Tema 2. Teoria comportamentului consumatorului

A. Selectaţi răspunsul corect:1. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze:

a. utilitatea totală din consumul bunurilor;b. utilitatea medie;c. utilitatea marginală;d. diferenţa dintre utilitatea totală şi marginală.

2. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:a) are gusturi şi preferinţeb) dispune de venituri limitate;c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

3. Utilitatea marginală reprezintă:a) nivelul maximal de utilitate pe care îl obţine consumatorul;b) utilitatea obţinută de consumator prin consumul unei unităţi suplimentare din bun;c) utilitatea maximală care poate fi obţinută prin consumul volumului dat de bun;d) utilitatea maximală care poate fi obţinută prin cheltuirea unei sume de bani.

4. Utilitătea totala atinge maximul când:a. utilitatea marginală este maximală;b. utilitatea marginală este minimală;c. utilitatea marginală devine zero;d. răspunsul corect lipseşte

5. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre:a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

6. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:a. iniţial se cer a fi consumate cele mai importante bunuri pentru individ, apoi toate celelalte;b. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică;c. reducerea utilităţii marginale provoacă reducerea utilităţii totale;d.utilităţile marginale ponderate la preţ sunt identice pentru toate bunurile.

7. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde ?a. 100, 200, 300, 400, 500;b. 100, 200, 350, 550, 800;c. 100, 200, 280, 340, 380;d. 100, 200, 250, 400, 600.

8. Echilibrul consumatorului în abordarea cardinalistă semnifică:a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului;b. egalitatea cererii şi ofertei de bunuri; c. egalitatea utilităţilor marginale ale bunurilor cumpărate;d. egalitatea utilităţii marginale ponderate la preţ a tuturor bunurilor.

9. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?

a. va majora consumul ambelor bunuri;b. va reduce consumul ambelor bunuri;c. va consuma mai multe mere;d. va consuma mai multe pere

10. Curba de indiferenţă semnifică:a. consum egal a două bunuri;b. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;c. venit egal al consumatorului;d. preţuri egale ale bunurilor consumate.

11. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;b. plasate mai aproape de originea axelor de coordonate sunt preferabile c. se pot intersecta;d. explică comportamentul producătorului.

12. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:

a. câte unităţi din bunul A cumpără consumatorul în cazul reducerii preţului bunului B cu 1 u.m.;b. câte unităţi din bunul B cumpără consumatorul în cazul creşterii venitului său, consumul bunului

A rămânând constant;c. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi

suplimentare din bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;d. nici un răspuns nu este corect.

13. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este, în acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?

a. 2;b. 1,5;c. 1;d. 0,5.

14. Linia bugetară semnifică:a. mijloacele financiare pe care le posedă un consumator;b. cheltuielile minimale la care se orientează un consumator;c. preferinţele consumatorului;d. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.

15. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului B – 0,5 u.m.. Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?

a. 8A, 1B;b. 7A, 1B;c. 6A, 6B;d. 5A, 6B.

16. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:a. preferinţele consumatorului;b. rata marginală de substituţie a bunurilor;c. mărimea venitului disponibil;d. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.

17. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea bunului Y pe care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ?

a. 50;b. 25;c. 2;d. 0,5.

18. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:a. modificarea înclinaţiei liniei bugetare;b. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;c. deplasarea paralelă a liniei bugetare la stânga;d. nici un răspuns nu este corect.

19. Punctele la intersecţia liniei bugetului cu axele coordonatelor semnifică: a. Consumatorul nu-şi cheltuieşte tot venitul b. Consumatorul îşi cheltuieşte tot venitul doar pentru un bun c. Consumatorul nu cheltuieşte absolut nimic.

20. Majorarea venitului consumatorului grafic se reflectă în: a. modificarea pantei liniei bugetului b. deplasarea paralelă a liniei bugetului la dreapta; c. deplasarea paralelă a liniei bugetului la stânga.

21. Modificarea preţului unuia din bunuri, caeteris paribus, va determina: a. deplasarea paralelă a liniei bugetului; b. modificarea pantei liniei bugetului; c. nu va modifica linia bugetului.

22. Punctele la intersecţia liniei bugetului cu axele coordonatelor semnifică: a. Consumatorul nu-şi cheltuieşte tot venitul b. Consumatorul îşi cheltuieşte tot venitul doar pentru un bun c. Consumatorul nu cheltuieşte absolut nimic.

23. Pentru a fi în situaţie de echilibru, consumatorul trebuie:a) să nu cumpere bunuri de proastă calitate;b) să echilibreze utilităţile marginale ale bunurilor cumpărate;c) să echilibreze utilitatea marginală ponderată la preţ a tuturor bunurilor.

24. Conceptul cardinalist al utilităţii, spre deosebire de cel ordinalist: a. presupune posibilitatea determinării cantitative a mărimii utilităţii b. nu necesită compararea utilităţii diverselor bunuri

B. Rezolvaţi problemele:

1. O persoană obţine din consumul unei mărfi A următoarele niveluri ale satisfacţiei exprimate prin utilitatea totală (care cuprinde diverse valori denumite unităţi de utilitate). Să se exprime grafic utilitatea totală şi utilitatea marginală. Cantitatea consumată

Utilitatea totală

Utilitateamarginala

0 010 902 0 1703 0 2304 0 2805 0 3206 0 3407 0 3408 0 320

2. Completati tabelul, construiti graficele TU şi MU:Volumul

consumuluiUtilitatea totala Utilitatea

marginala1 27002 7503 7004 48005 53006 3007 2008 5900

3. Completati tabelul , construiti graficele TU şi MU:Pâine consumată la fiecare masă

Utilitatea totală scontată a se obţine

Utilitatea marginală

(utili)0 -2 104 86 68 410 212 014 -2

4. În baza datelor din tabel:

A B CTU MU TU MU TU MU

1 16 20 152 10 32 103 5 39 334 2 42 385 0 43 26 -2 43 1

1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?

5. În tabel sunt reprezentate date cu privire la utilitatea marginală a două bunuri:

Volumul consumat, kg MU bomboane MU poamă

1 60 80

2 30 40

3 20 10

Preţul 1 kg de bomboane este de 60 u.m., a 1kg de poamă – 20 u.m., bugetul consumatorului este de 180 u.m. Determinaţi volumul optimal din ambele bunuri ce va fi cumparat de către consumator.

6. Individul citeşte ziare şi ascultă muzică înscrisă pe casete. În tabel, este reflectată utilitatea pe care o obţine de la consumul acestor bunuri. Preţul unei reviste alcătuieşte 1,5 u.m., preţul casetei – 7,5 u.m.. Individul obişnuieşte să consume 2 casete şi 10 ziare.

Cantitatea consumată

Reviste CaseteTU MU MU/p TU MU MU/p

1 60 3602 111 6303 156 8104 196 9455 232 10506 265 11407 295 12158 322 12759 347 132010 371 1350

Să se calculeze:a) câţi bani cheltuieşte individul pe ziare şi casete;b) ce utilitate totală obţine din consumul acestui volum de ziare şi casete;c) care este utilitatea marginală obţinută din consumul ziarelor şi casetelor;d) ce utilitate va obţine individul, dacă tot bugetul va fi cheltuit pe casete;e) raportul Um/preţ pentru fiecare bun; f) care combinaţie din cele două bunuri va aduce o utilitate totală maximală?

7. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel:

Cantitatea bunului(unităţi)

Utilitatea marginală a bunului X

Utilitatea marginală a bunului Y

1 60 3602 51 2703 45 1804 40 1355 36 1056 33 907 30 758 27 60

Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. .

8. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 300 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun este de 100 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:

Unităţi 0 1 2 3 4 5TUA 0 20 30 35 37 37TUB 0 10 15 18 18 15

Să se determine:1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.

Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează.

9. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy 1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul. 2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri

10. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală.

11. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MU u= 40 – 5Qu , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUp= 20 – 3Qp. Preţul untului Pu= 5, preţul pâinii Pp= 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate în echilibru de către consumatorul dat.

12. Funcţia utilităţii totale din consumul a doua bunuri x şi y este: TU = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.

1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.

13. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale din consumul a doua bunuri x şi y este TU = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.

14. Scrieţi ecuaţia restricţiilor bugetare, prezentaţi grafic linia bugetului pentru următoarele condiţii:a) Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.b) Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 100 u.m.c) Venitul = 200 u.m. Px = 100 u.m. Py = 50 u.m.d) Venitul = 300 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.

15. În tabel sunt reflectate 3 combinaţii de indiferenţă a două bunuri cu diferite nivele de utilitate.

Combinaţia 1 (U 1) Combinaţia 2 (U2) Combinaţia 3 (U3)

Y X Y X Y X

2 40 10 40 12 45

4 34 12 35 14 40

8 26 14 30 16 35

12 21 17 25 18 30

17 16 20 20 21 25

22 12 25 16 27 20

29 9 30 14 33 17

34 7 37 12 38 15

40 5 43 10 44 13

45 4 50 8 50 12

1. Trasaţi 3 curbe de indiferenţă 2. Care curbă de indiferenţă reflectă cel mai înalt nivel de utilitate? 3. Care curbă reflectă cel mai redus nivel de utilitate? 4. Analizaţi combinaţiile de bunuri şi indicaţi-le pe curbele de indiferenţă:a. 50 y şi 8 x b. 45 y şi 4 x c. 12 y şi 45 x d. 25 y şi 16 x e. 21 y şi 11 x

Informaţia posedată poate fi utilizată pentru găsirea punctului optimal al consumatorului?

16. O persoană cheltuieşte întregul venit pe două mărfuri A şi B. Preferinţele sunt descrise cu ajutorul unor curbe de indiferenţă. Persoana urmăreşte să-şi maximizeze satisfacţia şi consideră ca fiind stabilite preţurile Pa = 10 lei şi Pb = 5 lei. Venitul persoanei este V = 20 lei.a)Construiti graficul şi scrieţi ecuaţia liniei bugetului.b) arataţi cum se va schimba linia bugetului dacă venitul va creşte cu 10 lei?

17. Bugetul disponibil al unui consumator raţional este V= 100 u.m. Preţurile celor două bunuri sunt Px = 40 u.m., respectiv Py = 25 u.m.a. Construiţi dreapta bugetului, scrieţi ecuaţia restricţiilor bugetare.b. Cum se va modifica dreapta bugetului dacă preţul bunului Y s-a micşorat cu 5 u.m.

18. Combinaţiile din două bunuri, reprezentate în tabel, asigură consumatorului o utilitate U = 200. Trasaţi curba de indiferenţă şi calculaţi rata de substituire a bunurilor între X = 9 şi X = 12.

X 3 6 9 12

Y 9 5 2 1

19. În baza liniei bugetuare, calculaţi:

y 30

50 x

a) venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50 u.m.;b) preţul bunului X.

20. Ce factori au putut genera deplasarea dreptei bugetului in graficele de mai jos?a)

b)

c) d)