Tehnici de Modelare Si Simulare a SP

8/16/2019 Tehnici de Modelare Si Simulare a SP

1/11

I

Curs

4

3.2"4"

Modulul

de

ingineria

prodmc{iei

(Prodwction

Engineering)

Con{ine urmdtoarele

seturi de aplicalii: Assensbly

Planning;

Wetd

P

lanning; Factory

Aulornqti on.

a) Aplica{ia Assernbly Plunning

Aplicafia

Assembly

Planning

gestioneazd

bazele

de

date

pentru

ansarnblurile

de

produc.tie

stocate def,alcat

?n

PIM.

Aplicalia

are

structurd

arborescent5

qi

defineqte strategia

de

fabrisare

a

navei

gi

genereazd

informa{iile

necesare

in procesul

de asarnblan-e a

componentelor navei.

Structura

arborescentd a

procesului

de

asarnblare

a cCImponentelor

navei

este

ierarhizatd, pe

rnai rnulte

nivele

(Fig,2S)

p6].

Cet mai

inalt

nivel

defineqte

un nod

de colectare.

.:..-::

':'.:

:

'=;.4.jI

rR'#Fr{.

-i+;.x

l

r*

e *4 halt

?e,1@

c;a

DrlE

,'

S ?

r.

i

-, .

.

-

a$rG'Lr'

:lj

:

-

I9

4:

'a'1 t:-

i

' I

Il5

1'r.1r1:F

i

i

.

*t

t:+r,-r i

:

'

Vt

':'r.

i

1

t

l&

1:t4*:F

I

,,

.

i4.1+'.:#

ii

1

+

il(4aci ta li

:

ilt

4'r-11t'p

i.i

.: .

,ftt

lt -\,i

'

:

1

ill

4.t.1ttt

j

t

I

lE

1:V

v:t

i

'.

)

illt:5]tsl

I

l.

'

a&

t:t ttt:

l

''

'

:llb

1:"1t*

;

,

I

tllJ

t:+t..4a

t

'i

.

a ].r-tff i

i

t. fil t:t- u i

:.ztW

i

i:ffffi

I

i:#ffi

i'

,-&ffi

I

.

"t w,

:

i:&ffi

i

t,:fftffi

i

i .

1ic'it#

i

,1

'&4.t41,1,

1

'i

'&4i94t1r

J

i

.

N417,-ettt

t

|

.

gfr

a.r.tri

I

't

.

i&

.:a

4i:t

i

-

a&-c:rtr:o i

:

'.&tra:"iti:'

j

',

. ,1ft

1i.':t1q

-1jj

.1; .t.

l

:

:

4

:isl

'

q

*

.lH *. z ..

tu, dp,

Fr5rFl

.

;,ta

1s,

n-i

a.:

ij

r;il

:,|'i.-:]

ii?

;-

I

J

i

I

t

t

l

I

l

I

t

I

1

I

t

.t

I

i

t

j

I

I

1

:

I

l

I

I

j

J

I

1

I

I

I

i

j

l

;i

rF.lo:--+f.?

i4

4fri\si*

t:'l

ari-tD:;?- FS

?

:tt.lars. 6'

1l

ri5

Itir'1#

.1

1:-t.t 9

is

rlt

{ r-i,ll+"lF

::4::q. n3,4F

fl:J

4$.lr;r.?

il

1:5,1r $.:s

i,l

i:t-1n:5r.:+

il

1; -lt?3.+

.-a

4t:i1o? ?--.F

.;f,

4:r.109..€4

?4

at,lo'*t;?*

1)

r:5.t0t5.e

tS.

iJ

1:t

l.i:F's

,3

ai-.

tl\at

tI\

t

J:1.;:qr+-lt'

'1?

';\

+

{t

,:.

6

&

4

*

a

4

q

' 6s+

:tr

=

ja

jirlj

.

rF+

lYt+

f

;i*

ln[t

'

;9+

;sg

lr--,

tu,:r:r

Jri.jrt:.:r:r

:

4;5-iXlT?.

1

P

i{-E-rfi .i:F

-*;.

iti:i 1ir

l{:c

ll:.c

ri5

tetIrF

:6

.il

ag

1::4

Fig. 28.

Aplicalia Assewbly Plarcning

Structura

aptrica{rei este

ftrexibil5, dinarnicd

qi

interdependentX

cL}


2/11

Tehnici de

modelaye

qi simulare a

proceselor,/sisteywelor

de

producfie

Cu ajutorui aplicaliei Assen&ly Flawruimg,

rnodelul

de navd proiectat

poate

fi

transf,ormat

?ntr*un

model

de serie.

Frincipaiele

activitdli dezvoltate

cu

ajutorul aplicafiei,

sunt:

o

generarea qi

actualizarea

strueecril arborescente

de

date

pentru

procesul

de asamblare a componentelor

navei;

o

colectarea

de

cornponente

ale

navei

in

nodurile

sfrucfurii

arborescente;

r

gestionarea proprietblllor

speoifice

ansanrblurilor

de

produclie;

o

generarea

de

infornia{ii pentru

ansamblurile

de

produc}ie

(listb

de

cornponente, desene etc").

Cu ajutorul aplieagiei

pot

fi

eolectate

n-rnndtoarele

tipuri

de obiecte:

hw

t

;

p

ip

e

;

v ent

i

lati

an

;

st

nt ctur

e

;

cals Ietv

ay; e

quiptn

e

nt

.

b) Aplica{in

lYetd

Planning

Aplicalia

[Veld Flonnlrug

perroite

analiza

proceselor

de

sudare

a navei.

Aplica{ia

calculeazi

parametrii

de sudare,

defineryte

tipurile

de

prelucrlri

pentru

elemcntele

ce urffIeazS s5 fie

sudate

gi

stabilegte

telmologiile

de sudare

adecvate

pentru

fiecare

etapb tehnologied

de f,abrieare

a navei-

Wetrd

Flaweing

perrnite

exportarea

de figiere

avtnd

extensia

"c$v

care

pot

{i

importate

in

utilitarele

Excel

sau

Acces ale

pactretu}ui

de

programe

Alicrosoft

Office"

Frincipalele

activit6li dezvoltate

eu ajutorul

aptricatiei"

sunt:

o

determinarea

procesului

de sudare

pentru

ansarnblurile

de

produclie;

o

calcularea lungimii

cordoanelor

de suduri;

.

pozilionarea

autofiiatd

a cordoanelor

de sudurS.

Aplica..tia

Weld Flannircg rwleaz6,

in

paralel

cu aplicagia

Assembly

Planning"

ffird

a

fi

necesar6 comLltarea

?ntre

programe.

c)

Aplica{ia

Factory Awtaruation

Aplicalia

Factory Aut*mstiorc

este

c

aplicalie

oplionalE

care

perrnite

al.rton'latizarea

proceselor

de

fabricare

ale

navei.

Op{iunea

este

disponibild

dacb

in

ciclul

de

fabricare

al

navei

surat

utilizali

robofi

industriali.

3.2.5.

Modulutr

de

pregfitine

a

iqforrna{iitror pentmr

produedie

{Pr

o d

w

cti o w I nform uti o n}

Aplica{ia


3/11

Curs 4

t.l.lti:.,.,.'..:':i:,

:

t'. r

rFltg

g?.r41

iijlsdrrr+jl

l4it

i

ii:@l

\?tue

tFare

t':il-ti1-j6il7

:i.,aaltr

,l( L.:1:f::i

;.aa::ii:al rnilit

ti r.fl:

|

??r,gi:,i

.4

:

:rr,

;:f ,,

*{r?'t:

a+:811F:

ii9,11:$

ii;

l',1 l:&

i

iirre,r

a-.?.4

I

. r,rliri:1:i"

1.1

:

tt+jiit.i

:Lii

l:;

i

rrirj

a:i l

t n'*:r n,

ffiffi'f

ffiil--atffi

;i$ffi

ffi lf:=-',:i::1.r":'

6affe6t

3+r

deln6d

:

.r

*

i

lJ

ll

=-___-.-__-'---*--*=_-_*-J,

Fig, ?9.

Fregdtirea

inforntaiiilor

pentru productie

Frincipalele

activitdli

dezvoltate cu

ajutorul apliea{iei, sunt:

o

separarea

ansamblurilor

de

produc{ie

in

piese

cornponente de

bazd

gi

?ntocrreirea albumelor de debitare;

.

generarea

tristelor

de

prese

gi

de

materiale;

o

generarea

inforrnaliilor

necesare

pentnl

fabricarea

profilelor

navale;

o

calcularea

greut*{ii pieselor

qi

stabilirea centre{or de

greutate

ale

acestora;

o

generarea

informaliilor necesare

pentru

fabricarea

panourilor

curbe;

c

conceperea

programelor

de coordonare, controlare

qi

execulie

a

maginilor

autornate utllizate

la

sonstruc,tia

navei.

3"3"

STRUCTURA

BAZEI

DE

DATE

TRIBOI{I

3.3"1.

Conceptul

bazei de date

PIM

Nucleutr

sisternului de

proieetare

avansatE

TRIBON il

constituie

baza

de date

integratd

Product

trrforrnatiovr A4odel

{PIM)

Baza

de date

conline toate

inforrna{iile

refbritoare la nava

care urrceazE

sX

fie

construitb,

fapt

pentru

care

aceasta

se

rnai numeqte

qibazb

de date a

navei

iShip

Dctabase).

Toate infomnaliitre

de

proiectare

qi

prodtic{ie

si;nt stocate

?n

FtrM

sub

afie

lj{(b€'

899

6r.:L

l;wlEq

lql

lnati&dimiht4

?'

In? lE4id

grt.

,n5 a*ilirfi

tlalirrJ

llaiataiat Pa4a

licl

Ftrir

Foult

Ccle

Itr Fiin

Caie

r:r1

Fdiii

tj6r

Flili-:

1{{ri-Ut

in4 *'rld;nt

Srii

g;iF

F:HF

Fendnq;@a

FnLri,,?ifq

4 ls

ihec;

selhr

alst

Eefi.St

iJi

(i

t\?i

r{

il

.

C

ff

.

t.0


4/11

Baza

de

date

orientatd

spre

obiecte

confine

toate

componenteie

ftzice

cate

se

regSsesc

in

structura

navei

(sisterne,

cornponente,

ansarnbluri,

tubulaturi,

echiparnente,

cabluri,

table"

profile

etc.),

iar

fi*"ur*

obiect

*n

irr"

informalii

privitoare

la

dat*le

tehnice qi

proprietxfil*

*p*rin""."iril.*"ii1-

ata$ate

obiectetror

sunt

utilizate

ulterior

in-reprezentlri

gnafice,

,-lr;f-,""-ll'"r1.

2D

qi

3D

etc.

Fentru

a

gestiona

eficient

voh.lmul

naare

de

date

of,erite

de

nava

complet

echipatb,

iniprernentarea

plhd

este

conceputE

pe

doud

directii

principale.

I

F

c

datele

sunt

introduse

in

pIM

cu

a-lutorutr

tehnorogiei

pe

obiect

{ob.iect

Technolag,t}

prin

care

nu

este

stocat5

explicit

geometrii'

obiectelor,

ci

doar

datele

tehniee

in

baza

c*rora

se

pcate

regenera

cbiectul

dorit,

func1ie'de

cerinfele

utilizatorului;

o

rnodelarea

obiecteror

comprexe

se

rearizeazd

prin

compunerea

prirnitivelor

3D (fome

geoanetrice

tridisnensionale

sirnpnificat*;"

*o""t*-

tn

baza

de

date.

obiectele

bazei

de

date

integrate

pl&,f

sunt

in

perrnanen$d

create

qi

aet'alizate

de

cdtre.

inginerii

pnoiectantr

ryi

de

produclie,

**ru

i.r*r"*

ra

m

paratrel

atat

in

sadrul

aceluiaEi

nivel

de

proiectare

qi,rsau

producfie"

c6t

ryi

pe

nivele

conexe

sau

interdisciplinare.

Baza

de

date

este comund

gi

multi-titilizator"

orice

rnodificare

a

acesteia

fiin'd

actualizat'6,

automat

gi

accesibil5

imstantaneu

tutr.lror

utilizatorilor

conecta{i.

Structulra

mrulti-utilizator

conduce

Ia

o

mai

bunb

circuruil*

-u

info*amtiei

intre

diferite

nivere

de

proiectare

gi,/sau

p-rJr"p-,

,-?*i#g,,r

u,

costuriXe

nesesare_

pentru

oblinerea

unui pioieet

coreet"

iar

aativitatea

de

produqie

poate

dernara

anticipat"

?nainte'ca

proiect*i

O*

executi;

;J

fie

f,tnalizat.

Construirea_Pry

est_e

intr-un

proces

de

rafinare eontinud. Sistemul

de

proiectare

avansatS

TRTBON

perur:ite

introducerea

prelimin

ard

a

datelor

priracipale

la

inceperea

proeesului

de

proiectare,

*pi;

*r*

loc

extinderea

progresivb

a

bazei

de

date

ryi

rafinarea

****t*u*,

funcgie

de

eerinle

q;

*****;ati.

3.3.2"

{erarhizarea

bazei

de

date

FI&{

FIM

contine

un

ansan"rblu

integrat

de

diferite

tipuri

de

date

{tetrurice,

administrative,

asoeiative,.

funcgionale,-g**mctrice)

stnrcturate

ierarhizat

pe

verticatrS'

xerarhizarea

datelor

pe

vertical5

refiectd

cursul

normal

ul

p.oa*rrrlif

de la

proieetare

p6n5

a

f,onna

fini{6.

De

exempru,

o

varwrd

este

o

componentd

a

urnei

tubutraturri

ce

apar{ine

unui

traseu

de

tubulaturi

care,

Ia

randul


5/11

Curs 4

Astf,el,

la nivel miero,

fiecare inf,ormatie

din PIM

este

asosiatS

unr.li

model ierarhic

de obiect

(cr.rrp"

tubuiaturd, ventilatie,

cabiuri

electrice

etc.),

iar

la

nivel fiiacro, informafiile

sunt asociate categoriilor iera-r'hice

de obiecte

(suprafalS

I compartiment,

bloc, sistem, modul,'ansamblu

etc.).

a) Categoria

ierarhied

de obiecte de

tip Swrfuee

/

Campartrnerut

Pozilra

gi

formele navei,

permit

30,

a)

qi

compartimente functionalg_($g.

irnp5rlirea

aeesteia

in

supraf,ele

(Fig

30, b).

a)

Obiect de tip Surface E)

Obiect de

tip Compartwent

Fig. 30.

Categoria

ierarhicd

de obieate de tip

Swrface

/

Conrpcr{ment

PLM

conline mai rnulte

tipuri de supraf,ele,

care

definese 4

tipuri

de

ptranqee:

de bordaj

(hull

form);

de

punte

{deck);

de

cornpartirnentare

longitudinalS

{langitwdinat

bwlkkead};

de

compartineentare

transversalS

(transv

e

r se

bw

I khe

ad).

Datele

de tip Surface

/

Cawpartment xrnt

utilizate ?n

cadrul

aplicaliei

Inilial Design,

a ch.rei

structurd ierarhicb

este

reprezentat6

in fig.

31

[6].

Ship

Model

Suriace

Sudace

Panel

Panel

Compartment

Structural

Features


6/11

Tehnici

d:

ltg4elgrg

$i

simulare

a

proceselor/sistemelor

d:

produclie

In

ceea

ce

privegte

cornpartimentarea

navei, aceasta

are scop

functional

(rnagazie

de marfr, tanc de balast, compartiment de

maqini

etc.).

in

PIM,

forma

6i

dimensiunile cornpartimentelor sunt stabilite de seturi

de suprafele de

gr

anild

(B

o

u

ndary

Surfac

e s),

care deli

rni teaz6

un

sp

aliu

inchi s.

b)

Categoria ierarhici

de

obiecte de tip Block

Blocul este ansamblul structural al navei alcltuit

din structura metalicl

qi

din

structurile

de

spnjin ale

instala,tiilor

qi

mecanismelor

(Fig.

32).

Fig.32.

Categoria obiecte

de tip

tslock

Din

punct

de

vedere

al

pozilion5rii

qi

funqionalitilii,

nava

poate

fi

impdrlit6

?n

blocuri.

Fiecare

bloe,

la

rf;ndul

lui,

este

divizat

in

plangee.

Mai

departe,

fiecare

pl.angeu

este compus din

panouri,

profile,

cordoane

de

sudur6,

brachef,

flange,

decupIri etc.

Datele

de tip

Block

sunt utilizate

in

cadrul setului

de

aplicatii

Hull,

a

c[rui structurd

ierarhicb

de obiecte

este

reprezentatd

?n

fig. 33

[6].

Sfiip

tu1odd

Bldck

Elock

Pan?l

Bourdary

-qeam

Plate:

Sii{fsers

H6les

Cutorjts

tlolehes

ierarhicd de


7/11

Curs

4

c) Categoria

ierarhici

de obiecte de tip System / Moclule

Sisternul

reprezintil

ansarnblul cornplet al unei instala,tii

de

la

bordul

navei

(instal4ia

de balast,

instala.tia

de ventilalie, instalalia

de

rdcire

a rnaqinii

prineipale

de

propulsie

etc.)

gig.

3a).

Fig. 34.

Categoria

ierarhicd

de obiecte

de tip System

Sistemul con{ine echiparnente interconectate

cu componente

ale

instala{iei

(tubulaturi,

valvule, cabluri

electrice,

guri

de

aerisire

etc.).

Datetre

de tip

System

sunt

utilizate

in

cadrul setului

de aplicalii

Oatfitting Structura

ierarhici

a

obiectelor utilizate

in

aplicalia PiE:e

A4odelling

este

reprezentat[.?n fig. 35

[6],

Ship Model

Systefii

Syslem

Pipeline

Pipeline

Pipe

tu1odel

Pipe Moclel

Pipe Spool

Fillings

Pipe Spool

Fitlings

Cofipon+nts

Flanges

Itr,lodule

Bends

l'., odule St-aight

tube


8/11

Tehytici

de

modelare

gi

simulare a

proceselor/sisternelor

de

producfie

Modulul

este

ansarnblul oarecare

rnetalic5

gi

din

elementele componentele

procesul

de asamblare

(Fig.

36).

al

navei

alcdtuit

din

structura

ale

instalatiilor,

asociate

pentru

Fig.

36. Categoria

ierarhici

de

obiecte

de

tip

Module

Datele

de

tip

Module

sunt utilizate in

cadrul

setului

de

aplicalii

Owtfitnng. Structura

ierarhic[

a obiectelor

utilizate in

aplicalia

Csble

Modelling este

reprezentatd

fig 37

16l.

gl{F

M6del

5y$tem

gyslenr

CaIJIS

I

I

I

I

Cable

LUiltECilUrr I

[,tsrluls

Cores

fvlodule

Eiluipm.

l*f.

{

Cableway

C4lnnecti,ln

2

Cablev,iay

I

I

t

Conlponent

I

t

I

fompon€nl

Corrpnnent

Rndg

I

I

Penetlation

Cabler.ray ref.

C€blB'r.iay

ref

Peh€trslioh

Pene$alien

.lingle

rc,r-{e


9/11

Curs

4

d) Categoria ierarhici

de obieete de tip Assernbly

in

paralei

cu

ierarhizarea proiect6rii

obiestelor, in fiecare

gantier

naval

este

definiti

qi

o

ierarhie

de

produclie,

care

perunite

construclia

integral5

a

navei

din ansambluri.

Ansarnblul

este

o

asociere de

piese

qi

subaasarnbluri

care

urmeazh

sk

fie montate impreun[

intr-o

anumit[

etapb tehnologic[

a ciclului

de

fabricalie

al

navei

(Fig.

38). Practic,

nu

existb

limite in

stabilirea

niveluritror

de

asamblare-

Fig.

38. Categona ierarhicd

de

obiecte

detip

AssernblT,

Datete

de

tip

Assenfily

sunt utilizate

in

cadrul

aplicaliilor

Assembly

Planning

gi

Weld Planning.

Structura ierarhicd

a obiectelor

utilizate in

cadrul

aplica{iilor de

asamblare este reprezentatdfrg.3g

[6].

Ship

Mod€i

Assenibly

Assembl./

A;semtly

AssemL'h;

Hull ct'ject

Hull obiect

Hull obiect

Pipe olrject Hull

olriect

Cab.l€

cbject

HUll

olijeet

A.isenrbly

Hull

object


10/11

Tehnici de

modelare

Si

simulare a

proceselor/sistemelor

de

prodwclie

3"3.3.

Gestionarea bazei

de date

PIM

Gestionarea

bazei de date PIM

se

realizeazd,

cu ajutorul

aplicatiei

Tribon

Datct

Management

(TDM).

Scopul

TDM

este de

a orgatiza

gi

controla

statutul

informaliilor

furnizate de sisterul

integrat TIBON, precum

qi

datele

din

sursele externe.

De

asemenea,

TDM

permite

revizii

ale

desenelor

qi

actualizdn

ale

modelului

de navd.

Funclionalitatea

TDM

este adaptatd

cerinlelor

qi

necesit[1ilor

qantierului

constructor

qi

poate

fi

conectatd la

alte

slsterne

comerciale

de baze

de

date

pentrr.r

produclie

(Proderct

Data

Management).

Din

punct

de vedere al

aplica[ltlor TRIBON,

funclionalitatea

TDM

se

comportd ca un filtru de

date

pentru

PIM,

aqa

cum

se

poate

observa

in fig.

40

l6l

Fig. 40.

Gestionareabazei

de date

P&f

cu ajutorul

TDM

Din punct

de vedere

logic,

baza de

date

PIM

este

divizati

in

bbnci

de

date

{databanks)

predefinite?

care

permite

stocarea

perrnanentd

a

rnodelelor

de

obiecte.

Astfei, TRIBON

dispune

de bdnci

de date

predefinite

pentru

panouri,

profile,

tubulaturi,

echipamente

etc., implementate

prin

doub

tehnici (Fig.

al)

[5]:

c

modulard,

c0nd

bincile

de

date

sunt

grupate

?ntr-un

singur director;

.

1ogic6,

cdnd bbncile

de

date sunt

corespunzltoare

aceluiaqi proiect

grupate

tabelar, in

formd

binard

(Blob -

Binary Large

Objects).

trmplementarea

logicd

a

bdns,ilar

de

date

reprezintd.

o

tehnicd

avansatS

de administrare

qi

gestionare.

In TRBON,

impiernentarea

logiei

se realizeazi

cu ajutorul

limbajului

de

proglamare


11/11

Curs 4

Interfa{a

datelor

pentru

produclie

PDI

(Pro&rct

Dma

Interface)

se

bazeazd

ple

Oracle, chiar

gi

in

cazul

implementlrii

modulare,

iar

gestionarea

bazei de date PIM

cu ajutorul

TDM, presupune

stocarea

bSncilor

de

date

impreun[

cu modelele.de

obiecte.

.

Oricare

ar

fi

varianta de implementare

a b[ncilor

de date, informaliile

TRIBON sunt

de

tip

relalional, astfel

incdt

pot

fi

accesate

cu

ajutorul

instrumentelor

SQL

(Structured

Quury

Language),

adicd"

limbaje

de

programare

utilizate in interogdri,

actvalizefi

gi

prelucrdri

ale

bazelor

de

date

relalionale

[18].

Proiect

database

1

tl

@

Prcject database

iOracle

irnplementalioni

Tribon

propdetary

implemenf

ation

i

m@

n

FDI

TDM

PDI

Fig.

41. Tehnici

de

implementare

a

bdncilor

de date TRIBON

Tehnici de Modelare Si Simulare a SP

Documents

Transcript of Tehnici de Modelare Si Simulare a SP