TELEGRAFUL ROMAN 255Krgersdorp, nici o resistent, ear o

a luat uri dela comandantulDuplessis. Comunicatia pe calea ferat

Cap, care fusesea

Se mai Roberts aprovocat pe generalul Botha, ca pentru a

vrsarea de mai departe, sepredea. Botha ar cerut un armistitiu de12 i s'a denegat.

NOUTATIde femei. Femeile

din Marpod au luat laudabila ao de femei,

a contribui la prornovarea intereselor bise-ricesti impodobind D-lui,

s6raci etc. Comuna po-a dat, Reuniunii femeilor sase",Reuniunii femeilor nstre un

din a venite s-si augmentamateriale.

Advocatul Teodor Pop din deCris, precum ni se telegraf este gray bol-

dorim

Biserica contra luifie socialista din Londra un

circular reservat al sinodului rusesc, dupacare un ucaz al canne bi-sericesti asupra lui carescrierile sale doctrine contrare bisericii orto-doxe. Sfntul sinod a decis,ar muri a se biserica a

s oprite slujbe re-ligise pentru sufletul lui.

romn teatru maghiar.Dumineca a representat pe scenateatrului poporal din Budapesta, piesa 3acte 0 lectiune" (A leczke) de trupa sc-lei teatrale a lui Solymosi de RaduRosetti, in traducere de prof. univ.dl. George Alexics. Precum spun foiledin capitala, acsta e primacare se teatru maghiar, de aceea i-seatribue nu numai din de

literar, ci al raporturilor Ma-ghiari La representatie

autorul s'au dus s asistedin Bucuresti, onrea carora reuniu-nea ziaristilor din Budapesta a dat un ban-chet, la care s'a vorbit despre lite-raturii ambelor popre. - acuma eramobicinuiti a fi presentati societatii maghiare,att ziaristica, pe scene,cele mai false tendentise. Considerndpiesa de dl. Solymosi, trebue nebucuram d-sa a uneischimbri vrednice de aprobare, dnd o lee-

acelora, cari tendentaa dintre cele du popre a-visate la sprijin reciproc.

dl. Solymosi are de cuget sfac trupa sa un turneu Ardeal,care ocasiune va preda piesa 0 lectiune."

3 va juca in Sibiiu.Eliminat. Ministrul de a

nat stud. drept dela universitatea dinCluj George Novacovici, dela tte su-perire din din a depus o

mormktul lui altidoi colegi ai sei. Martia viitre se va jude-ca afacerea tribunaluluidin care va avea s for de

studentii C. Steer,Novacovici, condamnati de judeatoria

din Baia de la 6sptmni inchisre 150amend, eventual 8 zile de

Programa examenelorginanasiul rom. gr.-or. din Brad : Luni in 26

cl. I. dela rele 7-11a. m. din Geografie,

; gimuasiala 3-6 p. m.din Religi, Geometriasemn, Magi 27 luniu cu cl.

: a. m. dingi, Istoria natur. cl.III. gimnasial : 3-6 p. m. din

Ungariei, Geografia Magiar.28 cl. IV. gimnasial

7-10 a. din

Magiar Istoria universal ; 5-6 p.Cant dela Gimnastica eu tte

de amiazi examenul eunormali. Joi 29 luniu, finirea ser-

vitiului divin doxologia, solemnitateacheierei anului premiilora testimoniilor.

Din conferinta corpului profesoral3 Iuniu. Brad, 6 1900. Georgiu

dir. gimnas.

Roinni premiati la Expozitie.Expositiei universale din Paris a decer-

nut urmtrele premii : premiu, d-lorC. Vernescu Marghiloman, pentrunele de Medalia de d-luiG. G. Cantacuzino ; idem pictorului Simo-nide, pentru de

Din pro allelor elementare de stat vile de fetedin publicat directorul Petrupresentam urmatrele date : La ele-

au la anului 422194 fete, dintre cari 180

mai multi maghiari, cari au 187),64 fetife romne. La scla de

au fost dintre 109 eleve, 21- Numrul elevelor la sela elementar

evang. lut. din loe a fost 68315

Un magnat disprut. Baronul AtzlGeorge fiul decedatului br. Bla, amostenit o mare tatl su, darnu i se pentru a aducela Ultima despre eldin Martie, a din Neapole o epis-

prietinilor sei.

conte Politia din Viena aarestat un de origine din

Naumburg, care a mai multesub numele contele Bethlen".

Cea mai mare a ceade o vduv promisiuni

de castorie. A pretextat voeste spere o mosie la Bistra inferir a

candidata de mai 48,000cor., mai apoi 18,000, i-s'a dat dele, a fast arestat de S'a dovedit,

sarlatanul a avut un trecut bogat es-crocherii a dat adeseori judeato-

din Germania, ins totduna a sapattemeiul expertii l'au declarat alienat.Pte, acum se va schimba acsta.

Invingerea lui Celsius. Ministeriulde culte al Germaniei a dispositia,

din viitor la ttetutele scle, spitale, stabilimente

etc., s fie pentru msurarea tern-peraturii termometrul lui Celsius, avnd a fi

din us Raumur.

Evitarea catastrofe. Abiacase diminta vicinalVaseu vigilul Mihai

signalul derece observase,dlungul a trei

acestea erau asezate usor traverse.s'a oprit la timp. Cercetarea initiat n'a dus

la descoperirea atentatorului.

Greva din Cluj,s'a terminat definitiv. Inspectorul regescKozma a tinerimei sentintaministrului Wlassics, areia dintrepreparandistii anului IV., numai insi seadmit la examenul de ; erespins an ceilaltio jumtate an acest examen. Din

cursuri, un preparandist de al II-leacare s'a grevistilor, a

pentru totduna din institut. Color-lalti elevi cari au complici in

pentru timp descolar viitor, ori-ce beneficii din partea sta-tului, ear' alti vinovati aunt defavoruri avute.

Ministrul zelul Or-bk trept rehabilitare 1.

seu. Elevii au frte sur-prinsi la cetirea sentintei, dar cercurilejene drpta aministrului.

Hala de ade agricultur din a luat esclusiva

representare a de de

a lui Mateiu din Bcs-Csb pentruTransilvanie.

Prin aceasta reuniunea de mai suseste a procura

de snopi-patente, cari le facefabrica din Bcska, ca

le economilor din Transilvaniamai eftin deat acestia ar comandarect fabria o cantitate mai dect400,000

Recomandm economilor oescelente snopi paten-

privinta preturilor la in-seratul de pagina

Din Treiscaune.din Doboli adunarea des-

Covasna.lume va fi auzit, mult re-

lam s'a &cut, in aleiromne din Doboli inferiori,

bisericsa sub conducereaparoch a invtatorului actual a

de uimit, butul tuturorneajunsurilor ce trebuie s noi ro-mnii din Treiscaune.

Am avut s asist la 17 exa-mene din tract, sub conduceread-lui protopresbiter D. Coltofean cucere am putut constata, tte ncazurile

ce Secuimecassarea salariilor mai ales acuincuenalelor sporiul asteptat a pre-tutindenea - - Mai

imprejurarea, multi din poporulcari subsistenta

(Moldova) a trecut Pastifrontiera dimpreuna eu copiii mari,pentru a prin spatul sfeclelor la fa-

de zahar banii la aco-de

Numai din de amai rea impresiune mare desamgire

asupra mea, nu pentru-ca examenulnu ar fi multmit daplin

publicul auditor de limba maghiar pereg. de present dnsul

la examen, - ci pentru-c dlnu a

este invttoriu la o confesionala ro-E drept credinciosii nostril dinnu romneste, fie care

zice olah conlocuitoritocmai

nu mai estedatorinta unui invtator de chemareasa, ca s destepte in generatiunea sen-timentul iubirea limb negli-

deNu face cantor N. Rdoi,

alt-cum deplin cualificat pentru postul subun s'a

pus s emuleze invttoriide stat din loe materialul depetractat limba maghiara, ada limbei La exa-men a un un Tatlstricat s'a cu

Dar ceea-ce a maitor revolttor din partea invttor

la a purtareasa brusa de adresndu-senumai la inspectorul reg.rea, doreste s rspund dincutare

religiune, numai ungu-reste, tractual a pus la ordine limba

eel putin in desprtamintemari a

limb a ste limbat a o r, la dl inspectori-a secundat, d a limba nicinu are a s Doboliiinferiori (!)

Nu-i invttoriul pri-resplata serviciilor sale, pentru-cdup terminarea examenului

dl a tinut oelevi, s'a sculat dl inspector reg.s pentru

i-a predat fata tuturora 100 in5 de 10 canostint din Inaltului ministeriu, eardl invttor i-a primit multumind de totmiscat in i u n e.

acuma, are ratiune de asista a fi mijlce din fondu-rile archidiecesei o care numelea fi numai nu

200 ntre-gire la salariu Preaven. Consistor archi-diocesan ? Pre-cum noi invttori ro-mni confesionali propunem ca obiectgat limba maghiar, msur recerut,ar fi obligat un invttor tot de tinr

cualificat din Doboli, care numai sfortz limba maghiar, s propun

ace* msur limba ca sdestepte generatiunea tinrh consciintaalipirea de neam, ear nu s mai schimo-

numele curat lgyade Aldea etc. examen conve-

nind mai multi credinciosi, regret s'aupronuntat mine c s'au ca

s romneste.S'a ridicat in acsta o

frums mai numai din colecte dinafar pentru intrirea neamuluitului in prti espuse. Autrat atari frums i pentru

unei dar nu s'au dat desti-natiunei, se vorbeste, ci de

s'a de locuite

ca ginere a unui fruntas, fost epitrop, arede comfort de a s representa. Pen-

tru edificiul s a s cerePreaveneratului Consistor,

alte surse la care s din afar,de crezut ins, suprema autoritate bi-

va fi cuviincios desprestarea lucrului nu va jertfi obolul pentruo care nu nici un viitor dinpunct de vedere romnesc, ci frte

o

acum permiteti-'mi, D-le Redactor, aV pomeni dinTreiscaune. A 3-a zi de s'aadunarea constituire pentru desprt-mntul din comitatele Treiscaune

Covasna,cheiat examenele dinal Treiscaunelor.

Organele administrative n'au denici o nici n'a asistat vr'un represen-la adunarea in biseria servi-divin la 11 re a. m. Au participat total

7 preoti din tractul Treiseaunelor,protopop D. Coltofean 8

profesor Bogdan din Brasov ca de-legat al comitetului central a adu-narea vorbire la care arspuns imediat dl protopop, d-sa

a sprigini acsta institutiune cultural.Au bine representati poporul din Co-vasna, mai multi din comuna Arpatac,veniti trsura din mare re-sultatul solvite a trecut prestede 200 corne.

s'a constituitdul Director On. D. protopop D.Coltofeanu. Membrii comitet SpiridonDamian, ; NicolauBogdan, profesor (Brasov) ; G. Oltean,paroch ; David Pop, diacon

invt. (Poiana-Srat) ; Georgecapelan (Intorsura Buzului) ; Ceorge Fur-

paroch (Covasna) ; Alexe Negoeseu,paroch (Zagon) ; George Stefan,

(Arpatac).Un banchet a urmat

toti s'aude cele au vzut auzit. E de no-

tat, din comitatul chiar dinpreotimea gr. din Treiscauae nu s'apresentat nime.

INVITARE.clausula sa dto. 8 Main c. Nr.

24037, land Inaltul minister r. u. de internela cunostint aprobtre statutele Reuniu-nei de din nelum voie a acsta On. mem-

ai directiunei acestei Reuniuni la primace se va tin la lunie

n. 8 sra localul Reuniunei sodali-romni din (Strada Urezului Nr.

14, ordinea de zi : luarearilor necesare la activarea Reuniunei"

9/22 1900.Biroul Reuniunei romne de

din Sibiie.Pantaleon

director. secretar,

www.digibuc.ro

CiprianHighlight