TERAPIA PRIN MUZICASET.I

1. INITIAL:

1.1. LAC (Lucratorul prin Arte Combinate) foloseste cantecul de salut pronuntand numele beneficiarului.

1.2. LAC se deplaseaza la patul beneficiarului cu un instrument muzical (ex: batul ploii, toba ocean) cu sonoritate placuta, linistitoare si-i canta.

1.3. LAC atinge anumite parti ale corpului beneficiarului cu un instrument muzical (ex: sunatoare).

1.4. LAC aseaza mana beneficiarului pe tamburina batand in acelasi timp un ritm usor.

1.5. LAC sprijina cu propriul corp beneficiarul, acesta avand vizibilitate sporita asupra unui instrument muzical (ex: harpa, toba ocean) din fata sa 1.6. LAC imbratiseaza beneficiarul cantandu-i numele pe diferite tonalitati. 1.7. LAC improvizeaza o “usa” din doi beneficiari. Alt beneficiar bate de trei ori

intr-o toba cantand: “Cioc, cioc, cioc, cine esti? Deschide usa! “. Fiecare pe rand trece prin usa spunandu-si numele.

1.8. Se aseaza un instrument de percutie mai mare in mijlocul grupului. Fiecare va veni in mijloc si va improviza o melodie. Ceilalti vor asculta si aplauda lucrarea colegilor.

1.9. LAC se deplaseaza la fiecare beneficiar cu doua instrumente muzicale. Se da un instrument beneficiarului incercand o conversatie muzicala.

SET IEFECTE:- constientizarea propriul nume- reducerea tensiunilor interioare- crearea si consolidarea relatiei dintre terapeut si beneficiar- capacitatea de a face contact vizual si fizic- capacitatea de a raspunde prin voce, atingere sau mimica- trezeste latura emotionala- exteriorizarea sentimentelor- dezvolta energii active individuale- da posibilitatea sa exploreze lumea sunetelor- ofera un mediu de siguranta- raspunde/reactioneaza la anumiti stimuli- reduce comportamentul stereotip- dezvolta anumite deprinderi si abilitati- descatuseaza energiile negative- dezvolta energii pozitive- reduce starile de anxietate si agresivitate- i se ofera suport afectiv- dezvoltarea personalitatii- da posibilitatea de a comunica non-verbal- permite invatarea prin imitare - acomodarea cu instrumentul muzical

1

SET II2. INTENSIV:

2.1. LAC aseaza un instrument muzical in mijloc si invita fiecare beneficiar sa improvizeze un ritm muzical scurt, dupa care isi spune numele, ceilalti imitand ritmul batand din palme.2.2. Un beneficiar formeaza un ritm muzical, ceilalti imita acelasi ritm dupa ce au identificat corect ritmul.2.3. Se formeaza un ritm muzical tinand cont de particularitatile numelui fiecarui beneficiar.2.4. LAC da posibilitatea fiecarui beneficiar din grup sa improvizeze un ritm simplu cu un instrument.. 2.5. Asezati in cerc, fiecare beneficiar isi alege un instrument muzical. Se alege un lider care are in mana un semafor, avand pe o parte culoarea verde iar pe cealalta parte culoarea rosie. Liderul stabileste anumite reguli: la culoarea verde toata lumea va canta din instrumente ,iar la culoarea rosie se opreste. Se da posibilitatea tuturor beneficiarilor sa exerseze rolul de lider.2.6. LAC da posibilitatea fiecarui beneficiar sa conduca un exercitiu muzical, bazat pe ritm. 2.7. LAC le ofera posibilitatea beneficiarilor de a explora un instrument muzical transmitandu-l din mana in mana.2.8. Fiecare beneficiar isi alege un instrument muzical. Se desemneaza pe rind un lider care impune anumite reguli: cind tine mina ridicata sus toata lumea va cinta, iar cind va lasa mina in jos toti se vor opri. Se va repeta aceeasi procedura de mai mult ori. 2.9. LAC bate un ritm simplu si-l transmite urmatoarei persoane din dreapta. Aceasta va transmite urmatorului beneficiar acelasi ritm astfel incat sa ajunga la terapeut nedeteriorat. 2.10. Se formeaza perechi de cate doi, fiecare avand cate un instrument muzical. O persoana din pereche improvizeaza o scurta melodie oferindu-i sansa celuilalt sa-i raspunda. Se schimba rolurile si chiar componenta perechilor.2.11. Fiecare beneficiar are cate un instrument muzical. Cand terapeutul va ridica mana dreapta sus, toti beneficiarii vor canta puternic din instrumente. Pe masura ce mana coboara spre podea se va canta din ce in ce mai slab. Cand mana va ajunge pe podea muzica va inceta. Se repeta numind si alti lideri.2.12. Se aseaza trei instrumente muzicale pe mijloc. Trei persoane din grup vor veni pe mijloc. Vor incerca sa improvizeze o melodie folosind instrumentele muzicale intr-un timp limita. Se pot schimba atat instrumentele cat si grupul.2.13. Se poate forma un ritm muzical folosind numele unui beneficiar. Dupa ce se

invata ritmul se poate adauga pe rand celelalte nume ale beneficiarilor.

SET IIEFECTE:- recunoasterea instrumentelor muzicale- acomodarea cu instrumentele- dezvoltarea capacitatii de a comunica- dezvoltarea comunicarii- apartenenta la grup

2

- dezvolta abilitati creative- dezvoltarea talentelor- socializare- dezvoltarea increderii in sine si in ceilalti- dezvoltarea initiativei- consolidarea deprinderilor de a canta- dezvoltarea atentiei - marirea capacitatii de concentrare- incurajarea respectului fata de ceilalti si acceptarea regulilor- extinde gama de interactiune, de dezvoltare a deprinderilor- creste nivelul de intelegere si apreciere- diminuare starilor tensionate- dezvolta o relatie muzicala intre doi sau mai multi oameni- sporirea increderii in fortele proprii- provoaca distractii si o buna dispozitie- instaurarea unui sentiment de siguranta- detasarea de rutina zilnica- libertate de participare si exprimare- cresterea capacitatii de a face fata la frustrari- permite exprimarea preferintelor personale

SET III3. INTRETINERE:

3.1. Tot grupul executa un ritm simplu cu palmele initiat de lucrator. Urmatoarea persoana complica ritmul folosind si alte parti ale corpului, astfel incat sa se repete si sa se retina fiecare ritm, pana cuprinde tot grupul. 3.2. Grupul se imparte in doua. Fiecare grup primeste cate o tema muzicala in mod discret. Ex: Furtuna, ploaie, apus de soare, rasarit de soare, o nunta etc. Se da timp limita atat pentru pregatirea temei cat si pentru expunerea ei. Dupa executatrea motivului muzical, grupurile vor trebui sa ghiceasca intre ele tema data.3.3. Grupul se imparte in doua. Se va alege un lider care va conduce ambele grupuri in acelasi timp. Prima parte va forma un ritm simplu cu ajutorul palmelor. A doua parte va forma un ritm cu ajutorul instrumentelor. Liderul va decide cat si care parte a grupului va mentine ritmul.3.4. Se dau doua semne clare (ex: un gest folosind mana sau degetul) pentru a “canta”si pentru a “sta”. Se alege pe rand un lider care va sta pe mijloc si va incerca sa improvizeze propria melodie cu ajutorul semnelor. Gestul va fi indrepatat catre fiecare beneficiar in parte dupa preferinta liderului.3.5. Fiecare participant are cate un instrument in fata. Toti vor canta in acelasi timp. La semnalul liderului se vor transmite instrumentele spre dreapta. Se continua transmiterea instrumentelor, pana ajunge fiecare la instrumentul initial.3.6. LAC imparte grupul in doua parti. Jumatate de grup va alege un ritm muzical pe care il vor cinta la un semnal dat. Toti vor pastra acelasi ritm cit timp considera lucratorul. Cealalta jumatate a grupului va mentine acelasi ritm batand din palme. Se vor inversa rolurile pentru a experimenta ambele ipostaze. 3.7. Fiecare beneficiar al grupului are posibilitatea de a canta vocal acompaniindu-se de anumite instrumente muzicale.

3

SET III EFECTE:

- dezvoltarea capacitatii de intelegere - dezvoltarea capacitatii de a se exprima liber- perfectionarea deprinderilor de a canta- exprimarea preferintelor personale- dezvoltarea abilitatilor de a conduce un exercitiu muzical - constientizarea sinelui fizic si mental- consolidarea relatiilor in grup- dezvoltarea respectului de sine si in membrii grupului- reducerea tulburarilor de comportament- dezvoltarea autonomiei personale- modelarea trasaturilor de comportament- acceptarea unui lider- familarizarea cu dinamica grupului- dezvoltarea sentimentului “impreuna suntem puternici”- respectul fata de ceilalti membri ai grupului- constientizarea limitelor- dezvoltarea capacitatilor de colaborare la nivelul grupului- dezvoltarea capacitatii de solutionare a conflictelor

TERAPIA PRIN MISCARESET I1. INITIAL

1.1. Stand in cerc se canta pentru fiecare in parte un cantec de salut (ex : “Sunt Maria, OK.”). Acest cantec poate fi insotit de diferite miscari ale mainilor.

1.2. Fiecare copil/adult va sta culcat pe materialul lycra. LAC si alti beneficiari ridica incet materialul leganand usor din fata-spate, stanga-dreapta, cantandu-I un cantec folosind numele persoanei leganate.

1.3. Se fac diferite miscari care implica batai usoare, pe diferite parti ale corpului, numite de catre terapeut ( ex: cap, umeri, picioare).

1.4. Se face masaj pe anumite parti ale corpului, indicate de catre terapeut.1.5. Se ating cu mana diferite parti ale corpului si se denumeste partea respectiva

in acelasi timp(ex: genunchi, cot, umar).1.6. Se sta in cerc, asezati pe podea. Fiecare participand pe rand isi va undui

mainile atingand usor persoana alaturata pe anumite parti ale corpului. In felul acesta miscarea este transmisa si continuata de toti membrii grupului de cateva ori. Se poate folosi un fond muzical adecvat.

1.7. Asezati pe podea, in perechi de cate doi, se face masaj reciproc pe anumite parti ale corpului.

1.8. Grupati doi cate doi, stand pe podea, spate in spate, se face balans in acelasi timp, fata – spate, dreapta – stanga.

1.9. Perechi doi cate doi, unul in fata celuilalt, cu picioarele intinse, tinandu-ne de maini, se face balans prin tragere, stanga - dreapta, fata – spate.

1.10. In perechi, doi cate doi, se imbratiseaza persoana din fata si se balanseaza stanga – dreapta, fata – spate.

4

1.11. Stand in cerc se da spre dreapta sau spre stanga o minge. Actiunea se poate repeta de mai multe ori.

1.12. Pe o saltea se aseaza beneficiarul culcat intr-o pozitie relaxata. Cu ajutorul unui trafalete, lucratorul face masaj usor pe tot corpul beneficiarului.

1.13. Se aseaza beneficiarul pe o saltea in pozitia culcat. LAC foloseste un pamatuf de pene si atinge usor pe anumite parti ale corpului beneficiarul. Pentru stimulare senzoriala se mai pot folosi si alte obiecte: bureti cu texturi diferite, blana, pensule etc.

SET IEFECTE:

- constientizarea propriului nume- dezvoltarea abilitatilor de folosire a unor obiecte- interactiune in grup- descoperirea propriului corp- controlul miscarilor- incurajarea imitarii, ascultarii - dezvoltare fizica- reactioneaza la anumiti stimuli- faciliteaza exprimarea placerii de miscare- promoveaza libertatea de expresie fizica- ofera stimulare imediata- scoaterea din izolare- eliberarea emotiilor- controlul respiratiei- dezvoltarea sentimentului de siguranta- invata sa-si foloseasca comunicarea non-verbala- dezvoltarea respectului fata de ceilalti- crearea unei stari de relaxare dupa sesiune- dezvolta anumite deprinderi si abilitati- reducerea starilor conflictuale- invingerea fricii

SET II2. INTENSIV

2.1. Fiecare beneficiar vine in mijlocul cercului si cu ajutorul mingii va lua o pozitie statuara pronuntandu-si numele.

2.2. Fiecare beneficiar va veni in mijlocul grupului cu un cerc si-l va roti pe podea in asa fel incat sa nu cada pana va veni urmatorul beneficiar, numit de persoana anterioara.

2.3. LAC va veni in mijlocul grupului cu un balon si va incerca sa-l mentina sus prin atingeri si miscari usoare si apoi il va directiona catre alta persoana.

2.4. In picioare, in cerc. Se arunca o minge de la o persona la alta. De fiecare data, cel care arunca mingea pronunta numele celui care o primeste.

5

2.5. Se sta in picioare in cerc. Fiecare persoana isi spune numele pe rand, paseste in mijloc si face un gest, o miscare. Apoi, ceilalti repeta cat mai precis posibil numele si miscarea.

2.6. Stand in picioare, in cerc, tinandu-ne de maini, cu picioarele usor departate, se va face balans stanga – dreapta, astfel incat sa se miste toata lumea in acelasi timp si in acelasi sens. Miscarile vor fi dirijate de catre lucrator.

2.7. Stand in cerc, doua persoane din grup vor veni in mijloc avand asupra lor o minge gonflabila. Cu miscari usoare si lente vor rula mingea unul pe corpul celuilalt. Se continua cu ceilalti membri ai grupului.

2.8. Doi beneficiari din grup vor veni in mijloc, fiecare avand cate un obiect in mana, o minge si un cerc. Pe fond muzical cele doua persoane vor dansa impreuna pastrand mereu contact vizual. Cei doi vor lucra impreuna folosind miscari usoare si ample. La un moment dat acestia vor schimba obiectele pe care le au fara sa intrerupa dansul. Spatiul de lucru trebuie folosit intr-un mod cat mai eficient, iar miscarile corpului trebuie sa fie lente dar in acelasi timp ample. Miscarile celor doi vor fi sincronizate in timpul exercitiului si vor trebui sa-si controleze respiratia pentru a evita sa oboseasca. Se continua cu toti beneficiari.

2.9. Folosind ca material auxiliar lycra, beneficiarii stau asezati in cerc pe podea. Toti apuca cu mainile materialul si se fac miscari de rotire spre stanga si dreapta, ridicari si coborari ale materialului, balans fata – spate, avand ca suport materialul lycra. Se poate balansa materialul lycra sus – jos asezand pe el diferite obiecte, aceste exercitii fiind insotite de cantecele simple.

2.10. Beneficiarii se aseaza in cerc, pe podea. Se fac miscari pe diferite parti ale corpului. Se ruleaza o minge, pe podea de la o persoana la alta, LAC trece pe la fiecare cu o esarfa, atingand usor fata fiecaruia. Apoi vor primi fiecare cate o esarfa pe care o va undui deasupra corpului in ritmul muzicii. Lucratorul si un alt beneficiar vor sta de o parte si de alta a grupului tinand in mana un material mare, vaporos. Cei doi vor flutura usor materialul atingand usor corpurile participantilor. Apoi se vor lua esarfele si se vor ridica usor, in sezut pentru cantecul de incheiere.

2.11. Beneficiarii se intind pe podea cu fata in sus. Pe un fond muzical adecvat, LAC trece pe la fiecare si le atinge fata cu o pana. Apoi fiecare va primi in mana cate o pana cu care va atinge anumite parti ale corpului persoanei alaturate. Dupa un timp, grupul se va ridica in sezut si fiecare membru va incerca sa sufle usor penele spre mijlocul grupului. Lucratorul va strange penele prin miscari usore introducandu-le intr-un saculet.

SET IIEFECTE:

- dezvoltarea capacitatii de colaborare si comunicare in cadrul grupului- dezvoltarea intiativei proprii- dezvoltare fizica si control asupra miscarilor- mareste puterea de concentrare- dezvoltarea personalitatii- reducerea conflictelor- cresterea capacitatii de a face fata frustrarilor- realizarea comunicarii si cooperarii in grup

6

- spargerea blocajelor emotionale- eliminarea tensiunilor negative- dezvoltarea perceptiei spatio-temporale- dezvoltarea imaginatiei- dezvoltarea increderii in sine si in ceilalti- dezvoltarea simtului de observatie- ascultarea instructiunilor si respectare regulilor- diminuarea miscarilor stereotipe- controlarea respiratia

SET III3. INTRETINERE

3.1. Stand in cerc, avand ca obiect un elastic imbracat in material textil, toti beneficiarii vor apuca elasticul facand la inceput miscari usoare de rotire stinga – dreapta in functie de comanda liderului. In timp, miscarile pot deveni mai complexe: toata lumea ridica si coboara elasticul in acelasi timp, se pot atinge anumite parti ale corpului folosind elasticul, se pot forma diferite figuri geometrice.Deasemeni folosind numai piciorul se pot executa anumite miscari, insotite de cantece simple.

3.2. Folosind ca material auxiliar lycra, beneficiarii stau asezati in cerc pe podea. Toti apuca cu mainile materialul si se fac miscari de rotire spre stanga si dreapta, ridicari si coborari ale materialului, balans fata – spate, avand ca suport materialul lycra. Se poate balansa materialul lycra sus – jos asezand pe el diferite obiecte, aceste exercitii fiind insotite de cantecele simple.

3.3. Stand in cerc, in picioare, trei beneficiari vin in mijloc avand ca material de lucru un elastic simplu, mare si circular. Cu acest elastic vor executa diferite forme, variate modele tinand elasticul perfect intins. Aceste forme vor trebui mentinute intr-o pozitie statica pentru cateva minute si de aceea trebuie sa existe o buna coordonare a miscarilor participantilor. Unul dintre beneficiari poate sa stea pe loc, iar ceilalti doi se vor misca foarte lent in jurul lui creand forme diferite. Se pot schimba rolurile iar exercitiul se repeta de mai multe ori, folosind cat mai mult spatiu si miscari cat mai ample.

3.4. Pe fond muzical adecvat, stand in picioare, in cerc, se lucreaza in perechi de cate doi folosind ca material auxiliar un voal colorat. Cei doi vin in mijloc tinand de capetele voalului incercind sa se miste lent, cu miscari usoare sincronizandu-se in ritmul muzicii.Se pot folosi mai multe voaluri, divers colorate, lucrand in mai multe perechi in acelasi timp. Perechile se pot misca in spatiu cat mai mult formand un dans al culorilor.

3.5. Avand ca fond muzical o melodie lenta, linistitoare, grupul de beneficiari se va aseza in cerc, in picioare. Lucratorul va veni in mijloc si cu o pensula imaginara, care este de fapt mana dreapta va executa miscari ample in spatiul respectiv, ca si cum ar picta diferite forme, figuri, folosind o vopsea imaginara. Mana dreapta trebuie sa fie relaxata din incheietura pentru a descrie miscari cat mai ample. De asemeni si mana stanga trebuie sa fie cat mai relaxata. Fiecare va veni in cerc pe rand si va executa un dans al formelor, cat mai variat.

3.6. Stand in cerc, in picioare avem ca obiecte de lucru doua mingi mici. Se lucreaza cate doi in mijlocul cercului. Cele doua persoane au in mana cate o minge. Vor face schimb de mingi intre ele rulandu-le usor pe podea, atunci

7

cand doresc. Folosind cat mai mult spatiu cu putinta si miscari lente dar ample, persoanele vor trebui sa mentina un permanent contact vizual si o comunicare non- verbala. Se continua jocul si cu celalalte perechi din grup.

3.7. Beneficiarii stau in picioare, in cerc. Doua persoane vor veni in mijloc avand ca obiect o vergea subtire si flexibila din lemn. Cei doi vor tine batul sprijinit fie in podul palmei, fie pe un deget, exercitand putina presiune din ambele parti. Impreuna vor trebui sa-si sincronizeze miscarile astfel incat sa formeze un dans. Perechea respectiva va trebui sa foloseasca cat mai mult spatiul disponibil, iar miscarile sa fie cat mai ample. Vor participa toti membrii grupului. Se poate folosi si un fond muzical.

3.8. Se lucreaza in perechi si este nevoie de un fond muzical adecvat. O persoana este cu ochii inchisi iar cealalta o conduce usor prin camera. Persoana condusa isi va pune mana peste mana conducatorului. Conducatorul va dirija cealalta persoana prin camera folosind cat mai mult spatiul disponibil. Pentru acomodarea persoanei conduse se vor face miscari cat mai lente pentru ca apoi miscarile sa devina cat mai ample, sa capete incredere si sa se sincronizeze in miscari. Se schimba rolurile pentru ca fiecare sa experimenteze ambele situatii si sa capete incredere in cealalata persoana.

3.9. Beneficiarii stau asezati in cerc, in picioare. Ca material de miscare se foloseste o parasuta divers colorata, prevazuta cu manere de apucare. Toti beneficiarii stau asezati in jurul parasutei, uniform distribuiti. Liderul indica miscarile pe care trebuie sa le execute. Se poate incepe cu miscari mai simple de scuturare,de rotire, de ridicare si coborare. Se poate aseaza pe suprafata parasutei o minge, care va fi coordonata astfel incat sa se deplaseze circular pe margine. Se fac schimburi de locuri pe dedesuptul parasutei in functie de culoarea numita de terapeut, coborand si ridicand parasuta la semnalul dat. Parasuta se poate utiliza atat in interior cat si in exterior in functie de marimea ei. Se pot inventa diferite exercitii folosind parasuta.

3.10. Toti participantii stau in cerc. Pe rand fiecare persoana va intra in mijloc si folosind un cerc de plastic va dansa in cerc in acel spatiu. Cand persoana din mijloc considera ca i s-a terminat dansul, aceasta invarte cercul pe podea spunand numele persoanei care va urma sa intre in mijloc. Persoana respectiva trebuie sa se miste rapid ca sa prinda cercul inainte ca acesta sa atinga podeaua. Exercitiul continua pana cand toti participantii vor intra in mijlocul cercului si isi vor spune numele.

3.11. Toti participantii stau impreuna in cerc. Fiecare participant va veni in mijlocul cercului avand o minge. Mingea se va misca usor pe diferite parti ale corpului pentru a ramane in contact permanent cu el, miscarile trebuie sa fie cat mai incete cu putinta si spatiul trebuie utilizat la maxim. La un moment dat persoana din mijloc “ingheata” si-si spune numele. Apoi urmatoarea persoana intra in cerc ia minge si se continua prezentarea personala.

3.12. Toti participantii stau impreuna in cerc. Pe un fond muzical, primul participant vine in mijloc si danseaza folosind miscari lente si ample. La un moment dat acesta ramane intr-o pozitie statuara. Alta persoana din cerc va veni facand miscari asemanatoare si se va alatura primei persoane formand o pereche statuara. Exercitiul continuua pana cand toti participantii pe rand se vor atasa langa persoanele de dinainte formand un grup statuar complex.

8

SET IIIEFECTE- dezvoltare fizica si coordonarea miscarilor- dezvoltarea simtului de observatie- dezvoltarea mijloacelor de comunicare si exteriorizare- dezvoltarea capacitatii de manipulare a obiectelor- dezvoltarea dexteritatii- sporirea capacitatii de concentrare a atentiei- constientizarea dinamicii grupului- constientizarea membrilor grupului- reactie la stimuli- relaxare si exercitii de ghidare a imaginatiei- dezvoltarea imaginatiei si a originalitatii- rezolvarea conflictelor- faciliteaza colaborarea creativa- favorizeaza implinirea potentialului personal - da incredere in propriul corp, in idei si imagine proprie- creste nivelul de intelegere si apreciere- faciliteaza exprimare placerii de miscare- controlul respiratiei- promoveaza libertatea de expresie fizica si verbala- descoperirea propriul corp- dezvoltarea anumitor deprinderi si abilitati psihomotrice- imbunatatirea functiilor psihomotrice- invata sa ia hotarari si sa se consulte cu altii- invata sa conduca grupul si sa fie condusi- invata sa-si exprime preferintele, dorintele- dezvoltarea autonomiei personale- crearea unei stari de buna dispozitie

TERAPIE PRIN ARTASET I1. INITIAL

1.1. Beneficiarii sunt asezati pe scaune in jurul unei mese. Au la indemana tavite cu diferite culori si o bucata de carton. Fiecare va lua cu degetele vopseaua preferata si va aseza diferite forme de culoare pe cartonul respectiv.

1.2. Beneficiarii sunt asezati in cerc pe podea. Avem la dispozitie o coala mare de carton si diferite vopsele. Sunt ajutati de lucrator sa-si aplica vopseaua preferata pe maini si talpi. Apoi se aplica amprenta pe bucata de carton disponibila. Exercitiul se aplica de mai multe ori pana se completeaza suprafata cartonului.

1.3. Grupul de beneficiari se aseaza pe scaune la masa. Fiecare primeste cate o foaie de hartie si culorile necesare pentru a se exprima liber prin pictura. Se poate folosi un fond muzical adecvat.

9

SET IEFECTE

- formarea si consolidarea relatiei beneficiar- lucrator- coordonare oculo-manuala- dezvoltarea motricitatii fine- formarea anumitor deprinderi si abilitati psihomotrice- dezvoltarea comunicarii non- verbale- crearea unui sentiment de siguranta- stimulare tactila, vizuala, auditiva- iesirea din rutina- exprimarea sentimentelor- crearea unei stari de buna dispozitie- dezvoltarea perceptiei si orientarii spatio-temporale

SET II2. INTENSIV

2.1. Beneficiarii au la dispozitie hartia si vopselele necesare picturii individuale. Dupa terminarea lucrarii, beneficiarii sunt solicitati sa formeze un colaj prin unirea tuturor desenelor.

2.2. Grupul desemnat se va imparti in doua parti. O parte va primi instrumente muzicale si va asigura fondul muzical pentru beneficiarii care vor picta individual. Lucratorul ii va sfatui pe cei care picteaza sa tina cont de ritmurile dictate de colegii lor.

2.3. Pictura colectiva. Grupul de beneficiari se aseaza in jurul unei coli mari de carton. Pentru inceput lucratorul pregateste grupul facand diferite exercitii de miscare, in special pentru incalzirea degetelor. Dupa aceasta beneficiarii primesc pensoane si vopsele pentru pictura. Lucratorul le da instructiunile necesare desfasurarii programului. Toti beneficiarii vor picta pe aceeasi coala, exprimandu-se liber si avand libertate de alegere in ceea ce priveste spatiul si modul de a picta. Spatiul unde va picta fiecare nu va fi delimitat, cel care va dori sa completeze desenul colegului va avea aceasta libertate, dar numai cu aprobarea acestuia. Imaginatia fiecaruia joaca un rol foarte important si se incurajeaza acest lucru. Se vorbeste doar ce este strict necesar. Este neaparat nevoie de un fond muzical adaptat nevoilor grupului. Acest program se poate desfasura folosind panza in locul cartonului, dar este nevoie de vopsea speciala care sa difuzeze pe material.

2.4. Beneficiarii au la dispozitie cate o bucata de carton, hartie creponata de diferite culori, aracet si creioane. Lucratorul taie fasii subtiri de hartie creponata. Bucatile de hartie creponata se vor mototoli sub forma unor mici cocoloase. Pe bucata de carton fiecare va desena cu creionul dupa preferinta. Pastrand foarte bine conturul se vor lipi cu aracet micile cocoloase de hartie creponata astfel incat sa rezulte o lucrare bine definita.

2.5. Se vor aseza beneficiarii in jurul unei mese care au la dispozitie o bucata mare de carton, pensoane si acuarele. Pe fond muzical adecvat, beneficiari sunt indemnati sa picteze dupa propria imaginatie, exprimandu-se liber. Inedit este faptul ca beneficiarii vor trebui sa-si schimbe locurile de mai multe ori pe parcursul sesiuni, rotindu-se in jurul mesei. Astfel toti participantii au ocazia

10

de a trece de mai multe ori print-un singur loc. La finalul sesiunii va rezulta o lucrare unica, deosebita.

SET IIEFECTE- familiarizarea cu diferite materiale- dezvoltarea deprinderilor manuale- dezvoltarea capacitatii de concentrare si mentinere a atentiei- dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii- exprimare proprie personala si libertatea de a alege- cultivarea rabdarii si disciplinei- stimularea lucrului in echipa- dezvoltarea limbajului si a vocabularului- dezvoltarea capacitatii de a colabora in cadrul grupului- cresterea respectului fata de sine si a increderii in fortele proprii- dezvcoltarea simtului de observatie- dezvoltarea perceptiei si orientarii spatio-temporale- dezvoltarea abilitatilor creative

Teatru de umbre

2.6. Beneficiarii sunt asezati pe podea. Au la dispozitie o coala de carton de dimensiunile unei persoane, creioane, acuarele, pensoane, foarfece si markere. Unul dintre beneficiari se va aseza culcat intr-o pozitie comoda pe bucata de carton. Ceilalti vor trasa conturul in jurul corpului colegului lor. Dupa ridicarea persoanei respective se vor adauga alte detalii (ochi, nas, gura,etc) si urmeaza sa se picteze persoana desenata dupa preferinta lor. Dupa uscarea lucrarii se va trasa conturul corpului cu markerul si se va trece la decuparea imaginii. Se poate folosi la decorarea peretilor din unitate.

2.7. Beneficiarii participanti la acest program sunt invitati afara pentru a aduna elemente din natura ( bete, frunze, crengi, muschi, etc). Dupa aceea sunt dusi in interior unde au la dispozitie carton, aracet, foarfece. Lucratorul le va spune o poveste simpla, astfel incat beneficiarii sa poata realiza un colaj cu elementele adunate. Materialele respective vor fi lipite pe coala de carton astfel incat sa redata cat mai bine actiunea povestii.

2.8. Teatru de umbre. Lucratorul citeste cu voce tare o poveste. Pe baza acestei povesti se vor confectiona masti simple din carton cu ajutorul carora se va dramatiza basmul. Dramatizarea va avea loc in spatele unui cearsaf, avand ca sursa de lumina soarele. Beneficiarii au la dispozitie materialele necesare confectionarii mastilor: carton, creioane, foarfece, banda adeziva, betisoare. Fiecare isi va alege un personaj sau un element astfel incat la dramatizare sa participe toata lumea si povestea sa decurga normal. Se poate alege si un povestitor. Mastile vor fi confectionate simplu doar prin conturarea cu creionul, va fi decupat conturul si anumite detalii (ochi, nas, gura) pentru ca lumina sa fie filtrata prin aceste orificii iar pe panza sa fie proiectata doar umbra mastilor. Mastile vor fi manipulate cu ajutorul unor betisoare prinse pe spatele acestora cu banda adeziva. Dramatizarea povestii va avea loc in spatele ecranului din panza. Mastile vor fi asezate lipit pe suprafata ecranului.

11

Actiunea se va desfasura conform expunerii povestii de catre povestitor. Ordinea intrarii personajelor va fi dictata tot de catre narator.

2.9. Se poate dramatiza aceeasi poveste confectionand personajele si elementele aferente basmului cu ajutorul ziarelor. Acest lucru se poate realiza prin mototolirea, plierea, franjurarea si taierea ziarelor dandu-le forma personajelor din poveste. Dupa confectionare se va dramatiza povestea, fiecare beneficiar jucand rolul personajului ales prezentandu-si lucrarea. Si in acest caz se poate alege un povestitor.

2.10. Dramatizare si confectionare de masti. Lucratorul spune beneficiarilor o poveste simpla. Dupa expunerea povestii, beneficiarii au la dispozitie materialele necesare confectionarii mastilor: carton, creioane, foarfece, banda adeziva, betisoare, material textil divers colorat, lana, blana etc. Fiecare isi va alege un personaj sau un element din poveste astfel incat la dramatizare sa participe toata lumea si povestea sa decurga normal. Se poate alege si un povestitor. Mastile vor fi confectionate simplu doar prin conturarea cu creionul. Se va decupa masca dupa contur si se va aplica materialul textil peste suprafata cartonului. Detaliile personajului vor fi aplicate peste acest material textil ( nas, ochi, gura). La aceste masti se pot aplica si parti miscatoare cum ar fi: par, codite, rochii, pantaloni . Personajul poate fi confectionat fie avand corpul intreg, fie numai capul. Mastile vor fi manipulate cu ajutorul unor betisoare prinse pe spatele acestora cu banda adeziva. Dramatizarea povestii va avea loc in spatele unui cadru special (ex: polistiren) prevazut cu niste orificii prin care se poate scoate mana si manipula masca. Actiunea se va desfasura conform expunerii povestii de catre povestitor. Ordinea intrarii personajelor va fi dictata tot de catre narator. Beneficiarii trebuie sa vorbeasca tare si clar si sa tina masca cu fata catre spectatori. Iesirea din scena se face discret, in momentul in care personajul respectiv si-a terminat rolul.

2.11. Beneficiarii sunt asezati pe scaune la mese. Au la indemana o coala de carton, foi de scris, creioane colorate. Lucratorul le va da o tema pentru lucrarea in comun (Primavara, La scaldat, In gospodarie etc.). Acest program va avea timp limita stabilit de lider. Fiecare beneficiar isi va alege cate un detaliu din aceasta tema, va desena si colora pe foaia primita, iar cand va termina va decupa conturul elementului respectiv prin rupere. Cu ajutorul aracetului, beneficiarii vor lipi toate detaliile astfel incat sa creeze o lucrare comuna din care sa reiese tema data.

2.12. Lucratorul impreuna cu beneficiarii implicati in program pregatesc suportul lucrarii. Pe o bucata de carton se lipesc cu aracet coji de ou care in prealabil au fost spalate si uscate. Cojile de ou trebuiesc lipite in asa fel incat sa acopere bine toata suprafata. Dupa ce s-a uscat se va picta cu vopsea pe baza de ulei, dupa preferinta beneficiarilor. Aceleasi lucrari se pot executa folosind ca material auxiliar gris, malai sau diferite seminte de dimensiuni mici.

2.13. Beneficiarii au la dispozitie cate o bucata de carton, hartie creponata de diferite culori, aracet si creioane. Lucratorul taie fasii subtiri de hartie creponata. Bucatile de hartie creponata se vor mototoli sub forma unor mici cocoloase. Pe bucata de carton fiecare va desena cu creionul dupa preferinta ( un peisaj, un portret etc.). Pastrand foarte bine conturul se vor lipi cu aracet micile cocoloase de hartie creponata astfel incat sa rezulte o lucrare bine definita.

12

2.14. Aceeasi tehnica de mai sus, poate fi aplicata folosind in locul hartiei creponate, lana de diferite culori taiata foarte fin care se lipeste prin presare pe bucata de carton conturata.

2.15. Avand la dispozitie reviste frumos ilustrate, o bucata de carton, aracet, creioane si markere. Se taie diferite forme din revista sortandu-le pe culori. Se va creiona pe bucata de carton un peisaj sau un anumit desen dupa preferinta. Se scrie pe fiecare detaliu al desenului culoarea care va fi aplicata. Se lipeste fiecare bucatica de revista conform culorii indicate. Pastrarea conturului lucrarii este deosebit de importanta, deoarece la final se contureaza fiecare detaliu in parte cu ajutorul unui marker negru. Suprafata cartonului trebuie foarte bine acoperita sa nu ramana spatii goale intre detaliile lucrarii.

2.16. Se da participantilor cate o bucata de panza, pensoane si vopsele. Liderul va da o tema si timp limita pentru executarea lucrarii. Fiecare va picta pe bucata de panza primita exprimandu-se liber. Dupa terminarea lucrarilor, aceste bucati vor fi aplicate pe o panza mare la alegerea beneficiarului. Lucrarea colectiva va fi expusa intr-un loc in care beneficiarii au acces mai des.

SET IIIEFECTE:- dezvoltarea sentimentului de incredere in sine si de realizare- dezvoltarea simtului aprecieri artistice si de exprimare- familiarizarea cu diferite mareriale- dezvoltarea deprinderilor manuale practice- imbogatirea si dezvoltarea proceselor cognitive- dezvoltarea abilitatilor creative- dezvoltarea simtului artistic- dezvoltarea capacitatii de concentrare a atentiei- dezvoltarea increderi in sine, rabdarii, disciplinei- dezvoltarea respectului fata de rezultatele munci lor- stimularea schimbului de idei si a colaborarii- sporirea capacitatii de exprimare libera- dezvoltarea libertatii de alegere- dezvoltarea imaginatiei si creativitatii- reda un mijloc de construire a personalitatii- dezvoltarea perceptiei si orientarii spatio-temporale

TERAPIA PRIN JOCSET II2. INTENSIV

2.1. Mingea fierbinte. Partcipantii stau in cerc, in picioare. Liderul jocului are o minge. Acesta spune ca mingea este fierbinte. Mingea va trece rapid din mana in mana in jurul cercului, pana ajunge inapoi la lider. Acesta spune ca mingea are o calitate diferita si trebuie sa treaca din mana in mana intr-un mod adecvat ( mingea este grea, murdara, lipicioasa, fragila usoara etc.).

2.2. Cozile. Doua persoane vin in mijlocul cercului, fiecare avand o panglica pe post de coada care va fi bagata in pantaloni. Partenerii de joc incearca sa-si fure coada unul altuia, pazindu-si in acelasi timp propria coada. Cel care fura coada partenerului are dreptul sa-si aleaga alt coleg.

13

2.3. Cadourile. Se foloseste o minge sau un balon care se presupune afi un cadou imaginar care se inmaneaza cuiva. Cel care primeste cadoul multumeste, apoi il cerceteaza demonstrand cu ajutorul pantomimei ce reprezinta cadoul. Ceilalti vor trebui sa ghiceasca care este cadoul primit.

2.4. Toti participantii stau in picioare, in cerc. Fiecare pe rand isi va alge un gest, o miscare care sa il reprezinte. Liderul jocului are o minge. In momentul in care mingea este aruncata catre o persoana, aceasta o va prinde si o va tine strans la piept. Ceilalti din grup vor trebui sa execute gestu sau misacrea aleasa de persoana ce are mingea. Apoi se va arunca la altul si jocul continua pana cand toti intra in joc.

SET IIEFECTE- dezvoltarea capacitatii de ascultare si intelegere a instructiunilor- dezvoltarea capacitatii de respectare a regulilor- dezvoltarea capacitatii controlului fizic - dezvoltarea simtului de observatie- stimularea increderii in sine si in ceilalti- imbunatateste perceptia asupra spatiului- dezvoltarea imginatiei si a mimicii expresive- creaza o stare de buna dispozitie- dezvoltarea simtului orientarii spatio-temporale- dezvoltarea atentiei- descoperire dorintelor si a visurilor- dezvolta abilitati de comunicare- incurajeaza beneficiarul sa creasca in propriul ritm- permite intalnirea cu alti beneficiari- permite posibilitatea de a oferi sprijin reciproc si companie

SET III3. INTRETINERE

3.1. Partile corpului. Toata lumea merge in cerc pe un fond muzical. Cand se opreste muzica, toti participantii raman in pozitia surprinsa. Liderul numeste doua parti ale corpului si fiecare persoana trebuie sa uneasca cele doua parti ale corpului cu persoana alaturata ( nas si corp, genunchi si piept etc.).

3.2. Oglinda. Se lucreaza in perechi. O persoana este oglinda si cealalta se misca incet in fata “oglinzii”. Persoana care interpreteaza rolul oglinzii copie exact miscarea. Se schimba apoi rolurile, pentru ca fiecare sa aiba ocazia sa conduca si sa imite.

3.3. Mincinosul. Toata lumea sta in picioare, in cerc. O persoana vine in mijlocul cercului si mimeaza ca face o anumita actiune ( sterge praful, se piaptana etc. ). Unul dintre participanti intreaba persoana care mimeaza ce face. Aceasta va raspunde ca face cu totul alta actiune decat cea mimata. Cel care a intrebat va veni in mijloc si va mima actiunea spusa de persoana de dinainte. Se continuua jocul pana cand sunt implicati toti participantii.

3.4. Sarpele. Intr-un spatiu delimitat jucatorii se misca incet. Liderul jocului reprezinta “capul” sarpelui si va tine ochii inchisi. El va umbla cu mainile intinse in spatiul delimitat si va incerca sa prinda un jucator. Cel care este prins va trece in fata persoanei care l-a prins, devenind el “capul” sarpelui. Persoana din spate va

14

ghida capul sarpelui astfel incat sa prinda alta persoana. In momentul in care corpul sarpelui se mareste, coada (ultima persoana) are voie sa prinda si ea cate o persoana care va fi adaugata la spate. Jocul se continuua astfel pana cand vor fi implicati toti participantii.

3.5. Soarecele si pisica. Se vor aseza beneficiarii in perechi stand unul in spatele celuilalt, astfel incat sa se formeze doua cercuri concentrice cu spatiul intre parteneri. Alte doua persoane vor alerga printre perechi: una este soarecele iar celalalt pisica. Daca pisica prinde soarecele rolurile sunt inversate. Daca soarecele nu vrea sa fie prins, acesta se strecoara in afara cercului si se ascunde dupa o pereche. Prima persoana din pereche devine acum soarecele si jocul continuua pana cand toata lumea este implicata.

3.6. Buturuga. Jocul se desfasoara pe podea. Participantii se vor intinde pe podea cu fata in jos, avand mainile intinse in fata lor. Corpurile participantilor trebuie sa fie lipite unul de celalalt. Liderul va da un semnal si vor incepe sa se rostogoleasca pe podea in aceeasi directie, astfel incat miscarea sa fie inceata si sincronizata. Toata lumea va trebui sa fie in aceeasi pozitie in permanenta fara spatiu intre ele. Dupa ce s-a edificat exercitiul, o alta persoana se va aseza de la un capat, deasupra personelor culcate. Prin miscarea corpurilor persoana de deasupra va fi transportata pana in capatul celalalt al “buturugii”.

3.7. Dirijorul. Acest joc se realizeaza in cerc, in picioare. O persoana este trimisa afara. In acelasi timp alta persoana este aleasa dirijor. Dirijorul va face diferite miscari care trebuiesc copiate concomitent de grup. Persoana de din afara intra in cerc si priveste grupul pentru a vedea cand se schimba miscarile si cine este dirijorul. El are dreptul sa ghiceasca doar de trei ori. Daca ghiceste cine este dirijorul, persoana ghicita va iesi afara.

3.8. Cozile. Doua persoane vin in mijlocul cercului, fiecare avand o panglica pe post de coada care va fi bagata in pantaloni. Partenerii de joc incearca sa-si fure coada unul altuia, pazindu-si in acelasi timp propria coada. Cel care fura coada partenerului are dreptul sa-si aleaga alt coleg.

3.9. Semnalul. Participantii sunt asezati in cerc, in picioare, umar langa umar, tinandu-se de maini in exteriorul cercului. Liderul grupului va transmite spre dreapta sau spre stanga un semnal ce consta intr-o strangere de mana. Acest semnal se va transmite de la o persoana la cealalta in cerc astfel incat sa ajunga nealterat inapoi la liderul grupului. Liderul poate iesi in afara cercului si va atinge usor mana unei persoane care are datoria de a transmite semnalul persoanei din dreapata sau stanga. Semnalele pot fi diferite.

3.10. Cadourile. Se foloseste o minge sau un balon care se presupune a fi un cadou imaginar care se inmaneaza cuiva. Cel care primeste cadoul multumeste, apoi il cerceteaza demonstrand cu ajutorul pantomimei ce reprezinta cadoul. Ceilalti vor trebui sa ghiceasca care este cadoul primit.

3.11. Nume de animale. Toata lumea va sta pe scaune intr-un cerc. Liderul jocului va sta in mijloc in picioare. Fiecare participant isi va alege cate un nume de animal astfel incat sa nu se repete. Liderul va propune un schimb de nume de animale ( ex: schimba leul, capra si pisica..). Cei care isi aud numele ales se vor ridica de pe scaun, incercand sa–si schimbe locurile intre ei. Persoana care va ramane fara loc ramane in mijloc propunand alte schimburi de nume de animale.

3.12. Toti participantii stau in picioare, in cerc. Fiecare pe rand isi va alege un gest, o miscare care sa il reprezinte. Liderul jocului are o minge. In momentul in care mingea este aruncata catre o persoana, aceasta o va prinde si o va tine strans la piept. Ceilalti din grup vor trebui sa execute gestu sau misacrea aleasa de persoana

15

ce are mingea. Apoi se va arunca la altul si jocul continua pana cand toti intra in joc.

3.13. Stafeta. Participantii stau in cerc in picioare. Liderul grupului va face o miscare care va fi transmisa de la o persoana la alta, pe rand, pana cuprinde tot grupul. Prima miscare va fi continuata de toti membrii grupului pana cand noua miscare ii va lua locul. Liderul va initia alta miscare si aceasta va fi preluata imediat de persoana din dreapta ce o va transmite urmatoarei persoane.

3.14. Partcipantii stau in picioare intr-un cerc strans. O alta persoana sta in picioare in mijloc cu ochii inchisi. Cei din cerc o ating usor cu mainile, o cuprind si o misca usor inainte si inapoi sau in miscari circulare. Persoana din mijloc ramane cu picioarele in acelasi loc in timp ce corpul se leagana in directia in care ceilalti o imping pe rand. Pe masura ce increderea creste, cercul se poate largi usor astfel incat persoana din mijloc descrie o miscare mai ampla. Cand se jocul se incheie se asteapta cateva momente pentru ca cel din mijloc sa –si revina usor din starea respectiva si sa deschida ochii. Nimeni nu este fortat sa mearga in mijloc dar fiecare are aceasta posibilitate.

SET IIIEFECT- descoperirea dorintelor/viselor fiecaruia- stimuleaza o atitudine flexibila- dezvolta diversitatea si imaginatia- promoveaza libertatea de expresie fizica si verbala- constituie un teren privilegiat al cunoasterii- ofera un mijloc de comunicare si evolutie- dezvolta abilitati de insertie sociala- ofera o posibilitate de autocunoastere- stimulareaza energiile ascunse- eliberarea de anxietatile acumulate- da posibilitatea exprimarii emotionale- stimuleaza gandirea- stimuleaza colaborarea si iesirea din izolare- dezvoltarea sentimentului de incredere in sine si realizare- dezvoltarea capacitatii de comunicare si colaborare in cadrul grupului- dezvoltarea initiativei proprii

TEATRUSET III

3 INTRETINERE

3.1 LAC va spune beneficiarilor o poveste care va trebui dramatizata doar cu ajutorul lor. LAC va trebui sa actioneze ca regizor si animator pentru a face grupul sa traiasca acea poveste. Personajele din poveste vor fi alese prin metoda voluntariatului. Fiecare va interpreta personajul ales in maniera proprie. Se poate alege un fond muzical adecvat sau se pot folosi efecte sonore dupa caz.

3.2 Teatru cu tematici. Acest program se poate desfasoara in doua sau mai multe grupe de lucru. Fiecare grup va primi cate o tema cu caracter educativ. Tema respectiva va fi pusa in scena. Beneficiarii pot folosi in cadrul acestui program

16

materiale auxiliare, un anumit fond muzical sau efecte sonore. Exista timp limita atat pentru pregatirea scenetei cat si pentru expunerea ei. Cat timp unul dintre grupuri isi expune tema, celalalt grup este spectator. Astfel se poate experimenta ambele situatii.

3.3 Teatru de umbre. Lucratorul citeste cu voce tare o poveste. Pe baza acestei povesti se vor confectiona masti simple din carton cu ajutorul carora se va dramatiza basmul. Dramatizarea va avea loc in spatele unui cearsaf, avand ca sursa de lumina soarele. Beneficiarii au la dispozitie materialele necesare confectionarii mastilor: carton, creioane, foarfece, banda adeziva, betisoare. Fiecare isi va alege un personaj sau un element astfel incat la dramatizare sa participe toata lumea si povestea sa decurga normal. Se poate alege si un povestitor. Mastile vor fi confectionate simplu doar prin conturarea cu creionul, va fi decupat conturul si anumite detalii (ochi, nas, gura) pentru ca lumina sa fie filtrata prin aceste orificii iar pe panza sa fie proiectata doar umbra mastilor. Mastile vor fi manipulate cu ajutorul unor betisoare prinse pe spatele acestora cu banda adeziva. Dramatizarea povestii va avea loc in spatele ecranului din panza. Mastile vor fi asezate lipit pe suprafata ecranului. Actiunea se va desfasura conform expunerii povestii de catre povestitor. Ordinea intrarii personajelor va fi dictata tot de catre narator.

3.4 Grupul implicat in acest program va fi initiat in crearea povestilor. Lucratorul intreaba fiecare beneficiar cine si ce le-ar place dintr-o tema aleasa. Apoi ei trebuie constientizeze acea persoana sau lucrul ori de cate ori apare in poveste, printr-o actiune simpla cum ar fi ridicarea in picioare. Pe parcursul povestii alti membri al grupului vor avea idei noi de adaugat in anumite situatii, deci povestea va fi dezvoltata de fiecare. Ascultand fiecare partea sa de poveste exista certitudinea ca ei se concentreaza, toti avand cel putin o parte minima de jucat in poveste.

3.5 Se creeaza o atmosfera placuta pentru spunerea povestii. Pentru a intelege mai bine povestea, lucratorul va repeta de mai multe ori continutul antrenand si beneficiarii in derularea actiunii. Pentru dramatizarea povestirii folosim ca material auxiliar papusi care pot fi manipulate cu ajutorul mainii sau degetelor. Fiecare beneficiar isi poate alege personajul pe care vrea sa-l interpreteze.

SET IIIEFECTE- dezvoltarea autonomiei personale- dezvoltarea personalitatii- dezvoltarea stimei de sine- integrare socio-profesionala- descoperirea talentelor- perfectionarea deprinderilor practice- integrarea in societate- devine responsabil - devin constienti de propriile drepturi si sanse in societate- dezvoltarea limbajului si a vocabularului- dezvoltarea capacitatii de a colabora in cadrul grupului- cresterea respectului fata de sine si a increderii in fortele proprii- dezvoltarea simtului de observatie- dezvoltarea perceptiei si orientarii spatio-temporale- dezvoltarea abilitatilor creative

17

GIMNASTICA PE APARATESET IIINTENSIV

2.1 Se aseaza “tunelul” in mijlocul camerei avand in interior o mocheta de protectie. Copilul este incurajat sa intre in tunel fiind asteptat de terapeut in parte cealalta a tunelului. 2.2. Se aseaza “pietricelele” in mijlocul camerei pe o saltea. LAC indeamna copilul sa paseasca, calcand pe fiecare pietricica. LAC sprijina copilul in timpul mersului.2.3. Se monteaza “mersul mecanic” pe podea in diferite forme. Copilul este ajutat de terapeut sa mearga pe aparat mentinandu-si echilibrul.2.4. Se aseaza pe o saltea “cilindrul” mijlociu. LAC aseaza copilul pe burta peste cilindru, indemnandu-l sa intinda mainile in fata. Dupa ce LAC s-a asigurat de pozitia corecta a copilului, protejand capul copilului cu mana dreapta si tinand picioarele cu mana stanga, ruleaza usor cilindrul pe saltea. Copilul va ajunge pe saltea in pozitia culcat cu fata in sus. Este incurajat sa se ridice usor.2.5.Se aseaza “cascavulul” mijlociu pe o saltea. Copilul isi aseaza capul la mijlocul cascavalului sprijinindu-se cu manutele in lateral. LAC indeamna cipii sa faca un mic salt inainte de rostogolire. Rostogolirea se face dinspre partea inalta a cscavalului spre parte mai ingusta.2.6. Se monteaza o scara plianta si un topogan pe o saltea in mijlocul camerei. Copilul este sprijinit de lucrator sa urce pe scara, tinandu-se cu manutele de capetele scarii. Este asezat pe topogan si va aluneca usor pana la capatul celalalt al topoganului.2.7. Se monteaza doua scari mici avand intre ele o bara de sprijin si o placa simpla de mers in echilibru. Coplul este ajutat sa urce pe prima scara si sprijinindu-se de bara va merge in echilibru pana la cea de-a doua scara. Cea de-a doua scara poate avea montat un topogan, pe care va cobori copilul.. 2.8. Se seaza “trambulina” pe mijlocul covorului. Copii vor veni pe rand si vor sari cate unul, de mai multe ori, fiind tinuti de maini de catre lucrator.

SET IIEFECTE- dezvoltare fizica- descoperirea proprilui corp- controlul miscarilor- interactiune in grup- faciliteaza exprimarea placerii de miscare- ofera stimulare imediata- invingerea fricii- dezvoltarea simtului orientarii spatio-temporale- imbunatateste perceptia asupra spatiului- dezvolta energii active individuale

SET IIIINTRETINERE

3.1. Se aseaza doua cuburi din plastic paralel, avand intre ele fixata o bara pe partea de deasupra a cuburilor. Copilul apuca bara cu mainile amandoua si este ajutat de

18

lucrator sa se rostogolesca in fata fara sa-si desprinda mainile de pe bara. Este sprijinit de lucrator sa revina la forma initiala.3.2. Se fixeaza o bara intre doua scari la o inaltime mai mare. Se fac aceleasi miscari de rostogolire in fata sau spate fiind sprijiniti de lucrator.3.3. Intre doua scari se monteaza “pinguinul”, avand ca sprijin cele doua bare de siguranta. Lucratorul indeamna copilul sa merga cu atentie pastrandu-si echilibrul pana la capat.3.4. Intre doua scari pliante se monteaza o scara fixa. Copilul este ajutat de catre lucrator sa paseasca pe scara imitand “mersul pisicii.”3.5. Se fixeaza pe un suport special cate un cerc, formand un circuit din 3-4 cercuri. Copii sunt incurajati sa treaca prin cercuri fara sa le doboare.3.6. Circuitele pot fi asamblate in multe combinatii diferite folosind aceleasi componente de baza. Circuitele sunt montate si adaptate in functie de varsta si dizabilitatile fiecarui copil.

EFECTESET III- dezvoltare fizica si coordonarea miscarilor- dezvoltarea increderii in sine si in ceilalti- ascultarea instructiunilor si respectarea regulilor- dezvoltarea simtului orientarii spatio-temporale- dezvoltarea capacitatii de a colabora in cadrul grupului- crearea unui sentiment de siguranta- crearea unei stari de buna dispozitie- formarea si consolidarea relatiei copil-lucrator- dezvoltarea anumitor deprinderi si abilitati psiho-motrice-

19