Sustinerea orala a lucrarii de diploma

Buna ziua, ma numesc... prezint lucrarea cu tema.....

Am ales aceasta tema pentru ca........

Lucrarea este structurata pe ..... parti/capitole

Partea I cuprinde reperele teoretice ale....

Iar in partea a II-a am prezentat cercetarea/studiul pe care l-am efectuat.....(cand, unde, cu ce scop, ce subiecti...care este "problema")

Pornind de la ipoteza ca...., am urmarit...(1-2 obiective reprezentative)...

Bateria de teste cuprinde..../sau chestionarul cuprinde....(cu ce instrumente ai masurat performantele/opiniile/relatiile...)

Rezultatele arata ca.......(bagi graficele)

Deci, se contureaza urmatoarele.... (1-2 idei principale

Sustinerea lucrarii de diploma, prin expunerea orala, prezinta o oarecare analogie cu teoria unui mare strateg, care spune ca razboiul este o arta care necesita deopotriva viziunea globala a câmpului de lupta si grija pentru detaliu.

Pentru cei care nu au experienta sau au prea putina în expunerile orale trebuie sa stie ca precizia si exhaustivitatea nu umbresc niciodata firul conducator si claritatea expunerii.

Cum nimeni nu este specialist în toate si toata lumea are lacune în cunostintele sale este posibil un schimb de pareri sau idei, constructive si lamuritoare despre subiectul tratat în lucrare. De obicei, trei sunt momentele principale prin care trece sustinatorul unei lucrari de diploma: preliminariile sustinerii, prezentarea continutului lucrarii si dialogul cu membrii comisiei de examinare.

6.1. Preliminariile sustinerii lucrarii

Odata intrat în sala de sustinere a lucrarii, cu 18518r1712s "temele facute", cu tinuta îngrijita si cu emotiile stapânite, asteptati invitatia comisiei pentru a începe expunerea.

S-ar putea sa va recomande încadrarea într-un timp mai scurt decât cel obisnuit de 20-30 minute sau sa va limiteze expunerea la anumite capitole din lucrare. Încercati sa raspundeti elegant prin "voi încerca sa va respect dorinta

dvs.", "voi face tot ce tine de mine pentru încadrarea în timpul acordat", orice alt tip de formulare adecvata, dar cu politetea cuvenita.

În mai toate cazurile se începe pronuntând, cu exactitate, titlul lucrarii asa cum este înscris pe coperta de garda (din interior) a lucrarii, dupa care, în ordine, sunt redate, pe scurt, informatii referitoare la:

a) documentarea tehnico-stiintifica si practic-aplicativa utilizata pentru a realiza continutul lucrarii;

b) motivatia alegerii temei enuntate (fie dorinta de a lucra în domeniul cercetat, fie existenta unor conditii speciale de documentare, fie pasiunea pentru subiect etc.);

c) obiectivele urmarite prin efectuarea lucrarii (primele doua-trei obiective din cele înscrise deja în partea introductiva a lucrarii).

Este de recomandat ca toate aceste preliminarii sa nu depaseasca trei minute, sa fie expuse liber, clar, cu ton moderat si fara a fi citite, chiar daca sunt proiectate si pe ecranele retroproiectoarelor. Este prima impresie si "da bine" celor de fata.

Acum este si momentul reducerii emotiilor, a primelor contacte cu membrii comisiei de examinare si recunoasterea "mediului" în care va expuneti lucrarea.

6.2. Prezentarea continutului lucrarii

Depasind preliminariile, se trece, de cele mai multe ori, pe neobservate la expunerea continutului propriu-zis al lucrarii de licenta sau dizertatie. Nu exista un singur mod de prezentare orala si nici singura sansa de a respecta un "rezumat-scenariu" programat anterior, deoarece comisia de examen ar putea solicita un mod de prezentare agreat si

sugerat ad-hoc. În acest caz, de exceptie, este nevoie de adaptarea imediata si fara pauza a scenariului cunoscut anterior. Este de înteles ca adaptarea este simpla pentru cel care stapâneste lucrarea.

În cazurile când comisia nu sugereaza un anume mod de expunere, rezumatul-scenariu va fi ghidul cel mai bun pentru sustinerea orala. Astfel, pe baza recomandarii comisiei, se poate prezenta continutul lucrarii si în oricare din variantele mai jos mentionate (acestea nu sunt limitative):

a) prezentarea se face în ordinea capitolelor continute în lucrare, încheind cu o concluzie, aceeasi din rezumatul-scenariu;

b) prezentarea continutului lucrarii în urmatoarea ordine:

§ probleme si constatari tehnico-stiintifice;

§ constatari si critici la problemele practic-aplicative;

§ solutii, masuri si propuneri pentru îmbunatatire;

§ eficienta solutiilor noi si o concluzie generala.

c) alta varianta, de natura practic-aplicativa, este cea care, bazata pe mai putina teorie si multa aplicabilitate motivata suficient, sprijina expunerea prezentând continutul lucrarii în urmatoarea maniera:

§ activitatile studiate si constatarile practice;

§ precizarea:

- capabilitatilor sau punctelor tari;

- servitutilor sau punctele slabe;

- oportunitatilor;

- amenintarilor potentiale;

§ solutiile, recomandarile si eficienta sau eficacitatea acestora.

Prin cele prezentate nu sunt epuizate adaptarii prezentarii la exigentele comisiei de examinare multe alte

variante depinzând de cunostintele, abilitatile si cunoasterea temei de catre absolvent.

6.3. Dialogul cu membrii comisiei de examinare

În mod obisnuit membrii comisiei procedeaza la punerea unor întrebari legate de continutul lucrarii sau expunerii orale.

Întrebarile pot interveni în doua momente diferite: fie în timpul expunerii, fie la sfârsitul expunerii.

În primul caz, de regula, întrebarea are formularea "scurta" si se refera la ceea ce tratam în ultimele fraze sustinute înaintea adresarii întrebarii. Este necesara o atentie deosebita pentru a întelege fondul întrebarii, astfel ca raspunsul sa fie tot scurt, dar sigur si la obiect. Asemenea întrebari nu sunt emise pentru a întrerupe expunerea, ci pentru a explica punctual o idee, o teza, o concluzie expusa fie incomplet, fie neclar sau chiar eronat. Abilitatea si forta de argumentare asigura claritatea raspunsurilor. Pe masura ce formulati raspunsul, priviti discret spre interlocutor si cautati a observa reactia acestuia pentru a reveni asupra raspunsului daca este cazul.

În cel de-al doilea caz, când expunerea s-a terminat, membrii comisiei declanseaza un set de întrebari, deci un adevarat dialog cu sustinatorul licentei sau dizertatiei. Sunt vizate problemele de continut al lucrarii redactate, a expunerii orale si a materialului ilustrativ prezentat. În general, sunt solicitate: raspunsuri complexe sau simple; completari sau dezvoltari ale unor parti din lucrare; comentarii asupra rezultatelor previzibile în aplicatiile viitoare; elemente ale bibliografiei studiate; alte probleme pe care comisia le selecteaza pentru a aprecia cunostintele, aptitudinile si capabilitatile autorului lucrarii în vederea notarii finale.

Desfasurarea dialogului, desi initiat de membrii comisiei, solicita o atentie deosebita a absolventului cu privire la cel putin doua situatii: a) întelegerea problemelor pe care comisia le solicita spre detaliere sau motivare; b) formularea raspunsurilor adecvate la dialogul initiat de catre comisie.

Daca pentru întelegerea problemelor nu putem recomanda anumite tehnici sau proceduri specifice, ele fiind legate direct de abilitatile si cunostintele fiecaruia, pentru formularea raspunsurilor, experienta acumulata în anii studentiei, adaugata cunostintelor profesionale, dar si talentului oratoric, va duce la aprecierea unei notari performante, de succes.

6.4. De retinut!

§ Expunerea se face cât mai concis cu putinta, evitând termenii dubiosi din punct de vedere etimologic, ambi-

guitatile, jargonul si limbajul familiar;

§ A aprecia cuvintele înseamna a apropia ideile. Alaturi de algebra cifrelor exista si algebra cuvintelor;

§ Rostirea, expresivitatea, mimica, gestica etc. sunt menite mai putin sa comunice fiecaruia ceea ce stie toata lumea, ci mai mult sa comunice tuturor ceea ce a înteles fiecare;

§ Zâmbetul, surâsul sincer, spontan, cu bunatate si gratie este un gest usor si necostisitor de a face impresie buna. Nu aveti pofta de zâmbet, straduiti-va;

§ Nu va speriati de întrebari care va întrerup expunerea. Dati raspuns si continuati de unde ati ramas;

 Faceţi prezentarea în PowerPoint. E cea mai bună idee, plus că peste tot în lume se face la fel.  Cel mai bine e să fie pe un fond albastru închis cu litere albe boldate. Aşa se poate citi chiar dacă în sală e lumină. Literele să fie destul de mari să poată fi citite de la 10 metri.

2. Primul slide trebuie să conţină doar titlul, numele autorului şi al coordonatorului ştiinţific. Nu scrieţi nimic altceva, niciun fel de mulţumiri sau alte chestii. Nu se mai poartă nici motto-uri vara asta… Puteţi totuşi pune o fotografie care să exprime ceva din lucrare, peste care să vină scrisul, însă în aşa fel încât să se vadă ambele chestiuni.

3. Al doilea slide e bine să cuprindă motivarea alegerii temei. Cuvintele scrise de voi şi “ceea ce vă mână-n luptă” sunt mai importante decat citatele sforăitoare, care poate au mai şi fost citite anterior de profesorii din comisie.

4. Al treilea poate să cuprindă ipoteza lucrării, scopul şi obiectivele cercetării, nu neapărat în ordinea asta. Dacă nu ştiţi ipoteza pe de rost, o puteţi scrie. Slide-urile nu trebuie să cuprindă mult text, scrieţi doar ideile principale ale capitolului pe care îl prezentaţi, pe care va trebui să le completaţi fără să citiţi de pe ecran. Cea mai proastă impresie posibilă o face cel care citeşte cuvânt cu cuvânt de pe ecran. Asta denotă lipsă de pregătire şi faptul că nu stăpâneşte prea bine subiectul. Deci pleacă din start cu handicap.5. Următorul cuprinde capitolul “Material şi metode“, sau mai nou, “Designul cercetării“ în care vorbiţi despre organizarea şi desfăşurarea cercetării. Unde, cand, cu cine aţi lucrat. Descrieţi grupul experimental şi eventual şi pe cel de control. Adică vorbiţi despre vârstă, eventualul grad al afecţiunii, sex, grad de activitate fizică sau orice alte criterii după care v-aţi selectat pacienţii. Scrieţi şi ce metode aţi folosit în cercetare.6. Programul kinetic. Adică partea practică, deci ceea ce aţi făcut. Puteţi include şi nişte poze aici, dacă sunt făcute cu voi, nu copiate de pe nu ştiu unde. Descrieţi pe scurt câteva exerciţii  mai reprezentative, eventual dozajul şi alte chestiuni care influenţează abordarea kinetică. Evident, puteţi avea mai multe slide-uri şi aici.

7. Al şaselea include capitolul “Analiza şi interpretarea rezultatelor”. Afişaţi şi atenţie, discutaţi(!) graficele şi tabelele prin care obiectivizaţi rezultatele. Puteţi avea mai multe slide-uri cu acest titlu, în funcţie de câte grafice vreţi să prezentaţi. Acestea rămân afişate numai cât timp le discutaţi.

8. Următorul reprezintă concluzii lucrării. Aici scrieţi dacă ipoteza a fost confirmată, dacă cercetarea a dat rezultate de care sunteţi mulţumiţi sau nu. Uneori cercetarea poate să nu dea rezultate şi acesta nu este neapărat un lucru rău. Aţi demonstrat că nu e aşa cum presupuneaţi. Până la urmă tot aveţi un rezultat. La concluzii puteţi trece şi eventuale propuneri în vederea îmbunătăţirii practicii domeniului.

9. Nu mai urmează nimic, e de prost-gust să scrieţi la final “Vă mulţumesc”. Puteţi s-o spuneţi pur şi simplu. E suficient. După ce terminaţi de vorbit.10. Nu vă plimbaţi prin sală în timpul prezentării. Nu vă mişcaţi prea repede, nu vorbiţi prea repede, nu daţi slide-urile pe fast forward. Eu mă plimb prin sală când ţin cursurile, nu ştiu de ce

am impresia că asta îi face pe studenţi să fie mai atenţi, să nu “doarmă”, dar poate mă înşel, îmi voi regândi strategia, deşi Tonya Reiman, cel mai mare expert în “limbajul trupului” din America spune că e mai bine să ne mişcăm, aşa facem să se deplaseze energia… Cred că ideea cea mai bună ar fi să nu vă plimbaţi prea repede sau prea departe…

Un alt pas important în pregătire este alcătuirea unei liste de posibile zece întrebări pe care vă puteţi imagina că vi le-ar pune cei din comisie, începând de la ce metode de kinetoterapie aţi folosit, până la cum îl cheamă pe pacientul nr 12. Aici ar fi bine să nu vă lipsească flerul. Şi să cunoaşteţi foarte bine afecţiunea abrdată, la fel şi principiile de tratament. Evident, scrieţi într-un document special atât întrebările, cât şi răspunsurile. Apăraţi-vă ideile cu argumente, nu la modul emoţional sau absurd, arătaţi întotdeauna că acestea au fost rezultatele obţinute în felul în care aţi lucrat. Spuneţi: “Acestea sunt rezultatele obţinute de mine, în modul descris anterior, e munca mea de cercetare în condiţiile  descrise”. Tot evident, prezentarea poate conţine un număr mai mare de slide-uri, în funcţie de cât aveţi de prezentat, de grafice, tabele şi aşa mai departe.

Repet, vorbiţi liber, nu citiţi. În paralel cu ideile principale vă puteţi extrage din lucrare, argumentele la acestea şi unele descrieri mai amănunţite, pe care le puteţi printa sub titlurile “Slide-ul numărul 1″, “Slide-ul numărul 2″ şi aşa mai departe, numai pentru a citi mai multe detalii. Acest document separat cuprinde deci mai multă informaţie, de fapt totul despre fiecare slide. Citiţi de mai multe ori, până ajungeţi să jonglaţi cu ele. Şi în cazul ăsta putem spune că “Repetitio est mater studiorum”. Repetaţi în faţa calculatorului, citiţi în faţa oglinzii cu voce tare, sau folosiţi orice alte metode care credeţi că vi se potrivesc. Cu cât veţi repeta mai mult, cu atât veţi avea mai puţine emoţii când veţi susţine lucrarea.

§ Nici o întrebare nu este mai dificila decât aceea la care raspunsul este evident;

§ Este mult mai bine sa recunosti ca nu sti decât sa inventezi ceva sau sa spui o jumatate de adevar;

§ Ascultati cu atentie si rabdare interlocutorul de discutie. Va va considera un "vorbitor" excelent;

§ Singurul mod de a obtine cele mai bune rezultate dintr-o disputa este de a o evita;

§ Daca examinatorii cer sa scurtati expunerea, nu va speriati, ci amputati o parte din expunere, dar nu aceea care asigura reusita.

Strategia mea la prezentare a fost asa:

1. spune “Da” daca un membru al comisiei are sugestie de imbunatatire a lucrarii;

Ce inseamna asta? Daca cineva din comisie iti zice ceva ca observatie persoanala de-a lui, e bine sa nu te certi; eu asa am facut; daca zice “eu cred ca era mai bine daca”; Sau sa eviti elegant cearta, sau alte solutii; Sa ii zici “va inselati” e o mica problema; Totusi, e bine sa ai o opinie personala; E posibil ca membrii comisiei sa se joace cu tine si sa vada ca ai fie caracter (si te certi cu ei), fie o opinie foarte coerenta (si gandesti logic); Dar in general e bine sa eviti cearta; Poti folosi tehnici manipulative: zici “Da, aveti cu totul dreptate, sunt intru totul de acord, si as adauga …” (si aici adaugi ceva ce contrazice total ce a zis el, dar cel putin i-ai dat dreptate;

2. Furnizeaza replica daca un membru al comisiei vine cu un argument non-personal;

Daca se ia cineva de o idee din lucrare, de o chestie concreta, apara-te, e unica ta sansa; trebuie sa arati ca stii tema, si ca ai argumente; spune ceva, nu fi mut; asta daca se iau de idei din lucrare, daca vin cu argumente externe; arata ca ai ceva in cap si ca meriti o nota buna;

3. Fii rapid

Sa iti turuie gura, sa vorbesti mult, sa dai impresia ca stii ce vorbesti; poti sa iei pauze ca sa arati ca gandesti, dar in general esti favorizat daca vorbesti;

4. Nu citi slide-urile

Ideal e sa vorbesti despre altceva decat scrie pe slide, sa ai o abordare complet diferita, astfel incat cele doua lucruri sa se completeze. In orice caz, nu scrie mult pe fiecare slide; e de preferat sa nu repeti ce scrie pe slide, ci sa vii cu argumente noi;

5. Misca-te cand prezinti

E o observatie personala, un speaker care se misca capteaza mai usor atentia (pe de alta parte, nu s-a uitat nimeni la mine);

6. Fii relaxat

O prezentare buna nu e una in care esti stresat;stai calm, stapan pe situatie; arata ca stii bine sa te controlezi;

7. Zambeste

E cea mai ieftina cale de a arata bine; Zambeste si o sa faci comisia sa se simta bine; iar de aici pana la o nota mare e doar un pas;

8. Vino cu elemente noi

Am adus niste tricouri date ca premiu de Traian Basescu si le-am aratat; Am avut o paralela intre o prezentare tipica si o prezentare facuta in stilul Web 2.0; Poti veni si cu alte elemente noi – de la materiale pana la prezentari atipice; de la pliante date participantilor la prezentare pana la aducerea de personaje in scena;

9. Un grafic, o poza, capteaza atentia

Foloseste-le, mie mi-au prins bine. Un membru din comisie s-a ridicat de pe scaun sa vada tricourile mai bine; nu s-a sinchisit nimeni de concluzii;

10. Inainte de prezentare mi-a batut inima puternic, eram nervos si nu stiam ce sa fac.

Solutiile mele: inspirat adanc, tinut aer in piept, expirat, tinut respiratia, si tot asa. Te calmeaza instant.

Apoi m-am imaginat in momente in care am succes si am transferat acea imagine in interiorul salii. M-am vazut in interiorul salii zambind, si miscandu-ma, si folosind gesturi.

Mi-au trecut nervii, dar in sala n-am putut zambi.

Ce e de retinut?

1. Daca prezentarea e doar pe studiul de caz, asteapta-te la intrebari, macar orientative, si din cealalta parte a lucrarii;

2. Pune prezentarea in patru formate:

PPT (cu diacritice), PDF (cu diacritice)

PPT (fara diacritice), PDF (fara diacritice)

- scapi usor de diacrtice cu Search & Replace (inlocuieste sh cu s, tz cu t); atentie la Match Case, daca stii sa il folosesti puteti scapa rapid de litere mari si litere mici; eventual foloseste un program realizat de mine:

http://olivian.ro/software-for-changing-files-from-unicode-into-ascii/

3. Pune prezentarea pe medii de stocare diferite: in primul rand pe un CD, apoi pe un stick USB (daca aveti, iar daca nu pe inca un CD), si o data pe email (ca au si in SNSPA Internet si poti trage o fuga pana la ultimul etaj sa o duci), si chiar si pe o discheta, daca incape; E mult mai sigur sa nu ai prezentare doar pe un singur format, se pot intampla o multime de surprize;

4. Prezentarea la comisia la care am fost a durat 7-8 minute, urmate de intrebari. Eu am avut cea mai lunga prezentare (cu tot cu intrebari) din toti ceilalti participanti, a fost de 20 de minute, asa ca pot estima ca n-o sa stati in mod tipic mai mult de 10-15 minute; E de preferat sa termini un pic mai devreme si sa lasi loc de intrebari, decat sa te grabeasca comisia la sfarsit sau, mai rau, sa te intrerupa inainte sa ajungi la concluzii;

5. Pregateste-te sa fii intrerupt. O sa aiba sigur intrebari, poate te intrerup, poate nu; Pe unii nu i-au intrerupt; Pe mine m-au intrerupt inca de la titlu, si asa au tinut-o, in intreruperi; Asteapta-te sa fii intrerupt si sa poti improviza.

6. E bine sa stii prezentarea foarte bine; repeta inainte; desigur, e bine sa stii ce scrie in lucrare, ceea ce va veni de la sine ca doar ai scris-o tu.

Cam asta e experienta mea cu prezentarea din iarna lui 2008. Am mai sustinut anterior o prezentare de lucrare la absolvirea facultatii, si doua prezentari la sesiuni de lucrari stiintifice.

Gasesti toate aceste lucrari, pe site-ul creat de mine:

http://lucrareolivianbreda.googlepages.com/

Mult succes la prezentarea lucrarii si daca ai niste sfaturi pe care vrei sa le impartasesti altora, nu ezita!