărind= complement circumstanţial de cauză, verb nepredicativ;de dinainte= complement circumstanţial de loc, adverb precedat de prepoziţie;-l= complement direct, pronume personal propriu-zis;acelaşi= atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ.6. Expansiunea construcţiei zărind motanuleste:(a) văzând motanul;(b) pentru că a zărit motanul;(c) când a zărit motanul.7. Raporturile sintactice reperate în text sunt:(a) raportul de incidenţă, raportul de coordonare, raportul de subordonare;(b) raportul de inerenţă, raportul de coordonare, raportul de cubordonare;(c) raportul de subordonare, raportul de coordonare.8. Propoziţia de unde brânza parcă-l ademeneşteeste:(a) propoziţie subordonată circumstanţială de loc;(b) propoziţie incidentă;(c) propoziţie subordonată atributivă.9. Fraza Este de înţeles cum a procedat. conţine:(a) o propoziţie subordonată subiectivă având ca termen regent o construcţie verbală impersonală;(b) o propoziţie subordonată circumstanţială de mod având ca termen regent un verb la supin;(c)o propoziţie subordonată completivă directă având ca termen regent un verb la supin.(1. = 1 p.; 2. = 1 p.; 3. = 1 p.; 4. = 1 p.; 5. = 1 p.; 6. = 1 p.; 7. = 1 p.; 8. = 1 p.; 9. = 1 p.; din oficiu = 1 p.)Timp de lucru = 5 ore

6