8/18/2019 Tema 16Interpretarea Normelor Juridice (1)

1/2

Tema XVI. Interpretarea normelor juridice- Prezentare succintă -

În vederea atingerii scopului pentru care au fost elaborate normele juridice, este necesară cunoaşterea litereinormelor juridice, dar şi a spiritului acestora. Acestea se dezvăluie în cadrul procesului de interpretare1, parte a procesului derealizare a dreptului.

În ambele sale accepiuni!, realizarea dreptului presupune, într-o formă sau alta, într-o măsură sau alta, şi demersulde "interpretare# a normelor juridice.

$nterpretarea normelor juridice este o operaiune logico-raională, care se realizează după anumite reguli, pe bazaunor metode specifice dreptului, av%nd ca scop stabilirea adevăratului sau deplinului sens al normei juridice în aplicarea saconcretă&, constituind totodată un moment necesar al aplicării dreptului'.

În activitatea de (aplicare# a normei juridice, cunoaşterea ei are un dublu aspect) a* cunoaşterea c%t mai deplină astării de fapt ce urmează a fi încadrată în prevederile acelei norme şi b* cunoaşterea c%t mai temeinică a spiritului şi litereinormei ce urmează a fi aplicată acelei stări de fapt+.

$nterpretarea normelor juridice trebuie să conducă la clarificarea deplină a înelesului acestora, at%t din perspectivastructurii lor logico-juridice interne, c%t şi din perspectiva formei lor eterioare, a stilului şi limbajului de elaborare, toateacestea urmărind să dezvăluie intenia legiuitorului. aiunea practică a unui asemenea demers este, în ultimă instană, aceeade a asigura o corectă selectare şi individualizare a normei aplicabile la o situaie de fapt dată.

1. Necesitatea interpretării normelor juridicermătoarele considerente stau la baza necesităii interpretării normelor juridice/)

 0 norma juridică fiind elaborată la modul generic, aplicarea ei la un caz concret determinat presupune în modnecesar procesul de interpretare prin care se stabileşte dacă acel coninut generic, este aplicabil acelui caz sau, dacă acel caz

concret se înscrie sau nu în prevederile generice ale normei  0 normele juridice fiind redactate sub forma unor tete concise este necesar ca prin interpretare să se dezvăluie

coninutul integral şi real al inteniei legiuitorului cuprinsă în acea normă cu c%t o normă juridică este elaborată mai îndetaliu cu at%t dificultatea interpretării este mai mică şi invers, cu c%t norma este mai concisă, mai lapidar formulată cu at%tnecesitatea şi dificultatea interpretării este mai mare

 0 necesitatea interpretării este determinată şi de faptul că pe parcursul c%t este în vigoare acea normă pot să aparăsituaii noi, neprevăzute de legiuitor

 0 necesitatea interpretării apare şi în situaiile în care pe parcursul timpului apar reglementări succesive, adiacente,conee, paralele sau cu coninuturi contrare privitoare la aceeaşi categorie de raporturi

 0 $nterpretarea apare ca necesară nu numai din perspectiva coninutului structurii sale logico-juridice interne ci şi astilului şi limbajului de redactare, a formei gramaticale a tetului respectiv, proced%ndu-se la o riguroasă analiză şiinterpretare morfologică, sintactică, a punctuaiei, a ordinii cuvintelor şi propoziiilor în fraze, a topicii, a înelesului unor termeni etc.

 0 necesitatea interpretării se impune nu numai în legătură cu înelesul coninutului şi al formei unei norme ci şi încontetul eistenei unei norme clare dar aplicabilă la situaie compleă. În asemenea situaii în practica judiciară s-a recurs şise recurge la solicitarea unor instane judiciare supreme 2curi, tribunale etc.* pentru a da o interpretare cu valoare de orientare

 pentru jurisprudenă.2. Obiectul interpretării  îl constituie norma juridică în întregul ei structural) atât structura ei internă adică,

ipoteza – dispoziia ! sanciunea, cât "i #orma ei propriu!zisă, e$terioară, de redactare te%nico!juridică.&. 'ormele de interpretare a normelor juridice3in perspectiva criteriului subiecilor care #ac interpretarea şi din perspectiva criteriului #orei de obli(ati)itate a

interpretării, s-au conturat două forme ale interpretării, şi anume)a* interpretarea o#icială este interpretarea realizată de organe ale statului care au competene

fie în elaborarea, fie în aplicarea normelor juridice. $nterpretarea oficială este obligatorie, fiind investită cu "foră juridică#.4a r%ndul ei, în funcie de sfera de obligativitate, interpretarea oficială poate fi)

- interpretare generală  - atunci c%nd norma juridică este interpretată de organul care a emis-o, situaie în care interpretarease numeşte a fi "autentică# normele interpretative emise de organul care a emis norma supusă interpretării au foraobligatorie egală cu cea a normei interpretate- interpretare cazuală 2de caz* 5 forma interpretării oficiale care este realizată de organul de aplicare a dreptului 2instana

 judecătorească, organe competente ale administraiei de stat etc.* la un caz, în legătură cu o situaie concretă.

1 67eorg7e *O*O+, Teoria generală a dreptului, 8d. Argonaut, 9luj-:apoca, 1;;;, p. &$. ealizarea dreptului. Prin realizarea dreptului se înelege at%t respectarea de bunăvoie a normelor juridice de către cei căroralis e adresează, c%t şi aplicarea normelor juridice prin intervenia organelor abilitate ale statului.& Andrei I-, Teoria generală a dreptului, !

8/18/2019 Tema 16Interpretarea Normelor Juridice (1)

2/2

9%nd interpretarea cazuală este realizată de organelle judecătoreşti, această este denumită interpretare judiciară.$nterpretarea dată de organele de aplicare este obligatorie numai pentru cauza sau situaia respectivă şi numai faă de subieciiacelei cauze.

 b* interpretarea neo#icială este forma interpretării care se realizează de către subieci care nuau calitatea de organe oficiale, cu atribuii de aplicare şi interpretare a normelor juridice. ? asemenea formă de interpretare

 poate fi realizată în planul teoriei sau a doctrinei juridice, sub forma lucrărilor ştiinifice, a studiilor, a comunicărilor, aconferinelor, a dezbaterilor teoretice etc. $nterpretarea neoficială este înt%lnită şi sun denumirea de interpretare doctrinarăsau interpretare "tiini#ică. 97iar dacă interpretarea neoficială nu are foră juridică, nu este obligatorie, ea influenează

 perfecionarea dreptului în elaborarea şi aplicarea sa concretă./. 0etodele de interpretare a normelor juridicePrin metode de interpretare se înelege ansamblul de procedee folosite pentru dezvăluirea

coninutului prevederilor normelor juridice în vederea aplicării lor în practică@, la cazuri concrete. 9el mai frecvent admise şi utilizate metode de interpretare sunt)a* metoda gramaticală  - presupune cercetarea tetului supus interpretării aplic%nd regulile gramaticale, analiza

morfologică, sintactică, sensul cuvintelor, propoziia, topica, punctuaia etc. Prin aplicarea acestei metode deinterpretare se asigură înelegerea (literei legii#

 b* metoda teleologică - ca alternativă la metoda gramaticală - caută desluşirea scopului, a finalităii acelei norme,adică a coninutului acelei norme din perspectiva inteniei legiuitorului, ceea ce conduce la înelegerea(spiritului legii#

c* metoda sistematică - presupune determinarea coninutului normei prin stabilirea locului pe care îl ocupă însistemul normativ al dreptului respectiv.

d* metoda istorică - constă în eaminarea condiiilor şi împrejurărilor de timp şi contet social-istoric în care a fost

elaborată acea normă pentru a dezvălui c%t mai deplin intenia legiuitorului în momentul elaborării normei.e* metoda logică - se realizează prin utilizarea şi aplicarea principiilor şi regulilor logicii la analiza coninutului şia formei tetului normativ.

. În funcie de rezultatul interpretării normelor juridice suntem în prezena uneia sau alteia dintre următoareletipuri de interpretare)a* $nterpretarea literală sau declarativă  5 organul de aplicare şi de interpretare constată că formularea te$tului normeie$primă n mod complet, #idel, ntre(ul coninut al raporturilor supuse re(lementării şi, respectiv, voina legiuitoruluicuprinsă în acea normă rezultatul acelei interpretări coincide cu coninutul şi forma tetului supus interpretării.

 b* $nterpretarea etensivă - în urma interpretării se stabileşte că prin coninutul ei norma este de #apt mai lar(ă decât oe$primă #ormularea ei te$tuală. În acest caz se constată că voina legiuitorului are un caracter mai general, mai cuprinzător dec%t apare la simpla receptare a tetului formulat.c* $nterpretarea restrictivă - prin interpretare se constată că te$tul le(ii este mai amplu, mai lar( decât coninutul real pecare îl eprimă. 9u alte cuvinte, prin interpretare se constată că prin coninutul ei norma are un îneles mai restr%ns dec%t îl

sugerează formularea tetului ei.3. ituaii de ilicit n demersul interpretării normelor juridice)a* abuzul de drept - situaia în care subiecii care interpretează şi aplică norma nu-şi eercită competenele în acestdomeniu cu bună credină. Aceasta în sensul că interpretează şi aplică în mod deliberat (litera# legii în mod restrictivîncălc%nd intenionat (spiritul# ei.

 b* frauda la lege - constituie o deformare a procesului de interpretare şi aplicare a normei juridice, const%nd înmanevra nelegitimă de a ocoli prin artificii aparent permise, consecinele unor prevederi legale care nu convin..4oncluzii$nterpretarea normelor juridice este un demers important şi necesar în realizarea dreptului. 8a poate fi realizată at%t

de cei cărora li se adresează norma juridică, c%t şi de autorităile de stat competente a aplica dreptul, precum şi de cele care auelaborat norma juridică respectivă. Pentru atingerea obiectivelor pentru care se cere respectarea unei norme juridice, esteimportantă desluşirea at%t a "literei legii#, c%t şi a "spiritului legii#. 3e aceea, se desprind mai multe metode de interpretare,iar rezultatul unei interpretări profunde poate fi diferită de prima impresie pe care o lasă lectura unui act normativ, respectiv

 poate da la iveală un sens mai larg sau mai strict al inteniei legiuitorului, cu condiia ca interpretarea să se realizeze cu bunăcredină.

@ Andrei I-, Teoria generală a dreptului, !