Ministerul Învăţămîntului, Educaţiei, Tineretului şi Sportului

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

Inginerie şi Management în Industria Alimentară

Proiect de an TEMA: Tehnologia de producere a mazării verzi conservate

şi a castraveţilor marinaţi

A efectuat Railean Larisa

st. gr. IMIA-091

A verificat Tărîţă Vasile

Chişinău, 2013

1

Cuprins:

INTRODUCERE

1. INGINERIE

TEHNOLOGI

CĂ.......................................................................................................

....4

1.1 Caracteristica produselor proiectate.......................................................................................................4

1.2 Caracteristica materiei prime..................................................................................................................7

1.2.1. Mazăre verde................................................................................................................................7

1.2.2. Castraveţi proaspeţi......................................................................................................................7

1.3 Caracteristica materialelor auxiliare.......................................................................................................8

1.3.1. Apa potabilă.................................................................................................................................8

1.3.2. Zahăr..........................................................................................................................................10

1.3.3. Sare.............................................................................................................................................11

1.4 Ambalaje, recipiente, capace, rezervoare.............................................................................................12

1.4.1. Ambalaje pentru materia mprimă, materiale auxiliare..........................................................12

1.4.2. Recipiente pentru produse conservate...................................................................................12

1.4.3. Capace închidere recipiente...................................................................................................13

1.4.4. Ambalaje produse finite.........................................................................................................13

1.5 Elaborare schemei-bloc de operaţii tehnologice fabricare conserve proiectate....................................14

1.5.1. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Mazăre verde conservată”................................14

1.5.2. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Castraveţi marinaţi”.........................................17

2. CALCULE

TEHNOLOGICE......................................................................................

.....................20

2.1. Calculul programei de fabricare conserve....................................................................................20

2.2. Calcule specifice la fabricarea produselor conservate.................................................................22

2.2.1. Informaţie documentară fabricare conserve..................................................................22

2.2.2. Relaţii de calcul consumuri materii prime, materiale....................................................23

2.2.3. Calculul necesar în materie primă şi materiale auxiliare...............................................25

2.2.4. Randamentul produselor pe operaţii tehnologice la fabricare.......................................26

2.2.5. Calculul necesarului în recipiente, capace, ambalaje.....................................................27

3. CALCULUL SUPRAFEŢELOR

DEPOZITULUI............................................................................28

2

3.1. Calculul suprafeţei de păstrare a materiei prime..............................................................................

3.2. Calculul suprafeţei de păstrare a produselor finite...........................................................................4. CALCULUL ŞI SELECTAREA UTILAJULUI

TEHNOLOGIC.........................................................29

5. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU ASAMBLAREA LINIILOR

TEHNOLOGICE......................................................................................

..................32

6. DESCRIEREA OPERAŢIILOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE A

CONSERVELOR.......33

6.1. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Mazăre verde conservată”

6.2. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Castraveţi marinaţi”

3

1.1. Caracteristica produselor proiectate

Caracteristici de calitate pentru mazare verde conservată

Produsul se refera la mazare verde, boabe uniforme din punct de vedere al gradului de coacere, calibrate cu diametrul de 8,75-9,3 mm, in solutie de sare, culoare caracteristica boabelor de mazare fierte, lichidul de acoperire este limpede sau usor opalescent. Produs sterilizat.

Tabelul 1.1.”Caracteristici organoleptice ale mazării verzi conservate”

Caracteristici organoleptice

Condiţii de admisibilitate

Aspect: Boabe de mazare intregi, verzi pana la verzi-galbui, in saramura slab opalescenta;

Miros: Caracteristic pentru produs, fara miros strain;

Gust: Specific, dulceag, usor sarat, fara gust strain;

Consistenta: Boabe ferme, fragede, cu grad de maturitate uniform;

Tabelul 1.2.

”Caracteristici fizico-chimice ale mazării verzi conservate”

Caracteristici fizico-chimice Conditii de admisibilitate

Boabe de mazare, calculate ca procent din greutatea volumului de apa distilata continuta de recipientul complet umplut si inchis, masurata la 200C

60

Clorura de sodiu ( % in lichid) 0,8-1,2

Boabe sparte (% raportate la masa totala a boabelor) 4

Resturi de pastai, peduncul, coji, maxim % 0,5

Corpuri straine lipsa

Impuritati minerale lipsa

4

Boabe patate (raportate la masa totala a boabelor) 2

Nivelurile maxime de contaminanti - metale grele, micotoxine, pesticide, contaminanti radioactivi, reziduri de medicamente veterinare - trebuie sa fie in concordanta cu legislatia tarii in care produsul este pus pe piata.

Caracteristici microbiologice: conform legislatiei europene in vigoare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1441/2007, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare.

Caracteristici de calitate pentru castraveţi marinaţi

Tabelul 1.3.

”Caracteristici organoleptice ale castraveţilor marinaţi”

Caracteristici organoleptice Condiţii de admisibilitate

Aspectul exterior al recipientului curat, ermetic inchis, nebombat, sa nu prezinte fisuri, sa nu prezinte pete de rugina la exteriorul sau in interiorul recipientului ori pelicula de lac desprinsa de pe interiorul cutiei; eticheta sa fie curata, vizibil imprimata cu toate elementele de identificare, lipita simetric in planul recipientului; la cutiile metalice se admit usoare deformari la corp, dar nu la falt

Aspectul continutului Culoare

culoarea trebuie sa fie caracteristica soiului, tipului de conservare si sortimentului fabricat

Gust si miros gustul si mirosul trebuie sa fie placute, acru, acru-dulceag, caracteristice sortimentului fabricat si condimentelor folosite; fara gust amar, fara miros de mucegai, ranced sau alt gust si miros straine

Corpuri straine: nisip, pamant sau orice impuritate minerala ce afecteaza comestibilitatea produsului si care se gaseste in lichidul de acoperire sau adera la coaja ori la pulpa castravetilor

maximum 0,08% (m/m) impuritati minerale

Aspectul general al castravetilor castravetii trebuie sa fie uniformi ca dimensiune, fermi, crocanti, fara zbarcituri, parti sau exemplare moi

Cerinte privind forma, uniformitatea, pete, defecte mecanice, prezenta coditelor, textura necorespunzatoare, culoare anormala, goluri

lungimea celui mai lung castravete nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 50% pe al celui mai scurt; diametrul celui mai mare castravete nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 50% pe al celui mai mic

5

Uniformitatea dimensiunii Castravetilor1)"intregi" si "julienne"

Tabelul 1.4.

”Caracteristici fizico-chimice ale castraveţilor marinaţi”

Caracteristici fizico-chimice Conditii de admisibilitate

Pete 15 g

Defecte mecanice 30 g

Textura necorespunzatoare 10 g

Culoare anormala 10 g

Goluri

Impuritati minerale lipsa

Corpuri straine lipsa

Nivelurile maxime de contaminanti - metale grele, micotoxine, pesticide, contaminanti radioactivi, reziduri de medicamente veterinare - trebuie sa fie in concordanta cu legislatia tarii in care produsul este pus pe piata.

Tabelul 1.5.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică a produselor proiectate

COMPOZIŢIA CHIMICĂ Mazăre verde CastraveţiApa 1 G

RAME

84.2 99Proteine 2 3.1 1.3Lipide 3 0.2 0.2Glucide Mono şi dizaharide 4 3.3 1.5

Amidon 5 3.2 -Celuloză 6 0.8 0.2Acizi organici 7 0.1 0.1Cenuşă 8 m

IL

1.3 1.2Elemente minerale Na 9 360 15

K 10 99 170Ca 11 20 19

6

IGRAME

Mg 12 21 9P 13 62 27Fe 14 0.7 0.6

Vitamine B-caroten 15 0.30 -B1 16 0.11 -B2 17 0.05 -PP 18 0.70 -C 19 10.0 3.2

Valoarea energică 20 KCaL 40 19

1.2.Caracteristica materiei prime

Caracteristici de calitate pentru mazare

Este o minunată sursă de albumine, hidrocarburi, amidon, conţine fier, potasiu, fosfor, zinc,

vitamina C, vitamine din grupa B. Scade nivelul de colesterol. Protejează împotriva cancerului şi

influenţează benefic oasele noastre

Mazărea, leguma preferată a copilăriei noastre nu numai că este foarte gustoasă, dar are şi o

combinaţie inedită de elemente nutritive. Datorită amestecului de vitamine B1, B2, B6 şi C precum şi

a conţinutului de fier constituie un medicament împotriva oboselii, a anemiei, a problemelor cu

învăţatul, şi a funcţionări slabe a sistemului imunologic imunitar al organismului.

Mazarea se cultiva pe suprafete mari pentru semintele sale bogate in proteina (23 - 28%), hidrati de

carbon (46 - 50%), lecitina, vitamine si saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu etc.

Caracteristici de calitate pentru castraveţi

Castravetii trebuie sa fie intregi, sanatosi, cu aspect proaspat, tari, curati, fara umiditate

exterioara anormala, fara miros si/sau gust straine, fara gust amar.

Tabelul 1.2.1

Compoziţia chimică şi valoarea energetică a materiei prime

COMPOZIŢIA CHIMICĂ Mazăre verde CastraveţiApa 1 G

RAME

80.0 95.0Proteine 2 5.0 0.8Lipide 3 0.2 0.1Glucide Mono şi dizaharide 4 6.0 2.5

Amidon 5 6.8 0.1Celuloză 6 1.0 0.7Acizi organici 7 0.1 0.1Cenuşă 8 m

ILIG

0.9 0.5Elemente minerale Na 9 2 8

K 10 285 141Ca 11 26 23Mg 12 38 14P 13 122 42

7

RAME

Fe 14 0.7 0.6Vitamine B-caroten 15 0.40 0.06

B1 16 0.34 0.03B2 17 0.19 0.04PP 18 2.00 0.20C 19 25.0 10.0

Valoarea energică 20 KCaL 73 14

1.3. Caracteristica materialelor auxiliare

Pentru fabricarea conservelor proiectate, în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor

tehnologice de producere, se vor folosi următoarele materiale auxiliare:

Tabelul 1.3.1

Denumirea materiilor auxiliare

Document normativ tehnic de conformitate

Denumirile conservilor la care se folosesc materialele

auxiliare

Apă potabilă GOST 2874Mazăre verde conservată, castraveţi marinaţi

Zahăr GOST 21Mazăre verde conservată, castraveţi marinaţi

Sare GOST 908Mazăre verde conservată, castraveţi marinaţi

Apă potabilă

Temperatura: 8-12 ˚C

Temperatura poate fi un indicator indirect de poluare, mai ales pentru apele subterane a căror

temperatură este constantă. Variaţiile acestei temperaturi însă, în paralel cu variaţiile aerului, indică

existenţa unei comunicări cu exteriorul, deci posibilitatea de pătrundere în sursa de apă a poluanţilor

din exterior.

Culoarea

8

Apa potabilă nu are culoare; este permisă o valoare de 10˚ pe scala Pt/Co. Culoarea apei poate

evidenţia prezenţa crescută a unor poluanţi solubili în apă; o apă colorată intens indică o poluare cu

substanţe toxice.

Mirosul

Apa potabilă trebuie să fie fără miros. Mirosul este legat de prezenţa în exces a unor elemente

naturale sau provenite din poluarea apei, ca şi de unele transformări la care sunt supuse în apă

anumite substanţe chimice, mai ales poluante.

Gustul

Apa potabilă trebuie să aibă gust plăcut.

gustul particular al apei este determinat de prezenţa peste anumite limite a sărurilor minerale şi a

substanţelor organice . Astfel, concentraţii crescute de fier imprimă apei un gust metalic, calciul dă

gust sălciu, magneziul gust amar, clorurile gust sărat.

Turbiditatea

Se admite o tulbureală de 1 NTU (unitate de turbiditate nefelometrică) caracteristică apei limpezi de

izvor. O apă cu valori de NTU >1 se consideră poluată (1 grad NTU corespunde la 1 mg SiO2/l).

turbiditatea este dată de particule foarte fine aflate în suspensie care nu sedimentează în timp. O apă

tulbure prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele în suspensii pot fi un suport nutritiv

pentru germeni.

Duritatea

Duritatea depinde de cantitatea de săruri de calciu, magneziu, aluminiu şi fier dizolvate în apă.

Poate fi: moale, cu 4-8 dGH; semidură, cu 12-18 dGH; dură, cu 18-30 dGH.

pH-ul:

Este un indicator al acidităţii apei. Apa de băut trebuie să fie aproape neutră, adică sa aibă pH-ul de

6,8 – 8,5. Dacă pH-ul este sub 5,6, apa este acidă şi cauzează modificări ireversibile la nivelul

epiteliilor, iar dacă pH-ul este peste 11, apa este alcalină şi irită ochii, pielea şi mucoasele.

Tabelul 1.3.2

„Caracteristici microbiologice apei”

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Microorganisme într-un mm3 de apă, maxim 100,00

Nr de bacterii din grupa Escherichia coli într-un

litru de apă, maxim

3,00

9

Zahăr

Caracteristici de calitate

Tabelul 1.3.3.

„Caracteristici oganoleptice ale zahărului”

Caracteristici

Tip de zahăr cristal

Alb nr.1 Alb nr.2 Alb nr.3 Alb nr.4

Condiţii de admisibilitate

Culoare Alba, cu stralucire caracteristică Alb pînă la slab gălbue, cu strălucire caracteristică

Aspect în stare solida Cristale uscate, uniform calibrate, nelipicioase, neaglomerate, care curg liber

Cristale uscate, nelipicioase, neaglomerate, care curg liber

Aspect în soluţie 25% Solutie limpede, fara sediment si corpuri straine

Solutie limpede, fara corpuri straine

Miros şi gust Dulce, fara miros si gust strain, atât în stare solida, cât si în solutie

Tabelul 1.3.4.

„Caracteristici fizico-chimici ale zahărului”

Caracteristică Unitate de

masură

Tip zahăr

Cristal

Alb nr.1 Alb nr2. Alb nr.3 Alb nr.4

Condiţii de admisibilitate

Substanţe

reducătoare

Max. 0,03 Max. 0.07

Substanţe

solubile în apă

Max. 10 Max. 50 Max. 120 Max. 300

10

Impurităţi

metalice

Absent

pH în soluţie

25%

7,5 7,5...7.8

Sare

Caracteristici de calitate

Tabelul 1.3.5.

„Caracteristici oganoleptice ale sării”

Tipul A B

Calitate Extra Extrafina Fină Marunţită

Gust sărat, fară gust străin

Miros lipsă

Culoare albă albă, cu slabe nuanţe

cenuşii

Aspect uniform, fara aglomerari stabile

Corpuri străine nu se admit

Tabelul 1.3.6.

„Caracteristici fizico-chimici ale sării”

Tipul A B

Calitate Extra Extrafină Fină Mărunţită

Clorură de sodiu, % min. 98,5 99,2 99,0 97,5

Clorură de calciu, % max 0,1 0,08 0,15 0,2

Clorură de magneziu, % max 0,03 0,08 0,08 0,1

Sulfat de calciu,% max 1,2 0,4 0,4 1,0

11

Sulfat de magneziu,% max lipsă lipsă lipsă 0,06

Trioxid de fier, % max 0,001 0,001 0,001 0,04

Cupru lipsă lipsă lipsă lipsă

Plumb lipsă lipsă lipsă lipsă

Arsen lipsă lipsă lipsă lipsă

Reacţia soluţiei neutră neutră neutră neutră

Substanţe insolobile în apă, % max 0,06 0,1 0,2 1,2

Umiditatea, % max 0,15 0,15 0,15 0,15

1.4 Ambalaje, recipiente, capace, rezervoare

1.4.1. Ambalaje pentru materia mprimă, materiale auxiliare

Transportul castraveţilor se proiecteză în lăzi de lemn nr. 22 conform GOST 17812, greutatea

maximală 12 kg. Lăzile trebue să fie curate, uscate, fără miros străin.

Tabelul 1.4.1.“Caracteristica lăzilor de lemn”

Nr. Lăzilor GOST 17812

Dimensiuni interioare, mmMasa maximă materie primă

îmcărcată în ladă

Denumirea materie primă încărcată în ladă şi transportatălungimea lăţimea înălţimea

22 507 303 263 12 Castraveţi

1.4.2. Recipiente pentru produse conservate

Ambalarea produse finite se proiectează în recipiente de sticlă III-82-720 pentru „Castraveţi marinaţi” şi cutii metalice pentru „Mazăre verde conservată”. Aceste recipiente au aspect exterior plăcut, se consideră comode la deschidere şi sunt solocitate de cumpărători.

Tabelul 1.4.2.

„Caracteristicile tehnice ale recipientelor conform GOST 5717-91 ”

Tip recipient,

semn convenţional

Culoare sticlă

Capacitatea, cm3 Diametrul gurii

recipient, mm

Înălţimea, mm

Diametrul părţii

cilindrice

Masă recipient,

gnominală Max.

plinăIII-82-720 Fără

culoare720 735 96 131

Cutii metalice

420 435 85 84 435

12

1.4.3. Capace închidere recipiente

Ermetizarea recipientelor cu produs se realizează cu capace metalice acoperite cu lac.

Tabelul 1.4.3.„Caracteristicile capacelor conform GOST25749-83”

Semn convenţional Diametrul gurii recipient, mm

Nr. De începuturi ale filetului

Destinaţie capace

III-82-6 82 6 Pentru borcane de sticlă

1.4.4. Ambalaje produse finite

Recipientele de sticlă se ambalează în cutii de carton gofrat conform GOST 13516

Tabelul 1.4.4.

„Caracteristica ambalajelor”

Nr

cuti

ei d

up

ă G

OS

T

Dimensiuni interioare

Cap

acit

ate,

dm

3

Mas

ă m

axim

ă în

cărc

ătu

ră în

cu

tie

Rec

ipie

nte

am

bal

ate

în

cuti

eNr. de recipiente aranjate în

cutie, bucăţi

lun

gim

e

lăţi

me

înăl

ţim

e

În lu

ngi

me

În lă

ţim

e

În

ănăl

ţim

e

În t

otal

30 380 285 152 16,5 15,0 III-82-720 4 3 1 12

11 380 228 290 Ladă gofrată

13516-72

45

13

1.5 Elaborare schemei-bloc de operaţii tehnologice fabricare conserve proiectate.

1.5.1. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Mazăre verde conservată”

Cutii metalice Mazăre verde GOST 5312-74

Apă

Apărez

Apă

Apă rez

Apă

Apă

rezid

14

1Transport

lăzi 15 kg, paletă

10Inspecţie vizuală

11Spălare

t=50-60 0C

2Recepţie

Conform DTN

12Opărire

t > 100 0C

13Inspectarea la lumină

3Păstrare

t= 18...20 0CTmax= 4h

4Inspectare uscată

Vmax = 0,12m/s

14Cutii metalice

curate

5 Spălare

P = 196-294 kPa

6Blanşare

t=75...80 0C

Deşeuri neutilizate

La poz. 9 La poz 8

La poz. 10 De la poz 7

Apă

Apă rez

Apă Abur Cond.

15

Deşeuri neutilizate

16Ermetizarea

17Clătirea recipiente

T0 70-750c

18Sterlizare 8

515−20−20

120 118kP

7Răcire

8Inspectarea

umedă

9Dozare boabe

60-70%

15Dozare saramura

30-35%

19Descărcarea borcane

din coşuri

Apă Abur Cond.

De la poz 20

16

Mazăre verde conservată GOST 1584390

20Spălare-uscare

borcane

21Etichetare

22Ambalare în cutii

de cartom

24Depozitarea

t= 18 0CW= 70...75%

23Stivuirea cutii pe

palete

1.5.2. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Castraveţi marinaţi”

Capace GOST 82 Borcane III-82-720 Castraveţi marinaţi GOST 5312-74

Apă Apă

Apă Apărez rez

Abur Abur

Apă Apă rez

17

1Transport

lăzi 15 kg, paletă

17Inspecţie vizuală

18Spălare

t=50-60 0C

2Recepţie

Conform DTN

13Opărire

t > 100 0C

14Inspectarea la lumină

3Păstrare

t= 18...20 0CTmax= 4h

4Inspectare

Vmax = 0,12m/s

Borcane curate 5 Spălare

P = 196-294 kPa

Deşeuri neutilizate

6Calibrare

t=75...80 0C

11Inspecţie vizuală

12Spălare

t=50-60 0C

19Opărire

t > 100 0C

Capace curate

La poz.16 La poz. 10 La poz 8

La poz.17 La poz. 11 De la poz 7

Apă

Apă

18

7Blanşare

t=75...80 0C

Deşeuri neutilizate

16Ermetizarea

20Clătirea recipiente

T0 70-750c

8Răcire

9Inspectarea

10Dozare castraveţi

15Dozare saramura

rez

Apă Abur Cond.

De la poz. 22

Apă Abur Cond.

19

Castraveţi marinaţi GOST

21Sterlizare 25−8−25

100 

23Spălare-uscare

borcane

24Etichetare

22Descărcarea borcane

din coşuri

25Ambalare în cutii

de cartom

27Depozitarea

t= 18 0CW= 70...75%

26Stivuirea cutii pe

palete

2 CALCULE TEHNOLOGICE

2.1. Calculul programei de fabricare conserve

Tabelul 2.1.

“Date iniţiale”

Nr.crt. Tip de conserve Tip de

ambalaj

Masa netă

recipient

fizic,g

Capacitatea de producţie a

liniei tehnologice

t/schimb t/h

1. Mazăre verde

conservată

Cutii metalice

425 ml

425 42 6

2. Castraveţi

marinaţi

III-82-720 735 8,4 1,05

„Regimul de lucru la producerea conservelor”

Mazăre verde conservată Castraveţi marinaţi

Schimburi în zi 3 2

Durata unui schimb 7 7

Zile lucrătoare în săptămînă 6 6

Zile lucrătoare în lună 25 25

Tabelul 2.2.

“Graficul de recepţie a materiei prime”

Denumirea Lunile

20

materie primă VI VII VIII IX

Mazăre verde 10 15

Castraveţi 15 10

Tabelul 2.3.

“Graficul de funcţionare a liniilor tehnologice la fabricaţie conserve”

Denumirea liniilor tehnologice

Schimb LunileVI VII VIII IX

Linia tehnologică de fabricaţie a mazărei verzi conservate

I

II

III

10

13

15

15

13

13

Linia tehnologică de fabricaţie a castraveţilor marinaţi

I

II

15

20

10

10

Tabelul 2.4.

“Numărul de zile/schimburi la fabricarea conservelor”

Tip de conserve

Semn convenţional

LunileVI VII VIII IX

Mazăre verde conservată

18 46

13 37

Castraveţi marinaţi

15 25

25 50

8 16

Tabelul 2.5.

„Programul de fabricaţie a conservelor în secţia proiectată”

Tip de conserve

Lunile Total pe an/tVI VII VIII IX

21

Mazăre verde conservată

1932 1554 _ _ 3486

Castraveţi marinaţi

_ 210 420 134,4 764,4

In total pe luni

1932 1764 420 134,4 4250,4

2.2. Calcule specifice la fabricarea produselor conservate

2.2.1. Informaţie documentară fabricare conserve

Tabelul 2.6.

“Receptura şi normele de consum al materiei prime şi

materiale la fabricarea 1000 kg mazăre verde conservată”

Denumirea

materiei

prime

Calitate

conserve

Reţeta Pierderi şi

deşeuri

Norma de

consum, kg/tBoabe Saramură

Mazăre verde

prospătă

Superioară

680 320 12% 772,7

Zahăr Superioară 9.9 7.0 10.6

Sare Superioară 9.9 10.0 11.0

.

Tabelul 2.7.

“Receptura şi normele de consum al materiei prime

şi saramurii la fabricarea castraveţilor marinaţi”

Denumirea

produs

Reţete 1000 kg Pierderi

şi deşeuri

Norma de consum

Castraveţi Saramură Castraveţi Zahăr Sare Acid acetic

Castraveţi

marinaţi 570 430 4 594 20,4 20,4 6,4

Tabelul 2.8.

“Repartizarea pierderilor şi deşeurilor, % pe procesele tehnologice

conform schemei tehnologice ”Mazăre verde conservată” ”

Denumirea Procesele tehnologice În total

22

materiei prime pierderi

şi

deşeuri,

%

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Păs

trar

e

Insp

ecta

re

Sp

ălar

e

Bb

lan

şare

a

Rac

ire

Insp

ecta

re

um

edă

Doz

are

Erm

etiz

are

Ste

rili

zare

Mazăre

verde

I.T. 1,0 2,0 1,5 4,0 1,0 1,0 0,5 0,5 0,5 12

L.S. 1,0 1,0 1,5 3 1,0 1,0 0,2 0,1 0,1 8,9

Tabelul 2.9.

“Repartizarea pierderilor şi deşeurilor, % pe procesele tehnologice conform schemei tehnologice ”Castraveţi marinaţi” ”

Denumirea materiei prime

Procesele tehnologice În total pierderi

şi deşeuri,

%

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Păs

trar

e

Insp

ecta

re

Sp

ălar

e

Cal

ibra

re

Bla

nşa

re

Insp

ecta

re

Doz

area

Erm

etiz

are

Ste

rili

zare

Castraveţi marinaţi

I.T. 0,2 1,0 1,0 0,1 1,0 0,2 0,2 0,2 0,1 4

L.S 0,1 0,5 1,0 0,1 1,0 0,1 0,05 0,05 0,05 2,95

2.2.2. Relaţii de calcul consumuri materii prime, materiale Tabelul 2.10.

“Relaţii de calcul utilizate în calculele tehnologice la fabricarea conservelor”

Denumirea

conservelor

Denumirea indicelui

calculat

Unitatea de măsură Relaţia de calcul

Mazăre verde

conservată

Norma de consum

materie primă

kg/t Tm= Sm*100 100-Xm

Norma de consum

saramură

kg/t Ts= Ss*100 100-Xs

Norma de consum

zahăr

kg/t Tz= Sz*mz

100-Xz

Norma de consum

sare

kg/t Ts= Ss*ms

100-Xs

Castraveţi

marinaţi

Norma de consum

materie primă

kg/t Tm= Sm*100 100-Xm

23

Norma de consum

saramură

kg/t Ts= Ss*100 100-Xs

Norma de consum

zahăr

kg/t Tz= Sz*mz

100-Xz

Norma de consum

sare

kg/t Ts= Ss*ms

100-Xs

Calculul normelor de consum a materiei prime şi a materialelor

Mazăre verde conservată

Tm= Sm*100 = 680* 100 = 68000 = 746,43 kg/t 100 - Xm 100-8,9 91,1

Ts= Ss*100 = 320*100 = 32000 = 326,53 kg/t 100 - Xs 100-2,0 98,0

Tz= Sz*mz = 320*3 = 960 = 10,32 kg/t 100-Xz 100-7 93

Ts= Ss*ms = 320*3 = 960 = 10,66 kg/t 100-Xs 100-10 90

Castraveţi marinate

Tm= Sm*100 = 570* 100 = 57000 = 587,32 kg/t 100 - Xm 100-2,95 97,05

Ts= Ss*100 = 430*100 = 43000 = 438,77 kg/ 100 - Xs 100-2,0 98,0

Tabelul 2.11.

“Compararea normelor de consum aprobate cu cele calculate”

Denumirea materiei prime,

materialelor auxiliare

Norma de consum,kg/mbc Abatere (deviaţia)

Aprobată Calculată “--”

micşorare

“+”

majorare

Mazăre verde 772,7 746,43 26,27 _

Sare 10,6 10,66 _ 0,06

24

Zahăr 11,0 10,32 0,68 _

Castraveţi marinaţi 594 587,32 6,68 _

Sare 20,4 _ _ _

Zahăr 20,4 _ _ _

Acid acetic 6,4 _ _ _

2.2.3. Calculul necesar în materie primă şi materiale auxiliare

Tabelul 2.12.

“Bilanţul de materie primă, materiale auxiliare la fabricarea mazărei verzi

conservate”

Denumire

a produs

Denumirea

materiei

prime şi

materiale

Capacitatea

de producţie

Norma

de

consum

Consum Lunile

t/sch t/h Kg/h Kg/sch VI VII

Mazăre

verde

conservată

Boabe 42 6 746,43 4478,58 31350,06 1442102,80 1159952,20

Zahăr 42 6 10,32 61,92 433,44 19938,24 16037,28

Sare 42 6 10,66 63,96 447,72 20595,12 16565,64

Saramură 42 6 326,53 1959,18 13714,26 630855,96 507427,62

Tabelul 2.13.

“Bilanţul de materie primă, materiale auxiliare la fabricarea castraveţilor marinaţi”

Denumire

a produs

Denumirea

materiei

prime şi

materiale

Capacitatea

de producţie

Norm

a de

consu

m

Consum Lunile

t/sch t/h Kg/h Kg/sch VII VIII IX

Castraveţi

marinaţi

Castraveţi 8,4 1,05 587,32 616,68 4933,48 123337,00 246674 78935,68

Zahăr 8,4 1,05 20,4 21,42 171,36 4284,00 8568 2741,76

Sare 8,4 1,05 20,4 21,42 171,36 4284,00 8568 2741,76

25

Acid acetic 8,4 1,05 6,4 6,72 53,76 1344,00 2688 860,16

Saramură 8,4 1,05 438,77 460,70 3685,66 92141,50 184283 58970,56

2.2.4. Randamentul produselor pe operaţii tehnologice la fabricare

Tabelul 2.14.

“Randamentul produselor privind procesele

tehnologice la fabricarea mazărei verzi conservate”

Denumirea proceselor tehnologice

Recepţie. Kg/h

Pirderi Deşeuri

În % În kg În % În kg

Păstrare 4478,58 1,0 44,7858 _ _

Inspectare 4433,7942 _ _ 1,0 44,7858

Spălare 4389,0084 1,5 67,1787 _ _

Blanşare 4321,8297 3,0 134,3574 _ _

Răcire 4187,4723 1,0 44,7858 _ _

Inspectre umedă 4142,6865 _ _ 1,0 44,7858

Dozare Boabe 4097,9007 0,2 8,95716 _ _

saramură 5958,552 2,0 89,5716 _ _

Ermetizare 5954,0735 0,1 4,47858 _ _

Sterilizare 5949,595 0,1 4,47858 _ _

S-a fabricat: t/h 5949,595/1000 = 5,94

buc/h 5950/0,42 = 14167

buc/sch 14167 * 42 = 595014

26

Tabelul 2.15.

“Randamentul produselor privind procesele

tehnologice la fabricarea castraveţilor marinaţi”

Denumirea proceselor tehnologice

Recepţie. Kg/h

Pirderi Deşeuri

În % În kg În % În kg

Păstrare 616,686 0,1 0,616686 _ _

Inspectare 616,06932 _ _ 0,5 3,08343

Spălare 612,98589 0,5 3,08343 _ _

Calibrare 609,90246 1,0 6,16686 _ _

Blanşare 603,7356 1,0 6,16686 _ _

Inspectre 597,56974 _ _ 0,1 0,616686

Dozare Boabe 596,95306 0,005 0,308343 _ _

saramură 1057,3532 _ _

Ermetizare 1057,0449 0,005 0,308343 _ _

Sterilizare 1056,7366 0,005 0,308343 _ _

S-a fabricat:

t/h 1056,7366/1000 = 1,05

buc/h 1056,7366/0,84 = 1258

buc/sch 1258 * 8,4 = 10568

27

2.2.5. Calculul necesarului în recipiente, capace, ambalaje

Tabelul 2.16”Numărul necesar de recipiente şi materiale pentru fabricarea mazărei verzi conservate”

Semn convenţionalrecipiente,

capace, ambalaje

Necesitate, recipiente Consum lunar, buc. În total pe sezon, mii buc

Conform calculelor

Cu evidenta rebut, defecte

VI VIIBuc/h Buc/sch Buc/h Buc/sch

Cutii metalice, 425

ml14167 595014 14210 596800 27 452 800 22 081 600 49 534 400

Capace14167 595014 14175 595312 27 384 352 22 026 544 49 410 896

Cutii carton gofrat 315 13223 316 13263 610 063 490 703 1 100 766

Notă: Rebut, defecte borcane de sticlă 0,3 % Capace defecte 0,05%

Tabelul 2.17”Numărul necesar de recipiente şi materiale

pentru fabricarea castraveţilor marinaţi”Semn

convenţionalrecipiente,

capace, ambalaje

Necesitate, recipiente Consum lunar, buc. În total pe

sezon, mii buc

Conform calculelor

Cu evidenta rebut, defecte

VII VIII IXBuc/h Buc/sch Buc/h Buc/sch

BorcaneIII-82-720 1258 10568 1286 10 801 270 025 540 050 172 816 982 891

Capace1258 10568 1265 10 621 265 525 531050 169 936 966 511

28

Cutii carton 30/12 buc 105 881 108 2 072 22 503 45 005 14 402 81 910

Notă: Rebut, defecte borcane de sticlă 2,2 % Capace defecte 0,5%

3. CALCULUL SUPRAFEŢELOR DEPOZITULUI

3.1. Calculul suprafeţei de păstrare a materiei prime

3.2. Calculul suprafeţei de păstrare a produselor finite

29

4. CALCULUL ŞI SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC

Calculul tehnologic pentru castraveţii marinaţi

1. Calculăm numărul de recipiente aşezate într-un coş de autoclavă

nr = 0,785* hc * dc = 0,785* 0,700 * (0,946) 2 = 388,10 hr dr 0,131 (0,096)2

aproximativ 389 bucăţi

2. Calculăm durata de încărcare a borcanelor III-82-720 într-un coş

TC = nr = 389 = 13,89 Gr 28Aproximativ 14 min

3. Calculăm numărul de coşuri în autoclavă

nc = Tmax = 30 = 1,07 Tc 28Deci 2 bucăţi

4. Calulăm numărul de recipiente încărcate concomitent într-un autoclav B6-KA2-B2

nra = nc * nr = 2 * 389 = 778

5. Calculăm durata de timp complet de lucru a unui autoclav

Tt = Tî + T1 + T2 + T3 + Td = 5+25+8+25+5 = 68 min

6. Calculăm productivitatea autoclavei

Pav = nrc = 778 = 11,44 Tt 68Aproximativ 11 bucăţi

7. Calculăm numărul de autoclave necesare pentru sterilizare

Nav = Gr = 28 =2,54 Pav 4Deci 3 unităţi

30

8. Calculăm intervalul de timp la care se încarcă autoclavele

∆T = nra = 778 = 27,78 min Gr 28Aproximativ 28 min

Tabelul 4.1.“Durata de funcţionare a autoclavei”

Denumirea operaţiei Simbol Durata operaţiei

Începutul sau sfîrşitul operaţiei

1 2 3 4Începutul funcţionării autoclavei

h - 8.00 8.28 8.56 9.24

Încărcarea coşurilor în autoclavă

T1 5 8.05 8.33 9.01 9.29

Ridicarea T0 pîna la T0 de sterilizare

T2 25 8.30 8.58 9.26 9.54

Sterilizarea produsului T3 8 8.38 9.06 9.34 10.02

Răcirea produsului T4 25 9.03 9.31 9.59 10.27

Descărcarea coşuri T5 5 9.08 9.36 10.04 10.32

Autoclava pregătită pentru încărcare

- - 9.08 9.36 10.04 10.32

31

5. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU ASAMBLAREA LINIILOR TEHNOLOGICE

Denumirea

operaţiei tehnologi

ce

Se

pre

lucr

ează

, kg/

h

sau

bu

ch/

Utilajul tehnologic

Nec

esar

ul d

e u

tila

je,

apar

ate,

un

ităţ

i

Den

um

irea

Tip

ul

Cap

acit

atea

de

pro

du

cţie

, kg/

h

sau

bu

c/h

Caracteristicile tehniceDimensiuni de

gabaritPuterea instala-

tă motor

electric,KW

Consumul

l b h Apă, m3

Abur,

kg/h

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Transport materie primă

Maşină de încărcat elctrică

ЭП-103

1000 2500 930 1595 - - - 1

Inspectare uscată

Conveer cu lentă

A9K1

3000 5500 1400 1100 0,75 - - 1

Transport Elevatorul Gîtul Gîştii

P9KT2

5850 3500 830 2525 0,8 - - 1

Spălare Maşină de spălat

CT01

4000 6495 1800 2827 6,6 6 - 1

Transport boabe

Elevatorul Gîtul Gîştii

P9KT2

5850 3500 830 2525 0,8 - - 1

Blanşarea Blanşator cu tambur

KFB07

8000 4850 2120 264 1,1 4-8 2000 1

Inspectarea umedă

Conveer cu lentă

A9K1

3000 5500 1400 1100 0,75 - - 1

Transport Elevatorul Gîtul Gîştii

P9KT2

5850 3500 830 2525 0,8 - - 1

Dozarea boabe

Dozarea saramurăErmetiza-

reaMaşină pentru

ermetizare3K7-

1-250

250 3100 1600 1800 9,5 - - 1

SterilizareSteriliztor Hunister

OHS 256 6515 6545 1832 20,6 2,75-8,45

612-1870

1

Linia de oformarea conservelor în cutii metalice

Maşina A9KPE de descărcat

borcane din coşuri;Maşina

MЖУ125MPentr

A9KЛР

29000

2120 3000 37,9 - - 1

32

u spălarea borcanelor;

Maşina C12M uscare.Maşină

pentru etichetare ş.a.

6. DESCRIEREA OPERAŢIILOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE A

CONSERVELOR

6.1. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Mazăre verde conservată”

Mazărea verde conservată se produce în conformitate cu schema bloc de operaţii tehnologice

elaborată, care asigură o calitate dorită şi randamentul înalt de produs finit.

Procesul de recoltare include căteva operaţii: cosirea, transportarea masei la punctele de

treierat, treieratul curpenilor, obţinerea boabeloar.Randamentul boabelor constituie 18-20 % de la

toată masa verde supusă treierării, sau 38-40% din masa boabelor.

Transportare – după treierare, boabele se transportă la întreprinderile de prelucrare în lădiţe

cu grosimea stratului pîmă la 15 cm, în rezervoare cu apă în raport boabe-apă de 2:1, în containere tip

”Ladocika” fără apă în strat de pănî la 40 cm.

La prelucrare se folosesc soiuri de mazăre verde cu diferită perioadă de coacere: timpurie,

mijlocie, tîrzie, astfel durata de prelucrare se majorează pînă la 30-35 zile. Cel mai frecvent se

recoltează soiurile: Sfera, Iujnîi 47, Izumrudnîi, Tiras, Coral.

Mazărea verde se alterează foarte repede. Datorită respiraţiei intense trece uşor dintr-o

categorie de calitate în alta mai inferioară, deaceea durata de păstrare de la treierare pînă la treierare

nu trebuie să depăşească 2 ore- la transportarea în lădiţe şi 4 ore la transportarea în rezervoare cu ată

rece.

Curăţarea şi spălarea. Pe suprafaţa de stocaj mazărea verde se păstrează temporar în

rezervoare cu apă în raport 1:3 (boabe-apă). Cu ajutorul pompei mazărea verde se transportă la linia

de prelucrare, la prima maşină de spălare şi selectare a boabelor fărîmate şi impurităţilor. Boabele se

deplasează pe un transportor cu site cu diametrul orificiilor 1,2-2,0 mm şi sistemă de duşare, apoi se

supun spălării în maşina de spălare cu sistemă de flotare unde are loc selectarea impurităţiilor grele şi

uşoare, selectarea boabelor în fracţii după faza de coacere (după densitate).

Opărire – proces termic care se îndeplineşte pentru excluderea tulburării soluţiei de acoperire

ţi întunecării, care are loc datorită extragerii amidonului din boabe în timpul păstrării îndelungate a

produsului conservat. La opărire amidonul se cleisterizează, se extrage din straturile de la suprafaţă

prin spălare intensă, astfel se exclude tulburarea saramurii. Mazărea verde se opăreşte cu aburi la

T0=100 0C.

33

La tratare termică volumul boabelor se micşorează, proteinele se coagulează, se înlătură aerul

din spaţiul intercelular. Datorită prezenţei amidonului care se umflă, acumulează apă, boabele practic

îşi restabilesc volumul iniţial. Totodată se măreşte şi masa boabelor cu 5-10 %. Majorarea masei mai

mult de 10 % confirmă faza de coacere avansată a boabelor.

La opărire magneziul din formula structurală a clorofilei este înlocuit de hidrogen şi se obţine

feofetină-compus de culoare verzuie întunecată. De aceea după opărire şi sterilizare mazărea verde

puţin se întunecă. Tratarea termică asigură inactivarea fermenţilor. După opărire fermenţii

ascorbinoxidaza, polifenoloxidaza, peroxidaza îsi continue activitatea şi numai după sterilizare

enzimile se inactivează complet.

Opărirea-micşorează brusc însămînţarea cu microorganisme. Înlăturarea aerului exclude

oxidarea vitaminelor. Procesul de opărire are şi unele neajunsuri. Opărirea în apă duce la pierderi de

substanţe extractive a zahărului cu 3-9 %, a vitaminei C cu 30-40 %. Opărirea cu aburi exclude aceste

pierderi. După opărire mazărea verde se supune răcirii cu apă.

Sortare şi inspectare - se efectuiază la transportorul cu bandă, înlăturîndu-se boabele alterate

de vătămători, coaja de boabe, impurităţim mecanice, mazăre verde sălbatică etc.

Dozare mazării verzi se îndeplineşte la maşini automatizate pentru 2 componenţi. Mai întîi se

dozează azărea verde boabe apoi saramura. Saramura prezintă soluţie de apă cu 3 % sare şi 3 %

zahăr, încălzită pînă la fierbere, apoi filtrată şi turnată la T ≥ 85 0C.

Raportul mazăre verde : saramură trebuie să constituie 65-70:30-35%. După dozare produsul

este ermetizat şi îndreptat la sterilizare.

Sterilizarea se efectuiază în autoclave la T = 120 0C, timp de 20-40 min în dependenţă de

volumul şi tipul ambalajului. La întreprinderile cu capacitate mare de producţie pot fi utilizate

aparatele în flux de tip “Hunister”, Ungaria. Prelucrarea mazării verzi ăn tara noastră se efectuiază la

liniile “Compex” , Ungaria, complet mecanizate cu productivitatea 4,5 şi 8,0 t/h.

Conserva “Mazăre verde” se produce de calitate superioară, întîi, a doua şi de supe. Se

reglementează cantitatea boabelor fărîmate: categoria superioară ≤ 3%, I ≤ 5%, II ≤ 7%, de supe nu

se reglementează. Soluţia de acoperire-străvezie pentru categoria superioară, puţin sediment pentru I

categorie. Pentru categoria II şi de supe se permite sediment de amidon şi un conţinut de clorizi 0,8-

1,5 %.

34

6.2. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Castraveţi marinaţi”

Marinatele reprezintă legume, fructe, pomuşoare în saramură cu conţinut de acid acetic, sare,

zahăr, mirodenii. Fabricarea marinatelor este bazată pe conservarea cu acid acetic. Microorganismele

pier în concentraţia acidului acetic. Microorganismele pier în concentraţia acidului acetic de 2%. În

soluţii se formează concentraţie majoră a ionilor de hidrogen. Micşorarea pH în soluţii pînă la 4

inhibează activitatea bacteriilor de putrefacţie şi a drojdiilor. Microorganismele în formă de spori pot

rezista chiar şi în concentraţia de 6% a acidului acetic. Concentraţiile mai mari de 2% de acid

afectează produsul, calitatea lui degradează şi nu poate fi folosit în alimentaţie. În soluţii slab acide

ale acidului acetic se dezvoltă mucegaiul, bateriile acetice şi unele specii aerobe. Pentru a obţine

marinate calitative este necesar ca acu’iditatea totală să nu depăşească 0,9%, iar pentru a exclude

alterarea produsului se sterilizează sau se pasteurizează. Efectul de conservare îl asigură sarea şi

uleiul eteric.

Marinatele se fabrică în legume proaspete întregi sau tăiate, asorti cu sau fără adaos de

mirodenii (extract de mirodenii) ambalate în borcane de sticlă sau cutii de tinichea, turnate cu soluţie

de acoperire ermetizate, sterilizate sau pasteurizate.

Marinatele se folosesc cu zacuscă, supliment la bucatele de felul doi ca garnitură. Procesul

tehnologic scurt de tratare termică la temperatura de pasteurezare asigură păstrarea componenţilor

chimici nativi ai legumelor, fructelor, pomuşoarelor. În dependenţă de aciditate marinatele se

clasifică în marinate slab acide 0,5-0,7% şi marinate acide 0,71-0,9%(recalculată la acidul acetic).

Din legume se fabrică marinate slab acide din varză cu sfeclă, morcov, ceapă, usturoi-marinate acide.

Conservele fabricate din legume tăiate cu adaos de acid acetic si ulei vegetal se numesc salate.

La fabricarea marinatelor se utilizează tote tipurile de legume – castraveţi, varză, dovlecei,

patisoane, ardei dulci, iuţi, ceapă, morcov, tomate, mazăre verde, etc. În faza tehnică de coacere, fără

alterări microbiologice, alterări prin vătămători, uniforme după culoare şi mărime.

Procesul tehnologic de fabricare a marinatelor include operţiunile:

recepţie→păstrare→spălare→sortare→inspectare→ambalare→pregătirea saramurii→

turnare→ ermetizare→pasteurizare →depozitare.

35

Legumele se spală în regim intens sau lent în dependenţă de calitate, de impurităţi minerale şi

microobiologice la suprafaţa lor. Spalarea are loc în două maşini de spălat instalate consecutiv. La

ieşire din a două maşină legumele se clatesc cu apă potabilă la presiunea 0,25-0,3MPa. Legumele

sunt supuse inspectării, sortării, înlăturîndu-se cele alterate de vătămători, alterate mecanic şi de

microorganisme. Sortare se face după culoare, mărime, apoi se ambalează mecanizat sau manual.

Pregătirea saramurii (soluţiei de acoperire). Sarea, zahărul se cerne, trece separea magnetică,

apoi dozarea în apă fierbinte. Soluţia de sare şi zahăr se încălzeşte pînă la fierbere, se fierbe 5-

10minute, se adaogă extract de mirodenii şi acid acetic. Soluţia obţinută se filtrează şi se îndreaptă

spre a fi turnată.

Extractul de mirodenii se pregăteşte din scorţişoară, cuişoare, piper aromat, piper negru, frunză

de dafin şi apă în raport 1:10, se încălzeşte la temperatura de fierbere, se lasă 24ore, după care

extractul se încălzeşte, se răceşte şi se filtrează. Extractul poate fi obţinut din mirodenii şi acid acetic

ţinut 10 zile în borcane de sticlă, apoi filtrat. În cazul cînd mirodeniile se dozează nemijlocit în

ambalaj, la pregătirea saramurii se adaogă cantitatea necesară de sare şi acid acetic.

La fabricarea marinatelor se foloseşte acidul acetic concentrat 80-100% sau acid acetic din

fructe. Acidul acetic concentrat se caracterizeză cu proprietăţi anfoterice, la temperatura mai mică de

t ≤ 16,5º C trece în stare solidă, gheaţă. Acidul acetic se dizolvă în apă în orice proporţie, disociază

complet, asigură concentraţia maximă a ionilor de hidrogen.

Legumele pregătite se ambaleză în borcane de sticlă sau cutii de tinichea acoperite cu douză

straturi de lac. La ambalare se asigură raportul legume: saramură, care trebuie să corespundă 60-

65:35-40%. Legumele se toarnă cu saramură la temperatura 80-85ºC. Înainte de ermetizare se

controlează pH-ul de 2-3ori pe schimb. Produsul ambaat se ermetizează şi se tratează termic prin

pasteurizare la t=90-100 ºC timp de 5-20min.

Cele mai frecvente conserve sunt castraveţii marinaţi care pot fi fabricaţi la linia mecanizată a

firmei “Complex” Ungaria sau la linile asamblate din utilaje fabricate în ţările CSI.

Calitate. După aspectul exterior produsul finit (marinatele)prezintă fructe intregi, sănătoase,

culoare careacteristicpă materiiei prime iniţiale, saramura străvezie gust acru – dulciu, cu aromă

plăcută.

36

BIBLIOGRAFIE:

1. GOST 5312 Mazăre verde conservată.

2. GOST 1633-73 Marinate de legume

3. GOST 5717-81 Recipiente de sticlă

4. GOST 25749-83 Capace

5. GOST 15842-90 Mazăre verde

6. ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE

Nr. 380 din 25 mai 2004

MINISTERUL SANATATII

Nr. 864 din 30 iunie 2004

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 226 din 15 septembrie 2004

7. ACT PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL NR. 967 din 21 octombrie 2004

8. “TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII ŞI INDUSTIALIZĂRII PRODUSELOR HORTICOLE” autori Afinoghent JAMBA; Boris CARABULEA. Editura Cartea Moldovei; Chişinău 2002

9. „ ДИПЛОМНОЕ ПРОЕКТИРОВАНИЕ ЗАВОДОВ ПО ПЕРЕРАБОТКЕ ПЛОДОВ И ОВОЩЕЙ» Автор Е.Д.Ситников, Москва ВО «Агропромиздат»,1990

10. Химический состав пищевых продуктов: Книга 1:x46 справочные таблицы содержания основных пищевых веществ и энергетической ценности пищевых продуктов/под ред.проф.,д-ра техн.наук И.М.Скурихина , проф.,д-ра мед.наук М.Н.Волгарева-2-е изд.,перераб.и доп.-М. : ВО «Агропромиздат»,1987.-224с.pag.106 pag.68

11. http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Zahar-caracteristici-de- calita63153514.php

37

12. http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Caracteristici-senzoriale-si- f74942022.php

38