TelescopulTelescopul (din greacă: tele = departe, skopein = a cerceta, a examina) este un instrument care colectează lumina de la un obiect îndepărtat, se concentrează într-un punct (numit focar), i produce o imagine mărită. De i se indică cu termenul ș ș„telescop”, de obicei, telescopul optic, care operează în frecven ele luminii vizibile, țexistă, de asemenea, telescoape sensibile la alte frecven e ale spectrului țelectromagnetic.

După principiul de func ionare există două tipuri principale de telescoape optice: țreflector i refractor. ș În telescopul reflector imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si apoi la o lentilă ocular, a ezata de obicei pe partea șlaterală a instrumentului. În telescopul refractor se folose te refrac ia ș ț în lentile.

Telescop cu refractie

IstorieNa terea telescopului refractor este de obicei atribuitǎ lui Galileo Galilei, care a arătat șprima aplica ie ț în Vene ia ț în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de

către artizani olandezi care le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu putere de rezolu ie foarte mică. Proprietă ile lentilelor, oricum, erau cunoscute de ceva timp i ț ț ștrebuie să fie atribuit lui Galileo meritul de îmbunătă ire i prima utilizare ț șastronomică. De i se pare că primul telescop a fost construit ș în 1608 de către danezul Hans Lippershey (circa 1570-1619): era unul reflector. Alte surse îi atribuie inventareaprimului telescop lui Joan Roget, fabricant de ochelari din Girona, Catalonia, care a trăit în jurul anului 1600.

Benzi de vizibilitate a telescoapelorAtmosfera Pământului absoarbe majoritatea radia iei electromagnetice din spa iu, cu ț țexcep ia luminii vizibile i undelor radio. Din acest motiv, observa ia de la sol este ț ș țlimitată la utilizarea de telescoape optice i de telescoape radio. Primele sunt plasate deșpreferin ă ț în locuri înalte sau izolate (mun i, de erturi, ...) cu scopul de a reduce ț șinfluen a turbulen elor atmosferice i a poluării luminoase.ț ț ș

Pentru observarea în benzile rămase ale spectrului electromagnetic (microunde, infraro u, ultraviolete, raze X, raze gamma), care sunt absorbite de atmosferǎ, sunt șfolosite aproape exclusiv telescoape orbitale ori situate în baloane aerostatice la altitudine mare.

Tipuri de telescopTelescop Röntgen

Telescop optic

Telescop newtonian

Telescop cu raze infraroșii

Radiotelescop

Telescop cu neutrini - un aparat special

Telescop optic (cu refracţie) de 50 cm la Observatorul astronomic din Nisa

Lunetă și telescop

Diferențe între un telescop și o lunetă astronomică:

luneta astronomică (cunoscută uneori și sub denumirea de telescop refractor sau telescop cu refracție) are un obiectiv compus dintr-un ansamblu de lentile;

telescopul (cunoscut uneori și sub denumirea de telescop reflector) are un obiectiv construit dintr-o oglindă parabolică sau sferică, drept component esențial.

Trebuie semnalat riscul de confuzie în folosirea și traducerea cuvântului telescop, îndeosebi în cursul consultării documentațiilor redactate în limba engleză. Într-adevăr, în această limbă, cuvântul telescope este folosit atât pentru a denumi „luneta astronomică” (se vorbește atunci despre refracting telescope) cât și pentru telescopul propriu-zis (se vorbește despre reflecting telescope).

Telescopul optic

Telescopul optic formează imagini ale cerului relativ apropiate și mărește luminozitatea aparentă a aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt împǎrțite în douǎ categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare.

Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular.

Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită „obiectiv”, care colectează lumina, șiuna mică în partea posterioară, „ocularul”, care focalizează razele luminoase în ochiul observatorului. Acest telescop a fostutilizat de Galileo Galilei în anul 1609 pentru a privi Luna, pe care a văzut-o de 30 de ori mai aproape decât cu ochiul liber.

Obiectivele cu deschideri mari de doi metri sunt domeniu evident al telescoapelor reflectoare. Dupǎ o anumită dimensiune lentilele devin atât de scumpe și grele încât a fost,din punctul de vedere tehnic și economic, impracticabil de a le folosi.

Comparativ cu luneta astronomică, avantajele telescopului sunt:

posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;

la același diametru al obiectivului, lunetele astronomice sunt mai grele și mult mai scumpe decât telescoapele;

lipsa aberațiilor cromatice;

efecte de difracție mai mici;

putere separatoare și grosisment superior.

Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât și pentru cercetări fotografice sau spectroscopice .

La perfecționarea telescopului au contribuit, printre alții, IsaacNewton, Laurent Cassegrain, James Gilbert Baker, W. Herschel, J. Herschel, Foucault, Bernhard Schmidt, George Willis Ritchey,Henri Chrétien, Dmitry Dmitrievich Maksutov / Dmitri Dmitrievici Maksutov.

Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009) este Grantecan.

Producători cunoscuți de telescoape pentru astronomii amatori

Celestron, SUA

Orion, SUA

Meade, SUA

Sky-Watcher, Canada

НПЗ / NPZ, Federația Rusă

Bresser, Germania