Tehnologia cartofului

8/17/2019 Tehnologia cartofului

1/10


2/10


3/10

1.Introducere

1.1.Importanta

Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In

industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului,

dextrinei si glucozei.

Cultul pentru cartof se manifesta in linii moderne, oferindu-i-se conditii optime

de dezvoltare, tehnologie superavansata, conservarea genotipurilor in banci de gene,

subventii substantiale ale guvernelor.

Suprafata cultivata pe glob este de 2 milioane ha, din care peste !" se afla

#n Europa. In $omania postdecembrista, se cultiva anual in jur de 2% ha de

cartofi, a cincea ca suprafata din Europa, dar a &!-a ca productie medie la hectar, cu

numai &'-&% t(ha fata de peste ' t(ha #n )enelux, *ermania, +ranta, anemarca,

area )ritanie.

1.2.Tehnologia de cultivare

1.2.1. RotaţiaCartoful preferă plantele premergătoarea care se recoltează devreme, lasă terenul curat de

buruieni şi fără resturi vegetale în cantitate mare, au un sistem radicular profund şi lasă solulafânat.

Plantele premergătoare favorabile pentru cultura cartofului sunt: leguminoasele perenelucerna în zona de câmpie şi trifoiul roşu în zonele umede!, leguminoasele anuale, cerealele

păioase grâu, orz, orzoaică, secară, triticale!, porumb boabe şi porumb pentru siloz, legume bostănoase, vărzoase, bulboase şi rădăcinoase.

"e recomandă rota#ia de 2$% ani în unită#ile agricole cu o pondere mare a culturiicartofului, şi rota#ia de &$' ani în unită#ile agricole cu o pondere mică a culturii cartofului. Pesolurile infectate cu nematozi Globodera spp.!, rota#ia trebuie să fie de cel pu#in '$( ani.

Cartoful nu se recomandă să se cultive după alte solanacee, prucum şi după in şi floarea$soarelui, datorită înmul#irii bolilor comune putregai cenuşiu! şi a dăunătorilor comuninematozi!.

)upă cartoful e*tratimpuriu şi timpuriu pot fi cultivate culturi succesive, cum sunt: porumb siloz, fasole, varză de toamnă, castrave#i, fasole păstăi şi alte legume de toamnă.

)upă cartoful de vară se pot cultiva culturi de toamnă, cum sunt: rapi#ă, grâu, orz, secară,triticale.

1.2.2FertilizareaCartoful are un consum specific de elemente nutritive mare. +stfel, pentru fiecare 1 -g

tuberculi şi biomasa epigee aferentă, acesta consumă în medie ' -g , & -g P2/', 0 -g 2/,& -g Ca/ şi 1 -g g/.


4/10

Fertilizarea minerală. )ozele de îngrăşăminte c3imice sunt diferite în func#ie dedestina#ia recoltei tabelul 11!. )upă leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 2$&-g43a şi se măreşte doza de fosfor cu 2 -g43a. )upă leguminoase anuale, doza de azot sereduce cu 1$2 -g43a şi se măreşte doza de fosfor cu 1' -g43a. )upă plante te3nice, doza deazot şi fosfor se măreşte cu 1$2 -g43a.

)estina#ia culturii )ozele de絜 grăşăminte c3imice -gs.a.43a! P2/' 2/

Consum e*tratimpuriu şi timpuriu 1& $ 1( ( $ 0 ( 5 0Consum de vară 6 5 1 0 5 1 % 5 (Consum de toamnă$iarnă 12 5 1% 11 5 12' 7 5 18uberculi pentru industrie 1 5 12 12 128uberculi pentru plantare 0 5 6 12 1 $ 12)ozele de îngrăşăminte c3imice recomandate la cultura cartofului. "ursa: 9CPC raşov citat

de )umbravă ., 2%!)intre îngrăşămintele c3imice cu azot, cele mai recomandate sunt nitrocalcarul şi ureea pe

solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea.;ngrăşămintele simple cu fosfor şi cu potasi se aplică înainte de efectuarea arăturii.;ngrăşămintele cu azot se aplică în primăvară la pregătirea solului pentru plantare şi dupătuberizare 1$&' zile după răsărire!. ;ngrăşămintele comple*e se pot aplica la plantare sau învegeta#ie.

Fertilizarea organică se recomandă pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele nisipoaseşi luto$argiloase.


5/10

>ucrările solului după plante premergătoare cu recoltare timpurie. +tunci când planta premergătoare se recoltează timpuriu cerealele păiaose!, imediat după recoltarea acesteia serecomandă efectuarea lucrării de dezmiriştit .

9mediat ce se poate sau imediat ce umiditatea solului permite trebuie efectuată arătura, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau grapa inelară.

>ăsarea terenului nelucrat până toamna târziu duce la îmburuienarea şi pierderea apei dinsol, precum şi la e*ecutarea arăturii în condi#ii mai dificile şi cu un consum mai mare decombustibil.

Până în toamnă, terenul trebuie men#inut curat de buruieni şi afânat, prin lucrări deîntre#inere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cucol#i reglabili, grapa rotativă, sau numai cu grapa cu col#i reglabili, în func#ie de starea arăturiigrad de nivelare şi de măru#ire a bolovanilor! şi de gradul de îmburuienare a solului. "erecomandă ca lucrările de între#inere a arăturii să fie efectuate perpendicular sau oblig pedirec#ia arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.

>ucrările solului după plante premergătoare cu recoltare târzie. +tunci când planta premergătoare se recoltează târziu toamna!, imediat după recoltarea acesteia se recomandă

efectuarea lucrării de dezmiriştit . +rătura se efectuează cât mai repede cu putin#ă, cu plugul înagregat cu grapa stelată sau grapa inelară. +rătura se mărun#eşte şi se nivelează din toamnă

prin efectuarea de lucrări cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu col#ireglabili sau cu grapa rotativă.

+rătura de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 20$& cm. Pe solurile cu peste 12 D argilă, arătura se efectuează cu subsola= la 1$1' cm, în acest fel creându$secondi#ii de dezvoltare a tuberculilor. Pe solurile mai pu#in profunde, arătura se efectuează laadâncimea de 2$2' cm.

+rătura trebuie efectuată la o umiditate a solului care să nu determine formarea de bulgărisau curele.

Pentru o plantare mai timpurie se practică bilonarea terenului din toamnă, asigurându$seastfel şi o reducere a gradului de tasare a solului în primăvară. ;n această situa#ie, în primăvarătuberculii vor fi puşi manual în bilon, iar acoperirea lor cu pământ se va face manual saumecanizat.

>ucrările solului în primăvară. Pe terenurile nivelate şi pe solurile netasate se poate facedirect plantarea, fără o lucrare prealabilă a solului în primăvară.

Pe terenurile denivelate şi pe solurile copactate, solul se lucrează cu un cultivator ec3ipatcu cu#ite tip săgeată sau daltă, atunci când umiditatea solului permite ieşirea pe teren. )easemenea, se poate folosi şi combinatorul ec3ipat cu vibrocultor, grapa cu col#i şi graparotativă. +dâncimea de lucrare a solului este de 12$1' cm pe solurile compactate la suprafa#ăşi de 1($10 cm pe solurile compactate şi în profunzime.

1.1. Materialul de plantat şi plantatul Calitatea materialului de plantat. aterialul de plantat tuberculii de cartof de sămân#ă!

trebuie să fie certificat, calibrat uniform ca mărime! şi liber de boli. +cesta trebuie să fie produs, recoltat şi păstrat în condi#ii corespunzătoare, iar în momentul plantării tuberculiitrebuie să fie turgescen#i, sănătoşi şi fără col#i mai lungi de '$1 mm, pentru un plantatmecanizat în condi#ii bune.

Pregătirea materialului de plantat pentru culturile e*tratimpurii şi timpurii. ;n cazulculturilor e*tratimpurii şi timpurii, pregătire materialului de plantat constă în:$ sortare tuberculilorE$ încol#irea tuberculilorE

$ înrădăcinarea tuberculilorE$ sec#ionarea tuberculilor mari.


6/10

Sortarea presupune separarea tuberculilor sănătoşi şi întregi de tuberculii bolnavi şivătăma#i, precum şi de impurită#ile din masa de tuberculi.

Încolţirea tuberculilor se face cu &$% zile înainte de plantare. Pentru încol#ire, se alegtuberculi sănătoşi, de &$'g &$%' mm diametru! care se pun pe 1$2 straturi în lădi#e ce sestivuiesc în camere încăl#ite la 1'$10oC, cu lumină difuză naturală sau artificială!, umiditatea

relativă a aerului de 0'$6D şi cu o aerisire foarte bună. >ădi#ele se stivuiesc pe două rânduri2 lădi#e puse cap la cap!, cu lungimea cât permite spa#iul şi înăl#imea a 1$1' lădi#esuprapuse. ;ntre stive se lasă un spa#iu de '$( cm pentru circula#ia lucrătorilor carecontrolează procesul de încol#ire, sc3imbă pozi#ia lădi#elor din 7 în 7 zile pentru o iluminareuniformă, elimină tuberculii cu col#i filoşi şi stropesc tuberculii cu stropitori sau cuvermorelul. ;n cursul zilei, spa#iile de înco#ire se aerisesc de 2$& ori.

Procesul de încol#ire se poate considera înc3ieat atunci când pe tuberculi s$au format &$'col#i viguroşi, scur#i şi groşi, de 2$& cm lungime şi cu o culoare specifică soiului.

Înrădăcinarea tuberculilor se practică prin stratificarea tuberculilor într$un amestecreavăn de mrani#ă sau turbă, rumeguş de lemn sau nisip. "tratificarea se poate face în coşuride nuiele, lădi#e. ;ntre straturile de tuberculi se aşează un strat de ' cm de amestec. 8uberculii

stratifica#i se #in la temperaturi de 12$10oC. )upă 7$1 zile, la baza col#ilor se formeazărădăcini cu o lugime de '$1 cm.

8uberculii de cartof încol#i#i şi cei înrădăcina#i se plantează manual şi cu gri=ă să nu serupă col#ii şi rădăcinile. ;ncol#irea şi înrădăcinarea tuberculilor permite ob#inerea de produc#iimai timpurii cu 1$2 de zile.

Secţionarea tuberculilor mari, de peste ($('g, se face longitudinal astfel încât să seob#ină o repartizare ec3ilibrată a oc3ilor pe cele două =umătă#i. "ec#ionarea se face cu &$' zileînainte de plantare, iar pentru evitarea infec#iilor cu diferi#i agen#i patogeni se dezinfecteazăcu 1$2 -g praf de cretă sau 2$& -g ancozeb la tona de tuberculi.

Pregătirea materialului de plantat pentru culturile de consum de vară şi toamnă$iarnă. ;ncazul culturilor pentru consum de vară şi de toamnă$iarnă, pregătire materialului de plantatconstă în:$ sortarea tuberculilorE$ calibrarea tuberculilor.

Prin opera#ia de sortare se elimină tuberculii bolnavi şi vătăma#i, impurită#ile din masa detuberculi şi se îndepărtează col#ii mai lungi de ' cm. ;n timpul opera#iei de sortare, tuberculiitrebuie manipula#i cât mai pu#in posibil, trebuiend să fie evitate lovirile tuberculilor, căderilede la înăl#imi mai mari de 2$& cm, vătămările şi infec#iile cu agen#i patogeni.

Prin opera#ia de calibrare, tuberculii de cartof se separă pe două frac#ii de mărime, şianume:$ frac#ia mică 5 tuberculi cu diametrul de &$%' mmE

$ frac#ia mare 5 tuberculi cu diametrul de %'$'' mm./pera#ia de calibrare este obligatorie pentru că maşinile de plantat au regla=e specifice înfunc#ie de aceste frac#ii de mărime.

/peara#iile de sortare şi calibrare se efectuează la temperaturi de 1$12oC, după cematerialul de plantat din depozit a fost preîncălzit timp de câteva zile la temperaturi de 0$1oC. +ceste opera#ii se efectuează înainte de efectuarea plantării.

1.2. Plantarea cartofului trebuie făcută atunci când temperatura solului la adâncimea de1 cm depăşeşte (oC pe solurile mai grele şi %oC pe terenurile nisipoase, iar solul estezvântat, astfel încât să se poată efectua lucrările de pregătire a solului şi plantatul fără tasareasolului.

?ventualele scăderi de temperatură după plantare nu afectează tuberculii din sol. Plantareatimpurie prezintă următoarele avanta=e: se realizează o tuberizare timpurieE temperaturile


7/10

moderate şi lungimea zilei favorizează un ritm intens de acumulare a biomaseiE sunt folositeeficient ploile de la începutul veriiE sunt evitate secetele din vară.Făsărirea se realizează la 10$2 zile de la plantare la cartoful preîncol#it şi 2$& zile lacartoful neîncol#i#i.

Calendaristic, epoca de plantare pentru cartoful e*tratimpuriu şi timpuriu este '$1' martie

pentru nisipurile din /ltenia şi '$2' martie în restul zonelor de cultură. 8uberculii neîncol#i#ise plantează până la 2 martie în zona de câmpie, până la 1$1' aprilie în zona favorabilă şi până la sfârşitul lunii aprilie în zonele cu climă foarte favorabilă pentru cartof, în func#ie dezvântarea terenului.

)ensitatea de plantare. )ensitatea este diferită în func#ie de tipul de cultură şi de frac#iilede tuberculi utilizate la plantare, şi anume:$ în cazul culturilor pentru consum e*tratimpurii şi timpurii:$ atunci când la plantare se utilizează frac#ia 9, respectiv tuberculi cu diametrul cuprins între&$%' mm, densitatea de plantare este de ($7 mii tuberculi43aE$ atunci când la plantare se utilizează frac#ia 99, respectiv tuberculi cu diametrul cuprinsîntre %'$( mm, densitatea de plantare este de ''$( mii tuberculi43a.

$ în cazul culturilor pentru consum de vară şi de toamnă$iarnă:$ atu nci când la plantare se utilizează frac#ia 9, densitatea de plantare este de '$'' miituberculi43aE$ atunci când la plantare se utilizează frac#ia 99, densitatea de plantare este de %'$' miituberculi43a.

)acă se folosesc tuberculi sec#iona#i, densitatea la plantare este 7$0 mii sec#iuni detuberculi43a.

;n cazul soiurilor care produc un număr mic de tuberculi în cuib, densitatea se măreşte cu1D, iar în cazul soiurilor care formează nu număr mare de tuberculli în cuib, densitatea semicşorează cu 1D. )e asemenea, în condi#ii de irigare şi fertilizare în optim, densită#ile potfi cu 1D mai mari, iar în condi#ii te3nologice precare densită#ile pot fi cu 1D mai mici.

Cantitatea de tuberculi la 3ectar se calculează în func#ie de densitate şi greutatea medie aunui tubercul, iar dacă se procură materialul de plantare din toamnă şi se însilozează seadaugă 1$1'D, reprezentând pierderile rezultate prin manipulare, transport şi pierderile pedurata păstrării materialului de plantat. Cantitatea medie de tuberculi la 3ectar norma de

plantare! este 2'$& -g43a şi reprezintă între 2'$%D din c3eltuielile directe de produc#ie.

Plantarea. Pentru cartoful e*tratimpuriu şi timpuriu, la care se folosesc tuberculi încol#i#iînainte de plantare, distan#a între rânduri este ( cm. ;n acest caz plantarea se facesemimecanizat, pe rigolele desc3ise cu cultivatorul CPG$%,2 repartizându$se tuberculiimanual, iar acoperirea cu pământ se face manual sau mecanizat cu mi=loacele folosite la

desc3iderea brazdelor. Pe terenurile nisipoase se foloseşte ec3ipamentul de plantat cartofi?PC% sau maşina de plantat cartofi încol#i#i PC9(, distan#a între rânduri fiind de 7 cm.)istan#a între tuberculi pe rând este între 16$27 cm, în func#ie de densitate.

Pentru tuberculii neîncol#i#i, cartoful se plantează cu maşina %"aP(2,' care se poateregla pentru distan#e între rânduri de ', (2,' şi 7 cm sau cu maşina de plantat ("+)7', ladistan#a între rânduri de 7' cm. Plantarea cartofului la distan#e mai mari de 7$7' cm întrerânduri este avanta=oasă pentru lucrările de îngri=ire cu mi=loace terestre, accesul întrerândurile de cartof fiind mai uşor.

aşinile de plantat realizează lucrări de calitate dacă tuberculii sunt sorta#i, fără pământ şiimpurită#i, col#ii nu sunt mai lungi de 1$2 mm, terenul este bine nivelat, curat de buruieni, fără

bulgări, iar lungimea parcelelor este %$' m pentru alimentare cu tuberculi numai la

capete.


8/10

;n condi#ii normale, maşinile de plantat realizează o productivitate de cca. 1 3a4zi. Pesuprafe#e mici se poate utiliza maşina de plantat cartof pe două rânduri PC2 în agregat cutractorul >%%'.

;n cazul plantării mecanizate, cartofii sunt acoperi#i cu biloane. >a maşinile ?PC%,%"aP(2,' şi "+)7' discurile pentru bilonare se reglează pentru a rezulta un bilon uniform,

înc3eiat, simetric fa#ă de coamă, cu lă#imea la bază de &0$%2 cm şi înăl#imea de 12$1' cmdeasupra tuberculului la bilonul mic şi 2$2' cm la bilonul mare, astfel încât tuberculii să fieacoperi#i cu un strat de pământ de 0$6 cm, respectiv 1($16 cm.

Plantatul în biloane este obligatoriu în cazul irigării pe brazde şi în zonele ploioase pentrua se evita e*cesul de apă în zona cuibului, dar şi pe terenuri cu pante mai mari de %$' D. ;ncelelalte situa#ii se poate face plantatul fără biloane, prin desc3iderea brazdelor pentru

plantare şi acoperirea cu pământ, iar în final terenul rămâne plan, tuberculii fiind planta#i laadâncimea de ($0 cm.

Pe trenurile în pantă plantarea se face pe direc#ia curbelor de nivel, formând biloane pentru a preveni eroziunea.

1..Lucrări de !ngri"ire

>ucrările de îngri=ire în cultura cartofului au ca scop combaterea buruienilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor şi aplicarea udărilor în zonele deficitare în precipita#ii.

Combaterea buruienilor se face prin lucrări mecanice şi manuale şi prin folosireaerbicidelor. uruienile produc pagube de produc#ie la cartof cuprinse între %2 şi 72D Harpe

., 167(!.Combaterea buruienilor prin lucrări mecanice şi manuale. )acă după plantare terenul

rămâne plan, pentru combaterea buruienilor şi distrugerea crustei, mai ales pe solurile grele şiîn zonele ploioase, se efectuează 2$& treceri cu grapa cu col#i reglabili. )upă răsărire, see*ecută un prăşit mecanic la adâncimea de 0$1 cm, cu o zonă de protec#ie a rândului de 12$1' cm şi cu viteza de %$' -m43, urmată de 2$& lucrări de bilonare a rândurilor de plante,rezultând în final un bilon de 12$1' cm înăl#ime deasupra tuberculului plantat.

>a plantarea în biloane se efectuează numai lucrări de refacere a biloanelor lucrari derebilonare! prin care se realizează şi distrugerea buruienilor.

iloanele bine înc3eiate asigură scurgerea apei şi condi#ii bune pentru dezvoltareatuberculilor în cuib, prevenirea e*cesului de umiditate şi de infec#ie a tuberculilor cu mană dela frunze. )acă apar buruieni perene, acestea se combat prin praşile manuale, iar în zonacuiburilor prin smulgere.

RecoltareaCartoful pentru consum extratimpuriu se recoltează când tuberculii au valoare comercială,

atunci când au depăşit greutatea de & g, coa=a se e*foliază fără dificultate şi pre#ul esteatractiv.

Fecoltarea tuberculilor se face prin smulgerea tufelor şi alegerea tuberculilor, pe solurilenisipoase, iar pe alte soluri se foloseşte sapa. "e are gri=ă ca tuberculii să nu fie vătăma#i, sesortează pe categorii de mărime, se ambalează în saci sau lăzi şi se livrează pe pia#ă imediat,deoarece depozitarea nu trebuie să depăşească 2% ore.

Cartoful pentru consum de vară se recoltează în func#ie de cererea pie#ii. 8uberculii nusunt a=unşi încă la dimensiunea ma*imă, iar peridermul nu este bine format. "e foloseştemaşina ?(%6 care produce pu#ine vătămări, iar începând cu luna august se poate folosicombina de recoltat cartofi CFC1. "trângerea tuberculilor se face manual şi se sortează pecategorii de mărime peste &' mm cal. 9 şi &$&' mm cal. a 99$a!. ;n acest caz depozitarea nutrebuie să depăşească 1 zile.

Cartoful pentru consum de toamnă-iarnă şi cartoful pentru industrializare se recoltează la

maturitate, când 24& din vre=i sunt usca#i, iar 14& au culoarea galbenă. Fecoltarea se face pe solzvântat şi vreme uscată.


9/10

Pentru recoltarea în condi#ii bune se recomandă distrugerea vre=ilor pe cale c3imică, cu undesicant de tipul Iarvade 2' A 2,' l43a! sau Feglone Aorte %, l43a! aplicat cu 0$1 zileînainte de momentul planificat de recoltare la soiurile timpurii şi cu 1%$21 zile la celelaltesoiuri fig. %1!. )istrugerea vre=ilor se poate face şi pe cale mecanică cu maşina de tocat vre=i8@%.

Aig. %1. Cultură de cartof tratată cu desicantFecoltatul cartofului se face la temperaturi de 1$12oC, pentru reducerea gradului de

vătămare a tuberculilor.aşina ?(%6 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi lasă la suprafa#a solului, de unde

se adună manual şi se ambalează în saci pe categorii, cartofii mari şi mi=locii pentru consum,iar cei mici şi vătăma#i pentru fura=. ;n parcelele pentru sămân#ă se sortează pe trei categorii:cei peste 0 g se dau la consum, între &$0 g pentru material de plantare şi sub & g pentrufura=are.

Combina CFC1 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi colectează în buncăre sauremorci pentru transport.

Combina ?(0% colectează tuberculii într$o remorcă care se deplasează paralel cu combina.Capetele parcelelor se recoltează manual. Cartofii se transportă la centrele de prelucrare sau la

depozitele de păstrare unde sunt supuşi sortării."epararea impurită#ilor bulgări de pământ, pietre, tuberculi bolnavi! se face cu maşinaCC( %'!.

Aig. %2. Fecoltarea mecanizată la cartof


10/10

3.Indicii calitativi

Tehnologia cartofului

Documents

Transcript of Tehnologia cartofului