Tema 4.Proceduri de Audit Utilizate În Angajamentul de Audit

7/25/2019 Tema 4.Proceduri de Audit Utilizate n Angajamentul de Audit

1/17

Tema 4. Proceduri utilizate in angajamentul de audit financiar

4.1. Rolul si tipurile procedurilor de audit

4.2. Proceduri de audit utilizate pe faze ale procesului de audit

4.3. Proceduri de audit ulterioare finalizrii procesului de audit

4.4. Tehnica sondajului aplicat n misiunea de audit

4.1. Rolul si tipurile procedurilor de audit

Pentru a dovedi fidelitatea declaratiilor conducerii cuprinse in situa iile financiare, pentru

fundamentarea opiniei de audit, auditorul utilizeaza diverse proceduri prin care obtine probe de audit.Probele de auditreprezinta informatii obtinute de auditor din documente primare si contabile pe care

se fundamenteaza situatiile financiare (facturi, contracte, registre etc.), din surse colaterale sistemului

contabil sau surse externe referitoare la entitatea auditata. Probele de audit stau la baza formularii opiniei de

audit.

Sursele colaterale si externe de informatii pot fi:

din exteriorul entitatii auditate (confirmarile de la terti, banci); din interiorul entitatii auditate (discutii cu angajatii care pot infirma sau confirma datele prezentate

in situa iile financiare).

Prin procedurile de audit, auditorul trebuie sa colecteze probe de audit:

suficiente, respectiv sa fie destule din punct de vedere cantitativ, pentru fundamentarea opiniei de

audit, pentru ca aceasta sa asigure nivelul de incredere dorit; adecvate, respectiv probele de audit sa fie de calitate, avind in vedere:

relevanta, anume sa fie pertinente pentru auditor, probind sau infirmind declaratiile

conducerii entitatii; credibilitatea,prezentind un grad de incredere ridicat pentru auditor si utilizatorii situa iilor

financiare.Procedurile de audit pot fi clasificate dupa mai multe criterii: (Clasif proced de audit)

dupa destinatia pe care o au in procesul de audit:proceduri de intelegere a controlului intern; testele mecanismelor de control; teste substantiale ale operatiunilor, tranzactiilor;procedurile analitice;

1


2/17

testele substantiale ale soldurilor. in functie de tipul de risc evaluat:

proceduri de evaluare a riscului de control; proceduri de evaluare a riscului de nededectare.O clasificare mai sintetica a procedurilor de audit este in:

I. proceduri de fond;II. proceduri de testare a controlului intern;

III. proceduri complementare.I. Procedurile de fond folosite pentru obtinerea probelor de audit constituie proceduri efectuate

cu scopul de a descoperi (identifica) erorile semnificative, care afecteaza situa iile financiare.

Procedurile ce tin de esenta la rindul sau se impart in trei categorii: (Clasif proced de fond)1. teste sustantiale ale operatiunilor! tranzactiilorse folosesc pentru evaluarea tranzactiilor ce au

avut loc in cadrul entitatii si inregistrate in rulajele debitoare si creditoare ale conturilor.Obiectivele urmarite prin aceste proceduri de audit au in vedere examinarea documentelor care stau la

baza inregistrarilor, asigurind: verificarea plenitudinei inregistrarilor evenimentelor petrecute in entitate, a corectitudinii inregistrarii

lor in contabilitate, vizind identificarea subevaluarii elementelor situa iilor financiare, datorita neinregistrarii

unor operatiuni, tranzactii; confirmarea realitatii tranzactiilor, verificind desfasurarea acestora in realitate si probarea lor cu

documente justificative, pentru depistarea eventualelor tranzactii fictive care au generat supraevaluarea

elementelor situatiilor financiare; verificarea modului de respectare a principiului contabilitatea de angajamente etc.2. teste sustantiale ale soldurilor conturilor au ca obiectiv soldurile conturilor existente la un

moment dat si nu rulajele tranzactiilor care au determinat aceste solduri (ex: se verifica soldul creantelor

prin confirmarea tertilor, fara a urmari tranzactiile cu acel client);3. procedurile analitice sunt folosite pentru analiza informatiilor din situa iile financiare, anume a

relatiilor existente intre: diferite categorii de informatii; informatii curente si cele precedente; informatii curente si cele din bugetele previzionate.

Aplicarea in timp a procedurilor de fond se face astfel:1. testele substantiale ale operatiunilor se aplica pina la inciderea exercitiului financiar;

2. testele substantiale ale soldurilor conturilor se aplica de regula, dupa inceierea exercitiuluifinanciar.

In practica, de regula, se aplica teste substantiale ale soldurilor conturilor si inainte de inciderea

exercitiului financiar, procedindu!se la: asistarea la inventariere a activelor; obtinerea confirmarilor de la terti.

2


3/17

"ot pina la inciderea exercitiului financiar, auditorul efectueaza verificari in ceea ce priveste riscul

aparitiei erorilor semnificative, testind: eficacitatea controlului intern; posibilitatea ca conducerea sa emita raporturi eronate; eficienta sistemului contabil.#aca rezultatele verificarilor sunt pesimiste, auditorul va proceda la verificarea soldurilor conturilor si

la inciderea exercitiului financiar.$ria de aplicare a procedurilor de fond depinde de nivelul stabilit pentru riscul de nedetectare. %u cit

riscul de nedetectare este mai mic, cu atit procedurile de fond vor fi mai detaliate.II. Procedurile de testare a controlului intern sunt verificari asupra sistemului contabil si de control

intern prin care se evalueaza riscul de control, furnizind probe de audit necesare evaluarii celor

doua sisteme.III. Procedurile complementare cele mai utilizate sunt: examinarea; observarea; examinarea inregistrarilor si documentelor (documentarea); solicitarea si confirmarea; recalcularea.#eoarece auditul situa iilor financiare cunoaste & etape de baza, procedurile de audit pot fi grupate pe

fiecare etapa de exercitare a auditului: (Etapele proced de audit)proceduri de audit aferente etapei premergatoare a controlului de audit;proceduri de audit aplicate la etapa planificarii, procedurile care se refera la lucrarile premergatoare

si cele legate nemijlocit de intocmirea planului de audit si a programului de audit;

proceduri de audit aplicate la etapa verificarii pe teren a clientului;proceduri de audit aplicate la etapa finisarii auditului.

4.2. Proceduri de audit utilizate pe faze ale procesului de auditRealizarea procesului de audit vizeaza calitatea probelor necesare verific'rii declaraiilor

managementului din situa iile financiare, scop n care auditorul desf'*oar' numeroase activit'i, teste asupra

sistemului de control intern, operaiunilor, soldurilor conturilor, toate cuprinse ntr!un proces de audit.Procesul de audit constituie ansamblul activit'ilor de audit definite de o metodologie stabilit'

asupra principalelor tupuri de teste aplicate informaiilor din situa iile financiare, asupra tenicilor de audit

prin care se realizeaz' activit'ile desf'*urate de auditor.Procesul de audit poate fi sintetizat n patru faze, cuprinznd mai multe etape, dup cum

urmeaz: (!azele procesului de audit) Faza de planificare:

+tapa de pre!planificare a auditului; +tapa de cunoa*tere a clientului; +tapa de efectuare a procedurilor analitice preliminare;

3


4/17

+tapa de stabilire a pragului de semnificaie; +tapa de evaluare a riscurilor; +tapa de ntocmire a planului de audit *i a programului de audit.

Faza de efectuare a testelor mecanismelor de control i a testelor substantiale ale

operaiunilor: +tapa de efectuare a testelor mecanismelor de control; +tapa de efectuare a testelor substantiale ale operaiunilor.

Etapa de efectuare a procedurilor analitice i a testelor substantiale ale soldurilor conturilor: +tapa de efectuare a procedurilor analitice; +tapa de efectuare a testelor substantiale ale soldurilor conturilor.

Etapa de finalizare a angajamentului de audit: +tapa de verificare a datoriilor contingente; +tapa de verificare a evenimentelor ulterioare; +tapa de colectare a probelor finale; +tapa de evaluare a rezultatelor; +tapa de ntocmire a raportului de audit; +tapa de comunicare a rezultatelor c'tre comitetul de audit *i managementul entit'ii.

4.2.1. Proceduri de audit utilizate n faza de planificaren cadrul fazei de planificare auditorul raioneaz' asupra modalit'ilor n care activit'ile de audit

trebuie planificate pentru a!*i ndeplini responsabilit'ile, pentru a fi atinse obiectivele de audit cu un cost ct

mai mic al colect'rii probelor de audit.nelegerea activit'ii entit'ii, a ramurii din care acesta face parte este important' pentru realizarea

riguroas' a angajamentului de audit.

Pe de alt' parte, nelegerea controlului intern *i evaluarea lui ca fiind corespunz'tor determin'planificarea unei cantit'i mai mici de probe de audit, dect n cazul cnd mecanismele de control intern sunt

considerate inadecvate.Procedurile de audit utilizate n faza de planificareajut' la identificarea mecanismelor de control

specifice adoptate de entitate pentru reducerea probabilit'ii apariiei unor erori sau fraude ce ar putea s' nu

fie identificate *i corectate.Principalele proceduri de audit folosite pentru identificarea, n"ele#erea mecanismelor de

control aplicate n entitate sunt: "hestionarea conducerii entit#ii $i a personalului acestuia , procedur' important' pentru

ngelegerea controlului intern *i actualizarea informaiilor despre acesta, n cazul auditului

recurent; %tilizarea cuno$tin#elor anterioare despre entitate, cuno*tine obinute de auditor n cazul

angajementului de audit anterior, aceasta pentru c' mecanismele de control intern nu se

scimb' frecvent;

4


5/17

&nalizrea documentelor justificati'e $i a e'iden#elor contaile- care ar trebui prezentate n

manuale de politici *i proceduri ale entit'ii - comparnd prezent'rile acestora din manualele

de politici *i proceduri cu documentele *i evidenele contabile ntocmite de entitate, pentru a

obine probe de audit care indic' dac' politicile *i mecanismele de control au fost sau nu puse

n aplicare; (ser'area acti'it#ilor! oper#iunilor entit#ii! a modului n care acestea sunt efectuate)

Prezentarea mecanismelor de control.

nelegerea controlului intern al entit'ii solicit' o descriere a mecanismelor de control care se impune

a fi fixat' pe urm'toarele elemente: ursa de provenien' a documentelor, registrelor; /odul de ntocmire a documentelor, registrelor; 0egistrul n care se consemneaz' documentul, num'rul de exemplare, modul de clasificare,

arivare, anulare etc.; #escrierea principalelor mecanisme de control adaptate n vederea realiz'rii activit'ilor *i a

diminu'rii riscurilor.C$estionarele de control interncuprind ntreb'ri formulate de auditor la care, n general, r'spunsul

sa d' prin 1da2 sau 1nu2. %eza&anta'ul c$estionarelorconst' n faptul c' aceasta ajut' la cunoa*terea

p'rilor componente ale sistemului de control intern, neoferind o imagine de ansamblu asupra acestuia.Acti&it"ile fazei de planificareasigur' o estimare a riscului inerent, a riscului de audit, a riscului de

control, precum *i stabilirea estimativ' a pragului de semnificaie, toate acestea fiind necesare pentru

ntocmirea planului *i a programului de audit.

4.2.2. Proceduri de audit utilizate n faza de efectuare a testelor mecanismelor de control $i a

testelor sustantiale ale opera#iunilorObiecti&ele urm'rite de auditor n faza de efectuare a testelor mecanismelor de control *i a testelor

substantiale ale operaiunilor sunt: Obinerea de probe pentru mecanismele specifice de control care justific' nivelul riscului de

control estimat n faza de planificare, mai ales atunci cnd estimarea f'cut' este mai mic' de

3445; Obinerea de probe care s' demonstreze corectitudinea monetar' a operaiunilor, utilizndu!se

procedurile de testare substantiala a operaiunilor.%ele dou' tipuri de teste, de regul', se efectueaz' de auditori n acela*i timp.

Pentru &erificarea func"ionrii mecanismelor de control intern auditorul poate utiliza

urmtoarele proceduri: "hestionarea conducerii $i angaja#ilor entit#ii! procedura fer' probe de audit, ns' acestea

trebuie s' fie coordonate cu alte probe obinute din surse mai credibile;

5


6/17

&nalizarea documentelor justificati'e! a e'iden#elor! respectiv documentarea pentru a se

asigura c' documentele sunt adecvat ntocmite, complete, justificate prin semn'tura

persoanelor n drept s' le acorde; *olosirea proelor din auditul precedent! mai ales n situaia n care n angajamentul de audit

precedent s!a identificat un mecanism de control care nu funcioneaz' eficient; (ser'area acti'it#ilor de control intern! mai ales a celor care nu las' o urm' documentar'

pentru ca auditorul s' observe modul n care sunt efectuate aceste mecanisme de control intern

n diferite momente.#ac', urmare a test'rii primului obiectiv, mecanismele de control sunt evaluate necorespunz'tor sau n

aplicarea acestora se constat', atunci se vor extinde testele substantiale ale operaiunilor.

4.2.3 Proceduri de audit utilizate n faza de efectuare a procedurilor analitice $i a testelor

sustantiale ale soldurilor conturilorn faza dat' se urm're*te obinerea de probe suficiente pentru a verifica dac' informaiilor cuprinse n

soldurile finale ale conturilor, dar *i n anexele la situa iile financiare sunt fidel prezentate.Procedurile utilizate:

Proceduri analitice prin care se estimeaz' caracterul rezonabil al operaiunilor *i soldurilor

conturilor, prin utilizarea comparaiilor *i diver*ilor indicatori; Teste sustantiale ale soldurilor conturilor, efectuate cu scopul de a verifica existena unor

erori n soldurile conturilor care stau la baza ntocmirii situa iilor financiare.Procedurile analitice datorit' costului sc'zut sunt utilizate, de regul', atit nainte de nciderea

exerciiului financiar (n scopul planific'rii unor proceduri de audit), ct *i dup' data nciderii exerciiuluifinanciar cnd acestea sunt mai utile n efectuarea diferitelor comparaii.

Procedurile analitice trebuie efectuate naintea test'rii detaliate a soldurilor pentru c' ele indic' ct de

profund trebuie efectuate aceste test'ri asupra informaiilor coninute n soldurile conturilor.Testele sustantiale ale soldurilor conturilorsunt proceduri aplicate, n mod obi*nuit, dup' celelalte

tipuri de proceduri, dup' finalizarea procedurilor analitice, dup' aplicarea testelor mecanismelor de control,

a testelor substantiale ale operaiunilor. n majoritatea cazurilor aceste proceduri se efectueaz' dup' data

finaliz'rii situa iilor financiare.ntre cantitatea de teste substantiale ale soldurilor conturilor, pe de o parte, *i gradul de cunoa*tere a

entit'ii auditate, rezultatele nelegerii controlului intern, ale estim'rii riscului de control, ale procedurilor

analitice, pe de alt' parte, exist' o leg'tur' direct', anume: dac' auditorul a concuzionat existena unui nivel

rezonabil de asigurare ca urmare a celorlalte proceduri, atunci testele substantiale ale soldurilor vor fi mai

reduse. "otu*i este necesar' testarea detaliat' a soldurilor conturilor semnificative din situa iile financiare.

4.2.4. Proceduri utilizate n faza de finalizare a angajamentului de audit

6


7/17

Obiecti&ele fazei de finalizare a an#a'amentului de audit sunt: %olectarea unor probe suplimentare referitoare la situa iile financiare; intetizarea rezultatelor; %omunicarea cu entitatea *i emiterea raportului de audit.

"oate aceste activit'i se caracterizeaz' prin subiectivism, bazndu!se pe raionamentul profesional al

auditorului.Etapele fazei de finalizare a an#a'amentului de audit :

3) e verific' activele *i datoriile contingente;6) e verific' evenimentele ulterioare, produse dup' data situatiilor financiare;7) e colecteaz' probele finale;&) e evalueaz' rezultatele;8) e ntocme*te raportul de audit;9) e comunic' rezultatele managementului entit'ii.

1+ &cti'ele $i datoriile contingentetrebuie prezentate n notele explicative ale situatiilor financiare

ntr!un mod adecvat. #e regul' aceste angajamente se identific' n etapele anterioare, iar n aceast'

faz' se deruleaz' proceduri suplimentare pentru cunoa*terea n detaliu a: itigiilor n curs legate de nc'lcarea legislaiei; araniilor oferite pentru produsele entit'ii; araniilor acordate terilor etc.

Prezentarea activelor *i datoriilor contingente n notele explicative ale situa iilor financiare solicit': #escrierea naturii evenimentului contingent; Prezentarea opiniei juristului eniti'ii, a managementului asupra deznod'mntului posibil al

evenimentului contingent.Procedurile de audit pentru testarea evenimentelor contingente, de regul', vizeaz' activit'i mult mai

greu de efectuat pentru identificarea evenimentelor nenregistrate, dect cele de verificare a evenimentelornregistrate, declarate n documentele entit'ii.

Principalele proceduri care pot fi utilizate de auditor pentru identificarea e&enimentelor

contin#ente sunt: +xaminarea proceselor verbale $$, %onsiliului de $dministraie; Obinerea de la juristul entit'iia unei situaii privind litigiile n curs *i a altor eventuale datorii; $naliza celtuielilor juridice; +xaminarea rapoartelor fiscale din anul curent *i precedent; %estionarea managerilor entit'ii privind posibilitatea existenei unor evenimente contingente

nedezv'liute, neprezentate; $nalizarea informaiilor din documentele care ar indica evenimente contingente (ex. crisori

de confirmare) etc.olicitarea informaiilor de la juri*tii entit'ii auditate constituie o procedur' important', ntru!ct

juri*tii vor cunoa*te probabil litigiile *i reclamaiile n a*teptare, care ar putea fi omise n a fi prezentate de

manageri.

7


8/17

$ceast' solicitare se impune a fi efectuat' n scris, redactat' cu antetul clientului *i semnat' de un

manager al entit'ii.


9/17

#ocumentarea asupra proceselor verbale ale $$, %onsiliului de $dministraie,

ntocmite dup' data de ncidere a exerciiului financiar; %estionarea conducerii entit'ii *i a angajailor ceie.

3+ Procedurile de audit din etapa colectrii probelor finale pot fi #rupate n patru cate#orii:a) Proceduri analitice finale asigur' o ultim' revizuirea informaiilor din situa iile financiare.

+le constau de regul' din:$naliza caracterului adecvat al probelor de audit colectate;$naliza evenimentelor neobi*nuite, a evoluiei neobi*nuite ale soldurilor unor conturi

etc.%a urmare a efectu'rii procedurilor analitice finale ar putea ap'rea nevoia colect'rii unor noi probe

de audit.b) Proceduri de evaluare a continuitii activitii entitii se realizeaz' prin:

Proceduri analitice;#iscuii cu managerii;

+xaminarea planurilor de perspectiv' etc.n evaluarea continuit'ii activit'ii, de cel puin un an de la nciderea exerciiului financiar auditat,

deosebit de important sunt cuno*tinele despre entitate acumulate de auditor pe parcursul

angajamentului de audit, *i despre ramura n care acesta activeaz'.n cazul exprim'rii unor rezerve privind continuitatea, auditorul este obligat s' evalueze planurile de

reorganizare, de evitare a falimentului *i probabilitatea realiz'rii acestora.+valuarea continuit'ii este una din cele mai dificile activit'i ale auditorului care necesit' timp mai

ales cnd se exprim' rezerve privind continuitatea.c) binerea unei comunicri din partea conducerii entitii are drept scop:

Punctarea asupra r'spunderii conducerii n ceea ce prive*te declaraiile, informaiiledin rapoartele financiare;Obinerea r'spunsului scris din partea conducerii entit'*ii la cererea de informaii

privind anuite aspecte ridicate n cursul angajamentului de audit.0olul comunic'rii scise a conducerii se concretizeaz' n:

$ semnala conducerii entit'ii anumite aspecte pe care acesta a omis s' le prezinte sau le!a

prezentat ntr!o manier' neadecvat' (ex. 0eferine la anumite litigii nesemnificative);$ evita nenelegerile ulterioare ntre auditor *i entitate, oferind auditoului o comunicare

scris' a afirmaiilor conducerii entit'ii, n caz de dezacord sau litigiu ntre ace*tia.

%omunicarea trebuie redactat' cu antetul entit'ii, adresat' companiei de audit, semnat' dereprezentanii conducerii entit'ii. #ata comunic'rii se impune a nu fi anterioar' raportului de audit datorit'

r'spunderii auditului n verificarea evenimentelor ulterioare.0efuzul unei entit'i de a semna o scrisoare impune auditorul emiterea unei opinii cu meniuni sau

refuz de a exprima opinia.

9


10/17

4+ E&aluarea rezultatelor se realizeaz' pe baza sintetiz'rii rezultatelor verific'rii din fiecare

segment auditat, inclusiv *i a celor reie*ite din verificarea evenimentelor contingente *i a

evenimentelor ulterioare, precum *i a celor din probele finale. $ceasta pentru a obine o concluzie

final' asupra situa iilor financiare, a prezent'rii informaiilor potrivit principiilor contabile

acceptabile.E&aluarea rezultatelor presupune utilizarea urmtoarelor procedure de audit: Testarea suficien#ei proelor de audit, adic' verificarea dac' toate aspectele importante au

fost probate adecvat. Pentru aceasta auditorul va examina n ntregime programul de audit,

asigurndu!se c' toate segmentele au fost auditate adecvat, documentate suficient pentru

realizarea obiectivelor de audit. n cazul n care auditorul consider' c' nu a obinut probe de

audit suficiente, el pote s' obin' probe suplimentare, s' emit' o opinie cu meniuni, s' emit'

refuz de a exprima opinia.

&naliza sintezei prezentrilor eronateidentificate n angajamentul de audit. #escoperirea de

auditor a unor erori semnificative impune a se propune entit'ii corectarea situa iilor

financiare. #ac' sunt erori nesemnificative, acestea se nsumeaz' pentru a determina dac'

valoarea lor total' este semnificativ'. n cazul n care auditorul concluzioneaz' c' de*i

dispune de probe sufieciente, eceste nu justific' o concluzie privind fidelitatea situa iilor

financiare, poate s' sugereze entit'ii revizuirea situa iilor financiare potrivit propunerilor

sale, s' emit' o opinie cu meniuni, s' emit' opinie advers'. -eterminarea caracterului adec'at al informa#iilor prezentate n situatiile financiare

serve*te pentru ca auditorul s' se asigure c' soldurile conturilor din balana de verificare sunt

corect prezentate n situa iile financiare. erificarea riguroas a documentelor de lucruprocedur' efectuat' de un alt auditor dect

cel care a efectuat angajamentul de audit, dar de un auditor care cunoa*te activitatea entit'ii.

=erificarea documentelor de lucru se relizeaz' de auditorul senior, pe m'sura finaliz'rii

fiec'rui segment de audit, cu excepia documentelor de lucru de la examinarea final'. copul

verific'rii documentelor este: evaluarea activit'ii auditorilor juniori care au mai puin'

experien' *i care de regul' ntocmesc documentele de lucru; asigurarea respect'riistandardelor de calitate, a procedurilor companiei de audit.

/intetizarea e'alurii proelor de audit! care const' n evaluarea probelor de audit pe baza:

evalu'rii riscului de audit pentru fiecare cont pe baza prezent'rilor eronate din conturi;

evalu'rii riscului de audit stabilit pe ansamblul situatiilor financiare avnd n vedre

10


11/17

prezent'rile eronate identificate n situa iile financiare n ansamblu. Pe baza sintezei evalu'rii

probelor de audit se concluzioneaz' asupra opiniei din raportul de audit.0+ #up' finalizarea tuturor fazelor, etapelor de audit se procedeaz' la ntocmirea raportului de

audit#ac' raportul este f'r' rezerve el va avea o form' standard, dac' sunt exprimate rezeve se

vor purta discuii cu conducerea *i cu unii angajai.%onducerii entit'ii auditate li se aduc la cuno*tin' constat'rile *i recomand'rile auditorilor cu referire

la: >raude *i fapte ilicite descoperite n angajamentul de audit, idiferent dac' sunt sau la nivel

semnificativ; #eficienele semnificative constatate n adoptarea *i funcionarea sistemului de control intern; $lte iformaii obinute n angajamentul de audit.

+ Aspecte importante care trebuie comunicate mana#ementului entit"ii de auditori sunt:0esponsabilitatea auditorului de a furniza o asigurare rezonabil', nu absolut' - comunicare

f'cut' la nceputul angajamentului de audit;#ezacordurile cu conducerea entit'ii auditate privind coninutul raportului de audit;%oreciile semnificative, atit cele cuprinse n situatiile financiare, ct *i cele propuse de auditor,

dar neefectuate;#ificult'i ntlnite n angajamentul de audit, cum ar fi nefurnizarea unor informaii, lipsa de

disponibilitate a personalului etc.?ltimele trei aspecte sunt comunicate fie n cursul angajamentului de audit, fie la finalizarea

acestuia.0ecomand'rile auditorului n ceea ce prive*te activitatea entit'ii, sugestii privind cre*terea

eficienei activit'ilor etc.

4.3. Proceduri de audit ulterioare finalizrii procesului de audit

4.3.1. Proceduri de prezentare a informa iilor n eltoare din situa iile financiare dup emiterea i

pulicarea raportului de audit

Identificarea de c'tre auditor a unor informa ii false, n el'toare prezentate n situa iile financiare,

dup' data emiterii raportului de audit, creeaz' responsabilitatea acestuia de a informa imediat utilizatorii

care se bazeaz' pe situa iile financiare despre existen a unor prezent'ri denaturate n situa iile financiare.

*n acest caz, auditorul &a solicita entit ii auditate:

s' emit' emidiat o versiune revizuit' a situa iilor financiare, cu prezentarea explica iei

revizuirii;

s' publice situa iile financiare revizuite, fie separat, fie prin cuprinderea prezent'rilor

necesare dezv'luirii informa iilor denaturate n situa iile financiare urm'toare.

11


12/17

#escoperirea unor informa ii n el'toare, care impun revizuirea situa iilor financiare, se poate datora

unor evenimente care au avut loc, existau nainte de data raportului de audit, dar nu erau cunoscute de

auditor.

,empludup data !ntocmirii raportului de audit, auditorul afl c un client semnificativ al entit ii

auditate a dat faliment, evenimentul av!nd loc !nainte de data raportului de audit. astfel de situa ie

impune solicitarea de revizuire a situa iilor financiare. "ac clientul entit ii ar fi dat faliment dup data

raportului de audit nu s#ar fi impus realizarea de auditor a procedurilor de audit prezentate mai sus.

itua ia prezentat' constituie o constatare ulterioara auditorului, fiind diferit' de evenimentele

ulterioare.

Prezentri eronate n situa iile financiare care pot constitui o constatare ulterioar sunt:

includerea n situa iile financiare a unor cump'r'ri fictive;

necuprinderea n situa iile financiare a unor vnz'ri semnificative de active.

pre deosebire de evenimentele ulterioare care sunt verificate p@n' la emiterea raportului de audit,

constat'rile ulterioare sunt cunoscute dup' data raportului de audit, fiind de regul' aflate fie n cursul

audit'rilor urm'toare, fie sunt comunicate de managerii entit' ii auditate.

Rspunderea auditorului n cazul constatrilor ulterioare este:

s' semnaleze utilizatorii care se bazeaz' pe situa iile financiare despre existen a n situa iile

financiare a unor prezent'ri semnificativ eronate;

s' solicite conducerii entit' ii publicarea unor situa ii financiare revizuite.

+ Proceduri de analizare a an#a'amentului de audit

%up finalizarea an#a'amentului de audit se recomand ca auditorii:

1+ s' efectueze analiza costurilor;

2+ s' evalueze performan ele;

3+ s' in' o ntlnire de informare cu ecipa de audit i entitatea auditat';

4+ s' programeze planul de audit pentru anul urm'tor.

+valuarea performan elor realizate ajut' la mbog' irea pe viitor a calit' ii i valorii auditului, precum

i a serviciilor oferite entit' ilor auditate.

-) Analiza costurilor

#up' finalizarea angajamentului de audit se impune ca auditorul s' verifice dac':

12


13/17

dac' costurile finale ale angajamentului de audit sunt rezonabile i se ncadreaz' n bugetul

stabilit ini ial;

costurile au fost monitorizate atent n cursul angajamentului de audit;

s!a ntocmit factura final' pentru serviciile oferite etc.

) E&aluarea performan elor

copul principal al evalu'rii performan elor este:

reliefarea necesit' ii de efectuare a angajamentului de audit de c'tre auditorii cu experien ';

evaluarea abilit' ilor ecipei de audit;

descoperirea nevoilor de preg'tire profesional' etc.

) edin a de informare

edin a de informare cu ntreaga ecip' de audit i cu entitatea auditat' este recomandat' mai ales

pentru:a evalua performan ele;

a stabili probabilitatea recontract'rii;

a nv' a o serie de lucruri importante care trebuie luate n considerare n planificarea

continuit' ii audit'rii n perioada urm'toare.

e recomand' ca edin a s' fie programat' la o lun' dup' finalizarea auditului, astfel nct s' fie timp

suficient pentru a aduna datele necesare. $r fi indicat ca edin a de informare s' fie planificat' nc' de la

nceputul angajamentului de audit.+) Pre#tirea planului de audit pentru anul urmtor

Preg'tirea unui plan de audit pentru anul urm'tor ar trebui s' constituie o ac iune imediat' pentru

conduc'torul ecipei de audit ca urmare a edin ei de informare. Identificarea sarcinilor, a pa ilor ceie de

cuprins n programul viitor de audit constituie obiectivele edin ei de informare, care vizeaz' stabilirea:

responsabilului de angajament, a managerului, a conduc'torului de ecip';

scopului i intervalului de timp alocat serviciilor de audit pentru perioada viitoare;

probabilit' ilor de apari ie a unor noi riscuri;

planurilor de mbun't' ire a cominic'rii cu entitatea auditat' etc.

4.4. Tehnica sondajului aplicat n misiunea de audit

Aumarul mare de elemente ale soldului contului sau grupului de tranzactii, termenul restrins de

exercitare a auditului, posibilitatile limitate ale companiei de audit nu permite aplicarea procedurilor de

13


14/17

audit asupra setului total de informatii. #e aceea auditarea colectivitatii generale se efectueaza prin aplicarea

procedurilor de audit doar asupra unor elemente, selectate din setul respectiv de date.

.n conformitate cu S.A auditorul poate utiliza trei metode de selectare a elementelor pentru

testare, si anume:

verificarea deplina a elementelor (3445);

selectarea anumitor elemente;

esantionul de audit.

0ealizarea angajamentului de audit trebuie sa aiba in vedere costuri rezonabile, motiv pentru care, in

colectarea probelor de audit este utilizat esantionul.

I$ definesc esantionulca fiind metoda de aplicare a procedurilor de audit pentru mai putin de 3445

din elementele ce compun soldul unui cont, grupe de tranzactii, asigurindu!se posibilitati egale pentru ca

toate elementele sa fie selectate pentru probe de audit.

Pentru stabilirea esantionului se va tine cont de obiectivele auditului si de numarul total de elemente

supuse auditarii, din care se vor alege elementele ce compun esantionul.

Selectia elementelor care compun esantionul se poate realiza prin:

/electia aleatorie care implica egalitatea de sanse a fiecarui element care va fi selectat.

/electia sistematica care stabileste un punct de plecare, de la care se aleg elementele care

compun esantionul (presupune mp'rirea num'rului de elemente a e*antionului din

colectivitatea general' la volumul e*antionului *i ca rezultat se obine un interval de e*antionaj,spre exemplu, 84. #eterminnd elementul de ncepere al e*antionului dintre 84 elemente ale

colectivit'ii generale, ca urmare se alege fiecare al 84!lea element al colectivit'ii generale).

/electia nesistematicapresupune selectarea e*antionului f'r' o tenica matematica fiind o

selectie intimplatoare dupa anumite criterii.

In practica, auditorii nu stiu cu siguranta daca un esantion este reprezentativ, nici macar dupa

terminarea tuturor testarilor. "otusi auditorii pot majora probabilitatea ca un esantion sa fie reprezentativ

prin executarea foarte riguroasa a activitatilor legate de proiectarea, selectia si evaluarea esantionului.%oua aspecte pot cauza lipsa de reprezentati&itate a esantionului si anume:

erorile de observare;

erorile de esantionare.

Riscurile producerii acestor erori sint numite:

14


15/17

risc de observare;

risc de esantionare.

Riscul de oser'areapare atunci cind prin procedurile de audit nu se descopera abaterile existente in

esantion. %auzele aparitiei erorilor de observare pot fi:

incapacitatea auditorului de a recunoaste abaterile (datorata de oboseala, starii de plictiseala a

acestuia);

folosirea unor proceduri de audit inadecvate sau ineficace.

Riscul de esantionareeste o caracteristica inerenta a esantionarii, care rezulta din faptul ca se testeaza

doar o parte din colectivitate. %iar si cind nu exista o eroare de observare, exista intotdeauna o

probabilitate ca un esantion sa nu fie suficient de reprezentativ. Pentru eliminarea riscului de esantionare se

poate proceda la:

cresterea dimensiunii esantionului- stabilirea marimii esantionului, astfel incit sa poata fi

diminuat riscul;

alegerea unei metodea adecvate de selectare a elementelor de esantion.

Principalele etape in stabilirea esantioanelor necesare aplicarii procedurilor de audit sunt:

1+ determinarea marimii esantionului;

2+ selectarea elementelor din esantion si testarea lor;

3+ evaluarea rezultatelor.

1+ -eterminarea marimii esantionului

#imensionarea corecta a esantionului este importanta pentru ca pe baza lui se vor extinde concluziile

asupra intregii multimi de elemente. %imensionarea marimii esantionului implica:

stabilirea obiectivelor procedurilor de audit;

stabilirea si estimarea erorilor posibile ce pot aparea;

identificarea intregii multimi si a unitatilor de esantionare;

stabilirea marimii esantionului.

$tabilirea obiectivelor procedurilor de audit.

Procedurile determinate prin esantionare sunt procedurile de control si procedurile de detaliere.

Obiecti&ele procedurilor determinate prin esantionare &izeaza:

3. evaluarea eficientei sistemului de control intern - aceasta impune existenta documentelor care atesta

modul de organizare si functionare a sistemului de control intern;

15


16/17

6. obtinerea elementelor probante cum ca nu exista erori semnificative in soldurile conturilor

(aplicindu!se procedurile de detaliere);

7. obtinerea elementelor probante necesare unei estimari independente de conducerea entitatii auditate.

$tabilirea si estimarea erorilor ce pot aparea.

In functie de obiectivul testarii, se poate determina un anumit tip si numar de erori, de multe ori unele

la care auditorul nu s!ar fi asteptata (esantionarea facturilor pentru a verifica cantitatile inregistrate poate sa

duca la descoperirea unor calcule gresite de "=$).

2+ /electarea elementelor din esantion si testarea lor

$uditorii sunt responsabili pentru selectarea numarului elementelor din esantion, aplicarea testelor si

evaluarea rezultatelor. Pricncipiul de selectare este: Bansa egala pentru fiecare element2. electia poate fi

utilizata folosind una sau combinind mai multe metode de esantionare. "estarea se face in functie de

obiectivele de audit folosite. #aca pentru anumite elemente nu se poate face testarea din diverse motive( lipsesc documentele, nu se primesc confirmarile de la clienti), auditorul va considera ca acele elemente

genereaza erori, fie le elimina, considerindu!le erori nereprezentative.

3+ ,'aluarea rezultatelor

+valuarea rezultatelor consta in determinarea numarului de erori descoperite ca urmare a testarii. In

analiza erorilor, auditorul trebuie sa ia in considerare daca acestea se extind asupra intregii multimi. #aca

riscurile sunt evaluate la un nivel mai mic, atunci marja de eroare efectiva este mai mare decit marja de

eroare asteptata ceea ce necesita: diminuarea riscului de audit prin diminuarea riscului de control si a riscului de nedetectare;

proceduri de esenta mai detaliate;

modificari in programa de audit.

+*antionajul de audit poate fi efectuat cu utilizarea att a abord'riistatistice ct *i nestatistice.

I. a aplicarea sondajului statistic se utilizeaz' metodele de e*antionare probabilistic', *i

anume:

3. eantionare aleatorie simpl- orice combinaie posibil' de elemente are aceia*i probabilitate de aintra n e*antion (se folosesc tabele de numere aleatorii, se genereaz' computerizat numere aleatorii);

6. eantionare sistematic %mecanic) - se calculeaz' un pas de num'rare iar apoi se selecteaz'

metodic elementele e*antionului n dependen' de m'rimea pasului (pasul C volumul e*antionului D

num'rul de unit'i de e*antion dorite). #e exemplu, pasul 64 - fiecare a 64!cea factur'.

16


17/17

7. eantionare prin probabilitate proporional cu dimensiunea - esantionul este constituit din

elemente care inregistreaza valorile cee mai mari, oferind posibilitatea unui element de a fi selectat

proportional cu valoarea inregistrata a elementului.

&. eantionare stratificat- se fracioneaz' populaia total' n subcolectivit'i n funcie de dimensiuni

*i se constituie e*antioane mai mari pentru subcolectivit'ile mai mari. Prin stratificare in

submultimi, auditorul acorda o importanta mai mare anumitor elemente ( din submultimea

elementelor cu valori mari) si o importanta mai mica altor elemente apartinind altor submultimi.

II. a aplicarea sondajului nestatisticse utilizeaz' metodele de e*antionare neprobabilistic', *i

anume:

3. eantionare dirijat- selectarea fiec'rui element n funcie de anumite criterii subiective determinate

de auditor, ca de exemplu - elementele care reprezint' cea mai mare probabilitate de a conine erorisau operaiunile cele mai mari sau complexe;

6. eantionare pe blocuri %serii)- selectarea mai multor elemente n serie (succesive);

7. eantionare arbitrar- selectarea elementelor f'r' nici o preferin' din partea auditorului;

17

Tema 4.Proceduri de Audit Utilizate În Angajamentul de Audit

Documents

Transcript of Tema 4.Proceduri de Audit Utilizate În Angajamentul de Audit