Anul II. Arad, Joi 8|21 Martie 1912 Nrul 55. ABONAMENTUL:

Pi m n . . ÍS - — Cor. P» jnmitite ta 14-— , P» 8 lani . . T— , P« « lan* . . 2-40 ,

Pentru România ţi străinătate :

Pe bb M . . 40'— franci T e l e f o n

fgntrn ora? şi interurban Nr. 750.

R E D AC Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada Zrinyl Nrul 11 a.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mal.ţamite publice şi Loa deschis costă şirul 20 fii.

» Manuscriptele nu se îti-

napoiază.

Teama de votul universal Iacă nn simptom care ne a r a t ă cá n u

mai poate fi depar te înfăptuirea votului universal, — că în to t cazul aceas tă în­făptuire ameninţă ma i cu pu t e r e decâ t ori­când, — este succesul de groază faţă de această idee, care a recupr ins pe neîm­păcaţii ei duşman i . Sper ia ţ i ei înşişi, c a u t ă iarăş să sperie l umea cu gogoriţa pr imej­diilor — primejdii şi sociale şi na ţ ionale (naţionale maghiare b ine înţeles) — ce a r ascunde în sine real izarea acestei reforme democratice..

Ca mai convingătoare decâ t ori ce argument teoret ic , se re ia sper ie toarea exemplului, — se c a u t ă ia răş să se dea ex­perienţa făcută de mare l e s t a t al Germa­niei cu votul universal d rep t pildă din care toate popoarele a r t r ebu i să înveţe a se feri de o a semenea idee, de o a semenea reformă, ca de c iumă. — Se dau stat is t ici din cari reiese că, m u l ţ ă m i t ă — sau mai bine zis wemulţămită — votului universal , proporţia reprezintăr i i e lementu lu i social-democrat creş te m e r e u în Reichstag, — cifrele sunt destul de cunoscu te ca să mai fie nevoie să le reproducem, — pe când, de pildă, r eprez in ta rea negoţu lu i se r educe la zece la su t ă d in deputa ţ i , — iar cei cu titluri nobiliare, cari în 1878 e rau încă în număr de 102 din pa t ru su te , în 1912 n u mai sunt decât 57 .

Bn.e. toate aces tea sun t cifre şi fapte ; dar unde e pr imejd ia? — Pr imejd ia este în faptul, că munc i to r imea indus t r i a l ă — Bocial-democraţia a şada ră — începe să fie

Informaţiuni literare*) I.D. Anghel, Oglinda fermecată (Pre ţu l lei 1'50)

2. D. N. Ciotori, Calea robilor (Pre ţu l lei 1'50)

1. A. ( = D . Anghel) este dintre artiştii cari ştiu că „pe artist un instinct înăscut îl vesteşte" (0. f., p. 143). Ca pe orice om, adaog eu, ca un cunăscător al teoriilor instinctelor, ale căror flori atât de deosebite sunt sentimentele noastre. Adeseori poeţii le-au descris mai bine decât psihologii sau naturaliştii şi ne-au deschis ast­fel pagini misterioase din cartea sufletului nostru.

Când s'a întâmplat ca poeţii să meargă „inconştient" după „pornirile" lor, cum şi A. spune In „Rampa", ei nu au descifrat numai pe „omul" care le-a atras privirea, ci s'au desco­perit şi pe sine, s'au expus lumii curioase să-i studieze ca personalităţi, satisfăcută, să-i simtă ea gemeni în simţiri, sau mirată că trebuie să-i considere ca o lume încă necunoscută, când sim­patică, când greu de înţeles.

Ce este, din acest punct de vedere „Oglinda fermecată" ?

O colecţie do simple „fantazii" — cum îşi ziee ea — nu este. Ea cuprinde doar şi subiecte cari nu ies din marginile unui realism psiholo­gic fără cusur, ce-şi stăpâneşte bine fiecare tră-

reprez in ta tă în Camera deputaţ i lor imperiu­lui în proporţ ia însemnătă ţ i i ei numer i ce din ţ a r ă , — pe când al te profesiuni sau clase, încep şi ele să fie reduse la o ase­m e n e a reprez in ta re proporţională. Căci, de sigur cei 10 la su t ă negustori sau 15 la su tă nobili, d in Reichstag, n u vor p u t e a pre t inde că proporţ ia lor n u m e r i c ă în ţ a r ă este super ioară acestora.

Dacă aceas ta da r este primejdia, a-tunc i care a r fi idealul ? Idealul a r fi, de sigur, ca munci tor imea, ca social-democra-ţia, să n u fie reprez in ta tă în a d u n a r e a de­puta ţ i lor ţăr i i , sau să fie r ep rez in ta tă în t r 'o proporţ ie a t â t de redusă, î ncâ t oricând să poa tă fi t r a t a t ă cu indiferenţa cu care se t r a t e a z ă orice can t i t a te neglijabilă.. .

E î n t r eba rea însă, ar fi aces t lucru drept, — şi apoi : a r fi el oare chiar în in­te resul b ineînţe les al ţăr i i , al S t a tu lu i ?...

Cumcă lucrul n ' a r fi drapt , aceas ta , d u p ă concepţ ia de astăzi , şi pu tem zice chiar d u p ă concepţ ia omenească de puru­rea şi de ori când, despre d rep ta te , — e afară din orice îndoială. Dacă ideile de o mai largă egal i ta te , de o mai d reap tă soli­da r i t a t e în t r e oameni , se răspândesc , — dacă aces te idei cuceresc cugetăr i şi con­vingeri, lup ta împotr iva lor t r ebu ie şi poate oare să s t ea în împiedicarea d 'a se mani ­festa pr in reprez in ta rea , şi a lor, în sfatul ţ ă r i i ? . . . In orice năzu in ţ ă care cupr inde şi cucereş te sen t imente le unei mar i mul ţ imi de oameni , t r ebu ie să fie şi ceva jus t , şi justificabil. F ă r ă a îmbră ţ i şa în bloc credin­

ţele sau utopiile socialiste, aces t lucru pu­tem şi t r ebue să-1 spunem. Dar a tunc i , astfel de manifestăr i se cere oare, este cu cale şi este p ruden t , ca să cau te a fi î năbuş i t e ? — S a u ma i de grabă , pr in pri­virea d reap tă şi c u m p ă n i t ă în faţa lor, să fie canal izate şi duse în curen te le cele cu adevăra t şi numai sănă toase ?

Oare, în Germania , mişcarea social-democra tă a l u a t avântu l pe care 1-a lua t , din cauză că, pr in votul universal , s 'a da t pu t i n ţ a munci tor imi i indus t r ia le să fie re ­prez in ta tă în sfatul ţăr i i mai în m ă s u r ă cu î n s e m n ă t a t e a ei, noi zicem nu n u m a i nu ­merică, da r chiar şi sociala '?... Nu, ci de sigur lucruri le s tau invers : din cauza avân­tu lu i pe care ideile social-democrate l-au luat , reprez in ta rea part izani lor în Reichstag a luat , şi a t r ebu i t să ia, proporţi i le pe cari le-a lua t .

Acuma, să p re supunem că manifes ta­rea acestor idei a r fi fost înăbuş i tă în re ­p rezen tan ţ a naţ ională . Ar fi p u t u t ea să fie înăbuşi tă , pr in aceas ta , şi în ţ a r ă Nimeni , c redem, n u va s ta la îndoială să r ă s p u n d ă : nu. — ia r uni i chiar , p r in t re care ne n u m ă r ă m , vor r ă s p u n d e : dimpo­trivă.

Şi cine n u mai vede, apoi, şi u n alt fenomen: Cu câ t se dă pu t i n ţ a şi social-de-mocraţ ie i să pu rceadă şi să-şi u rmărească idealuri le pe căi regula te , pe căi legale, cu a t â t evoluarea ei se indrep tează mai mul t spre căile de ordine şi de solidaritate? N u se mai a seamănă social-democraţia de as­tăzi , pat r io t ică în cea mai mare pa r t e , şi par t i zană a ordinei şi a căilor de lup tă ci­vilizate, cu social ismul-anarhist de odinioară, c â n d ^ r a t r a t a t în adevăr după re ţe te le de

*) Autorii cari doresc a fi apreciaţi]! la „Imforma-tiil« literale" sunt ni"stţi a trjmite a ori cri le lor direct d-lni

satură, fiecare pas. Scrisorile vechi, cari în­ving şi răstoarnă o ură nouă încă neînrădăci­nată, şi Spovedania unui orb, care-şi găseşte în bogăţia de colori închise în suflet mijlocul de-a vedea întunereeul aşa cum el vrea; chiar şi A patra Parcă, sărmana ciudată, bătrână de lângă cimitir, obişnuită să vază cum zilnic „vine mortul" şi neliniştită, nemulţămită că azi nu vine, sunt frânturi din lumea pe care toţi o înţelegem, care nu-i de loc enigmă. Nu-i astfel nici Duşmanul fiorilor, sgârcitid şi demoni­cul risipitor al .'scumpelor fericiri estetice ale soţiei sale simţitoare, deşi aici sufletul nu mai ocupă atât loc ca'n celelalte trei „fantazii" ce-am amintit.

Sufletul se scoboară mai greu în Vasul-fantomä. Titlul acesta aduce aminte de R. Wagner şi devine o etichetă uriaşă pe un şip care puţin cuprinde. Dar sufletul se îmbogăţeşte iarăşi în Floarea de aloes: poetul este un ce­titor poetic iscusit al atmosferii formelor arhi­tecturale, picturale şi de artă industrială; viziu­nea se impune pe nesimţite şi te poartă după dânsa pe un drum ce devine delicios.

Şi lumea plantelor are 'n aceste fantazii suflete cu simţiri prea omeneşti, cu amintiri elegice. O floare moare, se aşterne pământului, deodată cu soaţa sa, „ca scuturată de o mână nevăzută" (Două agonii); iar Codrul visează şi are nostalgii.

Este par'că o poruncă ca sufletul să de-

pune mâna pe înţelesul tău, natură nesfârşită? se întreba odată Faust. Oriunde mă voiu putea strecura cu fantázia mea, răspunde poetul A. Dar unde nu te-ai putea strecura? Cine şi ce mai poate pune vVun frâu? „Inconştientul", despre care A. a vorbit in „Rampa"? Să-i ad­mitem — pentru moment fără rezerve — in­conştientul. Şi să ne întrebăm ce a de»coperit el în fondul vederilor şi vedeniilor sale.

Ce a descoperit este de multe-ori un ne­sigur „cine ştie ce"; alteori este un instinct ne­văzut; un instinct ascuns; altă dată este o forţă oarbă; o tainică putere; sunt chiar mâni nevă­zute; este un demon nevăzut; este mister; e graiul lucrurilor, e puterea lor ascunsă; este odată şi Dumnezeu (Paginile 6, 20, 21, 35, 48, 51, 112, 131, 153, etc.)

Este ce momentan pare că este, ce-1 adie pe poet, ce filozoful nu trebuie să cerceteze, deoarece poetul se consideră numai pe sine şi, singur fiind, are dreptul să fie cum vrea, cum poate, cum este în mod — inconştient. Şi to­tuşi par'că nu ar fi nici o înjosire ca şi filo­zofii să poată gândi şi trăi fără zimbete filozo­fia poeţilor. A. pleacă să descopere „necunoscu­tul", dar necunoscutul rămâne şi de astă dată mai departe decât polul lui Amundsen sau de­vine spiritistic.

Concepţia aceasta filosofică-poetică este foarte priincioasă unei grupe de „fantazii" în care straniul este studiat cu destulă putere. Afn'tf.'-nii ' H i o s e straniul, pe c r n uneori îl r i-

Pag S. „K O M Â N U L" Nr. 55—191*.

astăzi ai duşmanilor voiului universal . Acea-s tă reformă, votul universal, a fost în defi­nitiv care a făcut minunea .

Tot aceas tă reformă, mai e în s tare a înfăptui , a da naş te re încă la mu l t e minuni . Una din acestea, c redem noi, că ar pu t ea fi şi r eaduce rea păcei şi bune i înţelegeri în t re popoarele a lcătui toare ale s ta tu lu i nos t ru . r - f

Ori-cum, al tă soluţie n u există. O sin­gură condiţ ie mai e s t e : că reforma să fie în t reagă , dreaptă , nefalşificată, — şi a tunc i oricât ea n ' a r pune capăt , negreşit , lupte­lor de idei şi de in terese , — căci aces tea vor dă inui câ t t imp va dăinui o m e n i r e a , — dai', fiind în temeia te pe o idee de drepta te , vor înv ies tmânta forma emula ţ iuni i civili­za te , în loc să r ă m â n ă în acea b les temată , şi cu adevăra t primejdioasă, a pornirilor do u r ă şi de r ă sbunare .

I N T E R N E Retragerea d-liü dr. Nicolae Oncu din

comitetul national. Domnului- dr. Teodor Mihali, prezi­

dentul comitetului naţ ional român. , . Dej.

Conform stipulaţiunilor de pace dintre delegaţii comitetului naţional român, şi coman­ditarii „Tribunei", cuprinse în procesul ver­bal de datul 5 Martie 1912, ar urma rein­trarea mea în comitetul naţional şi intrarea în consiliul de ndministraţie al ziarelor par­tidului.

Starea mea sanitară insă reclamă linişte sufletească şi trupească, drept aceea cu con­ştiinţa datoriei împlinite, reuunţ atât la rein­trarea mea în comitet, cât şi la intrarea în consiliul administrativ al ziarelor, şi vă rog a aduce aceasta la cunoştinţa comitetului na­ţional român, pe lângă declararea, că rămân şi pe mai departe neclintit membru al parti­dului naţional român.

Arad, 19 martie 1912. Cu deosebită stimă:

ss. dr. Nicolae Oncu. *

Regre tăm, că s ta rea san i ta ră zdrunci­n a t ă a d-lui dr. Nicolae Oncu nu-i mai

dică pa r ' că din r a n g u l anormalu lu i , pc care n u l pot r idica to tdeauna , pe care îl apropie al teori şi ei de polul ps ih ia t r ic al sufletului. Şi a şa îl caută , p e teme adeseori simile, chiar m a i mul ţ i poeţ i modern i decât s 'ar crede.

S ă vii, En r i c , s ă -mi vezi pa îa tu l , la care t e -aduce o alee de p la tan i , să t reci p r in porţi le pe care eu n u ma i ies n ic iodată ; să vezi co­lecţiile me le de ar tă , bibl ioteca, în care m ă în ­chid — seara , şi ma i a les colecţia de o rh idee , din care n u m a i u n a l ipseş te , deşi o caut de mul t , deşi a m t r imis o corabie s'o caute a n u m e , colecţia din care n u m a i una , crubul, l i p s e ş t e ; u n căpi tan spanio l s p u n e că a văzu t -o în lava; Enr i c , nepoa te , bă ia t de încredere , vrea i şă ni-o aduci tu? Du- t e , cauţ-o !

Aces t a este dorul bă t r ânu lu i Ge ldern diu Georg Hirsehfe ld (Die Blume Krubul, în vo lu­m u l Rasten und Gefahren). B ă t r â n u l lui A . nu eau tă f lori ; el colectează gândac i si to t n u m a i unu l îi ma i l i p s e ş t e ; pe aces ta i-1 cau tă n e p o ­ţii lui , vânându-1 în g r ă d i n a s ihăs t r ie i sale ; îl eau tă de mul t şi n z a d a r ; da r oda tă vine el s ingur , l ă s âudu - se l in pe fruntea pa l idă a bol­n a v u l u i ; iar „cel să ru ta t de moa r t e recunoscu. . . pe cel ce v ine să facă întuner ic . . . " V e n i a ca solul cui ? (Fluturul morţii) Şi ce se p e ­t rece îna in te ca g lonţu l t r as de unchiul lui E n r i c — E n r i c al lui A . — să se în toarcă r e ­sp ins de m a r m o r ă în f runtea celui ce l 'a t r as , eelui ce chema t de ur le tul câinelui nu-ş i ma i găs i l inişte? (Din Tainele lumii):

îngâdue şi pe viitor să r ă m â n ă depar te în rândur i le pr ime ale luptători lor naţ ionali .

* „Reichspost" despre o eventuală numire

a lui Navay. Cercurile politice din Budapesta, despre cari se ştie că primesc directiva dela con­tele Tisza şi Andrássy, au lanHat ştirea, că actua­lul preşedinte al parlamentului, Návay va fi ur­maşul lui Khuen. Ga privire la această ştire „Ileichs-pest" scrie:

„Cu considerare la locul, de unde se lăţeşte această ştire, trebuie privită numai ca o dorinţă, peiitrucă şi Návay — după cum se ştie — este unul dintro acei 67-işii, cari cugetă, că nu-şi pot apară altcum mai bine punctul de vedere, decât prezentându-şi încontinuu pretenziunile lor de drept public. Pe lângă aceasta încă Návay nu posedă acele însuşiri, cari trebuie să le aibă un prim-mi-nistru în situaţia prezenta. Návay e un neurast­enic şi încă nu s'a uitat furia sentimentelor, cari au izbucnit din el nu de mult în parlament. Návay chiar este omul, care în cel mai scurt t imp ar strica toate.

Timpul de acum nu e potrivit pentru expe­rimentări. De aceasta părere sunt şi cercurile po­litice serioase, şi aceste socotesc cu o numire alui Lukács, care va avea datorinţa, sumând punctai dv. vedere al aderenţilor sufragiului universal: d e a dr.ee chestiile la rezolvire salutară.

*

Păreri despre pos ibi l i tatea unei rezolvir î a crizei . Audienfelo informative s'au sfârşit şi deocamdată a intervenit o pauză in desvoltarea crizei. Cercurile politice din Budapesta sunt cu totul în desorientare cu privire la dispoziţiuniie ce s'au luat în Viena. Se ştie numai, că paşii de lipsă pentru rezolvirea crizei se vor continua după vizita împăratului Germaniei.

Khuen aşteptase o chemare în audienţă, dar pân'acum n'a sosit nici o înştiinţare din Viena în scopul acesta şi astfel i-a rămas singură speranţa, că va putea convorbi cu M. Sa cu ocaziunea vi­zitei împăratului Wilhelm.

In cercurile din Budapesta cu privire la di­rectiva, ce ar trebui să se iee pentru rezolvirea crizei sunt două păreri. După o părere care dom­neşte mai cu seamă între membrii partidului man­cei şi a kossuthiştilor, nedumerirea coroanei cu privire la rezolnţiunea luafă în chestia rezerviştilor să fie delătnrată prin o nouă formulare a rezolu-ţiunei.

Contele Tisza la reîntoarcerea lui din audi­enţă a declarat, că nedumerirea coroanei trebuie luată în serios şi trebuie căutat un expedient.

După părerea cercurilor acestora criza ar fi prin urmare foarte uşor de rezolvat fără nici o schimbare de persoane în cabinot. Şi aceste cer­curi cred, că dacă justhiştii se vor vedea înşelaţi

„Şi d in senin, deodată , ca voind să a l unge ur le tu l acela de cobe, o u n d ă de vân t t recu m i ş ­când ramur i l e , erburi le şi florile. U n mi ros p u ­te rn ic de ve rb ină se trezi , se înă l ţă în aer, se împrăş t i a p re tu t inden i şi apoi suflul acela n e ­v ă z u t se r idicase şi t rezise mirosul , descrescu, s lăbi şi conteni d in nou, de ai fi spus că u n duh a t recut , a v ru t să spue ceva ce n u e în ­gădui t , să des tă inu iască o ta ină , a mişca t s o m ­n u l lucrur i lor şi a pierit . D e s c h i z â n d m a r c u ş a dela t indă , t a t a eşi în cerdac."

Ş i d u p ă ce g lon ţu l u lovi în t â m p l ă şi-1 în t inse la p ă m â n t „în l umina aceea m a r e şi a lbă în care câinele u r m ă să ur le , copacii şi florile iarăş i se p lecară şi acelaş suflu se ridică, on­dulă pe faţa erbii, mişcă încă 0' 1 ( Uă sa t i r e le de s â n g e ale bujori lor şi d i spăru ca un duh".

Băga ţ i de s e a m ă cât de svâcni tor creşte fiorul s traniei mor ţ i când vorba poetulu i aduce şi ch ipul „poure lor de sânge ale bu jor i lo r ' ! „ D u h u l " morţii va fi t r ecu t bucuros pe l â n g ă pot i re de sânge? . . . .

M o n e t a a re şi a l tă faţă. D a c ă „duhur i l e" vin ca soli ai un iversu lu i să s t â n g ă vieţi, să sufle a lergător i i fiori calzi şi reci pr in t rupur i , de ce n ' a r suferi şi el de propri i le sale p u t e r i ? D a c ă noi sun t em legaţ i de eh t r ebue să fie şi el l ega t de noi. Ş i ' n acest spaţ iu de legă tur i a-pa re vrăji torul S i m a (în Pâinea noastră cea de toate stilete). C u m în l emneş t e l anu l vrăji t , care ondtdâ p â n ă acum, cum se face tăcere de ­a sup ra lui şi în el, cum pasăr i le fug făcând t ă -

în aşteptările lor, nu vor duce lupta contra refor­melor militare până ia extrem.

Aderenţii planului, ca totodată eu rezolvirea crizei să se încerce crearea unei situaţii, prin car» obstrucţia justhiştilor să devină imposibilă, n'a» părăsit acest plan încă, şi ei îşi pun toată îpe-ranţa în persoana lui Lukács, deşi ei ştiu ca a-cesta într 'o eventuală audienţă la M. Sa împăratul ar propune numirea din nou a lui Khuen.

* Diu uou guvernul KhuenÍ Partidul muneei

nu vrea nici de cum să renunţe la speranţa că tot el va fi acela care va fi chemat la guvorn. Parti­dul pe întrecute îi votează încredere şefului său Khuen Héderváry ca să-1 poată menţine la supra­faţă. Nu numai fruntaşii partidului muncei ci şi a celorlalte partide de stăpânire feudală temându-s» de un minister, care s'ar angaja a rezolva refor­mele electorale după p!acul Vienei şi reforma elec­torală pe bază democratică, ar fi gata să renunţa 'a ambiţiile lor, pentru a fi însărcinat din nou tot Khuen cu formarea cabinetului.

Situaţia lui Khuen, cu toate nădejdile ee-i nutresc partizanii este însă atât de încurcată încât mijloace de desleg^re înzadar se vor mai încerca. Să presupunem chiar că kossuthistii ar renunţa ' la pretensiunile lor, şi fiind astfel înlăturat acest mo­tiv de ctízí< ; Khuen ar fi chemat să limpezească si­tuaţia, împrejurările ar fi tot acelea în cari şi-a prezintat demisia ar avea îa faţă justhişti cari rr pretinde ca şi în trecut reforma electerală înaintea oricărei alte reforme. Aceasta ar fi situa­ţia imposibilă în care s'a mai aflat Khuen şi care l-ar sili să renunţe la «'onducere.

Chiar nici cu spujinul acelor câţiva grofi, duşmani ai reformelor democratice, gavernul lui Khuen nu şi-ar pulua câştiga capabilitatea de muncă.

Dacă însă Khuen ar prezenta proiectul refor­mei electorale ar pierde tovărăşiile de intere» de clasă:

Andrássy, Apponyi şi Zichi, duşmani ai ori cărei reforme democratice. Iată dar că numai Khuen nu poate fi acela ce va fi chiemat la conducerea afacerilor ţării.

* Banul Cuvaj îş i face bagajul. „Croatische

Corespondenz" comunică: In timpul cel mai apro­piat banul Cuvaj îşi va prezenta demisia, pentrucă (lupăcum se stie el n'a reuşit încă să înplinească angajamentul ce şi-a luat, adecă de a-şi ' forma o majoritate guvernamentală.

De altfel banul îşi dă seama că nici viitoa­rele alegeri nu-i va întări poziţia, iar în numele minorităţii nu va mai putea să rămână la postul său. Şi într 'adevăr cu ocaz'a felicitărilor pentru d i s t inc ta de consilier secret, a declarat că renunţa cu plăcere la poetul său dacă va ajunge la con­vingere, fă n/vasta o pretind interesele patriei, dar nu va renunţa pentru pofta acelor inconsecvenţi iu politică, cari nu ştiu ce vor.

cerea, se poa te d e s e n e f r u m o s ; dar , câţi mai s imţ im toată poezia vrăji torului '?

Vraciul nu- i depar te da polul nebunie i . La pul chiar se află En r i c (culegătorul de stele căzătoare), care a d u n ă pie t re ca să-ş i facă din ele un mauso leu , sa d o a r m ă s o m n u l de veci în f rământăr i l e^universu lu i .

L u m e a aceas ta din u r m ă ' a s u p r a căreia A. a a runca t aceleaşi m u l t coloraie descripţii , ale cărei efecte sen t imen ta l e în noi le cunoaşte de s igur m u l t mai b ine decât pe cele trăitoare in ea însăşi, este s t ră ine şi s t r ă ină de gustul no­stru. Din ea p r imeş t i pen t ru o clipită sensaţiile, pe care n u le vei ma i^cău ta decât în_ momente bizare, în care no rma lu l a re pa rcă nevoe să-şi pipăie din nou ex is ten ţa pr in sgudui r i neobiş­nui te . L u m e a aceas ta din u rmă , de care A. nu fuge, c u m n u a fugit n ick M a u p a s s a n t şi Kip­l ing, nici Maeter l inck şi L ie , nici Gogol şiTur-ghen iev , cum n u au fugit nici alţi mulţi poeţi, este o ten ta ţ ie m a i a les a sufletelor pline de fantazie sp r in tenă , ce se deş t eap tă uşor şi con­st i tuie — totuşi — o l i t e ra tură de-o valoare mai inferioară, cu toate că — nici Goethe na a despre ţu i t -o . Genu l ~" îna l ţă în proporţia ul­nare SíTisayia s t ran ie înce tează de-a fi unica plăcere ce n i - se ofere; în care sentimentul ere-şte bogat ; în care iea loe reducerea creşterilor ano rma le , la s âmbur i psihici normali; şi în eare pieptul îşi păs t r ează încă put in ţa respiraţiei îh-vietoare.

Nr. 5 5 - 1 9 1 2 . Pag . 3 .

Evenimente internaţionale Retragerea lui Ciarikov. — Preşedinţia Statei or-Uni te

Preocupaţiunile pen t ru politica noa­stră interna au fost aşa de putern ice în ul­timele săptămâni , încâ t ne-a t r ebu i t o oare­care încordare ca să n u p ierdem din ve­dere evenimentele politice ex te rne . In ul t i ­mele zile a t e n ţ i u n e a în t regei lumi româ­neşti era î nd rep t a t ă spre Arad şi nici chiar campania opoziţiei un i te con t ra guvernului Carp n 'a preocupat spiritele ma i mul t decâ t chestiunea dacă se va face sau nu pace peste munţi . . .

Din fericire aceas tă criză, care ne-a costat mult pe to ţ i acei cari avem dragoste de neam şi car i dorim progresul pe toa tă linia a neamulu i nos t ru de sub vi trega stă­pânire din acele păr ţ i , s ' a . r ezo lva t pr in t r 'o pace pe care o dorim durabi lă , definitivă...

* Unul din evenimente le mai mu l t co­

mentate a fost în ul t imul t imp, în politica internaţională, r e t r age rea fără de veste a d-lui Ciarikov, ambasadoru l Rusiei la Con-stantinopol. Acest even iment mer i t ă t o a t ă atenţiunea cu a t â t mai m u l t cu câ t a avut loc în niş te împre jurăr i şi sub niş te forme neobişnuite .

In cercuri le politice in i ţ ia te clin Pe­tersburg se ş t ia că dc mai mul te luni de zile Ciarikov, r ep rezen tan tu l Rusiei la Con-stantinopol, a căzut în disgraţ ie . Concedia-rea acestui diplomat rus din impor tantu l său post n ' a fost o surpriză decâ t p e n t r u marele public.

Ceeace a fost neobişnui t la aceas tă concediere a fost forma ei aproape bru ta lă . Revocarea Iui Ciarikov s'a făcut din ini­ţiativa şi după dor in ţa expresă a ţ a ru lu i «i în urma unei scrisori autografe a aces­tuia, adresată minis t ru lu i de ex te rne Sas-sonov.

Ţarul a ţ inu t ca plecarea lui Ciari­kov dela postul, do care n u l 'a mai găsit demn, să aibă loc imediat şi a subliniat cu propria sa m â n ă aces t cuvânt . Şi este foarte semnificativă împrejurarea , că ţarul

Lăsând la o parte Morfina, pentru a că­rei »preciere nu am In mine nici un element şi pe Hefaistos, care este o trivializare mitolo­gică, rămâne de amintit Jertfa, deseripţia reu­şită a unei iubiri bolnave ce moare ca să-i poată da iubitei regale satisfacţia unui contrast de colori ce-1 cere rochia ei. Nu înţeleg nici aşa vis şi aşa împlinire de gusturi de salomee perversă.

Şi Oglinda fermecată? Ea este o o-glindă, care mişcă copacii ce-o văd şi-i poartă după ea. Şi ei se pleacă la porţi, ies din parc ţi se strâng în jurul locufui in care-şi văd în­tâia oară chipul. Aici e pas măreţ de închi­puire. Este însă şi un simbol. Plecând copacii, faţa parcului s'a schimbat; poetul este vesel că el a putut s'o schimbe cu oglinda lui. El „sim-ţia frumosul şi în acest chip''; şi preţuia „multa noutate ce putea s'o aducă11 în acest rol răsturnător estetic. Şi strângând oglinda la piept, a plecat „singur în lume, ca s'o izbă­vească de urât şi s'o facă sâ mai vaza şi ast­fel lucrurile de cum le apucase din străbuni...'' Oglinda fermecată, nu povesteşte numai un vis, ci este şi mărturisirea că poetul caută şi conţiiieni, nu numai inconştieitlJalte feluri aie frumuseţii, este programul autorului...

Ardealul nostru şi Ungaria noastră vo/ ceti pe A. şi pentru Vraha ce-o scrie.

Cetitorii nu se vor opri la unica — mi-se pare — monotonie ce-am observat, şi nu vur crede, că dacă „norod" sunt şi florile şi pasă-

a hotăr î t sacrificarea lui Ciarikov fără a se consul ta în mod prealabil cu minis t ru l său de ex te rne . Din toate reese disgraţ ia a-dâncă a lui Ciarikov.

Cari au p u t u t fi cauzele acestei ne­mul ţumi r i aşa de evidente cu politica lui Ciarikov? Au fost defectele personale ale lui Ciarikov, cauza căderei sale s 'au ne­mul ţumi rea ţ a ru lu i cu în t reaga politică a aces tu ia la Constantinopol ?

Şi u n a şi alta. Foa r t e intel igent şi plin de iniţ iativă,

energic şi dibaciu, Ciarikov are pe lângă aceste cal i tă ţ i incontestabi le şi al te însu­şiri, cari s u n t adevăra te defecte p e n t r u u n diplomat suba l te rn cum era el. Ciarikov are prea multă iniţiativă, prea mult, curaj prea mult zel.

El începuse să lucreze, la Constant i ­nopol, din propria iniţiativă, fără să aş tepte ins t ruc ţ iun i dela Pe tersburg , întocmai ca şi când el însuşi ar fi fost ministrul de externe. Evident că aceas tă a t i tud ine t r ebu ia să ne­m u l ţ u m e a s c ă pe şeful său d. Sassonov.

Acestea e rau motivele de ordin pu r in­dividual, car i au provocat demis iunea lui Ciarikov. Conflictul dintre el şi guvernul rus s'a manifes ta t mai cu seamă cu două ocaziuni : când cu t ra ta t ivele cu Turcia , cu privire la t recerea prin Dardanele şi acum de cu rând cu prilejul redeschiderei t r a t a t i ­velor de împăcare în t re Turc ia şi I talia. I-s'a reproşat şi cu aceste prilejuri lui Cia­rikov, că a luc ra t de capul lui, că a făcut guvernului t u r c propoziţiuni, cari e rau mi­mai ale sale şi d u şi a guvernului rus .

Se spune însă, că n u numa i acest conflict de ordin personal d in t re Ciarikov şi mini-n is tern l de ex te rne ru s ar fi cauza acestei demisiuni . î n t r eaga politică u r m a t ă de Cia­rikov la Constantinopol a r fi displăcut cer­curilor conducă toare ruse .

Aici însă controversa este mare . Unii bărbaţ i politici ruşi îi impută fostului am-sador, că a fost p rea turcofil, alţ i i că a

rile, şi insectele, şi sorii, şi fetele, şi fantomele şi notele muzicale, monotonia se va repeţi şi cu alte noţiuni. Nu. Tocmai bogăţie este în scrierea lui A. Se descriu aici lucruri simile si totuşi deosebite, se cer deci distincţiuni şi stilul lui A. găseşte cuvântul potrivit. Aceasta este bogăţia.

In ea se amestecă, ce-i drept, şi câteva cuvinte, care trădează influenţa străină dolent [89], ireal, [109], şi mai ales vâştigatul dela p. 148.

O producţie simpatică este substantiviza­rea din înaltul movilei, albul aleelor, obişnui­tul lucrurilor, venitele de peste mări, mult dornicele, prea plinul şi celelalte forme asemă­nătoare, ce nu le mai citez.

Sintactic bate la ochi mai ales îndepăr­tarea verbului de subiect cu scon ca între cele două părţi ale propoziţiei să se inchiză cuprins bogat de idei, de nuanţe, sau înaintând, alte părţi să prinză întâia atenţie a cetitorului. A-teuţie se dă sinistrului î n : ,.Sinistră odaia în jurul meu îşi precizează conturul —; ori nălu­cirii în : „Nălucitor gândul acesta îi revenia în minte". Dar bogăţia poate să şi seducă. Ob­servaţi depărtarea lui ştiau în.: „Şi ei, amendoi ca unii ce-şi petrecuseră multă vreme ca să le înţeleagă taina, cumpănindu-le în balanţa lor de aur, o ştiau aceasta" ; şi măsuraţi depărtarea ce face să aşteptaţi mult mai mult a lui zâmbiră în : „Şi acum grămezile amândouă, prietenele de

fost prea slav. Viitorul ne va a r ă t a ce a făcut d. Ciarikov la Constantinopol. In tot cazul c redem, că ne vom mai întâlni cu numele d-sale în politica ex t e rnă a Rusiei , căci u n bă rba t politic de tal ia sa n a dis­pare aşa de simplu de pe arenă ,

* L u p t a p e n t r u preşedinţ ia Sta te lor-Uni te

s'a angaja t în t re cei doi şefi ai par t idulu i republ ican din m a r e a u n i u n e a Americei de Nord, d-nii Roosevelt şi Taft. Actualul pre­şedinte Taft şi-a expr imat dor in ţa de a fi reales preşedin te al mare i republice. Pe de al tă pa r te fostul preşedin te Teodor Roose­velt, cel mai celebru bă rba t de s ta t al Sta­telor-Unite cont imporane şi unu l din cape­tele lumina te de peste ocean, şi-a pus şi el cand ida tu ra de preşedinţ ie .

Roosevelt este candida tu l grupărei ra­dicale a par t idu lu i republ ican, g ruparea di­sidenţi lor numi ţ i insurgenţi. Deşi aceas tă ar ipă n u formează decâ t o minor i ta te în part id, ea joacă u n m a r e rol pol i t ic ,pr in faptul, că şi-a înscris î n program reformele cele ma i m u l t promiţă toare , şi pr in indivi­dua l i t a tea pu te rn ică a şefului ei. Contând pe popu la r i t a t ea de care se b u c u r ă în în­t reaga un iune , d. Roosevelt speră, că va pu tea învinge pe fostul său proteja t care este acum rivalul său t emut .

Campania pen t ru preşedinţ ie va fi în­verşuna tă . Cele două t abe re din sânul par­t idului republ ican se vor m ă s u r a în tâ i în­t r e ele şi după ce vor stabili care d in t re cei doi candidaţ i a re mai mul te şanse, vor adopta u n a s ingură din cele două candida­tu r i lup tând cont ra mare lu i par t id democrat, care îşi are candida tu l său special.

Se poate însă în tâmpla ca cele două grupăr i republ icane să n u se împace nici în faţa adversarului comun care este par­t idul democrat . Duşmănia d in t re d-nii Taft şi Roosevelt a ajuns aşa depa r t e încâ t ne p u t e m aş tep ta şi la aceasta .

Se pare că d. Roosevelt a re de aată-da t ă pu ţ ine şanse de reuşi tă . Popular i ta ­t ea sa în State le-Uni te a scăzut foarte m u l t de când cu faimoasa vizită în Europa, în 1910, când i-s 'au făcut fostului preşe­dinte onoruri ca u n u i monarh .

ieri şi potrivnicele de astăzi, obositele păsări ce nu mai puteau să sboare, liniştiţii fulgi ce fă­cuseră atâtea ocoliri, i'ărâmiturile acestea pe care le desprinsese amorul din sufletul lor ca petalele unei roze turburate de mireazma ei în­săşi, mult dornicele áe a se revedea şi de a se reîntregi la un loc mănunchiul acestor două suflete făcute din atâtea fiori deosebite, zâmbiră trist o clipă una în faţa celeilalte".

Acestea sunt ieşiri evolutive, spre un viitor mai bine instrumentat al poeziei noastre moderne, ce merită să fie urmărită şi în amănunte.

2. Cartea d-lui D. N. Ciotori cuprinde şaptesprezece basme, care nu vreau să fie tot­deauna şi etice ca Păianjenul şi Calea robilor. Poezia nu lipseşte din ele. (Ex. Din şoaptele crângului), cum nu lipseşte gluma şi istoria din altele. Povestirea este uneori repede, ca'n basmele indice, alteori mai potolită şi amănun­ţită ca în cele arabice. Bogăţia de figuri va­riate, scurt şi plastic alcătuite, interesează.

Le doresc cetitorii atenţi ce-i merită.

G. Bogdan-Duică.

— , , ] £ o x n . £ V K i u . l " se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela gara căilor /erate a statului Staatsbalmhof) din Y i c i x r a .

Pag- 4 . „ R O M A N U L Nr. 55-1912.

In al doilea rând şansele lui Roose­velt au scăzut din cauza tacticei ce a a-doptat în această nouă companie. Voind eu tot dinadinsul ca să fie reales preşe­dinte Roosevelt a căutat să-şi asigure, în acelaş timp, atât concursul miliardarilor şi milionarilor, cari stăpânesc multă lume cu puterea dollarului, cât şi sprijinul elemen­telor numeroase democratice (lucrătorii, mica burghezime), cari posedă şi ele numeroase voturi.

Este evident că Roosevelt nu va putea satisface şi pe unii şi pe alţii. El va sfârşi prin a nemulţumi ambele aceste tabere prin această politică de duplicitate care este cu atât mai puţin admisibilă cu cât Roosevelt, era, acum câţiva ani, duşmanul declarat al trusturilor, al miliardarilor.

Dar cea mai mare pedică din faţa lui Roosevelt este tradiţiunea constantă din Statele-Unite, ca nici un preşedinte să nu guverneze mai mult de opt ani (două pe­rioade de patru ani). Această tradiţiune a fost stabilită de primul preşedinte al Uniu-nei, marele Washington şi a fost respectată de toţi succesorii acestuia.

Credem că americanii nu vor distruge această tradiţiune, moştenită dela marele lor preşedinte, — nici chiar de dragul lui Roosevelt.

Bucureşti, 6 — 1 9 martie. Mire ea R.-Şirianu.

E X T E R N E

Nervosität e în po l i t i ca internaţ ională . împăratul Germaniei avea să sosească, după un program stabilit cu mai multe luni înainte, sâm­bătă la Viena; după vizita ce era să o facă aci mo­narhului octogenar, Wilhelm II dăduse întâlnire regelui Italiei laVenezia, apoi îşi anunţase trecerea la Brioni lângă Pola unde e de prezent arhiducele moştenitor Francisc Ferdinand cu familia sa. De aci urma calea la Corfu.

Pregătirile erau toate făcute câte sunt nece­sare la aceste acte de curtoazie şi de interes politic.

Dar, luni la ameazi, bursa a fost alarmată (ca de obiceiu ea întâiu), de ştirea, că voiajul îm­păratului e amânat, vizitele şi întâlnirile au fost renunţate. Nu s'a spus motivul acestei brusce schimbări a dispoziţiilor. Cu atât mai mult s'a putut presupune că a survenit ceva de gravitate deosebită.

S'a crezut că prezenţa împăratului Wilhelm în ţară se impune din cauza grevei miniere, cum cu câteva zile mai înainte s'a anunţat că regele Gheorghe al Angliei a abandonat proiectele de că­lătorie la curţile externe până va fi definitiv şi stabil restaurată ordinea bulversată prin încetarea de a mai lucra a milioanelor de cărbunari.

Cum însă atmosfera politicei europene e în­cărcată şi năduşitoare, e suspectă motivarea acea­sta, căci în sfârşit aplanarea acestui conflict de ordin social-economic e în grija corpurilor le­giuitoare.

In schimb, se anunţă că escadra italiană e în faţa Dardanelelor şi că Rusia ar fi înţeleasă cu Italia să penetreze deodată dela sud şi dela nord, în apele Bosforului. Plecarea ambasadorului Ciari-cov din Constantinopol acum începe a fi înţeleasă de cei ce' la început s'au lăsat a fi îmbătaţi cu apă rece.

In acelaş timp vine din Londra ştirea despre declaraţiile primului lord al admiralităţii, din care s'a văzut că Anglia n'are nici cea mai mică in-tenţiune de a-şi reduce flota, ci din contră!

Avem onoare a aduce la cunoştinţa on.

public, că în Arad, strada Lujza nr. 3. (Din

1 Mai în strada R4ko«zy ar. 22 am deschis

In momentul acesta se desminte ştirea des­pre amânarea călătoriei împăratului Wilhelm, dar nime nu pare a fi convins. Nervozitatea ce a produs un fapt însemnat în sine, este caracteristică pen­tru situaţiunea din zilele acestea.

* Fal imentu l acţ iuni i panslaviste . Aceasta

pare a fi semnificaţia cea mai reală a retragerii lui Ciaricof aşa cum se desprinde din numeroa­sele comentarii ce continuă să se facă de cătră presa din toate ţările.

Ciaricof scrie corespondentul din Petersburg al ziarului francez „Le Temps" urmărea un plan de tot vast pentru actualele împrejurări.

Acest plan consta în restaurarea pe cale paci-nică a influenţei ruse dela un timp adânc zgu­duită în Orient. Pentru aceasta venise cu ideia atât de dragă a confederaţiei balcanice. Această confederaţie în fruntea căreia i-s'ar fi făcut un loc frumos Turciei s'ar fi alipit apoi sub auspiciile Rusiei de tripla înţelegere şi astfel Rusia ar fi câş­tigat o preponderanţă indiscutabilă pe ţărmurii Bosforului, căpătând printr'o trăsătură de condei ceea ce nu a reuşit să câştige prin atâtea răz­boaie.

Spre a ajunge la acest rezultat Ciaricof se baza mult pe junii tnrei pentru care nu înceta de a-şi manifesta simpatia în toate ocaziile. Cu toată această simpatie însă guvernul june turc nu uită în diferitele momente în caro Ciaricof avea ceva de discutat interesele reale ale imperiului. Astfel s'a întâmpla de pildă şi cu eşecul în chestia Darda­nelelor. Se vorbeşte de altfel că în această ches­tiune Ciaricof nu ar fi arătat toată energia aşa cum i se dictase dela Petersburg tocmai pentru a nu indispune pe turci faţă de planul care-i sta la inimă. Şi din cauza acestui plan în numeroase oca­zii s'a găsit în divergenţă de idei ca şeful său de la Petersburg care a terminat prin a obţine reche­marea lui.

Această rechemare aşa dar are o importanţă cu mult mai mare decât aranjarea unui simplu ac­cident, ea înseamnă falimentul pretenţiilor ruse de a patrona moralmente orientul şi revenirea la con­cepţia diplomatică a acţiunii de moment după îm­prejurările zilei.

* P r i n ţ u l Sabah Edin reintră în pol i t ică .

Prinţul Sabah Edin fiul sultanului Medjid este în­temeietorul grupării „înţelegerea liberală" care astăzi este atât de mult schimbată din cauza reac­ţionarismului persoanelor care au acăpărat-o. Din ajunul suirei pe tron a actualului sultan Mehmed al V-lea, unchiul său, prinţul Sabah Edin împo­triva căruia din cauza unei erori poliţieneşti se fă­cuse o tentativă de arestare, petrecea la Paris, acuma de curând s'a reîntors la C-ppol spre a-şi relua activitatea politică. Programul său constă în­tr'o largă descentralizare administrativă conformă cu topografia diferitelor religiuni, cu obiceiurile lo­cale şi cu rasa locuitorilor lor, fără a se prejudicia asupra unităţii imperiului.

Se speră, că revenirea prinţului Sabah Edin, va da grupării iniţiată de el caracterul adevărat politic care-1 perduse în schimbul unei acţiuni de agitaţie anarhică pe cât de sterilă pe atât de duş­mănoasă.

* Eetragerea lu i Bethmann-Holweg şi Ki­

derlen-Wächter din pol i t ică . Ziarul german „Nationalzeitung" publică în loc de frunte ştirea senzaţională că cu abzicerea lui Wermuth nu Sja isprăvit încă şirul celor ce se vor retrage din po­litica Germaniei. După numitul ziar. încă în cel mai apropiat timp e a-se aştepta abzicerea cance­larului pe care în scurt timp îl va urma şi secre­tarul afacerilor străine.

Ca urmaş a lui Bethmann-Hollweg să ia în comeinaţie secretarul actual al biroului maritim Tirpitz, iar la postul lui Kinderlen-W"achter, Bah-rensdorff actualul ambasador la Washington are mai multe şanse.

Un salon de modă pen­

tru bărbaţi şi femei : : aranjat după cerinţele modern*.

întrunirea dela Liga Culturală Liga Culturală secţiunea Craiova, a ţinut du­

minecă în 26 februarie a. c. în saloanele „Cercu­lui Cultural" din localitate, o adunare generali extraordinară, convocată de către comitetul sec-ţiunei craiovene, conform art. 21 din statut.

La această adunare generală extraordinara, urmând a se discuta şi lua măsuri relative la ac­tuala situaţie, creată fraţilor noştri din Traneilva-nia, de către unguri, prin purtarea autorităţilor maghiare bisericeşti şi a guvernului unguresc, faţa de tot ceeace este suflet românesc şi manifestarea credinţei noastre strămoşeşti, comitetul Ligei, pe lângă membrii secţiunei locale ai ligei culturale, a învitat a lua parte la consfătuire şi pe cetăţenii craioveni.

La ora 3 şi jumătate a avut loc întrunirea, Iau parte pe lângă membrii secţiunei, şi un nu­măr însemnat din cetăţeni.

Presidează d. general Liviu Drăgoescu, vice­preşedintele secţiunei craiovene. asistat de d. G. Mii Demetrescu secretarul secţiunei.

După aceasta d-sa, declară deschisă adunarea, şi expune faptele, care s'au petrecut în ultimul timp în Ardeal, fapte destul de triste, pentru po­porul românesc. La aceste fapte, pătimaşe şi bar­bare, Liga Culturală, această instituţie, care are un scop atât de înalt în ceeace priveşte unitatea cul­turală şi sufletul românesc de pretutindeni, nu pu­tea sta indiferentă. De aceea comitetul secţiunei craiovene, a hotărît în şedinţa dela 21 februarie, convocarea membrilor secţiunei, într'o adunare ge­nerală extraordinară, în care să se discute faptele noui petrecute în vieaţa românilor de peste munţi şi măsurile ce s'ar putea lua, măsuri pe care — zice d. general, — e uşor de luat, dar greu de adus Ia îndeplinire de către noi.

D. general L. Drăgoescu, expune apoi pe larg, şi pe înţelesul tuturora, faptul inuman şi revol­tător, al excluderei celor 16 elevi seminarişti ro­mâni, din seminarul romano-catolic din Oradea-mare, numai pentrucă s'a solidarizat cu colegul lor Bunea, pedepsit pentrucă a îndrăznit a vorbi româneşte. Critică cu asprime purtarea episcopului şovinist Lányi, rectorul seminarului, care pe acea­stă cale, n'a căutat altceva decât să se scape de către seminariştii români din seminar, s'au să-i maghiarizeze.

Arată lupta ce se duce de către clericii no­ştri din Ardeal în acest scop, precum şi silinţele ce le depune episcopul român unit dr. Demetrin Radu, pentru a putea aduce la îndeplinire ideia creărei unui seminar românesc, ideie, care acum după cele petrecute cu excluderea celor 16 semi­narişti români, a devenit o necesitate naţională, absolut de îndeplinit.

In ce priveşte dorinţa guvernului maghiar, de a creia o nouă episcopie greco-catolică ma­ghiară în Ungaria, d. general Drăgoescu, spune că această episcopie, va fi pentru biserica greco-ca­tolică din Ardeal, calul troian, pe care ungurii vor să-i bage în biserica noastră, spre a se putea serri cum va voi de această biserică, şi a maghiariza mai uşor pe români. Cu cele 140 parohii cu care guvernul maghiar voieşte a înfiinţa noua dieceză greco-catolică maghiară, se va ajunge cu timpul ca cel puţin 100.000 de români, să fie definitiv cuceriţi de maghiari şi maghiarizaţi. Să speram însă că graţie muncei depusă de către bărbaţii fruntaşi din Ardeal, şi de către I. P. S. episcopul D. Radu, nu se va ajunge la îndeplinirea dorinţei criminale a guvernului maghiar. Noul atentat la existenta bisericei noastre româneşti, va fi înlă­turată.

D. profesor Alex. Barbulescu, consideră, că mai presus de toate interesele de partid, sunt in­teresele neamului nostru. Neamul nostru, spune d-sa, a primit mai multe palme din partea nea­mului unguresc.

Astăzi, în Ungaria se urmăreşte un proces de desnaţionalizare a poporului nostru, şi ceeace este mai trist şi mai dureros este că acei cari

In urma experienţelor noastre câşti­gate în Budapesta şi Viena şi 5 ani în Berlin suntem în plăcuta poziţie de a sa­tisface pretenţiile cele mai mari a onor. public. Recomandându-ne în atenţiunea on. public, suntem cu deosebită stimă:

Weinhardt és Horváth.

Nr. 55—1912 . „ R O M Â N U L "

persecută şi prigonesc pe români, sunt mai puţini ca românii.

Ungurii caută prin toate mijloacele posibile să desnationalizeze pe români. Au început dezna­ţionalizarea prin şcoală, unde copilul de !oraân este obligat să înveţe chiar şi rugăciunea • şi-o spună în limba maghiară, acum caută să ('"«na­ţionalizeze pe români, răpindu-i dela bis t r i ţa lor.

0 astfel de situaţie ce se m i a z ă fraţilor noştri de peste munţi , noi nu o putem pruni în tăcere, şi nici să o privim cu indiferenţă.

A primi numai certificate de buna purtp-e pentru cuminţenia noastră, nu este ceva recoman­dabil pentru noi. Trebue să părăsim atitudinea cuminte de până acum, să eşim din rezerva ce ni-se impune şi să protestăm cu cea mai mare in­dignare contra faptelor neumano şi samovolniee ce comit ungurii şi autorităţile lor faţă de românii din Ardeal.

Ţinta lor este periculoasă. Prin înfiinţarea a-celei, noui episcopii greco-catolice-maghiare, abso­lut fără nici o nevoie, se caută ca în mod indi­rect, să se ia 140.000 de români, dela jredinţa lor strămoşască şi să fie trecuţi la o biserică, unde slujba bisericească li-se va face, în limba ungurea­scă. Este aceasta un atentat la credinţa strămo-şască, pe care românii vor şti să-1 înlăture. De existenţa lor acolo, ca români, depinde un ideal aî nostru, al tuturora. (Aplause).

Noi am primit dela unguri destule lovituri, dar noi n'am răspuns Ia aceste lovituri aşa cum trebue. Prigonirea tricolorului românesc, înlătura­rea limbei româneşti şi maghiarizarea slujbei bise­riceşti în bisericile româneşti, constitue acte de barbarie şi ruşine, care nu mai pot dăinui.

D. G. Lungulescu, trimite salutul adunărei, acelor 16 bravi tineri români, cari au fost escluşi din seminarul din Oradea Mare, pentru că au ţi-nnt înainte de toate, la limba lor maternă. Arată admiraţia sa pentru aceşti martiri , şi crede că cu toate prigonirile îndreptate în contra poporului ro­mânesc de către unguri, toate vor trece, şi to t ro­mânii vor învinge.

D. profesor A. Mircea, arată, că s'a expus de­stul de bine. de către oratorii precedenţi, chestia ce ne preocupă. Ceeace este interesant de ştiut, ar fi mijloacele cu care trebue să luptăm în contra atacurilor ce se dă bisericei şi limbei româneşti, de către unguri, în Transilvania. Astăzi, ungurii ştiu şi ei că îşi joacă ultima carte, a unei supre­maţii politice faţă de celelalte naţionalităţi din Ungaria.

Ei caută deci. să profite cât mai avantagios de actuala situaţie ce au ca stat. căci poate nu se vor întâlni aşa uşor cu o situaţie aşa de favora­bilă ca ceia de acum. Do aceia sunt aşa de în­drăzneţi şi şovinişti. Chestia creărei acelei episco­pii greco-catolice maghiare, nu este o chestie nouă pentru unguri, din contră este o veche încercare a lor, care face parte din sistemul de desnaţiona-lizare a naţionalităţilor.

Ungurii au puterea de stat, duc lupta de ma­ghiarizare în contra naţionalităţilor, prin şcoală, bi-eerică, administraţie, etc. Astăzi, după ce au pus mâna pe tot, urmăresc şcoala şi biserica românea­scă, pe care o lövess cu toată furia şi tot şovinis­mul maghiar. Apponyi. a dat cea mai mare lovi­tură şcoalei române î.u Ardeal, urmaşii lui, dau as­tăzi lovitura bisericei româneşti. Cu chipul acest;» zeci de mii de români sune convertiţi la maghia­rizare. Şi să nu credem că stăm bine. Din contră, stăm rău, ungurii lucrează cu tenacitate, aşa cum înţeleg ei, dela 1848 încontinuu duc lupta aceasta de maghiarizare, din ce în ce mai mult

Urmează dar, că faţă de toate aceste atacuri ale ungurilor contra fraţilor noştri, şi faţă cu ten­dinţa lor hotărâtă, de a nu ţine seamă de rapor­turile de bună vecinătate ce trebue să existe între noi şi ei ca regat, să luăm şi noi o altă ati tudine decât cea de până acum.

Ar trebui ca să ne ridicăm ca un singur om şi să pretindem pentru fraţii noştri acelaş t ra ta­ment, care li se acordă ungurilor aici la noi în

ţară. Şi ceice pot să facă o astfel de intervenţie să li-o cerem cu hotărîre. să o facă; să cheme la ordin? pe aceice au uitat drepturile nnui popor, a cărui origină, nu eate mongolică ca a ungurilor. Ceice au conducerea ţării, .'ă ţină seamă de do­rinţele noastre şi să le facă cunoscute acelora, care nesocotesc pe fraţii noştri. (Aplauze prelun­gite).

D. general Drăgoescu, luând din nou cuvân­tul, prată ce gândesc ungurii, despre credinţa fra­ţilor noştri din Transilvania şi citeşte un articol în această chestie din ziarul unguresc „Budapesti Hirlap".

Se aclamă apoi următoarea moţiune: „Membrii Ligei Culturale secţiunea Craiova şi

cetăţeni Craiovoni, întruniţi în adunare generală extraordinară, astăzi 26 februarie 1912 spre a se consfătui cu toţii asupra situaţiei ce se creiază fraţilor noşfri din Transilvania, prin nelegiuita pur­tare a autorităţilor bisericeşti maghiare, faţă de tot ceeace este suflet românesc, persecutându-se pe toate căile limba şi credinţa strămoşească.

Ascultând expunerea făcută în cauză şi cu­vântările rostite de către membri adunărei, asupra faptelor duşmănoase şi barbare săvârşite de către autorităţile maghiare bisericeşti faţă de cei 16 elevi români seminarişti escluşi din seminarul ro­mano-catolic din Oradea-mare. şi aruncuţi noaptea pe drum, în t imp de iarnă; numai pentrucă au în­drăznit a vorbi româneşte.

Având în vedere că acest fapt unit cu toate cele multe de până acum, denotă intenţia făţişă a statului maghiar, de a nimici poporul românesc în Ardeal.

„Că tot astfel şi celalt fapt, dorinţa guvernu­lui maghiar de a creia o episcopie greco-catolică maghiară, t inde la acelaş scop, acela de a lua pa fraţii noştri dela biserica strămoşească, răpindu-le astfel limba cultului lor naţional şi forţându-i a se maghiariaza.

In consecinţă: „Adunarea, într 'un singur gând îşi manifestă

cu toată tăria dorinţa sa, ca guvernul nostru, t.ă ceară acolo unde trebuie, respectarea drepturilor naţionale, ale poporului românesc.

In acelaş t imp, adunarea protestează şi de­nunţă înaintea Inmei întregi civilizate, actele de intoleranţă şi asuprire a limbei şi credinţei stră­moşeşti, săvârşite de unguri, în contra fraţilor noştri din Transilvania, cu vădită tendinţa de des-naţionalizare.

„Iar faţă de ceice luptă, pentru menţinerea sufletului românesc — unul pretutindeni, şi drep­turilor strămoşeşti, adunarea privind cu încreder • lupta ce se duce de către cler, fruntaşi şi întregul popor, trimite salutul său frăţesc, tuturor acelora — tineri şi bătrîni, — ce luptă pentru păstrarea drepturilor fireşti ale unui popor credincios trecu­tului său şi îi asigură de o nestrămutată dragoste şi desăvârşită solidaritate a sufletului nostru in cauza naţională."

După citirea acestei moţiuni, aprobată de în­treaga adunare, d. vice-preşedinti arată că acea^iă moţiune se va trimite comitetului central al Lig-i Culturalo şi i-se va da o cât mai largă publici­tate.

întrunirea a luat sfârşit, la ora 6 jum. p. m.

..Apărarea Naţională" Craiova.

O rugare modestă, caro nu vă costă nici o oboseală dar Administraţiei noastre îi poate fi de mare folos. Administraţia noastră roagă pe toţi ceice târguiesc şi comandă din articolele anunţate In foaia noastră, — să-* amintească că

firma a cetit-o în ziarul „Poporul Român ' .

Adunarea generală a societăţi! bi­sericeşti române din Viena

Raportul comite tu lu i . Acest raport a fost făcut de d. prim-secretar

al comitetului dr. Mihaiu A. Popovici. Cu vervă caldă, în termeni virili, d. dr. Po­

povici arată că acest al 5-lea an al activităţii a fost cel mai rodnic şi ca el îndreptăţeşte credinţa într'o grabnică împlinire a planurilor noastre. Scopul societăţii îl scoate autorul în relief şi-1 de­fineşte: năzuinţa neşovăitoare de a zidi în Viena o biserică gr.-ortodoxă românească, care să asigure de sine statornicia păturei româneşti în privinţa cultului divin. In strânsă legătură cu aceasta, so­cietatea mai plănuieşte crearea unu internat pentru tinerii români lipsiţi de mijloace, fără deosebire de confesiuni. Aici oratorul scoate în evidenţa însem­nătatea Vienei ca centru cultural şi academic, în­semnătate care a câştigat în vremea mai recentă prin înfiinţarea unui seminar de filologio româ­nească, pe lângă universitatea din Viena, un eve­niment de-o rară importanţă îndeplinit prin între-venirea şi sprijinul d-lui Titu Maiorescu ministru de externe în România. (Comunicarea noastră o primeşte plenul cu ovaţiuni entuziaste). Prin cre­area internatului societatea socoate să înlesnească venirea tinerilor în Viena.

In anul acesta comitetul a delegat în două rânduri câte doi aleşi din sânul său, cari au pus în curent cu planurile societăţii, a tât lumea ofi­cială cât şi publicul cel mare din regatul român. Planurile noastre au fost îmbrăţişate cu căldură şi afară de sprijinul şi de ajutoarele imediate ce ni s'au dat, ni s'a promis un puternic sprijin din toate părţile. Pr ima delegaţiune a fost încredinţată d-lor dr. Lazar Popovici şi dr. Virgil Cioban.

A doua d-lor dr. Sterie Ciurcu şi dr. Virgil Cioban (preotul capelei de aici). Mulţumim aici încă odată acestor stâlpi valoroşi ai noştri şi ener­gicei lor sacrificări pentru interesele societăţei şi ale cauzei. Din aceste două călătorii, afară de an­gajamente serioase şi solvabile, odată d. dr. Lazar Popovici n e a adus opt mii de lei bani număraţi , iar d. dr. Sterie Ciurcu peste 12.000 lei. In a doua misiune a comitetului la Bucureşti s'a închegat pentru noi promisiunea de a ni-se acorda din par­tea statului 20.0000 lei, cari ne-ar asigura defi­nitiv M. S. regele Carol I, care în repeţite rânduri ne-a dat semne de prea înalta sa dragoste şi pro­tecţie a primit pe delegaţii noştri şi a răspuns ra­portului lor detailat că statul român ne va da mână de ajutor, pe dată ce guvernul M. S. împă­ratul Francisc Iosif I. nu va avea nici o nedume­rire în privinţa aceasta.

In vederea faptului că biserica proiectată de noi se închină memorirei iubileului de 60 ani al domniei M. S. împăratului Francis Iosif I, avem ferma credinţă că guvernul M. S. nu va avea nici o obiecţie contra, (adunarea arată mulţumiri fre­netice delegaţilor de faţă).

In sf. capelă provizorie ce o avem s'a oficiat serviciul divin în toate duminecile şi la sărbăto­rile mari ale creştinătăţii precum şi câte un te­deum la ziua naşterii M. S. împăratului Francisc Iosif I şi la 10 mai.

Capela a fost totdeauna plină, iar la festivi­tăţile mai de seamă credincioşii stau în antica­meră şi chiar în vestibulul palatului unde se află această capelă.

Aceasta e numai una din dovezile zelului public pentru acţiunea noastră şi pentru infabili-tatea întreprinderii noastre.

Interpretul comitetului exprimă apoi căldu­roase regrete în urma fostului păstor sufletesc dr. Virgil Cioban t ransmutat la Sibiiu, el accentuiază recunoştinţa ce se datoreşte acestui zelos preot şi membra al coloniei române din Viena şi reamin­teşte „serata de adio" aranjată de comitet în onoa­rea fostului nostru paroh.

Apoi salută în numele comitetului pe S. S. protopopul Pavel Boldea, care după o absenţă de şese ani se reîntoarce iar în sânul coloniei vieneze

„Să nn vinzi scump, dar să târgneşt i i e f t in" . Acesta este secretul succesului nostru.

Cui îi trebuiesc dar

mobile frumoase, ieftine şi b u n e •

S ă cerceteze pe

Székely és Réti fabricanţi de mobile

Marosvásárhely, Széchenyi fér nr. 4 7

Chiar în interesul lui propriu.

Alegere mare în tru-souri pentru mirese.

Vânzaxe în r a t e fără r idicare de preţ .

Pag. 6. „ R O M Ä N U L" Nr. 55—1912.

şi cu acţiuni foarte mişcătoare îmbrăţişează cauza noastră spirituală şi culturală. Tot odată se salută d. diacon M. Popescu pentru zeloasa asistenţă ce a dat-o serviciilor religioase.

Urmează enumărarea membrilor societăţii şi anume:

4 ctitori; 3 onorifici; 19 fundatori; 93 pe viaţă; 254 ordinari şi 63 extraordinari.

încordata şi neobosita activitate e comitetului 8 e vede din numărul considerabil al şedinţelor ţ i ­nute, din corespondenţa ce arată în arhivă 896 de acte intrate şi eşite, din catehizarea copiilor ro­mâni ca locuinţa în Viena şi din ajutorarea plină, de sacrificii personale şi intime a multor studenţi lipsiţi de cele mai elementare şi neapărate mi­jloace.

D. dr. Popovici aminteşte apoi, perderile sim­ţitoare pe cari le-a încercat societatea şi colonia în re-posaţii membri d. D. C. Alimănişteanu, vicar-general M. Călinescu, dr. Alexandru Popa, Dimftrie Mihai-lescu, dna Hermina dr. Maniu, dşoara Zoe B. Po­povici şi George Mosin. In semn de doliu aduna­rea se ridică în picioare. Ca în fiecare an s'a serbat şi ăstimp un parastas pentru odihna mem­brilor repauzaţi.

Revenind asupra ajutoarelor acordate dl p n m -secretar arată că aceste ajutoare s'au urcat la suma de 700 cor. Pe lângă aceasta se amintesc prânzurile gratuite acordate prin stăruinţa dlui dr. Ciurcu la opt studenţi, de către patronii a şapte restaurante din Viena.

Raportul se închee cu mulţumirile publice aduse sprijinitorilor şi binefăcătorilor societăţii şi a ideei ce o urmăreşte: Fondul religionar gr. or. din Bucovina cu 5000 cor. care, în urma unei pe­tiţii înaintate M. S. împăratului va spori probabil la 10000 coroane; s tatul român cu suma 4000 lei pentru serviciile bisericeşti aduse legaţiunei române din Viena. Românii din regat şi din monarhia austro-ungară prin listele înapoiate până acum cu suma de coroane 1302316 cor.

Din Raportul de casă pe al 5-lea an admi­nistrativ dăm aici:

Bilanţul făcut la 31 decemvrie 1911 st. y. Active :

I Bani depuşi . . . II Hârtii de valoare .

în Pretenziuni . . . IV Mobilár amortizat .

Suma:

cor. 5001929 „ 3149-25 „ 11871-55 „ 1287765 „ 77917-74

Bugetul acceptat pentru anul al 6-lea admi­nistrativ 1 9 1 2 1 3 .

S'a fixat la sumă totală de cor. 10350. *

Comitetul societăţii, conform realegerilor şi alegerilor prevăzute de § 18 din statutele societăţii s'a constituit din d-nii:

General Alexandru Lupu preşedinte, dr. St. N. Ciurcu vicepreşedinte, dr. Mihai A. Popovici secretar prim, Const. Nedelcu secretar II-lea, dr. Lazar Popovici prim casier, dr. Victor Roşea casier II, dr. Const. Mândrilă prim controlor, arhitect Cesar B. Popovits controlor II, P. S. protopop P. Boldea şi inginer Teofil Popovici. membri fără funcţie şi colonel Silviu de Herbay, consilier Da­niel Poliţia şi Oficial Nie. Sandulovici substituţi .

Conziliu de revizuire: d-nii dr. Cuparescu, dr. Mariu Stürza şi consilierul guvernamental Gheorghe Torna,

Tribunalul de arbitri: d-nii loc.-colonel Gr. Trailovici, căpitan Simion Iancu şi căpitan audi ­tor Adrian Nedelcu.

Baie de aburi pentru dame şi domni. In sca lda „Opre" s i tua tă pe p ia ţ a Tököly , L u n i a şi V ine rea p . m . în t re orele 3—6 stă ba ia de abur i la dispoziţ ia on. d a m e . P s n t r u domni e deschisă ba ia de abur i zilnic dela 5 d iminea ţa p â n ă la 1 ora d. a. Membr i c luburi lor şi a societăţi lor, mil i tar i , şi poliţia solvesc 70 fileri. Ba i a de abur i e t r ans fo rmată şi d in nou a r a n ­j a t ă . P r e ţ u l r edus la c u m p ă r a r e a alor 10 bi lete e de 8 cor.

Liiere Arte - Ştiinţe

Doina (Sfârşit)

I I I .

De Maria Cioban

I a ră s 'a făcut l u m i n ă pes te tot p â m â n t u l , încâ t l u m e a în t r eagă p a r e scă lda tă în o m a r e de foc! Ceriul era deschis , şi p r in v ă s d u h ia­r ă ş i cân tau înger i i imnu l măr i re i . P e o scară de flori coboară o zână mă ia s t r ă de o f rumu-seţă desăvârş i tă . Când puse ea piciorul pe p ă ­m â n t , toa tă firea se t rezi şi pe tot locul se aş te rnu sub picioruşele ei covor de flori, şi pe unde ea t recea , înfloriau sămzieni , c imbru şi bujor. Pase r i l e cântau , isvoarele h o h o t e a u ros to -gol indu-se pe a ş t e rnu tu l lor p rundu i t , ca n i ş t e copii sglobii şi răsfăţaţ i , şi începu în toa tă l u m e a a învia şi a zîmbi toa te .

D in u m b r a unu i tufiş de bujor se ivi u n fluture eu m u s t a ţ e l e suci te , care n u m a i decâ t g răb i n a i n t e a f rumoasei zine şi o pofti să- i sue pe sp inare .

Z ina a r u n c ă pe capul f iu turaşului u n frâu de aur şi apoi se aşeză pe ar ipele lui şi sbu ră cu el pes te lunci înflorite şi pes te pădur i în­verzi te şi se duse ră m u l t ă l u m e împără ţ i e , ca D u m n e z e u să ne ţie şi cât ai ba te în p a l m e a junse în o g r ăd ină care e ra aşeza tă pe a r ipa u n u i nor şi g răd ina aceea era toată , da r toa tă de au r şi cu flori de d i a m a n t e şi fel de fel de pet r i s c u m p e în toa te colorile, şi tocmai în ca­pă tu l g rad ine i e rau două isvoare , u n u l e ra d in care curgea tiuereţa iar d in ce la la l t nemurirea. A m b e l e i svoară e rau deapuru r i apr inse . Ac i Z ina descă leca şi u m p l u două ulcioare, apoi dete p o r u n c ă a sp ră f iuturaşului să sboare p â n ă la pa la tu l infinitului u n d e se opresc toa te vea­curi le .

F l u t u r a ş u l ascul ta po runca şi duse pe fru­m o a s a z ină pes te dealur i şi fpeste m u n ţ i , pes te r âu r i şi pes te m ă r i p a n ă a junsese Ia locuin ţa Timpului , care e ra aşeza iă în t r 'o p ă d u r e de t r a n ­dafiri.

I n mij locul acelei pădur i era u n pa la t de lăc rămioare ghiocei şi viorele iar covoarăle pe jos pe tot locul e rau ţesu te din iederă, t ămâ i ţ â şi „ N u m ă ui ta" . I n pa la t e ra u n moş albit do v r e m u r i culcat pe veacur i le t recu te . Văzându-1 f rumoasa zină îl cunoscu şi descă leca n u m a i decât , l ăsă f lu turaşu l să sboare pe la flori, iar ea se duse la m o ş n e a g şi s u r â z â n d vese lă îi p u s e m â n a pe u m e r z icând : „ A bă tu t ceasul să- ţ i împl ineş t i da tor in ţa da tă ţie de D u m n e z e u . P l eacă n u m a i decât să afli pe Do ina Í" Tresă ­r ind m o ş n e a g u l voi să în t rebe cine-i conturbă bă t r âne ţ e l e când Z ina ii în t inse ulciorul cu a p ă din izvorul t inereţelor . — C u m g u s t ă din ea moşu l , î nda t ă l u m e a să cu t r emură , bă t râne ţe le d i spă ru ră şi moşu l deveni un j u n e frumos şi voinic cu p le te lungi şi faţa ca b u j o r u l ; spr in­t en mlăd ios şi cu pr ivi re a rză toare , cum era pe v remur i l e de demul t .

.. Acum m ă cunoşti ?" — zise Zina, A ş a ? — Tu eşti dulce şi iubită t i n e r e ţ e ? E u sun t d r a g ă T i m p u i e ! --- dtir a c u m

a s c u l t a : D u m n e z e u porunceş te , să m e r g i de g r a b ă

să afli pe Do ina şi s'o duci pe la curţi boereşt i şi pă ta tu r i împără t e ş t i ca să o cunoască toţi cari se ţ in de n e a m u l ei, dar eu deosebire să o ara ţ i Crăiesei poveşt i lor , care a r a t ă m a r e d ragos te că t ră ea, p e n t r u care lucru D u m n e z e u t r imi te Crăiesei da r acest ulcior cu apă din isvorul n e ­muri re! .

P l eacă pe ş i rul munţ i lo r cari se văd din depăr t a re . Acolo e ia m a r g i n e a ţări i neamul Doinei . Cră iasa v ă va pr imi cu d ragos te şi acolo veţ i pu t ea ţ inea n u n t a voas t ră în dep l ină fe­ricire.

„Să mergi cu Dumnezeu Timpuie, şi sä umbli în pace!"

Rămâi cu bine scumpa mea prietenă — răspunse Timpul.

IV.

S'a dus, s'a dus Timpul, multă lume in împărăţie, peste văi şi dealuri, peste rîuri şi oceanuri şi cu mare greu a ajuns în ţara po­veştilor.

Doamne ce minuni mai erau pe acolo! Acolo rîurile şi isvoarele ştiau fel de fel

de poveşti, iar florile şi pădurile cântau cele mai frumoase cântece. Şi a fost aşa că din sara aceea de când a auzit Crăiasa cântecele acele frumoase în toate zilele venia la rîuleţ şi sta cu el de vorbă ascultând şoaptele lui cari veniau pe unde. — Şi undele acele ale rîuleţului i-au spus poveşti despre smei şi despre tineri voinici şi viteji ş i despre Zine cu părui de aur şi despre câte şi mai câte fapte năsdravene, dar mai în fiecare poveste îi spunea ceva şi despre Doina, şi undă după undă trecea spunând ceva nou, dar alergând eu ner^tâmpăr spre infinita cale.

Crăiasa le petrecea cu ochii până la pier­derea din vedere, apoi se adâncea în gânduri şi gândurile acele se ţesciu şi din pânza lor ieşiau tablouri frumoase şi cărţi minunate...

Şi-acum era adâncită în gânduri Crăiasa, nici nu băgă de seamă că rîuleţul ei striga în gura mare, că a sosit timpul care duce pe Doina pe la boieri, crai şi împăraţi, ca toţi să o cu­noască şi să-i deie cinstea cuvenită în ca­sele lor.

Ca trezită dintr'un vis, tresări Crăiasa şi când se uită împrejurul său tot pământul era scăldat în lumină şi flori — şi cântau isvoarele şi undele rîului, şi cânta iarăş pădurea, acele cântece dragi le cânta cari atât de adânc au pătruns în inima Crăiesei, şi iată mare minunea minunilor, că pe o aripă de vânt venia Timpul, ţinând în mână paharul eu sucul nemurirei, iar eu cealaltă ducând pe Doina de mână — şi dragii mei şi a lui Dumnezeu se opriră tocmai lângă Crăiasa, care când îi văzu şi când primi p a n o u l dela Timpul, o podidiră lacrimile şi după ce îmbrăţoşă şi sărută pe Doina şi se mi­nuna de f"'"museţile ei şi a portului ei, nu mai ştia ce să facă de bucurie şi o pofti în palatul poveştilor zicând:

„Veniţi, veniţi cu mine, las să vadă lumea pe Doina, să o asculte şi să o cunoască, şi sunt sigură, că ea numai cinste face nea aiului ei.„"

Şi acuma destul şi bine, dragii mei şi alui Dumnezeu zice, că s'au dus ca vântul de iute până la palatul poveştilor, şi zice, că Doamne, ce minunat mai era pe-acoîo, şi câtă mândreţe şi bucurie era pe tot locul. Şi daca s'au dus, s'a ţinut acolo o nuntă mare şi ve­stită, că erau acolo crai şi împăraţi şi domni de cei mari ş i boieri de cei pogani, şi zice ú toţi stau înmărmuriţi dc eAntecele ce veneau cu Doirm ; şi ştiţ. d-voastră cum e lumea, toţi vo­iau şâ ştie ce şi cum, de unde a venit şi a cui e Doina ?

Atunci zice, că s'a ridicat Timpul şi a ţi­nut o cuvântare de s'a dus veste şi poveste peste nouă ţări şi peste nouă mir i şi toţi s'au minunat de aşa lucru şi toţi şi-au luat la inimi şi au făgăduit să dee în casa lor locul de cin­ste Doinei şi apoi aşa închinând şi dorindu-i toţi vieaţă bună a ţinut nunta mai departe şi dacă mi-adue aminte, zice că şi acuma se aud glasurile acele de câteori se întâlneşte dor cu dor.

Dr, Balázs Emil Institut pentra consnitaţiuni medicale, TIMIŞOARA, filtru Palatu l MtrbL

Operează şi vindecă bol i de p ie le şi s e x u a l e cu razele Röntgen . Operarea polipilor şi a altor formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode e lectr ice d e v indecare . Massage eIectrice."Vin-

decarea bo l i l or d e beş ică prin electricitate.

Consultaţ lunl pentru operare şl bol i de p ie l e de la 8—9 ore a. m. şi dela 2 - 5 p. m

Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere eonfortate anume

flr. 55—1912. R O M Â N U L" Pag. 1.

Scrisoare din Roma Atentatnl la viaţa Regelui italiei

(Xota dela faţa 1oculuV

Borna —10 martie st. n.

(Dela roresp. nostru special). — Ir, dimineaţa aceea — joi. 14 martie — regele Victor Em armii al III însoţit de regina Elena, a ieşit la orele 8 din palatul regal (ii Quirinale) ca sa se ducă la Panteon unde zace corpul regelui Umberto, ta tăl său: în ziua aceea se face, în fie care an, o slujbă religioasă la mormântul lui Umberto. în amintirea aniversarei naşterei sale. Trăsura închisă în care era părechea regală, urmată de patru chiurasieri din gardă, şi-a urmat liniştit drumul, iar când a ajuns pe Corso (strada cea mai principală a Romei), din gangul unui palat s'a deslipit un tânăr ce se oprise în acel loc zece minute mai naiiite, a scos un revolver de calibru 9 şi a t ras de cinci ori în spre trăsura regală. Cele dintâi două cartuş n'au hat foc; al treilea a lovit pe maiorul gardei care galopa la portiera stângă a trăsurei, de partea re­gelui; nici al patrulea cartuş n'a luat foc, iar ai cincelea a rănit de moarte calul unui soldat din gardă.

Asasinul, numit Antonio D'Alba, a fost ime­diat arestat şi cu greu poliţia a pu tu t să-1 scoată din manile publicului înfuriat, care vroia să-1 lin­şeze pe loc : s'a ales numai cu capul spart în mai multe locuri; cu obrazii sgâriaţi; cu buzele um­flate de pumni, iar o ureche i-a fost c o m p l e t a ­mente smulsă.

Acestea sunt faptele, în simplicitatea ior crudă. Telegraful vi le-a comunicat încă din ziua împli-nirei lor, iar dacă vi le repet azi. este numai ca o Împrospătare a memoriei, în legătură ca cele ce va urma, în rândurile de mai la vaie.

Acestea s'au petrecut la orele 8 dimineaţa. La 8 şi jumătate veste? s'a lăţi t în toată Roma centrală şi a fost telegrafiată :;i j t răinâtate . iar la orele 9, în cete mai mărginaşe cartiere s'a aflat de odinsol atentat.

Cu atât mai neaşteptată s'a lăţit Jvorba, cu cit în epoca actuală. în toată Italia suflă un vânt puternic de patriotism, de >ubire r]e dinastie, de calde sentimente pentru armata ce se luptă colo departe, în Afr. nisipoasă; în epoca actuală. lu­mea aplauda când aude răsunând imnul regal, sa­lută cu respect când pe stradele oraşelor trec dra­pelele regimentelor, se descopere cu veneraţie şi cu simpatie când regele trece prin oraş, în fuga gră­bită a automobilului.

La început ştirea a fest primită cu o ridi­care din umeri, pe urmă, când a doua sau a treia persoană a confirmat veracitatea iei, fără însă să poată preciza detalii, atunci un fior de supremă şi justă indignare contra atentatului, a cuprins pe cei ce ascultau; şi cum dorinţa de a cunoaşte adevă­rul adevărat, şi mai ales de a cunoaşte detalii pre­cise cuprindea pe fiecare, a început atunci o fier­bere de nerăbdare printre populaţia Romei. Se aş­tepta cu o cea mai aprinsă nelinişte apariţia edi­ţiilor extraordinare ale ziarelor, şi în orele ce tre­ceau încet, această întârziere părea eternă.

In sfârşit, pe la orele 10 şi jumătate , a ieşit primul ziar „il Messaggero", t ipărit pe hârtie roz. conform convenţiei dintre ziare şi despre care con­venţie o să vă vorbesc cu altă ocazie.

Deseori, în vieaţă mea, am citit, ca cetăţenii vre-unui oraş, au smuls din manile vânzătorilor de ziare, foile cari aduceau ştiri mult aşteptate, dar nu am azistat la o astfel de scenă, decât nurnai când s'a declarat răsboiul între Italia şi Turcia în octomvrie din anul trecut, şi acum, în dimineaţa atentatului. Dar pe când declararea răsboiului era un lucru dorit de toţi, ştirile ce în dimineaţa de 14 martie le aducea „il Messaggero" publicului erau noi, sguduitoare, pline ue oroare ce provoacă In sufletul fiecărui om întreg, o acţiune mişelească, Intr'o clipă mii de foi roz, fură vândute; vânză­torii de ziare nemişcaţi lângă un felinar, cu o grţmadă de foi pu30 lângă ei, jos p9 trotuar, nu fineau decât să ia cu o mână banul ce li-se în­

tindea, şi -ă dea cu cealaltă foaia, şi cum nu pri­dideau să satisfacă pe toţi, lumea îşi lua singură ziarul, îi dădea monetn fără fă mai aştepte, ţi pornea binişor pe stradă, absorbiţi în citire.

A :n văzut în piaţa din faţa gărei, un spec­tacol neuitat. In piaţa aceea enormă, plină ele soare în dimineaţa acei-a veselă <i« primăvară, nu se vedeau decât sute şi sute de foi roz, palpitând în mâinile cetitorilor, cari sorbeau cuvintele impri­mate. Nimeni nu vorbea; toţi voiau sa ştie, şi nici chiar vânzătorii de ziare nu strigau, nu îndemnau lumea, nu-şi ofereau ziarul: emoţiunea produsă de mişelescul a tentat şi respectul către persoana Su­veranului, impuneau tăcere.

Şi după^e pr>ma curiositate a fost satisfă­cută, dupăce durerosul adevăr a fost cunoscut alunei o altă curiozitate s'a născut în sufletul po­pulaţiei Romei. S'a pornit lumea spre centru ora­şului, spre Corso, şi în faţa pulatului Salviati, din gangul căruia anarhistul a tras. grupuri, grupuri se formau, se discuta, se înfiera actul său nebu-natec. pe când alte grupuri se uitau pline de cu­riositate la o gaură din zidul palatului Doria. de peste dxum, făcută de glonţul care a lovit pe co­mandantul gardei.

Pe urmă, tot poporul, s'a adunat în piaţa palatului regal, şi — după obiceiul italienesc — cu lungi şi nesfârşite aplauze, a salutat pe regele său, care s'a arătat în balcon, împreună cu regina şi cu copii şi a mulţumit,

Am văzut locul în care comandantul garde', cel caro galopa la stânga trăsurei regale, a căzut în cap. de pe cal, cu toată greutatea corpului sau. Coiful de argint, i-a salvat viaţa, căci glonţul, în­tâlnind rezistenţa coifului, a deviat şi nu i-a pro­dus decât o rană relativ uşoară: zic doctorii de'a spitalul unde a fost úv.nspoi tat şi operat, că se va vindeca în două luni.

Am văzut cum negustorii îşi închideau pră­văliile şi pe obloanele trase lipeau fâşii de hârtie, po care era scris: „închis, ca semn de protestare în contra atentatului la viaţa M. S. Regelui" şi într 'o jumătate de cias, Roma a luat aspectul u-nui oraş în doliu, cu prăvăliile închise, lipsită de tramvae, cari se retrăgeau în depozite, cu f?ş :i de hârtie lipite pe giamuri: „ca protestare contra a-tentatului la viaţa M. S. Regelui."

oi am văzut cea mai sinceră şi grandioasă manifestaţie de simpatie ce o populaţie de 600.000 de locuitori ca a Rom-i, a făeut-o suveranului său salvat de pericol, când aproape jumătate din această populaţie a venit să se grămădească în piaţa palatului regal, aplaudând şi strigând „tră­iască regele". Ia apariţia suveranului şi a familiei sale. în balconul palatului.

Anarhia! Anarhia! Ce o fi având cu regele Italiei, cel mai de­

mocratic rege din Europa? I. T. Alinii.

Reforma militară în Reichsra-tul austriac

In reichsratul austriac azi sa continuat des-baterea reformei militare. Primii şi cei mai de frunte oratori au fost Bianchini (croat dalmaţian). Pogacnik (-sloven) şi Klofac (boem), fieştecare din­tre dânşii desvoltându-şi discursul din punctul său de vedere deosebit, însă în ce priveşte punctul esenţial al desbateni, — că cedarea la pretenţiile ungurilor, nu poate duce decât la slăbirea dualis-mnlui, — au fost cu toţi de acord.

Bianchini, excepţionează reforma, şi zice: „la mar ină nu se reduce timpul de serviciu nici prin acest proiect. Protestează în contra faptului, că la regimentele compuse d>n elemente slave, nu se aplică de fel ofiţ°ri slavi, ci să umple aceste posturi parc?, intenţionat, mai ales cu maghiari" . Oratorul se ocupă amănunţ i t cu stările anarhice din Croaţia şi condamnă atitudinea pasivistă a gu­vernului austriac faţă de aspiraţiunile Ungariei în Croaţia. Cere să se mai ia o dispoziţie nouă în proiect, care să interzică folosirea armatei comune pentru scopuri electorale, cum s'a întâmplat acum

la alegerile din urmă în Croaţia. Face propunerea ca să nu se pertraeteze proiectul până nn se va aduce la cunoştinţa camerei textul întreg al con­cesiunilor făcute Ungariei.

„Slavii de sud — zice oratorul — mai pre­tind, că guvernul austriac, să înainteze reichsra-tului nota dispoziţiilor luate de cele două guverne în chestia limbei de comandă, referitoare la ţările de subt coroana sftului Stefan".

„Croaţii totdeauna şi-au făcut datoria faţă de monarhie şi faţă de armată, deci — urmează oratorul — nu lăsaţi ca aceştia să fie recompen-zaţi pentru loialitatea lor cu aceea, că li-se calcă în picioare, cele mai sfinte dreptur i" .

Deputatul Pogacnik arată, că maghiarii se folosesc, de toată ocazia ca să restrângă drepturile majestatice. ca prin aceasta să slăbească şi relaţiile dualistice.

„Au descoperit o poveste — zice oratorul — că Austria ar voi să treacă cu armata în Ungaria. Cu aceasta au voit să-şi câştige numai simpatie pentru pretenţiunile lor nedrepte.

Urmează deputatul Klofac: „Suntem gata — zice oratorul — să votăm

acest proiect, însă dacă vom afla că pe la spatele noaste să vând cele mai sfinte drepturi ale fraţilor noştri, atunci să se ştie, că acei precupeţi vor găsi în faţa lor întreg poporul slav, din monarhia hab-sburgică. — Numai cu condiţia aceea votăm pro­iectul reformei militare, dacă guvernul va îndeplini pretenţiile maghiarilor referitoare la Umba de co­mandă, atunci cerem şi pretindem ca şi regimen­tele slave din Austria să se introducă, ca limbă de comanda limba slavă, care e folosită de soldaţii respectivi. Ce se dă maghiarilor să se dee şi ce-Ioralalte popoare din Austria, Să vedem atunci, că oare de fapt mai există limbă de comandă ger­mană".

Au mai vorbit deputatul creştin-social Gug­genberg, boemul Subrt şi deputatul Breiter.

INFORMAT1UNI f

Arad, 21 Martie n 1912. Mersul vrem ei

Institutul meteorologic anunţă : vreme moale, ploaie pe alocuri.

Prognostic telegrafic:: vreme moale, ploaie pe ülccurK

Temperatura la amiazi a fost de 12'6 Ceh.

Bursa d e cereale din Budapesta (După 50 klgr.)

Grâu pe aprilie Cor. H ' 4 3 „ „ maiu „ 1 1 4 3 „ „ octomvrie . . . „ 10'75

Secară pe aprilie . . . , „ 9.81 „ „ octomvrie . . „ 8.75

Cucuruz pe maiu . . . . „ 8 7 1 Cucuruz pe iulie . . . . „ 8 6 6 Ovăs pe aprilie . . . . „ 9"81

„ „ octomvrie . . . v 8'30

Felicitări şi adesiuni. Primim următoarele telegrame : Uela „Socie ta tea Macedo-Română". Bucureş t i . —• Noul comitet al „Societăţii

Macedo-Română" întrunit azi; exprimă nespusa sa bucurie, pentru împăcarea fruntaşilor ro­mâni din Ungaria, şi felicită din tot sufietul pe toţi bunii români, cari au contribuit la să-vârşir»a acestui fapt, de însemnătate vitală pentru fraţii noştrii dintre lisa şi Carpaţi.

preşedinte dr. Leonte. *

Cleveland-Ohio. — 2 0 0 0 români adunare pro­test Cleveland trimit admiraţie martirilor Orade. Preoţii: IJatiegan, Serbu, Pop, Pop.

*

primeşte şi execută ori-şi-ce fel de lucrări la clădiri, monumente mausoleuri în erice fel de stil. Liferează lucrări de marmură pentru mo-bilaturi. In urma modernului aranjament de fabricaţie, preţuri iefnine. Din depozitul meu bogat de monumente, in care efeptuesc vinderi în mare şl în mic liferez colegilor de branşe şi

obiecte singuratice. în praţul de fabrieă,

or Fabrica de granit, syenit industrie de marmoră şi ciselare de peatră a lui Braşov, str. Fântânei Nr. 50.

3 ag . 8. „ R O M Â N U V Nr. 55—1912.

Yc-ungstovn (America). Tinerimea româna din Youngstown-Ohio

şi jur trimite omagiile şi iubirea sa iluştrilor arhierei romani protestând contra asupritorilor limbii române.

* Şemni ţ . — Ne luăm şinoipartea din bucuria

damului. Trăiască solidaritatea. Trăiască împă­ciuitorii, Tinerimea academică din Şemniţ.

Personale . Prepositul şi vicarul capituiar gr.-cat., din Lugoş III. domn Ioan Boroş a petre­cut ziua de ieri şi azi în Arad.

Primim ştirea din Lugoş, că noul vicar al Haţegului este m. on. d. dr. Frenţiu.

Frăţ ie românâ-maghiară. Primim urmă­toarele :

„La petrecerea ungurească din 16 martie care a avut loc în Agnita au luat parte şi românii: Axente Lene (ba destul de harnic N. R.), notarii Bendorfean şi Mafteiu, învăţătorul Muntean, comer­ciantul Milea şi P. Crişan. Puneţi-i în foaie".

I-am pus şi-i şi felicităm, dacă în adevăr au luat parte la o aşa petrecere patriotică.

Suntem mândri că avem asemenea fruntaşi în Agnita ! învăţătorul poate să aştepte cu drept cuvânt mai multă consideraţie pe viitor dela con­sătenii săi, negustorii şă-şi vadă prăvăliile şi mai cercetate, iar notarii — Dumnezeu să-i ierte.

Arestarea fos tu lu i inspector al şcoale lor române din Macednnia la Borna. Ziarele din România publică, după o depeşă sosită din Roma, ştirea că acolo ar fi fost arestat d. Nicolae Tacit fost inspector al şcoalelor macedonene sub bănuiala de complicitate în atentatul împotriva regelui Italiei.

De altă parte ziarele „Vita", „Messagero", „Popolo Romano", spun că la perchiziţiunea domi­ciliară ce i s'a făcut de către poliţie nu s'a găsit nimic compromiţător.

Aceasta era de aşteptat întru cât d. Tacit e o persoană care a ocupat înalte situaţii în acţiu­nea naţională a românilor din Macedonia şi care e cunoscut şi de mare parte de diplomaţii şi consulii care. s'au perindat în Macedonia, ca un spirit ales şi cumpănit şi ca un bărbat inspirat de cele mai sincere simpatii pentru Italia, este mai presus de orice bănuială.

Suntem siguri că de îndată ce autorităţile respective vor obţine informaţiile ce sunt de ri­goare în asemenea cazuri, d. Tacit va fi lăsat. Credem că actuala neplăcere a d-lui Tacit provine dintr'o greşală regretabilă, pe care autorităţile ita­liene vor ü cele dintâi a o recunoaşte.

Greva şcolari lor în Croaţia ş i în Bosnia . Elevii mai multor scoale secundare din Agram, şi din alte oraşe ale Croaţiei s'au pu^ înainte cu 2 săptămâni, în grevă, din cauza pedepsei ce s'a dat camarazilor lor cari au manifestat contra volnicii-lor ungureşti. Cu scop de a acoperi această stare de lucruri care nu lipseşte de a fi penibilă pentru cei dela Budapesta şi pentru sateliţii lor, autorităţile şcolare au dat ordin să fie închise până după Peşti toate şcoalele medii din Agram, unde e cen­trul acţiunii. Dar s'au înşelat în speranţă că astfel se va potoli mişcarea: toţi studenţii croaţi şi o parte a celor musulmani dela liceele din Seraievo s'au solidarizat cu colegii lor din Croaţia şi au proclamat şi ei greva. Iar ceice prin samavolniciile lor au provocat starea de lucruri de care se revoltă chiar şi băieţii de şcoală, stau neputincioşi şi ruşinaţi în faţa acestor triste urmări a politicei lor insane.

ApeL Făcând şi anul acesta, de Paşti, o excursiune de studii în Italia cu studenţii din el. VII a gimnaziului nostru din Braşov, îmi iau voie a apela la simţul de jertfă a

fraţilor români mai cu stare, rugându-i, să binevoiască a contribui cu cât vreau, ca să se poată bucura de aceasta ocaziunea şi unii stu­denţi săraci, dar distinşi, cari ar merita să iee 'parte la excursiune.

Ajutoarele rog a se trimite cel mult până în 10/21 Martie. Braşov, 9/22 februarie 1912. Dr. Iosif Blaga, profesor.

0 p r o p u n e r e a lu i Návay. Ziarul „Buda­pester Presse" aduce ştirea că Návay are o pro­punere în chestia rezerviştilor supletorii. In rezo­luţie se face anume provocare la art. de lege 4 din 1848 în partea unde se vorbeşte despre re­strângerea dreptului de chemare a rezerviştilor.

Provocarea la acest articol are înţelesul, că coroana nu are dreptul de a chema rezerviştii când parlamentul este împiedecat de a desbate proiectul cu privire la recruţi. Návay voieşte să înlocuiască în rezoluţie acest art. de lege cu art. de lege 10 din 1867, după care dreptul disolvării camerei se restrânge, ca parlamentul din nou conchemat să poată vota atât bugetul anului viitor cât şi bilanţul din anul trecut. După formulă acest art. de lege apoi se întregeşte pe cale novelară, ca parlamentul afară de buget şi bilanţ să mai poată desbate şi proiectul cu privire la recruţi în a:elaş an.

Convocare. Membrii Remiméi femeilor române din Arad şi provincie sunt cu onoare invitaţi să binevoiască a lua parte la

Adunarea generală care se va ţinea duminecă la 11\24 martie ora 4 d. a. în localitatea Asociaţiunii cultu­rale aradane (în curtea bisericii catedrale).

Arad, 3\lv martie 1912. Sofia Be leş ,

vice-prezidentă.

Împăratul Germaniei în Viena. Wilhelm, împăratul Germaniei va sosi la Vena în jumătatea a doua a lunei martie. Curtea din Viena a fost rugată că cu această ocazie să se abţină dela pri­mirea oficioasă, fiindcă.-vizita va fi mai mult de natură privată. La 1, oră d. m. monarhul va da un dejun în onoarea : împăratului Germaniei, iar seara la 7 ore se va servi un prânz de gală. — împăratul Wilhelm îndată după masă va pleca mai departe prin Veneţia la Brion, unde se va în­tâlni şi cu moştenitorul de tron Franz Ferdinand. Din Brion va merge la Corfu, unde va petrece timp mai îndelungat.

Sălbăticie jandarmerească. Pe trenul ce duce dela Braşov spre Cluj, au voit să meargă la Cluj, 100 muncitori români. Cu toate că munci­torii aceştia aveau bilet de clasa III. nu au voit eă-i lasă a se urca în vagoane de persoană ci în cele pentru marfă.

Muncitorii români ştiind că odată ce au plă­t i t şi ei ca partea cealaltă a călătorilor, au şi ei dreptul să călătorească în vagoane de persoane şi aşa nu au voit să treacă în vagoane de marfă. La gara Ciucea însă, direcţiunea trenurilor ia aşteptat cu jandarmii, cari au provocat pe muncitori din nou să părăsească vagoanele. Muncitorii însă sau împotrivit din nou aşa că jandarmii cu baioneta în puşcă au dat atac asupra muncitorilor. Unul din jandarmi a străpuns pe muncitorul Stefan Bodiş, care de prezent zace pe patul de moarte în spitalul din Cluj. De sigur, că se va porni cerce­tare în contra muncitorilor români şi nu în contra celor ce au ordonat, ca muncitorii români, cari sunt şi ei oameni, să călătorească în vagoane pen­tru transportul animalelor. încă o icoană fidelă despre cultura din Ungaria.

Sinuciderea deputatului Emeric Szivak. Din Budapesta soseşte ştirea, că deputatul Emeric Szivak şi-a curmat viaţa cu un glonţ de revolver.

Din cauza unui morb învechit a plecat la Viena, ca să se supună unei operaţiuni. Intre staţiunea Trantmosdorf şi Göttendorf însă, din motive ne-expiicabile s'a sinucis. Deputatul Emerik Szivák a fost preşedintele camerei advocaţiale din Buda­pesta. El a fost şi preşedintele băncii de amorti­zare din Budapesta, dar din acest post şi-a dat cu câteva săptămâni mai înainte demisia. La banca aceasta s'a constatat incorectităţi, în urma cărora a fo>t o perdere de 2 şi jum. milioane cor. Poate, că aceasta este cauza sinuciderei.

Un ziar vienez despre Carmen Syha. Ziarul „N. W. Tageblatt" se ocupă azi într'un lung articol cu activitatea diverselor suverane în patria lor. Zirul scrie cu acest prilej următoarele asupra reginei României:

„O strânsă legătură cu poporul ei, urmăreşte cu tot sufletul ei poeta încoronată Elisaveta, regim României.

Pierderea unicului ei copil a făcui din ea o fire solitară. Şi afară de aceasta a avut de suferii multă durere, multe din bunele ei idei nu au fost luate în seamă".

Nenorocire într'o mină rusească. Din Rusia se telegrafiiază că o teribilă catastrofă minieră s'a întâmplat în mina Italianka. In urma unei explozii de gaz au fost ucişi peste 50 de lucrători mineri iar 23 fură grav răniţi . Mai bine de 100 mineri ar fi încă în mină.

Procurorul general a sosit la locul catastrofei şi a început o anchetă severă.

In urma acestei anchete, s'a constatat că no s'a luat nici o dispoziţie de precauţie aşa că di­rectorul minei a fost arestat. Şi cei ce s'ar mai putea găsi în viaţă nu sa pot salva în lipsa apa­ratele de salvare.

Deputaţ i din cler la s inodul eparhial din Arad. In 1-14 martie s'au făcut în dieceza Ara­dului alegarite deputaţilor din cler pentru sinodul eparhial. Aleşi au fost: Vasilie Beleş protopop (Arad), Demetriu Muscan adm. protopopesc (Chişinen), Pro-copiu Givulescu protopop (Radna), Roman R. Cio-rogariu protosincel (Giula), Ioan Georgiu protopop (Boroşineu), Iuliu Bodea administrator protopopesc (Buteni), Cornel Lazar protopop (Hălmagiu), dr. Traian Putici protopop (Timişoara), AugUstiii Hamsea arhimandrit (Vinga şi Birchiş), Mihak Pâcâţian protopop (B. Comloş), si Gherasim Sârba protopop (Chisătâu).

Praful de puşcă francez dela 1870. In 1870 — scrie un jurnal francez — un cetăţean din Eedrsuwler, din Elveţia franceză, găsindu-i* în împrejurimele fortăreţii franceze Belfort, a culeg un obuz căruia-i lipsea fititilul. întors acasă omul care credea, că obuzul e gol s'a gândit în ce mod l-ar putea întrebuinţa mai bine. la dat prin minte să-i puie o mănuşo de lemn în deschizătura fiti­lului şi să-1 întrebuinţeze ca un pibălog. Timp de patruzeci de ani rezboinicul obiect a servit drept unealtă casnică. Dar în sfârşit în 23 februarie tre­cut coada de lemn s'a rupt. Urmaşii cetăţeanului francez au alergat la ferarul să scoată bucata de lemn rămasă în deschizătură spre ai pune alta. Dar abia s'a introdus o varga de fer arsă spre acest scop că îndată o groaznică detunătură s'a produs, geamurile atelierului se sfărmară în mii de bucăţi. Cărămizile da pe acoperiş au sărit de­parte, cheia dela poartă a fost proiectată la câţiva metri.

Ca prin minune cei doi oameni au rămas neatinşi .

Concluzia, zice acelaş ziar este ca praful de puşcă dela 70 a fost bun.

Bectiflcare. In nr. de ieri, 54, din 7/20 martie, în articolul „Situaţia aromânilor în faţa alegerilor" coloana a 3-a s'a strecurat o greşală pe care o rectificăm astfel:

In loc de: „de fapt autoritatea acestui or­gan era platonică"'...

A se citi: „de drept autoritatea aeestui tr-gali era plafonică"...

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„KRISTÁLY" Gőzír isógyár, Kolozsvár, faî/wdrar.

Väpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma ds p§sîs 10 Gor,, paciiaíul sa retrimite francat.

Nr. 5 5 — 1 9 1 2 .

Hoţ de 6 ani. Carol Zetyik un băieţaş cât pumnul) abia de 6 ani a pus pe lucru poliţia. Eri înainte de amiazi, sdrenţurosnl băiat perdea vre­mea pe piaţa Tököly şi îmbia pe oamenii trecători sä cumpere un orologiu. înainte de a afla vre-un cumpărător a atras atenţia unui poliţist asupra sa. Poliţistul 1-a întrebat, al cui orologiu vrea el să vândă ?

— Al meu — răspunse Carol Zetyik cu o obrăznicie desfidatoare.

Poliţistului, i-a părut suspect cazul cu acest copil sdrenţuros, pe care apoi 1-a dus la poliţie şi 1-a cercetat serios. Copilul ia început a negat totul, dar după aceea a recunoscut că ceasul 1-a fu ret dela tatăl său. Pe tânărul hoţ îl conduse aeasă la părinţi, unde îşi primi răsplata după fapta sa.

Duelul în camera franceză. Deputatul fran­cez, abatele Lemire, a depus un proect de lege îm­potriva duelului. Provocarea la duel este pedepsită cu închisoare dela 6 zile până la trei luni şi de-asemenea imputarea faţă de cineva că nu a primit să se bată în duel.

Femenizmul în Franţa. Sufragetele fran­ceze au pornit şi ele mişcarea pentru emancipare. Procedeul lor este cu mult mai practic şi elegant decât al neastâmpăratelor englezoaice. Iată în ce constă, Liga pentru drepturile femeiei a distribuit o carte-postală petiţie.

Această carte poştală poartă pe o parte a-dresa preşedintelui Camerei deputaţilor cu indi­caţie scutirii de taxă poştală iar de cea de altă parte următoarele cuvinte: „Cerem dreptul de vot ji de eligibilitate pentru femei", sub care formulă pe­tiţionara va avea sa-şi spue semnătura şi adresa.

In dosul cărţii se află lista tuturor statelor tn care femeile au cucerit drepturile lor politice. In sfârşit lista se termină prin următoarea să­geată:

Dela 1789 franţuzoaicele aşteaptă Declara­ţia Drepturilor Femeiei.

Catastrofă pe mare. Compania Lloyd află din Eastbourne că vasul „Oceana", aparţinând companiei „Peninsular and Oriental Line" s'a tiocnit cu o barcă germană şi a început să se cufunde. „Oceana" avea pe lângă echipagiul său încă peste 40 pasageri. 4 pasageri şi câţiva oa­meni din echipagiu au perit. „Oceana" avea pe bord o sumă de 747.610 lire sterline.

Un vas de pescari francezi a adus la N e w -haven cadavrele a două persoane de pe vasul „Oceana". Sunt mulţi gravi răniţi pe bordul acelui vas. Dulgherul vasului a trebuit să fie su­pus operaţiunei amputărei unui picior. L a L o n ­dra au sosit 18 persoane abia îmbrăcate în graba fugei. După o comunicare a companiei „Penin­sular Company" numai şapte pasageri de pe vasul „Oceana" l ipsesc încă. Barca germană „Pisagua", care s'a ciocnit cu vasul „Oceana" a fost transportată la Dover.

F O I Ţ A Z I A R U L U I „ R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

Trad. de Senior (65) — Urmare —

— Cam, Mihail Semenovici'? Dar eu ţi-am (pus în conştiinţă, preţul cel adevărat; ce-i cu nepu­tinţă ecu neputinţă; d-ta cunoşti bine lucrurile; dar pentru d-ta, numai pentru d-ta, să mai adaog o jumătate de rublă.

— Ce sgârcenie! Măcar că eu nu-ţi cer mult — zise oarecum grăbit Sabakevici; o puşlama oare tut te înşală asupra calităţii, da, dar nu eu: îţi vinde gunoae în loc de suflete; ia mine e, te asi­gur, numai marfă aleasă. Dacă nu-i un meşteşugar, a tm plugar din cei mai sdraveni, un muncitor alei.... Dar gândeşte numai, iată, bunăoară, careta-ţul Mikletf; ăstuia nu i s'a întâmplat o singură dată să facă o căruţă mai proastă.... la el numai trăsuri cu arcuri, şi apoi ăsta nu-i lucru de Mos­cova, care sa-şi de duhul în douăzeci şi patru de ceasuri, nu, nu. ăstai lucru solid, haide! Şi notează că el singur tiveşte pe dinăuntru, lustrueşte pe din­afară. '

Cicikof se pregătea să observe că M'kleef nu mai era de pe lumea asta.... Dar Sabakevici era a-

„ R O M Â N U L "

— O puternică furtună se semnalează pe coasta maură a Marocului. Un vas de pescari sosit la Ceuta, povesteşte că un transatlantic italian, s'a înnisipat lângă golful Almanza şi e în m a r e pericol. Transatlanticul ar fi scoborît toate bărcile sale în mare dar ele au fost ră­sturnate şi toate persoanele din ele s'au înecat afară de una. Ceilalţi pasageri au rămas pe bor­dul vasului şi este cu neputinţă de a merge în ajutorul lor.

Birul ce lebri tăţ i i . Doi domni eşau dela opera din Paris. Unul dintre ei puternic cu barba şi părul negru, uitându-se cu oarecare ezitare* îşi căuta automobilu.

Un cerşitor îi arătă automobilu. In timp ce trăsura se oprea în faţa lui mai

mulţi vânzători de ziare îl înconjurară. Baroane zise unul, cineva mi-a dat o piesă

de cinci coroane falsă. — Iată un fiorin pentru mata. -— Dar cu mine ce faci, astă seară nu pot

face nimic, hârtia nu se vinde. — Şi ţie un fiorin. — Dar cu mine baroane, e rândul meu acum. -— Pofteşte şi tu un fiorin ca ceilalţi. Drace, zise însoţitorul omului cu automobil,

cunoşti lume multă. — Nu. Ei mă cunosc pe mine. Cum vezi

am frumoase relaţii. Omul cu automobilul era baronul de Roth­

schild. Ofiţer i ta l ian acuzat de înalta trădare.

Din Roma ni se anunţă: In Speza poliţia secretă a dat de urmele unui complot de spionaj bine or­ganizat, căreia i-a succes a pune mâna pe nişte documente foarte importante, referitoare la planul de acţiune a armatei italiene în răsboiul ce-1 poartă contra Turciei.

S'a descoperit că documentele au fost vân­dute de un ofiţer italian care ocupă de prezent o înaltă dignitate în armata italiană şi ia parte ac­tivă în acţiunea contra Turciei. Acest ofiţer a fost arestat zilele acestea în Speza.

Mascagni ş i regina Victoria . Mascagni se găseşte acum în Anglia. Cu aceasta ocazie se po­vesteşte următoarea întâmplare intervenită între el şi fosta regină a Marei Britanii.

într'o zi regina Vict r'a care îl onora cu înalta Sa protecţie îl rugă să cânte câte-va bucăţi alese din „Cavaleria Rusticana".

— Este o arie mai ales care mă încântă. Mascagni cânta preludiul. — Nu, nu zise regina. Mascagni cântă intermezzo. — Nu, nu e nici asta. Atunci cântă marele duo. Nu, zise regina impacientată oarecum, ia

să-ţi ajut puţin doar ţi-i aminti. Şi se spuse să fre­doneze o arie.

runeat într'un şuvoiu de vorbe; limba lui bătea ca lopeţile unei roate de moară; el era în toiul elo-cinţei.

„Şi Probka Stefan, dulgherul meu, îmi pun capul că nu mai găseşti un voinic ca ăsta. O pu­tere şi o statură de necrezut! De ar fi slujit în gardă, ştie Dumnezeu ce n'ar fi ieşit din el ia Pe­tersburg, gândeşte numai că-i un om de şase pi­cioare şi jumătate înălţime.

Cicikof din nou îşi deschise gura ca să ob­serve că Probka adurmise pentru totdeauna la pa­tru picioare sub pământ, dar Sabakevici mergea cu o repeziciune aşa de mare că nu era chip să-l întrerupi, şi trebuia să taci şi să-l asculţi.

„Şi cărămidarul meu Miluşkin un voinic care îţi construeşte o sobă, o sobă bună, în orice casă pofteşti. Şi cismarul Maxim Teliatmikof, care, dacă îşi bate pielea dimineaţa, îţi dă seara pere­chea de cisme, şi când face cisme, nu poţi, pe le­gea mea, decât să te uimeşti şi să-i zici un foarte mulţumesc; un om, după toate astea, care n'a dus la gura lui o picătură de rachiu. Şi Eremei Soro-kopleoh!.... ăsta face cât treizeci; el mergea să ne­gustorească la Moscova. Nu ştiu ce făcea, ce dre­gea şi se întoarce cu cinci sute de ruble la stă­pânul său. Iată, Iată, lume solidă ! aşa ceva nu-ţi va putea oferi un Pluşkin, spre pildăi A h ! ai mei

Dar dă-mi voie. dă-mi voie o clipă! — zise în cele din urmă Cicikof, scos din răbdări de un potop de vorbe, care părea a ee urma aşa până seara. Pentru ce faci d-ta adecă enumărarea asta

Era prologul din Paiaţa, opera lui Leon-cavallo.

Rcctifleare. In observaţiile noastre la scri­soarea dlui dr. Nicolae Olariu, s'a cules Ardeleanu în loc de Olariu (pag. 6. coloana II, rîndul pen­ultim).

Alegeri s inodale . Deputaţi mireni la sino­dul arhidiecezan în cercul XV Târnava s'a ales azi: dl Eugen Todoran, profesor seminarial în Sibiiu şi poetul dl Octavian Goga.

f Melánia Gozsdu născ. Diimtsa, văduva marelui mecenat şi fundator Emanuil Gozsdu a decedat joi, în Budapesta. Reprezentanţa funda-ţiune Gozsdu, aflându-se tocmai întrunită în se­siune ordinară în Budapesta, a luat cu regrete act despre acest trist eveniment, şi-a exprimat condolenţele prin sculare, a depus cunună pe si­criul decedatei şi a încredinţat cu participarea la înmormântare pe membrii domiciliaţi în Budapesta. Decedata a fost soţia a doua a marelui Gozsdu, cu care s'a cununat la 8 Ianuarie 1864. Prima soţie alui Gozsdu a fost văduva Anastasia Vulpe născ. Pometa. S'a cununat cu ea în 12 Iulie 1832. A murit în 2 Ianuarie 1863. Acum decedata Me­lánia Gozsdu, avea o rentă de 12.000 cor. la an, pe care i-o plătea fundaţiunna şi care de aici în colo revine fundaţiunei. Dorim adormitei în Dom­nul odihnă lină în sânul pământului'

Necrolog. Cu inima sdrobită de durere vă facem cunoscut tuturor rudeniilor, prietinilor şi cu­noscuţilor, că prea iubitul fiu, frate, cumnat, nepot unchiu şi văr Ioan Meten medic veterinar, după nn morb lung şi greu împărtăşit cu Sfintele taine a trecut la cele eterne în 16 martie 1912 la 11 oare seara, în etate de 27 ani.

Rămăşiţele pământeşti a b scumpului defunct se vor depune Bpre vecinică odihnă luni în 18martie d. a. la 3 oare în cimitirul gr. cat. din Bucerdea vinoasă. Dormi uşor scumpul nostru! Bucerdea-vinoasă (Borosbocsârd), în 17 martie 1912. în­tristată familie.

A v i z ! Fiecare român de bine, care ar fi lip î\ de maşini agricole, motoare cu benzin, ferârii arme, etc., să cerceteze firma româneasă Fraţii Burza din Arad, (Borosbéni-tér). Spri­jiniţi pe Români 1

N u m a i aemanţa Mauthner cumpără cei ce judecă bine, economii cari îşi înţeleg inte­resul şi grădinarii cu oarecare experienţă chiar şi atunci când altele ar fi mai ieftine, căci din practică se ştie că aceasta n u ar putea să fie decât în detrimentul seminţelor şi spre paguba cumpărătorilor.

x Grăbiţi şi cumpăraţi dela Korányi în piaţa Libertăţii, ghete , pălării şi alţi articoli de modă pe lângă preţuri enorm do ieftine, cari se vor vinde numai scurt timp.

a calităţilor lor? nu mai e nimica de folosit pe urma acestor oameni de treabă, fiindcă ei nu mai sunt. Un bolovan poate, în anumite împrejurări, să sprijinească un gard; nn mort nu face nici pen­tru asta.

— Ei, dragă Doamne, se înţelege că-s morţi. Da. sunt morţi... sunt morţi... dar, vezi d-ta, eu mă uit la vecini şi chiar şi la mine, la aceia, pe cari îi socotim ca vii... mă uit la ei şi-mi zic: Ce-ţi mai e şi cu oamenii ăştia ? Ăştia, domnule sunt muşte şi nu oameni.

—- Ăştia trăiesc cel puţin, ăştia slujesc; cei­lalţi sunt închipuiri.

— Ba de fel, ba de fel! eu te asigur că Mikleef era un om căruia nu-i găseşti uşor pere­chea. Ce închipuiri? poftim! un colos care n'ar fi încăput în odaia asta; o putere de piept, de spate şi de picioare cum nu întâlneşti la un cal... Fă-mi plăcerea şi-mi spune unde se poate găsi o închipuire ca asta!

Sabakevici spuse aceste vorbe din urmă pă­rând a se adresa deadreptul către Bagration şi către viteazul Kanaris atârnaţi de zid, cum se în­tâmplă destul de adesea oamenilor cari conversează ori discută, când unul dintr'înşii, deodată, fără de veste, se adresează unui al treilea care abia a in­trat, şi pe care adesea nici nu-1 cunoştea, din gura căruia el ştie bine, că n'are să aştepte nici răs­puns nici întrebare, dar asupra căruia îşi pironeşte privirile, totuşi, întocmai ca şi cum l-ar lua drept arbitru; se ştie, că cel nou, în asemenea împreju­rări, ceva cam încurcat la început, nu ştie în sfâr-

x Gustav Tátray — Oradea-mare, str. Rá koczy, prăvălia pentru elită, unde se pot cum­păra lucruri de mână, pentru dame precum şi ne­cesarii, cu preţuri foarte ieftine. Telefon 783.

x Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (lângă edificiul cel vechiu al teatrului). Pregăteşte pe lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat şi de magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat. Fiind în pragul proiectelor de reformă a învăţământului ju­ridic, e dorit ca top" cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advocaţială.

E C O N O M I E

Trusturi. (Urmare)

Trustul de carne lucrează pe s u b a scuns . Guve rnu l îl eau tă sub firma Raţional Paeking

' Company (Socie ta tea pen t ru nu t r i rea ra ţ ionala) , care după măr tur i s i r i le propr i i lucrează n u m a i cu 15 mi l ioane dolari , dar prin emis iune de bondur i d i spune de capi tal cu mul t mai m a r e . Direc ţ iunea , în frunte cu Armour, cons tă din 11 m e m b r i , cari p rovăd 75%, din p roduc ţ iunea de ca rne a Un iune i în t reg i . S ta toresc în comun pre ţur i le de c u m p ă r a r e şi vânza re , apoi salari i le munci tor i lor . Ac t iv i ta tea şi-o ext ind şi a sup ra nego ţu lu i de un t şi ouă.

I a t ă c u m descrie u n mar to r ocular a l no ­s t ru , d. V. E . Moldovanu ac t ivi ta tea unor so­cietăţi , vorb ind de oraşul Chicago :

„Tot pe s t r ada as ta (cea ma i l u n g ă din l ume) dai de abatoriul cel mai vest i t d in lume . S u n t societăţ i le uni te ale negoţu lu i cu ca rne . E!e a u în apus dela Chicago, pe în t inse păşun i , su te de mii de vite cornute , cari cresc liber, păz i te de păs tor i călăr i . Din aces te aduc zilnic la Chicago câ teva zeci de mii , la abator , u n d e le taie , ca rnea lor o p u n în g h i a ţ ă şi-o t r imi t cn mi i de v a g o a n e în toa te păr ţ i le Amer i ce i " .

„ P â n ă ce n u vezi, nu - ţ i poţ i da s e a m ă de felul cum se taie aici vi te le . Totul m e r g e cu maş inăr i i , încâ t vi tele în t ră vii pe o poa r t ă a fabricei şi sun t scoase pe ceala l tă poar tă , d rep t la vagoane , tă ia te , înghe ţa te , s tampi la te , pre ţu i te şi ad resa te .

„In ziua când a m fost acolo, s 'au tă ia t 28,000 boi, 53:000 porc i şi 43,000 oi, în t r 'o sin­g u r ă zi! Şi as ta m e r g e aşa , zi cu zi. P e s t e

şit ce să zică într'o afacere al cărui subiect nu-1 cunoaşte de fel, ori că rămâne pentru o clipă în­tr'o imobilitate cuviincioasă, până ce poate să scape din încurcătură.

— Na, — zise Cicikof, — eu nu dau mai mult de două rubl».

— Ei bine, ei bine! ca să nu zici că cer prea mult şi că nu ţ in să te îndatorez, să fie pe 75 ruble sufletul; cu 75 ruble hârtie, să lămurim! Şi asta numai fiindeă eşti d-ta şi fiincă ţin la prie­tenia d-tale!

— Ce o fi având şi asta, zău ? — gândi Ci­cikof; mă ia adecă drept un tâmpit ? Şi adaogă cu glas t a re : Ei iată ceeace are haz. par'că ne-am juca deababa oarbă. D-ta eşti, mi-se pare, un om cu destul spirit, ai maniere, cunoştinţa vieţii, nu eşti lipsit de pricepere; e vorba aici do un obiect, ptiu, ptiu, ptiu!*)*, care să fie dar valoarea acestui obiect? cine ar» t rebuinţă de e l?

— Aşa? ascultă numai, d-ta îl cumperi; e aşadară bun la ceva! D-ta îl cumperi; iar eu nu­mai cu prilejul ăsta îl vând.

La reflecţiunea aceasta a gazdei, Cicikof îşi muşcă buzele şi nu ştiu ce se răspundă. El începu a vorbi de împrejurări familiare şi de afaceri pe departe şi vag; Sabakevici îi zise scurt:

„Eu n 'am nici o lipsă să ştiu afacerile fami­liare ale d-tale; relaţiile d-tale sunt treaba d-tale personală şi nu mă priveşte de fel ca să le ştiu. D-tale îţi trebuiau suflete, eu consimţii să-ţi dau; te vei căi că nu le-ai luat pe acelea, pe cari ţ i-le-am recomandat.

(Va urma)

*) O ptiu, ptiu, ptiu, imitaţie a scuipatului precipi­tat ; se scuipă vorbind despre morţi, gândind la moarte, zărind un călugăr, şi cu toate ocaziile producând o idae de jale asta tulbură pe diavol care se învârteşte întotdea­una prinprejur când omul are gânduri sinistre.

„ R O M Â N U L"

20,000 măce la r i lucrează aici şi cu ajutorul m a ­şinări i lor dau ga ta a t â t a potop de carne , în fie­care zi. Carnea , t ă ia tă şi p regă t i tă , t rece d u p ă felul şi soiul ei, în diferite magaz ine . Sânge le îl adună , şi î m p r e u n ă cu oasele măc ina te , fac din el guno iu măies t r i t p e n l n i î n g r ă ş a r c a pă ­mân tu lu i . D in său fac luminăr i şi săpun . Pe lea o p regă te sc p e n t r u vânzare . Fac cârmiţi şi con­serve de carne , şunci, s a l a m ă si altele. Nimic nu se perde /'i'irâ folos. Abatorul acesta învâr te pe zi s u m e de mi l ioane şi tovarăş i i cari îl s tă ­pânesc au aver i ur iaşe . Cel ma i bogat şi în te ­meietorul abatorului aces tuia este Morris, un Eng lez şi Swifft, un Olandez . N u e t ren de pova ră în Amer i ca , să eu afli în el două trei v a g o a n e pe cari e scris nume le lui Morr is şi Swifft. S e m n , că m e r g e carne dela ei. Când vezi aces te curţi de abator , r ă m â i uimit şi te cupr inde respec tu l faţă cu is teţ imea de negoţ a s trăini lor , cari p r in cul tură şi s t ă ru in ţă sun t astăzi s tăpân i pe lume eu pu te rea banu­lui lor.

American Sugar Rainung Company sau t rus tu l de zahăr , înfiinţat în 1891 cu capital de 90 mi l ioanne dolari . A p u s m â n a p e mar i le rafinării a-flătoare. în Brooklyn, Boston, Je r sey-Ci t ty , Ncw-Or leans , Ph i l ade lph ia . Trus tu l p roduce 7 0 - 7 5 % din consumul de z a h ă r al Un iune i Havemeyer, fundatorul t rus tu lu i , ş i-a s ta tor i t în acţii „ne­î n s e m n a t a " previz iune de 10 mii . dolari .

Powder Company, t rus tu l prafului de puşcă şi al explozibilelor, controlează toa te fabriceîe amer icane de praf de puşcă şi de explozibile. Dapi ta lu l ~ 41 m ü i o a n e de dolari . Maiori ta tea acţii lor se află in poses iunea Iui Du pont de Reaumur, fabricant în Delaware .

General Electric Company şi Westing­house Machine Company s t ăpânesc şi con t ro ­lează aproape toate uzinele electrice din A m e ­rica. Trus tu l p r im lucrează eu un capital de 05 mi l ioane dolari . A m â n d o u ă în t iepr inder i le s tau în l egă tu ră s t rânsă .

United States Rubber Company, t rus tu l de cauciuc, a cupr ins aproape toa tă indus t r ia acestei subs tan ţe , eu un capital de 1.09 mil i ­oane dolari .

American Râvni Stores Company, t rustul de te rpent in , lucrează numa i cu 5 mi l ioane do ­lari , totuşs în curs de 5 ani a '.'.surpat toată in­dus t r ia terpent imilui , u rcând pre ţur i le cu 5 0 % .

Internationa! Paper Company, t rus tu l hâ r ­tiei, cu 35 mi l ioane dolari , a cucerit toată fa-br ica ţ iunea hâr t ie i de t ipar. Cu scop ident ic se formase Fiber and Manila Association, pe care t r ibuna lu l a desfi inţat-o în 1909 c o n d a m n â n d pe fundatori la a m e n d e grele .

Trustul îngrăşămintelor artificiale s'a format în 1908. Mai mul te fabrici de î n g r ă ş ă ­min te artificiale — după model european — s 'au const i tui t în cartel . D a r abia s 'a înfiinţat a l ianţa aceas ta , când Bonaparte, p rocurorul g e ­n e r a l de a tunci , a porni t proces cont ra ei, r e ­zul ta tu l căru ia a f o s t desfi inţarea t rus tu lui .

Multiple sun t manopere le , prin cari t ru ­s tur i le s'au făcut ant ipat ice popora ţ iuni i şi g u ­vernelor . Cea d in tâ i e monopol iza rea p roduc ţ i -unii , n imic i rea concurenţei , p r in ceeace t rus tu ­rile a jung in . .plăcuta" poziţie de a dicta, sau m a i corect de a urca preţur i le , d u p ă c u m p r e ­t ind in terese le lor.

Altele lucrează deghiza te sub m a n t a u a al tor firme, cum a m văzut la li tistul de carne , şi t rus tu l de cărbuni . Altele i m p o r t e a / ă marfă şi fac măr tur i s i r i false a supra cant i tă ţ i lor im­por ta te , pr in ceeace păgubesc fiscul. Astfel t ru ­stul de z a h ă r a cauzat fiscului daune de 13 mi l ioane dolari . Al te le pac tează pe ascuns eu fabrici diu s t r ă ină ta te . L a a l te le fondatorii îşi f ixează proviz iuni oribile etc.

D in aces te consideraţ i i economice şi de al tele de ordin politic, au avu t loc desele in te r ­venţ i i judecă toreş t i şi ale guverne lo r , con t ra gospodăr i i lor monopol is te ale fa imoaselor aso­ciaţii. Şi cu d rep t cuvânt . Căci î n . t i m p ce co­rifeii in te rpr inder i lo r au deveni t mi l iardar i , m a ­rea m u l ţ i m e a consumator i lor s imte a m a r lup ta p e n t r u ex is ten ţă .

I a t ă une le in tervenţ i i judecă toreş t i : Membr i i direcţ iuni i t rus tu lu i de te rpont in

au fost judeca ţ i la câte 3 lun i t e m n i ţ ă şi câte 1 1500 5000 dolar i a m e n d e în bani . j

A m e n d e eno rme a avu t să p lă tească t ru - j s tul de zahă r . ; Mai mul ţ i amploia ţ i de v a m ă j

Nr. 55—1912.

despre cari s 'au cons ta ta t că au s tat în servi­ciul t rus tu lu i , au fost desti tuiţ i şi judecaţi la t emni ţă .

Cont: a t rus tului de .petrol s 'au făcut multe procese. P r in 1908 t r ibunalul din Chicago l'a a m e n d a t eu 20 mi l ioane dolari pen t ru abuzuri d e refacţii pe calea ferulă. Din motive tehnice t r ibuna lu l s u p r e m a anu la t sen t in ţa . Nu peste m u l t s'a pus Ia cale p rocedura judecătorească, în So. St. Pau l , Minn , pen t ru dizolvarea tru­stului . Cauza a a juns ia t r ibuna lu l federal su­p rem, care la dor inţa guvernu lu i a decretat ur­gen ţa în ianuar ie 1910. Dar sen t in ţă nu a pu­tu t rosti in g rabă , căci 3 judecă tor i au demisi­onat din diferite mot ive , iar cei ß rămaşi nu au găs i t de cuvi inţă ca în o cauză aşa de impor­t an t ă să decidă în consil iu m a n e . S'a întregit ul ter ior . P e la mij locul anu lu i 1911 Standard Oii C o m p a n y e c o n d a m n a t ă nu atât. pentru tend in ţe le monopol i s te , cât mai m u l t pentru mij loacele apuca t e . T r ibuna lu l s u p r e m a stato­rit că metode le t rus tu lu i pen t ru n imici rea con­curenţe i în mul te cazuri au fost inadmisibile. Ascuţ i şu l sen t in ţe i se înd reap tă cont ra acestor p rocedeur i inadmis ib i le .

De mul t t imp du rează si ost i l i tatea por­n i tă con t r a t rus tu lu i de oţel. P â n ă azi nu e t e r m i n a t ă .

Nimic i rea to ta lă a t rus tu r i lo r va fl grea, dacă n u imposibi lă . D a c ă proeedeur i „inadmi­sibi le" se pot s is ta şi r e p r i m a : organizarea in­dust r ie i n u se poa te c u r m a şi nici n u ar ii ra­ţ ional să o curmi . De faptul aces ta îşi dau per­fect s e a m ă guverne le şi jus t i ţ i a amer icană . Prin d i s t rugerea t rus tur i lo r s 'ar p roduce o derută, devalvaţ ie , revoluţ ie în v ia ţa economică a ame-, r icenilor, emu nu s'a ma i văzu t de când e lu­mea . In uriaş.- ie în t repr inder i sun t interesaţi nu numa i magna ţ i i şi plntoeraţ i i americani , ei şi mi l ioane de < vis ţenţe miei. Pr in doborîrea celor mar i s 'ar turti şi cei nuci .

(iavr. Todică.

(Xn. urma.)

T e a t r u l Apolo. Azi, joi, teatrul Apollo va prezenta următorul progam foarte atractiv:

1. Petersburg (admirabil tablou din natură). 2. Tablou amuzant. — 3. Jertfa mizeriei (dramă americană). — 4. Alpü salzburgién! (tablou pe na­tură). — 5. Diavolul în cut'.e (amuzant). — Súnge sicilian (dramă ţă.ănească senzaţională în 2 acte). 7. Pali în institutul de creştere (amuzant).

Preţurile locurilor: Lojă, de persoană 1 cor, Loer îfzervat 1 cor. -— Lotul I 80 (ii. — Locui 11 60 fii. — Locul III 40 fii. - - Locul IV 20 fii. -

Orhestră proprie. — Garderoba. începutul repezntaţiilor d. a. dela orele 2

şi jum.—11 noaptea.

POŞTA REDACŢIEI

/. 1'. Gherla. — Gro.-'s-Osterrcch, Wien — e destul.

Dr. Vasi le Moldovan. — D. dr. I. Brosu. Berlin—Charîotenburg. Bieibtrenstrasse 4.

D. Mera — Siria. A partidului naţional.

/ . 7. Almas — Deák Ferene-u. Arad.

T. D. în Cristur. — Noi n'am primit nimic. Foarte greşit eşti dacă crezi că noi îi ocrotim pi domnii noştri. Dimpotrivă ne pare bine când ni-i daţi pe mână pe păcătoşi, dopa cum iarăş ne bu­curăm când aflăm lucruri bune despre ceilalţi. Scrie-ne.

Dionisie Luca — Mikes. Societate de tem-peranţă există în Ticvaind-mare. comitatul Caraş-Severin. Adresează-te oficiului parohial. Sa mergi' înainte şi să nu te temi de nimic.

Nemo. — Mulţumiri. Nu-ţi perde nici-odatâ firea cu care iu-a dăruit Dzen.

Ucdiictoi fcajjoiiaaíjil: Aíaú&biu íliuULÚgUa.

Nr. 55—1912. R O M A N U L Pag. 11

Un scr i i tor află aplicare în cancelar ia subscrisului pe lângă condiţiuni favorabile.

D r . E n e a A n d r e a , adv. Nocr ich—Uj egyház.

Un candidat de a d v o c a t află aplicare m o m e n t a n ă în cancelar ia sub­scrisului.

D r . S t e f a n C h i r i l o v i c i u advocat.

Ilia-Murăşană, (Marosiiiye).

J V v i s a Atragem atent turcea On. publ ic romănese asupra hote lu lu i „Concordia" din Lugoş

Caut

un c a n d i d a t de a d v o c a t D r . Ş t e f a n R o z v á n y

advocat, Marosillye.

D Messer Károly şi-a mutat

cancelaria advocaţială în cancelaria dlui dr. Schwartz Jenő.

Szabadság-tér nr. 17.

P p i m u l d L e p o s i t p o m â n e s c dLe

al profesoral ui de muzică T. POPOVICI în Siblin s t r ada Oisnădiei nr . 7 (vis-a-vis de otelul „ împăra tu l r o m a n " ) , aranjat cu i n s t rumen te din cele mai bune fabrici. împache­tarea şi t ranspor tu l sun t gra tu i te .

Prospecte şi informaţii se dau gra tui t .

„ M A G Ú B A " institut financiar In Şimleu (Szilágysomlyó).

C O N C U R S . „MĂOURA" institut financiar în Şimleu

(Szilágysomlyó) prin aceasta publică concurs pentru ocuparea

postului de comptabil având reflectanţii a-şi dovedi evalificaţiunea ob­ţinută şi practică câştigată.

Terminul concursului e până în 15 Aprilie a. c. st. n.

Cererile se vor adresa subscrisului. Salarul pentru primul an de probă e 1600

cor. Postul se va ocupa în 1-a Mai a. e. st. n. Din şedinţa direcţiunei inst. financiar „Mă­

gura", ţinută la 8 Martie 1912 st. n. Din încredinţare :

Dr. C. Meseş ian, jurisconsultul inat. „Măgura"

în Şimleu (Szilâgysomlo).

de pălării moderne pentru dame în Arad Am onoare a aduce la cunoştinţa bună-voitoare a m. st. doamne din loc şi pro­vincie, că mi-am deschis în edificiul „Cru­cea Albă" din Arad str. Deák Ferencz

= prăvălie de pă'ării moderne pentru dame = cu cele mai noui reviste pentru pălării moderne de dame. In urma experienţii fă­cute în patrie cât şi în străinătate mă aflu în plăcuta poziţie, de a putea oferi mult stim. cumpărători în orice timp cele mai elegante pălării şi pe lângă preţurile cele mai moderate. —— •——-———— Pălării de doliu atât gata cât şi la comandă se pun indată la dispoziţiei ! ! Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin.

Cu toată st ima: A D É L . L O V A S Y .

I I L 1

M A X I M I . V U L C U A R A D , Strada Fábián László n-rul 5 — 6 .

f a b r i c a n t de : m a ş i n i :

T e l e f o n n r . COS.

I •

• •

Schimbarea loconiobilelor de treerat, sa umble singure, o eieptuesc în preţuri moderate, după sistemele cele mai prac­tice şi cunoscute cu lauţ, cu roate şi cu

transinission.

Totfelul de maşini pentru agricultori, precum: pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de secerat, băţoase complete de treerat cu aburi; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez totfelul de mori cu abur, motoare sau mori de apă, joagăre sau ferestreu, ţiglărie şi alte stabilimente mechanice-tehnice după cele mai noui ş i mai moderne şi bine recunoscute sisteme. Á se adresa la 2 firma M Ä X I M I . V U L C U Arad, strada F a b i a n László, (lângă gara mare). : :

Se caută o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

r 3 1 1 1

Pag. 12. R O M Â N U L Ni 5 5 - 1 9 1 2

Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. dame din loc şi provinţă că mi-a sosit pentru sezonul de primăvară şi vară

totfelul de pălării pentru dame d i n P a p i s s i V i e n a .

. Primesc transformări de pălării pentru dame.

Pălării de doliu totdeauna am la dispoziţie. Roagă binevoitorul sprijin:

A M T M A N N M .

La moara de apă cu sul a lui Záray Ödön (aproape de „Gyeptér") so primesc orice comande pentru măcinatul fainei de casă şi urluitul nutreţului în calitate neex-eepţionabilă.

Prenotări se pot face în strada Bercsényi Miklós nr. 2.

GYAPJaS L A J O S maestru zidar diplomat

A R A D , str. I l l é s nr. 38. (Casa proprie).

Primeşte orl-ce lucrări

: în branşa aceasta. :

Face şi execută planuri

de zidiri pe lângă preţu-

ţuriltt cele mai moderate.

Cine voieşte

rachie curată să se adreseze direct la firma cea

mai mare românească

Creciun & Voda din Lugoş,

care dispune de căzănării mari proprii în Bănat şi Ardeal.

POLACSEK H E N R I K , 8 S X r

Budapesta VIL, Nagymezőutca 31.

Recomamdă fabricatele aale pregătite din lemn de prima ealitat«, ca bile pentru popiei Lingnuna-Sanctum, apoi ar­ticole pentrm aranjamentul cafenelelor, precum: bile, da-curi pentru biliard, şahuri, domino, rame pentru ziare, în preţuri foarte moderate Totodată iau în întreprindere totfelul de reparaţii în branşa mea, î» preţ mie. Coman-

dele din provincie se eieoutä prompt şi solid.

II

II

BINETH IGNÁCZ ARAD, Szabadság-tér nr. 15.

Atrag atenţiunea on. public şi recomand magazinul meu bogat asortat cu tot felul de pielării din patrie şi străinătate. Comandele din provinţă se execută prompt şi conştiinţios. Pregătesc părţi supe­rioare moderne pentru ghete.

Telefon nr. 828.

r PRIMA FABRICA de MOBILĂ In VARŞEŢ L E O * i i i . S C H O L Z

PROPRIETAR: Văduva HUGO A P F E L B A U M

GEL MAI MARE DEPOSIT DE MOBILA ÍN UNGARIA DE SUD.

CALITATE PRIMAI - PRODUCERI PROPRII P R E Ţ U R I M O D E R A T E .

V A R Ş E T STR. ( « D I M E R

L KTo. XX ş i x e .

(TÁRSUL LEMNELOR). - ÎNTEMEIATĂ U 1835. m

A 4 Cele mai bune o m o l o a g e Cele mai solide şi Unraorlnaie* cele mai moderne J U V a e r i C a i e atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă chezăşie de 1 0 ani cu preţuri ieftine, lifereazâ cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă

îu întreagă Ungaria

rauswetter János orologier în Szeged.

Catalog cu 2000 chipuri, se trimite gratuit. Notei, eă numai aceia vor primi catalogul gratuit, cari 11 cer cu provocare la ziarul .Românul" (aá. swria că au cetit anunţul în „Românul). Corespondenţele se fac, în

limba maghiară, germană ţi franceza.

ß I

a

•c

Licitaţie concesionată d e autorităţi

Sándor ARAD, (Palatul teatrului).

Telefon nr. 10.

Vinde în cantităţi mari şi pe preţuri foarte re­duse articole de : :

calitate bună Cu bani gata va avea rara ocaziune a-şi procura orice pe pre­ţuri ce se vor stabili prin învoială obiec­

tele ce ar dori.

Săptămâna, aceasta «lau­dele şi cordele ce au mai rămas.

Vânzarea nu va ţ inea decât scur t t imp.

o

4

:i 23 metri pânză 6 —6 -50, 7—7'50. |

e n V a 3

Calitate corespunzătoare ori cânii scop.

•Ţiîoirjri Schrott de toate c"'.'V-ţde, albituri pentru masă, m . t -saie şi şervete cu preţuri scăzute.

Pardesiu pentru dame 7 50 ii 7) li. Se găsesc de toate euiorile.

Pelerine pentru fete începând dela 2'50 fl.

Rog priviţi galantarele mele.

Nr. 6566/1912 Maitie 3.

Se aduce la cunoştinţa generală că în zilele notate mai jos ora 9 dimineaţa se va ţine la Pirotechnia Armatei licitaţii publice pentru aprovizionarea materialelor arătate în alăturata notă. Licitaţia se va ţine în conformitate cu legea comptabilităţii publice.

Doritorii de a concura pot lua cunoştinţă de caetul de sarcini în toate zilele de lucru dela ora 8 până la 11 "30 a. m. şi dela 2 până la 5 p. m. afară de Sâmbetele după amiază.

Concurenţii odată cu depunerea ofertelor vor trebui să depună şi garanţia de 10% din valoarea furniturei, având în vedere că ofertele trebtiesc întocmite pe serii de materiale eu arătarea în parte a cantităţilor şi cu preţul unitar şi total, spre a se înlesni comparaţiile, cunoscând că se pot primi oferte şi pentru mai puţine feluri de materiale din serie sau chiar numai pentru un singur fel.

Supra oferte nu se primesc. Nu se vor lua în seamă ofertele cari vor conţine alte condiţiuni decât cele prevăzute de caetul de sarcini şi prezenta publicaţie. Ofertele neînsoţite de garanţia suficientă se vor considera ca neavenite. Garanţia se poate depune în numerar sau în efecte până Ia suma de lei una mie, iar dela această sumă nu se va primi deoât în re-

»ipisa Casei^de Depuneri şi Consemnaţiuni.

N O T A de licitaţie ce se vor ţine la Pirotechnia Ar­

matei în zilele mai jos notate. 19 Martie 1912

9020 buc. tablă albă pentru agrafe (40 la ladă). 20 Martie 1912

43 pac. nituri de fer. 24000 nituri de fer pentru ferestrău. 45 kgr. sârmă de oţel dela 2 până la 5 m/m. 92400 buc. şuruburi de fer pentru lemn. 30 kgr. cuie de sârmă. 7 pac. ţinte de fer. 1400 buc. nituri de aramă. 16 kgr. sârmă de alamă. 118 buc. pânză de ferestreu pentru metal. 3 buc. tocile de smirghel. 712 metri pânză de ferestreu. 26 kgr. 400 gr. sârmă de oţel coardă de pian. 30 buc. pânză de ferestreu pentru ciasornicar.

.60 kgr. sârmă de oţel în vergi drepte de 3, 5 m/m grosime.

21 Martie 1912 682 buc. burghie spirale diferite 95 „ „ „ pentru lemn.

320 „ „ „ de 5 m/m. 8 „ cuţite circulare.

1000 bile de oţel. 342 buc. ferăstrae circulare.

X 28 Martie 1912 8552 buc. pile diferite dimensiuni. 110 „ „ de carbo rundum. 825 pile de ciasornicar.

1266 „ de ferestrău.

30 Martie 1912 MM0 kgr. cox metalurgic.

SI Martie 1912 5 mc. 200 scânduri de brad. 130 buc. doage de stejar. 68450 kgr. lemne de fag. 56980 kgr. rumegătură de brad. 15 buc. lemn de corn.

2 Aprilie 1912 97831 kgr. plumo. 4050 kgr. antomoniu. 587 kgr. 500 gr. tablă de stanit pt. capse. 45 kgr. cositor.

Ia parte numai Casele invitate special. 3 Aprilie 1912

9243 kgr. alamă. 256 kgr. alamă în bare de 7, 5 m/m. 1100 kgr. aramă pură. 521 kgr. aramă în bare. 305 kgr. tablă de aramă de 1, 5 m/m. 900 kgr. degetare de aramă pentru cămaşa

glonţului de revolver. 186 kgr. tablă de aramă de 1 m/m. 143000 kgr. degetare de alamă pt. tubul Md. 93. 2400 kgr. degetare de alamă pt. tuburi de re­

volver. 10594 kgr. benzin de alamă pentru capse lat

0, 7 m/m gros 0, 38 m/m. 10 m. ţeava de alamă de 22 m/m.

Ia parte numai Casele invitate special. 4 Aprilie 1912

10 buc. retorte de oţel. 5 Aprilie 1912

43000 kgr. benzi de oţel pt. încărcătoare. Ia parte numai Casele invitate speeial.

7 Aprilie 1912 1825 rot. madipolon. 1275 mt. americă groasă. S57000 mt. şiret alb de 10 m/m lat. 8855 bus. lavete.

0 kgr. 500 gr. bumbac deslânat. 40 mt. pânză de dril de 120 m/m lat. 11 kgr. 500 gr. aţă de mătase. 45 buc. mosorele aţă de însăilat. 1006 organtin de mătase. 720 mt. şiret gris de 25 m/m. 2 kgr. 250 gr. aţă nitrată. 46 per. mănuşi de piele. 4725 per. mănuşi de bumbac.

10 Aprilie 1912 328 kgr. valvolină. 577 kgr. său topit. 170 kgr. vaselină albă. 1235 kgr. vaselină galbenă. 4323 kgr. untdelemn. 2773 kgr. săpun ordinar. 1150 kgr. săpun de glicerina. 45 kgr. unsoare consistentă 210 kgr. hidrol. 10 kgr. vopsea roşie (Pucsină). 1895 kgr. ulei mineral. 45 kgr. ceară galbenă. 3 kgr. 800 gr. unsoare pt. maşini. 5 kgr. vopsea ţinober roşie. 1700 kgr. ulei de rapiţă.

11 Aprilie 1912 68 kg1". 500 gr. terpentin. 186 kgr. 400 gr. şelak în tăbliţe oranje. 8 cutii tibişir în cutii. 11 kgr. tibişir în 1 bucăţi. 713 kgr. 230 gr. clei ordinar! 462 kgr. clorat de potos. 1050 kgr. 500 gr. scrobeală albă. 2765 kgr. acid azotic. 8634 kgr. acid sulfuric. 875 kgr. 500 gr. sodă caustică. 1500 kgr. bisulfat de sodă. 193 kgr. 800 gr. mercur 250 buc. tibişir albastru. 960 kgr. amoniac. 128 kgr. parafină pură. 409 kgr. 200 gr. sulfura de stibiu. 25 kgr. gumi mastic. 15 kgr. gumi şandorak. 19 kgr. gumi eleni. 4 kgr. 600 gr. gelatină. 33 kgr. colofoniu. 1 kgr. ţipirig. 9 kgr. borax. 4 kgr. carbonat de amoniac. 640 kgr. acid colchidric. 5 kgr. prusiat de potasă. 3 kgr. salpetru. 20 Kfr. federvais. 0, 250 gr. gumă arabică. 16 kgr. nigrosin. 3 kgr. negru de fum. 4950 kgr. clei de palute rusesc. 10 kgr. glicerina.

13 Aprilie 1912 1777 kgr. bumbae de şters. 8872 buc. pânză de smirghel. 89 kgr. 100 gr. praf de smirghel. 236 kgr. 800 gr. sfoară de legat. 27 kgr. cânepă. 2146 kgr. alcool cu aldeidă. 2745 kgr. alcool cu şelak. 63 kgr. sare ordinară. 175 kgr. sticlă veche. 0 kgr. 600 gr. bureţi p t şterg. 3 kgr. vată. 7000 kgr. petrol regal. 8900 kgr. hârtie veche.

14 Aprilie 1912 4455 bue. periuţe de verniaet. 91 bue. pensule diferite păr i e pore.

82 buc. pensule late pt. încărcătoare. 24 buc. pensule pt. fulminant. 30 buc. perii pensule păr de cămilă. 29 buc. pensule rotunde. 117 buc. pensule pt. maşini. 55 buc. perii pt. şters încărcătoare. 35 mt. perii sârmă pe curea. 90 buc. pensule de zugrav. 20 buc. perii late de 120—140 m/m.

16 Aprilie 1912 5783458 etichete diferite.

18 Aprilie 1912 5 mt. hârtie de calk. 1245 coaie hârtie de filtru, 44 kgr. hârtie de gloanţe. 62810 coaie hârtie galbenă subţire. 172 kgr. hârtie albă coaie mari. 100000 coaie hârtie neagră 65/96 cm. 6 kgr. 250 gr. tuş negru chimic. 15 buc. tampoane metalice pt. tuş. 130 coaie hârtie vegetală. 11 coaie hârtie turnesol. 300 buc. creioane roşii şi albastre. 93137 kgr. carton galben. 150 kgr. carton lustruit. 4000 kgr. carton pt. siluete. 130 buc. carton pentru capace. 80 kgr. carton pentru rachete.

19 Aprilie 1912 5000 buc. cărămidă refarştară. 8000 kgr. pământ refractar. 1000 buc. dale de bazalt . ' ' .

20 Aprilie 1912 1000 buc. cărbuni electrici A. E. G. ardere în­

delungată. 1000 per. cărbuni electrici pt. lămpi diferenţiale. 4000 per. cărbuni eleetrici pt. lămpi. 4500 per. cărbuni convergenţi eu lumină albă. 210 buc. cărbuni perii electrici pt. dinamuri

având o suprafaţă de contact pt. 10 Amp. pe c/m 2 .

50 buc. întrerupătoare unipolare rotative pt. 1, 5 amp.

20 buc. abajoare de tablă smălţuite diametrul 250 m/m.

20 buc. portabajoare 60 m/m diametru. 20 buc. nipluri 3/8. 20 buc. nipluri 1/4. 20 buc. siguranţe de porcelan cu buşoane pr.

6 amp. 5 kgr. bandă de izolaţi sehaterton neagră. 2 kgr. bandă de izolaţie „ albă. 200 mt. şnur dublu izolat în cauciuc de 1, a

dimetru. 400 mt. sârmă de aramă izolată în cauciuc de

2, 5 diam. 40 kgr. sârmă de aramă neizolată de 4 m/m dia­

metru. 200 mt. cablu dublu flexibil izolat în eauciue de

4 m/m diam. 30 buc. buşoane normale siguranţe pr. 10 amp. 30 buc. buşoane normale siguranţe pr. 6 amp. 30 buc. buşoane normale siguranţe pr. 15 amp. 10 kgr. sârmă de aramă galvanizată 1, 5. 2500 buc. rotile de porcelan dela Nr. 25 la 27. 500 buc. dibluri de fontă cu două rotile mijlocii,

distanţa între rotile 50 m/m. 400 mt. cablu flexibil de oţel de 6 m/m diam. 30 bnc. Duli Edison fără chee.

6 Aprilie 1912 27000 kgr. degetare de oţel p t eămaşea glonţului.

Ia part» awmai Caasele invitate special. p. Conformitate

Capul Secţiei 6-a: Dimitriu,

locotenent.

Pag. 14 ,R O M A N U L " Nr. 55 - 1912

B I C I C L E T E de r e n u m s m o n d i a l :

THE CHAMPION şi PREMIER

cu osie campanilară, roată automată (cu frînă liberă) se vând pe lângă ga­rantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fâră nici o ridicare de preţ, în rate lunare de 12 şi 15 cor precum şi părţi alcătuitoare pentru biciclete, ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu pret foarte redus. — La

cumpărări mari se dă rabat mare.

Láng Jakab és fia mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapest , VIII., József-körút 41. Filiale: B o r o M - t é r 4 fi î n B u d a , I I , Marg i t -kö rű t 6. Satatogul de Iu» cu 1000 de chipuri se trimite grutuü

Premiat la a. 1902 din partea expozi­ţiei Industriale din Becicherecul-mare.

BERBERSZKI MIKLÓS p & p u c a r t

— Nagybecskerek. —

Liferează în tară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr baţi, dame şi copii cu preturile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revlnzătorilor li se dă rabat.

J3

Szighety Sándor atel ier de cuţite şi toci lărie artistică Budapesta, VII, Strada Akáczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depoz i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de as­cuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată.

Comandele se execută pompt şi conştiintios.

1 BAUMANN ARNOLD succesorul

L Ä H N I K Á R O L Y . f!at»x~ic£tnt d e m o b i l e ,

Albi-Ma, Piaţa Szent István Nr. 11. Recomandă mebile pregătii te In atelierul său din cel mai bun material, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lingă preţuri ieftine. —

I

1

CÁRÁMIZI se capătă la subscrisul din fabrica lui de cărămizi de lângă apropierea gării.

KIRLE ANTAL, Arad, Florian-u. 6. b.

sor ARAD, WEITZER-U. 13. ~m

Dna SZÁLKAI ÁRMIN lucrează în timpul cel mai scurt în atelierul

său de BRODĂRII ŞI ALBITURI, trusouri complete pentru femei,

bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. — Brodării

albe şi colorate, lu­crări cu aur, albi­

turi, batiste, şervete, millienuri, perini pentru

divan, se află gata şi se vând cu pret ieftin, — se află şi nelucrate.

D o m n i ş o a r e s e pr imesc spre instruare.

r D o n e î n t r e c u t !

Spălătorie aranjată cu maşini electrice pentru curăţirea chemică a hainelor , co lorare şi spălarea fulgi lor de perini.

LUCZA JÓZSEF Segftedin—Szeg«d, Laudon-utca 9. sz.

( C o l ţ u l p l e ţ i e i V a l e r i a . )

Având sistem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, sunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare Pierdelele Ie spăl eu mare grije. Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori închise.

ia

i A A A A A á A á á á l «I H » : Atelier de croitorie :•

ta Avrai ~* Bistriţa

Strada l e m n e l o r Nr. 6 3 . ^ nl casa Dr. Onişor, peste drum ^

de caia comitatului. w

P. T. W

Am onoare a aduce Ia ^ cnuoştinţa on. public, că

mi-am deschis modestul meu

^ atelier de croitorie ^ ^ în strada l e m n e l o r nr. 63 , unde I-am ^ <A mărit şi aranjat după cele mai nouă rece-

rinţe, astfel că acum sunt în plăcuta poziţie ^ de-a putea ţinea în depozit permanent o •

cantitate însemnată de ştofe şi alţi articli •̂ 1 de branşă. — Materialul este cel mai bun, w

. preţuri cât se poate de moderate, comandele | ^ ^ urgente se efectuează în cel mai scurt timp. ^

M T f T f f T ? ? T f

împrumut ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu proccite de 4°/,. şi amortizaţie, pe pământuri, dela tO—Oi

ani, rămânând procentele acele

Ofer diferite maşini agricole fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai prefectă, precum: maşini de treerat, cu abur, benzin şi olei, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile cu plătire în raie

Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare,

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura generală comercială.

Fáimer Timişoara, Strada Jenő-Herceg Nr. 13,

Mátyás

A. Slepák, Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz,

giuvaergiu şi ceasornicar

m

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul mtu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garanţi Preţuri s o l i d e i — Serviciu prompţi

Szántó Jeni, mehanic în Dés.

Recomandă fabricatele cele mai bune de

maşini de cusut, maşini de scris,

gramamafoane şi biciclete

precum şi atelierul său pentru reparaţii. Ţine în depozit biciclete nouă şi uzate dela 65—110 fl., precum şi diferite piese pentru maşini de cusut, biciclete, gramafoane şi

maşini de scris pe

lângă pre­ţuri ieftine.

Mr. 55 m 2 „ R O M Â N U L " m 1 5

ILIÉ BURA, lăcătuş artistic şi pentru zidiri,

BISERICA-ALBÄ. Strada Orşova Nr. 4, (casa proprie).

Primeşte ori ce lucrări de branşa aceasta precum: strîngerea cu fer a zidirilor, pre-gitirea de porţi şi garduri de fier, bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cuptoare etc. eiecutate rtistic şi prompt Primeşte totodată spre efeptuire totfelul de reparaturi atingătoare în branşa aceasta pelângă preturi ieftine si serviciu pu ictuai.

I Prtmiat î i 1889 la P a r t e . 1866 1« B u d a p e s t a s i încă a l t e 6 d i s t inc ţ i i ,

în f i in ţa ţ i l a 18S3. — L ' f e r a n t a l T e c h n o l o g i e i reg. u n g .

„ U M I V E I 1 8 A L f a t o r i c A d e c a l s i p o o c l e ,

J U H Â J f & X \ I V TT,k L , , K é k é s c s a b a Măsură se ia la caz de lipsă după autopsie medicală. Despărţământ separat pentru Ortopedie. Ori-ce comande, chiar şi după formă de.gips. Fabricaţiile mele sunt din lemn uscat, bine pregătit. Scânduri de lucrat, scaune, mese de croială şi ace pentru

ciobotari şi pantofari. Brevetele firmei »Universal* :

1. »Universal« pentru lărgirea încătămintelor. 1 »Universal« calapode, pentru cizme, mai

ales ptru soldaţi, vânători şi agricultori. 3. »Universale maşini sistem nou.

Cere{i CATALOG.

P t ş t t sărat Taranka, alb 100 klgr. 70-— Cor. Deverika, mare » » 90 -— » Deverika, mai mare » 100*— » Şalău . . . 100 . 90-— » Ştiucă . . . » » 88*— » Crap, mare . > » 110*— » Somn, de mijloc per klgr. 120 » Somn, mare » > 1-40 » Somn Pana, în fălii » 1-80 » C e a p ă 100 klgr. 16'— »

Liferează cu rambursa PETROVITS és PAMTITS

VERSECZ.

EDUARD LEXEH, fiflichllia şi aat tpr iză de insfa laf iun.

| i a t A . Â f t î i e r : S t r a d a L u a ţ i N r . 0 3 . S f l Ş U f . P r i T ă l l t i S t r a d a G ă b e l N r . 2 .

r r « l e i o a Nr. &0-4-. St recomandă »antra pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edifidi, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase patru bucătăria, aulapurl pentru ghiaţa, vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n a p a d u c t e 1» c a s e , oo .rs .a l i 'x i ' ir - i , •onducerea de gaz de i luminat, $1 instalarea camere lor d e baie. fmT*Tm

« l n i m i r i t ~\ Lampe de carbid de totfelul dela 3 coroane în sus. Engrosiştilor li-se dau rabat Depozit bogat în vani d e scăldat, cămine, closete eic Serviciu conştiinţios. Preturi moderate. Reparaţie promptă.

L é v a y G y ö r g y STRUNGAR

^ SZEGED, Püspök-tér 4 . Primeşte spre efeptuire şi reparare totfelul de lucrări

u aparţin acestei branşe, , precum: popice şi bile, dopuri ţi slăvini (pipe) pentru buţi gherghefuri p. lucru de mână, articole p. fumători, camişuri, şpiţuri etc; bile şi dacuri pentru biliard; domino, şah şi totfelul de decoraţ i i , la mobile, eta, cuiere ş. a.

Comandele se efeptuesc prompt şi conştiinţios. •

Prima calitate. I I I I I l l l l l l i l l l l l l l l l l

Maşini de cusut »Singer« calitate bună, pentru femei cu 30 fl, (karikahajój) tot pentru femei 42 fi, cen trabobin 47 fi., cu 5cutii din oricare soiu 55 fl, cu luntre scufundătoare (sülycszté karikahajős)— centralbobin fără sunet, artistic lucrate, un adevă-at decor pentru casă cu

precum şi bic ic lete cu 52 floreni, 65 fl., pe lângă garante de 5 ani — liferează:

K R A I J S Z H E S R I K , Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. Resînzătoriior le dau rabat. — Catalog

la cerere trimit gratis ş! franco. n i m n l l l l l l i l l l l l l l l l l

NUMAI ÎN SALONUL DE MODE

GEORGE RUMMEL SI Bl IU, HONTERUSOASSE Nr. 15. se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti, precum şi alte haine. Pune la dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­sice Journale. Ori-c« comandă se execută în 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 ore de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Convingerea e si­guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin

Cu stimă: G E O R G E RUMMEL

1 'm&^mmtmmm®sm

Prima industrie de cazane din Ungaria de sud.

Szatmáry Mihály, i w f L î i T %

B z e n t b á r o m s á g i u t c a - 4 1 . sz . ( c a s a p r o p i i e ) . fi Aduc Ia cunoştinţa on. public, că atelierul meu de cazane l'am înoit cu diferite maşini, aşa că sunt în stare să satisfac ori-ce comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur, repar cazane ta mori, corăbii, caza«e de apă, petroleu, spirt şi chiar şi cazane Ia locomobîle. o?

f

m m

Mizera József, m ă i e s t r u z i c i fir- d i p l o m a t .

Biroul: Arad, Ilona utca 34. Primeşte totfelul de lucrări de branşe pentru edificii, precum şi efeptuirea de planuri şi expres-nota sau preliminări de spese atât în localitate cât şi în pro­vincie. Tot acolo se pot cumpăra uşi şi ferestre vechi.

M M

Pag 16 „ » Q M A N U L " fir. 55 - 21W

E U G E N LIEBLICH f o t o g r a f

Sibiiu—Nagyszeben, sír. Elisabeta Nr. 56 (casa proprie). E r E x e c u t ă t o t f e i u l d e i c o a n e a r t i s t i c e . = 5 I P l a i a t i n a t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. i P i c t u r l r e n u m i t e î n o l e u . în toată mărimea, după orice fotografie mică. I P o t a ^ t - a t f l a j r e » , c o p i i i l o r * executată modern, fotografier« în grup şi familie, se ştie că ateli­

erul acesta în privinţa mărimei este primul Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­

grafia chiar şi pe timp ploios.

H a a s F a b r i ţ i u s I n g i n e r

SIBIIU, Reissenfels&asse 11 primeşte execictarea ori-cărui

conduct electric pentru diverse scopuri.

Cum să ne apărăm contra durerilor de stomac ?!

Contra durerilor de itomac, foarte lăţite în timpul mai non mire ome­nire, trebuie să ne apărăm dela început, folosind spre acest scop

Nectarul Dr. Engel eăai, un stomac sănătos şl o bună mistuire, formează fundamentul unui eorp sănătos. Cine dar vollste să-şi menţină sănătatea până 1* adând bătrâneţi, se întrebuinţeze

Nectar ni Dr. Engel r e n u m i t î n u r m a s u c c e s e l o r - « le panaV a o u m !

Acest nectar compus din diferite sucuri aroma'iee şi vin, exercită in -urma compoziţiei sale o influenţă binefăcătoare asupra mistuirii, e asemenea unui lkheur de stomac, ori vin de stomac si nu are absolut nici o urmare strieădoasă. Sănătoşi şi bolnavi pot aşadar* lua NecW'fară a-şi strica să­nătatea. Nectarul ajută cu o întrebuinţare raţională la mistuire şi la formarea soccrilor

Astfel se impune tuturor, ce volesc să aibă stomac sănătos, întrebuinţarea

Nectarului D i * * Engel „Nectar"-ul est« un excelent mijloc întâmpiriarea-CÍíáJ^ui, sftrciurilor

durerilor de stomac, a mistuirii anevoioase, şi a greţef. Se'Uttai întrebuinţează centra contipaţiei, a colicei şi a palpitaţiei de inimă. Aduce somn şl apetit, fiind bun contra insomniei, indispoziţiei durerilor de cap şi acceselor cer-voase. Folosit In cercuri mai largi s'a constatat că aduce veselie şi poftă de viaţă.

NECTARUL se poate cumpăra în sticle de 3 si 4 coroane în farmaciile din Arad, Ujarad Glogovácz, Oyorok, Ménes, Paulis, Lipps, H degkut, Vinga, Szék*sut, Pécska, Tornya, Világoj, Egres, Nádas, Bérsava Orczifalva, Mercztfalva, Sándorháza, Bogár, s, Szerb-Sz«.-Péter, Perjamot, Szemlaă, Srárafalva Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyei, Batonya, Marczib, Dombegyháza, Kurtics, Uj Szent-Anna, Pankota, Silingyía, Taucz, Szlatinaa, Baja, Kaprucza, Bresztováez, Rékás, Oyarmata, Brückenau, Zsadány, Szeat-András, Kis becskerek, Mehala, Temesvár.

Păziţivă de Imitaţii I Oereţil expres „Neetar Dr. Eng*".

N -darul meu nu e ceva miraculos. Are următoarea compoziţie: Samos 260-0. Esfnţa devin 1500, Sirop de micură 100-0, Vin roşu 100-0, Sirop de cireşe 100-0, Sirop de fragi 99-0, Aromă de Veremit 30-0, Anis etc.. . á 100. Aceste se mestecă.

Schmidt János succesor Schmidt Fereacz institut pentru ridicarea altarelor în

Btidaptsta, K ő b á n y á i é t 53.

Pregăteşte: altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericeae, în orice stil, conform pretenziunilor artistice • şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum ţi

primirea muncii o face pe spesele sale proprii. Pretori moderate. Condiţii favorabile da plaţi.

Cele mai bune fabricaţii de

F » U < Ş r r i d e V Á N A l

puşti flóbert, revolvere şi pistoale Buldog, pecum şi totfelul de gloanţe şi praf de puşcă, cu preţuri ieftine.

C ü l e m a i s a c o e l s n t o fiatoriosavţii d * J V I ^ r S I N I O E ) C U S U T

. p e n t r u f a m i l i i s i i m d u a i t r i e .

BICICLETE să căpătă cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă plătiri con­

venabile în rate.

Mândria oricărei gospodine este pâinea bună şi fru­moasă! în locul dospirii în­delungate şi frământărei obo­sitoare, este de recomandat maşina „IDEAL" pentru dospirea şi frământarea pâi-nei, premiată în mai multe rânduri, la expoziţia de lucruri easnice din Timişoara 1908 distins cu »Medalie de aur« şi »Diplomi<

T o a t e a c e s t e s e p o t c o a i a n d a delat

K A L E N D A JÁNOS H a l f v á r a i t , P i a ţ a S z s n t L á s z l é - f é r .