8/16/2019 Teatrul Spaniol În Epoca Renaşterii

1/4

Teatrul Spaniol în Epoca Renaşterii

• Origini – teatrul medieval

Teatrul spaniol îşi are originile în teatrul medieval. Ca şi teatrul european, teatrul spaniol

din perioada medievală este strâns legat de cultul religios, liturghia fiind în sine o manifestare

dramatică, o reprezentare a morţii şi învierii lui isus. !cest fenomen a fost încura"at înspecial de clericii care doreau să e#plice te#tele liturghice tuturor enoriaşilor, care în marea

ma"oritate erau analfa$eţi şi inculţi. %eşi se păstrează foarte puţine documente scrise şi

mai puţine opere de teatru din aceste secole, cea mai veche pro$ă a teatrului spaniol este

un auto despre regii magi & Auto de los Reyes Magos', fiind datat la finalul secolului al ()

lea, scris în versuri şi având origine franceză. Totuşi, genul a început să fie cultivat în secolul

al (*)lea de către +uan del ncina, -ucas ernandez şi +orge /anri0ue.1enaşterea a cunoscut în 2pania o strălucire deose$ită. Cervantes, -ope de *ega, Calderon,

sunt printre cele mai mari nume din literatura universală. -inia de dezvoltare a teatrului

spaniol este în genere aceeaşi ca şi a celorlalte teatre vest)europene. Tradiţia romană a

teatrului popular a fost transmisă 2paniei prin histrionii care stră$ăteau ţările şi "ucau prin

 $âlciuri. Odată cu terminarea 1econ0uistei şi unificarea 2paniei &3456', teatrul spaniol capătă

un caracter laic mai pronunţat, cu multe elemente de spactacol, cu decoruri, măşti, cu dansuri

foarte animate, formă de teatru prost văzută de $iserică. 7n paralel cu teatrul laic, continuă

teatrul religios încura"at de $iserică. nteresant este faptul că teatrul religios devine $ogat în

decoruri, costumaţie, mi"loace tehnice, pentru a)i impresiona pe spectatori.

8n moment important în evoluţia teatrului spaniol este apariţia lui Celestina sau Calist şi

 Melibea&3456', prima operă dramatică cu totul laică şi care pune în scenă fapte de o mare

li$ertate. %eşi după terminologia de atunci prin cuvântul comedie era desemnat orice

 producţie dramatică, e vor$a de o dramă dureroasă, de o dragoste pătimaşă, lipsită de poetizarea falsă a pastoralei şi cu o nuanţă de voluptate sensuală. a se remarcă prin realismul

cu care pune în scenă persona"e din vremea aceea ) curteni lipsiţi de scrupule, negustori

im$ecili şi hrăpăreţi, servitori corupţi şi mai ales persona"ul cele$ru al Celestinei, peţitoarea

clasică pe care autorul o zugrăveşte cu multă vervă. Contemporanii au apreciat acţiunea vie,

realismul în portretizarea persona"elor şi nota de critică socială.

8/16/2019 Teatrul Spaniol În Epoca Renaşterii

2/4

9e la mi"locul secolului al (*)lea asistăm la apariţia unui nou sistem dramaturgic prin

îm$inarea tradiţiei medievale populare cu tendinţele umaniste, fie direct latine &9laut şi

Terenţiu', fie prin intermediul umanismului italian. 9rimul dintre dramaturgii care au

 practicat acest nou sistem este +uan del ncina &34:;)3

8/16/2019 Teatrul Spaniol În Epoca Renaşterii

3/4

… Miguel de Cervantes Saavedra

/iguel de Cervantes 2aavedra &născut la 65 septem$rie 3

8/16/2019 Teatrul Spaniol În Epoca Renaşterii

4/4

operele lui -ope rupeau această unitate şi din punct de vedere moral erau mai lipsite de

 pudoare, iar versificaţia era mai variată şi mai reuşită.

Cervantes n)a putut trece niciodată peste acest eşec şi şi)a arătat dezgustul faţă de teatrul lui

-ope de *ega în prima parte a lui D &on QuijoteE, unde se poate o$serva o influenţă din teatru

din cauza a$undenţei de dialoguri şi de situaţii de tip intermediu. Fi, într)adevăr, intermediuleste specia dramatică unde geniul lui Cervantes străluceşte în toată splendoarea sa, putându)

se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de -uis Guinones

de Aenavente. ntermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a

 persona"elor, un umor inimita$il şi o tematică unitară şi de o mai mare transcendenţă.

Că e#istă o legătură între lumea teatrului şi naraţiunile lui Cervantes o demonstrează, de

e#emplu, faptul că tema din intermediul D El #iejo celosoE &D 'ătr(nul gelosE' se regăseşte în

nuvela e#emplară D El celoso e)treme*oE &D"elosul din E)tremaduraE'. 7n alte ocazii apar

 persona"e de tip D%ancho PanaE, precum în intermediul D Elecci+n de los alcaldes de

 &aganoE, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de $un ca 2ancho din &on

Quijote. Tema $arocă a aparenţei şi realităţii se regăseşte în D El retablo de las mara#illasE

&DCatapeteasma minunilor E', unde adaptează povestirea medievală a lui don +uan /anuel,

regele dez$răcat, pentru a realiza o critică socială. D El jue de los di#orciosE are o tentă

auto$iografică şi are drept concluzie HmIs vale el peor concierto J 0ue no el divorcio me"orK

&e de preferat cel mai sla$ concert divorţului celui mai $un'.

7n ceea ce priveşte operele sale principale, teatrul lui Cervantes a fost prea puţin apreciat şi

reprezentat, cu e#cepţia operei care reprezintă cea mai $una adaptare a tragediilor clasice @

D El cerco de $umanciaE&D Asediul de la $umanciaE', unde se pune în scenă tema patriotică a

sacrificiului colectiv, în faţa asediului generalului 2cipio !fricanul. oamea devine

reprezentanta suferinţei e#istenţiale, intervenind de asemenea fiinţe alegorice, care profetizează viitorul glorios al 2paniei. 9rovidenţa are acelaşi rol ca acela "ucat în fuga lui

neas din Troia incendiată. %e inspiraţie patriotică sunt şi unele comedii, cum ar fi D !a

con,uista de -erusalnE &DCucerirea /erusalimuluiE', descoperită recent.