Tehnici de Masaj Terapeutic Principale Si

7/28/2019 Tehnici de Masaj Terapeutic Principale Si

1/8

Tehnici de masaj terapeutic principale

si secundareCLASIFICAREA PROCEDURILOR DE MASAJ

1. TEHNICILE DE BAZA ALE MASAJULUI

1.1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL)

Netezirea este cel mai raspindit procedeu de masaj. Ea actioneaza direct asupra pielii avindurmatoarele efecte:

Curata pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial;

mbunatateste functia glandelor sudoripare si sebacee;

Mareste temperatura locala a pielii;

Accelereaza circulatia singelui si a limfei n vase;

Influenteaza terminatiile periferice ale nervilor;

Influenteaza sistemul nervos central.

Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternica a limfei si a singelui n vase.

Prin neteziri energice, circulatia singelui si a limfei se intensifica. Acest lucru are o influentamajora asupra distribuirii singelui n portiunile masate, si deci contribuie la nlaturareamanifestarilor de staza si edeme.

S-a constatat ca prin netezire de la periferie spre centru, circulatia singelui si a limfei seamelioreaza si n vasele mai mari, nu numai n cele aflate imediat sub piele. n cursulmasajului absorbtia lichidelor din tesutul celular subcutanat se accelereaza cu 1618%, siaceasta accelerare este direct proportionala cu durata netezirii.

Adresindu-se pielii, tesutului subcutanat si celui conjunctiv, executia acestei manevrecunoaste tehnici variate. Specialistii masajului practica efleurajul executat simultan saualternativ, cu o mina sau cu ambele miini, folosind suprafata palmara sau dorsala a miinilor,cu degetele apropiate sau ndepartate.

Miscarile descrise pot fi lungi sau scurte, n linie dreapta, serpuita, n zig-zag, dispusetransversal sau longitudinal, n cerc, elipsoidal sau cu priza n bratara, alunecind sacadat saunentrerupt, n functie de particularitatile anatomice ale suprafetelor masate.

Pe suprafetele mici se recomanda efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele, sau numai cufata palmara a policelor.

1


2/8

Segmentele cilindrice ale membrelor superioare si inferioare necesita netezirea executata nbratara, cuprinzind regiunile masate ntre degetul mare si degetele opozante, naintind sacadatcu pasi mici, dinspre extremitati.

Indicatii metodice generale:

a) sensul de executie al efleurajului este determinat de circulatia limfatica a organismului,convergenta spre ganglionii limfatici din regiunea cefei si gitului, axiala si inghinala siregiunea poplitee pentru membrele inferioare;

b) directia miinii maseurului este determinata totdeauna de directia anatomica a vaselorlimfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai buna scurgere a limfei;

c) netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linistit, pentru ca limfa circula ncet prin vase; seface fara ntreruperi, n asa fel ncit sa ajunga pina la ganglionii limfatici cei mai apropiati;

d) presiunea miinii care face masajul trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate asegmentului masat si sa scada apoi pe cea de-a doua jumatate;

e) miinile maseurului nu trebuie sa se lipeasca de portiunea masata, ci dimpotriva, sa aluneceusor si liber;

f) orice masaj trebuie sa nceapa si sa se termine prin netezire, pentru a nlatura staza limfei sia contribui la scurgerea produselor metabolice n vase;

g) n timpul unei sedinte de masaj nu trebuie n mod obligatoriu sa folosim toate felurile deneteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul urmarit, de configuratia portiunii demasat, cit si de timpul rezervat masajului;

h) netezirea este de obicei considerata un masaj pregatitor n edeme si atunci cind parteamasata a corpului este foarte dureroasa. n acest caz, n primele zile masajul se reduceexclusiv la neteziri concentrice circulare;

i) n chirurgie si ortopedie, n traumatismele articulare, netezirile si frictiunile au un rolhotaritor n masajul pregatitor.

1.2. FRICTIUNEA

Frictiunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj.

Procedeele care alcatuiesc frictiunea se deosebesc de netezire prin aceea ca pielea mpreunacu tesuturile profunde se frictioneaza n diverse pozitii. Ele se efectueaza printr-o miscare deapasare si deplasare a tesuturilor moi pe planul osos, n limita elasticitatii proprii.

Frictiunile se executa cu o singura mina sau cu ambele miini, alternativ sau simultan, cu toatasuprafata palmara sau numai cu suprafata palmara a degetelor, cu pumnul nchis sauseminchis, n spirala cu radacina palmei. Frictiunile au ca efect intensificarea circulatieilocale si maresc absorbtia diferitelor produse patologice care se acumuleaza n piele sau sub

piele.

2


3/8

Frictiunea este procedeu de baza terapeutic n urmatoarele situatii:

traumatisme articulare;

traumatisme sportive;

transsudate si exudate vechi;

pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii;

mareste supletea si elasticitatea tesuturilor;

dureri n nevrite si nevralgii.


a) n frictiune, directia miinii nu este determinata de directia vaselor limfatice, si poate fiexecutata si n sensul contrar circulatiei singelui si a limfei;

b) toate procedeele de frictiune se reduc la miscari rectilinii, n spirala sau circulare, la careparticipa n functie de necesitati o parte dintre degete sau toate;

c) eficacitatea frictionarii articulatiilor se mareste daca frictiunea se face ntr-o baie de apafierbinte, asa cum o recomanda specialistii n domeniul masajului;

d) frictiunile energice n punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor,accelereaza circulatia locala si mbunatateste considerabil nutritia tesuturilor;

e) frictiunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece mpiedica n articulatii formareadiverselor exudate care determina n portiunea afecata procese inflamatorii de lunga durata;

f) cu ajutorul frictiunilor, un masor cu experienta ncepe sa cunoasca modificarile patologicecare se produc n tesuturile profunde, mai ales n regiunea articulatiilor.

1.3. FRAMINTATUL

Framintatul este unul din procedeele de baza ale masajului cu ajutorul caruia se maseaza n

principal masa musculara. n timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupamusculara masata.

Framintatul are urmatoarele efecte:

produce o marire vizibila a mobilitatii tendoanelor;

fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular;

activeaza circulatia limfei si a singelui, mbunatatind schimburile nutritive si ajutind laeliminarea toxinelor rezultate n urma activitatii musculare;

3


4/8

procedeele de framintare maresc puterea de contractie a muschilor, reprezentind astfel ogimnastica pasiva deosebit de importanta n cazul atrofierii muschilor.

Multi specialisti acorda importanta marita framintatului, afirmind ca a masa nseamna aframinta.

Tehnica framintatului variaza n functie de particularitatile anatomice si fiziologice alesuprafetelor pe care le masam. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brate, coapse este indicatun framintat n cuta, cind tesutul se stringe ntre degete si podul palmei, dupa care este ridicatsi presat fara deplasarea miinii de pe piele si fara a scapa cuta, n aceeasi directi sau n sensinvers, n zig-zag sau circular, pina se maseaza ntreaga suprafata. Pe abdomen se poate aplicaframintatul n cuta sau cel n val, cu conditia de a nu presa tesuturile n profunzime. Pemembre se aplica tehnica framintatului n cleste, n cuta sau n val.


a) framintatul se face ntotdeauna ntr-un ritm lent;

b) se vor evita smuciturile bruste, smulgerile, rasucirea muschiului, provocarea durerilor si nuse va sari de la o parte a corpului la alta;

c) la framintarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va ncepe ntotdeauna dinportiunea de trecere a muschiului n tendon, deoarece produsele metabolismului si ale oboseliise aduna n cantitati mari n tecile tendoanelor. Tot aici sunt retinute timp ndelungat

produsele infectioase de orice natura.

1.4. TAPOTAMENTUL

Este o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde siterminatiilor nervoase. El se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice,executate superficial sau profund n functie de scopul urmarit. Tapotamentul poate fi executatcu pulpa sau cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebratul sau cu miinilefacute caus. Aceste lovituri se executa din caderea moale a miinilor si a degetelor.

Tapotamentul cunoaste mai multe variante, n functie de particularitatile anatomo-fiziologiceale suprafetelor pe care la masam:

n nuiele;

percutat;

tocat;

batatorit;

plescait;

cu palma n caus;

cu pumnul seminchis;

4


5/8

cu pumnul nchis.

Tapotamentul se executa cu ambele miini, usor departate ntre ele, prin loviri care cad pe pielen ritm foarte viu.

Efectele tapotamentului sunt:

ajuta la micsorarea si ncetarea durerilor, cind gradul de excitatie al nervului este marit;

favorizeaza un aflux puternic de singe spre regiunea masata, determinind astfel nbunatatireanutritiei acelei regiuni;

are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv;

produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;

influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.

1.5. VIBRATIILE

Sunt miscari ritmice oscilatorii si presiuni continue executate cu o singura mina sau cu ambelemiini, cu virful degetelor sau cu fata lor palmara, cu podul palmei, cu radacina miinii, cu toata

palma, cu degetele ntinse, cu pumnul deschis sau nchis si se aplica pe suprafata corpului cuun grad diferit de presiune.

Vibratiile au urmatoarele efecte:

intensifica functionarea glandelor;

calmeaza durerile n diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrene);

mbunatatesc capacitatea de efort;

au efect calmant, relaxant;

influenteaza organele si tesuturile profunde (stomac, ficat, inima, muschii, peretii abdominalisi intestinali);

influenteaza secretia majoritatii glandelor si organelor (stomac, glande salivare, glandesexuale, etc.).

Vibratiile care au o amplitudine si o intensitate mai mare decit vibratiile obisnuite se numesctrepidatii. Ele se aplica pe spate si torace, asociate cu miscarile respiratorii.

Scuturatul este tot o tehnica de baza a masajului care se aplica membrelor superioare siinferioare.

Daca nu sunt nsotite de miscari trepidante, vibratiile se transforma n presiuni. Acest

procedeu se executa cu virful degetelor unei singure miini. Procedeul se executa prin citeva

5


6/8

presiuni scurte si rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au unsprijin osos sau muscular. Scopul presiunii este de a nlatura durerea.


a) vibratiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur si cer unantrenament sustinut din partea acestuia;

b) pentru a obtine o executie satisfacatoare n vibratii, se va face urmatorul exercitiu: seaseaza virfurile degetelor pe o masa de marime mijlocie, care are n centru un pahar cu apa, sise executa miscari tremuratoare, vibratoare; daca degetele vibreaza bine, suprafata apei ncepesi ea sa vibreze n centrul paharului, n caz contrar se misca toata suprafata apei, de la omargine la alta a paharului;

c) bratul care efectueaza vibratiile trebuie sa fie putin flexat, iar muschii centurii scapulare nuse contracta puternic.

2. PROCEDEE AUXILIARE DE MASAJ

2.1. CERNUTUL

Este o manevra aplicata n mod special pe membrele superioare si inferioare, energic si ritmic.

Tehnica de executie: cu ambele miini, asezate de o parte si de alta a segmentului masat.Regiunea carnoasa a bratului, antebratului, coapsei sau gambei se apuca cu degetele flexate,de jos n sus, si se deplaseaza de jos n sus si lateral, ridicind si presind, asemenea cernutului

printr-o sita. Miinile nu se ridica de pe regiunea masata, ci se deplaseaza din aproape naproape.

Efecte:

actiune de relaxare a muschilor;

mareste supletea tesuturilor;

activeaza functiile circulatorii si trofice.

2.2. RULATUL

Este o manevra asemanatoare cernutului, executata foarte energic, si cu o presiune crescuta.

Tehnica de executie: se apuca regiunea carnoasa a organului de masat (mina sau picior) npalme, tinind degetele ntinse, si se ruleaza in toate sensurile, ntr-un ritm viu, energic,apasind mai puternic decit la cernut.

Efecte:

relaxarea muschilor;

mareste supletea tesuturilor;

6


7/8

activeaza functiile circulatorii si trofice;

spre deosebire de cernut, rulatul actioneaza n mod uniform asupra tesuturilor moi dinpreajma zonei masate.

2.3. SCUTURATUL

Scuturatul consta n miscari oscilatorii mai ample, care se aplica segmentelor membrelorsuperioare si inferioare, membrelor n ntregime sau ntregului corp.

Tehnica de executie: se aplica ambele miini astfel ncit degetele mari si portiuneacorespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile miinii sau ale piciorului pe care dorim sa-lmasam si le scuturam cu vioiciune de sus n jos si dintr-o parte n alta, exercitind n tot acesttimp si usoare tractiuni n sensul lungimii membrului respectiv.

Efecte:

de relaxare daca sunt efectuate cu blindete;

de nviorare si stimulare generala, daca sunt executate ntr-un ritm mai viu.

2.4. TENSIUNI SI TRACTUNI

Tensiunile si tractiunile sunt procedee de masaj care actioneaza asupra articulatiilor sitesuturilor periarticulare, cu scopul de a mbunatati mobilitatea acestora.

Tractiunea se aplica membrelor superioare si inferioare, la sfirsitul sedintelor de masaj,asociate cu scuturarile. Trunchiul se ntinde din pozitia sezind prin apucarea peste brate,ridicarea si scuturarea energica a ntregului corp.

Tensiunile constau n cresterea sau scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasivesau activo-pasive, n sensul amplificarii miscarii normale.

Efecte:

mbunatatirea circulatiei locale;

creste supletea structurilor articulare si periarticulare;

optimizeaza functiile la nivelul articulatiilor.

2.5. PENSARILE SI RIDICARILE

Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor.

Tehnica de executie: se executa energic prinzind si ridicind ntre degete o cuta de tesutsubcutanat sau chiar muschi, se stringe usor si se ridica atit cit permite elasticitatea acestortesuturi, apoi se elibereaza brusc.

Efectul este excitant.

7


8/8

Ridicarile sunt o manevra energica ce se executa mai ales pe regiunea spatelui.

Tehnica de executie: se prinde cu putere o cuta de piele, tesut subcutanat si muschi, ntrepolice si restul degetelor si se trage n sus ca si cum am vrea sa o desprindem de pe planulprofund sau osos. Masarea se repeta n sens ascendent sau descendent.

Efectul este excitant.

2.6. PRESIUNILE

Presiunile se executa pe portiuni mai reduse sau mai ntinse ale corpului, ntarind actiuneanetezirilor, frictiunilor si framintatului. Ele sunt recomandate persoanelor sanatoase, robuste,si mai putin batrinilor, copiilor si femeilor.

Tehnica de executie a presiunilor difera dupa particularitatile anatomo-fiziologice aleregiunilor pe care se aplica. Ele se aplica cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul,

n timpul sau la sfirsitul sedintei de masaj.

Pentru mbunatatirea circulatiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice alemembrelor si trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale si invers.

8

Tehnici de Masaj Terapeutic Principale Si

Documents

Transcript of Tehnici de Masaj Terapeutic Principale Si