Studiu de Caz - Teama de a Vorbi in Public

29
Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a studentilor si masteranzilor din cadrul Universitatii “ Dimitrie Cantemir” Targu Mures – Mai 2012 Coord: Conf. Univ. dr : Camelia Stanciu Studenti : Ana-Maria Obreja Otilia Iacob Tema : Fobia sociala – Teama de a vorbi in public Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei anul I

description

studiu

Transcript of Studiu de Caz - Teama de a Vorbi in Public

  • Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a studentilor si masteranzilor din cadrul Universitatii Dimitrie Cantemir Targu Mures Mai 2012

    Coord: Conf. Univ. dr : Camelia StanciuStudenti : Ana-Maria Obreja Otilia IacobTema : Fobia sociala Teama de a vorbi in public Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei anul I

  • Multe situatii sociale pot declansa in noi sentimente de jena sau disconfort. Se pare chiar ca majoritatea persoanelor resimt frecvent o teama fata de circumstante sociale precise . Cum se manifesta? Frica de a vorbi in public se poate manifesta atat la nivel vegetativ - psihosomatic (manifestari fiziologice) cat si la nivel emotional-mental. La nivel vegetativ psihosomatic pot aparea manifestari fiziologice cum ar fi: transpiratie abundenta(transpira fata, palmele, fruntea); stari de scurtare a respiratiei(senzatia de sufocare, nod in gat); detresa abdominala (stari sau / si senzatii de greata, de voma iminenta, uneori chiar concretizata);

  • dezvoltarea tulburarii decolon iritabil(alternanta scaun diareic cu constipatie si balonare); pierderea in greutate ori acumularea de kilograme suplimentare; pierderea poftei de mancare; amplificarea disconfortului gastrointestinal.

    Aceste manifestari pot aparea cu cateva zile, uneori cu cateva saptamani inainte de a sustine discursul public, de aceea de multe ori este greu de facut corelatia intre frica de a vorbi in public si simptomele vegetative pe care aceasta le poate declansa.

  • Tensiune, irascibilitate, insomnie... Sub aspect psihologic, starile de stres si anxietate de a vorbi in fata unui public se pot manifesta sub aspectul unei tensiuni si irascibilitati crescute, insomnie, scaderea atentiei si capacitatii de concentrare (ca manifestari premergatoare momentului respectiv). In situatia respectiva, pe parcursul discursului efectiv, manifestarile pot cunoaste doua variante: una in care simtim ca pocnim de emotie, pana cu cateva minute inainte de a incepe sa vorbim dupa care ne linistim si sustinem discursul fara nici un fel de perturbare sau, a doua, in care blocajul emotional poate sa determine imposibilitatea de a ne continua discursul.

  • Voce tremura, tonalitatea vocii scade, ideile ni se invalmasesc pana cand nu mai stim nimic din ceea ce aveam de spus, iar in cele din urma presiunea interioara este atat de mare incat ne oprim fara a putea finaliza ceea ce am inceput. Aceste doua aspecte insa, sunt extremele situatiilor posibile. Dar intre acestea ramane constant consumul psihic pus in joc mai ales pentru persoanele fie excesiv de timide, fie excesiv de perfectioniste care, din dorinta de a iesi perfect, se autoblocheaza inconstient

  • Ce provoaca aceasta anxietate? Timiditatea, lipsa informarii si pregatirii anterioare prezentarii, pe care o avem de sustinut, nevoia de a demonstra celorlalti cat de buni suntem,tendinta spre perfectiune, teama de esec, teama de a fi intrerupti si intrebati un posibil lucru pe care nu il stim si implicit greutatea de a recunoaste si de a ne asuma ca sunt si lucruri pe care nu le stim sunt tot atatea cauze care pot conduce la manifestarea fricii de a vorbi in public

  • Cum putem depasi frica de a tine un discurs?

    Este important sa intelegem care estesemnificatia interioara pe care o acordam prezentarii respective, ce inseamna pentru noi si ce investim afectiv in discursul pe care il avem de sustinut. Pe de alta parte, este necesar sa vedem daca simtim nevoia sa facem acest lucru (daca este alegerea noastra si de ce) sau daca este o reactie pe care o avem la o impunere care vine dintr-un "trebuie" exterior noua (obligatia de a prezenta lucrari publice, de exemplu)

    Trucurile de moment (incetinirea respiratiei, inspir-expir profund si rar, numaratul mental pana la 10 crescator si apoi descrescator, a ajunge cu doar cu 10 minute inainte de prezentare sau cu o ora inainte pentru familiarizarea cu spatiul si mediul) dau rezultate uneori, doar in situatia respectiva. Cu proxima ocazie, senzatiile de rau si disconfortul psihologic vor reveni.

  • Frica este un efect, asadar o emotie primara si apare inca de cand ne nastem. La oameni, frica se dezvolta si sub influenta mediului cultural, asadar reactia nu se va reduce doar la a fugi din preajma dumanului sau a-l infrunta. Multe frici sunt invatate social, iar frica de a vorbi in public sau glosofobia este una dintre ele. Totusi, sfaturile de genul "relaxeaza-te, vorbeste cu convingere, foloseste cat mai mult body language, nu citi de pe foi si nu iti scapa din ochi auditoriul" nu ajuta intotdeauna. Pentru unele persoane vorbitul in public este o adevarata incercare si poate deveni o problema.

  • Cauze: In studiulSelf-focused attention and public speaking anxiety,DALY J. A.; VANGELISTI A. L. ; LAWRENCE S. G. autorii vorbesc despre corelatia dintre anxietatea produsa de vorbitul in public siatentia acordata propriei persoane. Daca suntem mai degraba concentrati asupra noastra, vom face erori si ne vom poticni in discurs. Este foarte important sa ne centram asupra continutului spuselor noastre si asupra auditoriului, convingerea noastra cu privire la ceea ce spunem fiind o cale de a-i convinge pe cei ce asculta. Totusi, ne centram pe propria persoana fie pentru ca ne simtim nesiguri cu privire la ceea ce sustinem, fie la noi insine. Asadar, increderea in sine nu poate lipsi dintr-un discurs reusit.

  • Unul dintre programele de intr-ajutorare a celor care se confrunta cu aceasta temere,Vanquish Fear & Anxiety Home Study CD Program, se vorbeste si despre cele mai intalnite cauze psihologice care duc la frica de a vorbi in public: O anumita trauma.Nu este nevoie sa ne fi confruntat cu o prezentare ratata ca sa ne temem de cele ce o succed. Este suficient sa fii trait un eveniment puternic traumatic pentru a experimenta mult mai repede frica. Daca, de exemplu, in copilarie ne-a muscat un caine, ni s-a alimentat senzatia de neputinta si lipsa de aparare care a generat frica. In situatii care indeplinesc aceste premise, frica se reactiveaza si duce la un blocaj. De aici efectele neplacute ale vorbitului in public.

  • Autoprofetia implinita:Daca dintotdeauna ti-a fost teama sa vorbesti in public, chiar si cand nu te-ai confruntat cu astfel de situatii, aceasta frica a fost alimentat in inconstientul tau, iar micile erori de discurs, intampinate poate chiar in grupul de prieteni creeaza un precedent. Astfel creierul va spune "daca voi rata? Voi rata." Si fiind autoprofetie vei face, tot la nivel inconstient, totul ca sa se indeplineasca. Hughes, 1999 (apud Stephanie L. Paalhar in studiulGender differences in public speaking anxiety) a arata ca frica de a vorbi in public este pe locul intai in "topul fricilor moderne". El vorbeste de urmatoarele cauze:

  • o situatie neobisnuita, pentru ca nu vorbim mereu unui public amplu); lipsa de incredere: avem senzatia ca ne descurcam cel mai lamentabil dintre toti, toata lumea se pricepe la asta, doar noi nu; sentimentul de izolare: aflat la tribuna, singur, cu o multime de ochi atintiti asupra sa, vorbitorul se simte vulnerabil; constiinta de sine: am un accent potrivit, ma descurc la gramatica, arat bine, vocea mea este placuta sau nu?; frica de a se face de ras: daca nu voi reusi, iar evenimentul asta ma va transforma intr-un subiect de amuzament general, absolut de neuitat?

  • Manifestare: Ca orice eveniment anxiogen, vorbitul in public va trezi o multime de reactii celor vizati. De la a pierde sirul ideilor, pana la adevarate atacuri de panica. Desigur, este absolut firesc sa avem emotii cand vorbim in public, dar daca ele sunt preponderent negative efectele vor putea face diferenta intre o simpla temere si un adevarat atac de panica. "Oamenii care sufera de frica de a vorbi in public experimenteaza o simptomatologie serioasa: palme transpirate, ritm cardiac crescut, pierderi de memorie si chiar tulburari de respiratie." (Laskowski,2000, apud Stephanie L. Paalhar in studiulGender differences in public speaking anxiety).

  • Palmele transpirate, sudoarea de pe frunte, palpitaiile sau tergerea din minte a tuturor ideilor sunt doar cteva din inconvenientele ce pot s apar la o prezentare public. Dac e s dm crezare sondajelor, teama de a vorbi n public este cea mai mare temere a oamenilor, mai mare chiar dect teama de moarte, rzboaie, erpi sau pianjeni. Capacitatea de a face prezentri n public i de a ne susine eficient ideile are ns un impact important asupra reuitei noastre n carier i n societate. De aceea e important s reuim s ne depim angoasele i s scoatem n eviden ce e mai bun n noi atunci cnd facem o prezentare n public, fie c ne prezentm pe noi nine, fie c s prezentm un produs, un serviciu, sau inem o prelegere n cadrul unei conferine.

  • Cum s reuim s facem o prezentare de succes? Dup muli ani n care am susinut multe prezentri n public pot spune cu trie c principalul impediment atunci cnd facem o prezentare este chiar lipsa de ncredere n noi nine. Avem mereu tendina s ne accentum defectele, s gndim catastrofic i s ne imaginm cele mai ngrozitoare lucruri care ni s-ar putea ntmpla pe parcursul acelei prezentri: o s facem o impresie proast o s uitm lucrurile eseniale, o s ne blbim, o s ni se pun ntrebri la care nu vom ti s rspundem o s ni se nece vocea i poate chiar vom strni ilaritate... Convingerea mea e c orice prezentare trebuie s fie precedat de un dialog cu noi nine pentru a ne redobndi ncrederea n noi, pentru a ne scoate n eviden calitile, pentru a ne concentra pe ceea ce avem bun (i vom gsi, har Domnului, de fiecare dat destule lucruri), respectiv pentru a construi prezentarea bazndu-ne pe calitile noastre.

  • Daca preconizezi ca o sa ai emoii in faa unei salii, poi face urmatorii pai:

    Invaa ct mai bine materialul pe care il vei livra; Cunoate-i audiena; Inelege reaciile corpului tau in faa percepiei pericolului i minimizeaza in mod contient importana lor; Gaseste un prieten inainte de a sustine prezentarea, fa cunostinta cu una doua persoane din audienta, aflate in randurile din fata. In timpul prezentarii, priveste-le in ochi pentru a te relaxa si a te conecta cu publicul tau; Repeta gaseste cativa prieteni sau membri ai familiei, in fata carora sa sustii prezentarea. Culege feed-back de la ei si ajusteaza in functie de acesta;

  • Retine un detaliu important: ai fost ales sa tii prezentarea pentru ca organizatorii au considerat ca esti persoana potrivita pentru a livra discursul respectiv. Cineva crede ca esti competent si are incredere ca vei face fata; Fa putina miscare cateva genuflexiuni vor atrage o stare de spirit mai alerta. Corpul este direct conectat cu mintea, astfel ca vei scapa de paralizia cauzata de prezentari executand cateva exercitii fizice. Iti va fi mai usor sa incepi sa comunici live; Vizualizeaza inainte de a incepe, imagineaza-ti ce vei face si ce reactii pozitive vei atrage. Vezi o persoana increzatoare in sine, cu o voce convingatoare, puternica. Fa acest exercitiu timp de 30 de secunde si te va incarca de energie pozitiva.

  • ProceduriRuperea legaturii intre stimulul conditionat(ex.Stimulul fobic) si reactia neconditionata(ex. Anxietatea)se face in faza inhibitiei reciproce.Stimulului conditionat I i se ataseaza un nou raspuns(ex.relaxarea)incomplatibil cu reactia anterioara(ex.anxietatea)

  • Procedura propune urmatoarele etape:1.Se identifica stimulul anxiogen(ex.frica de a vorbi in public)2.Stimulul anxiogen este gradat:se fac aproximativ 1-20 gradatii3.Subiectul este invatat o tehnica de relaxare4.Subiectul I se prezinta pe fondul starii de detasare,in mod gradat,stimulul anxiogen in vivo sau in imaginar.

  • Se incepe cu prima gradatie

    Subiectul sta expus timp de 10 secunde la acest stimul.Daca reactia anxioasa nu apare se trece la acest stimul.Daca reactia anxioasa nu apare se trece la gradatia 2.Daca apare reactia se trece la urmatorul algoritm.

  • Efectuarea algoritmuluia)Se repeta prezentarea gradatiei 1 pe fondul de relaxare.Daca nu apare reactia anxioasa se trece la gradatia 2,daca apare atunci se trece la b.b)Se prezinta timp de 20 secunde gradatia 1.Daca nu apare se trece la gradatia 2.Daca apare reactia anxioasa se trece la c.c)Gradatia 1 se descompune in alte componente mai putin anxiogene.d)Se prezinta gradatia 1 si algoritmul se reia.

  • Daca desensibilizarea se realizeaza in imaginar,treptat spre sfarsitul terapiei ea se transpune in vivo.

  • Studiu de caz: Teama de a vorbi in public

  • Studenta M.I in varsta de 21 ani ,se prezinta la cabinet pentru o evaluare acuzand urmatoarele simptome:senzatii de lesin,transpiratii abundente,tremuraturi,senzatie de nod in gat.Aceasta simptomatologie apare si se intensifica pana la blocaj in momentul in care trebuie sa prezinte la facultate anumite teme.Prima data cand I s-a intamplat colegii au inceput sa rada de ea,si de atunci a inceput sa evite aceste situatii.

  • Procedura:Se stabileste relatia terapeutica bazata pe incredere,colaborare,respect si confidentialitate(1,2 sedinte).Se explica tehnicile si specificul terapiei.La o a 3-a sedinta se identifica stimulul anxiogen(in acest caz vorbitul in public) si impreuna cu pacienta se gradeaza.

  • Gradatii:1-usa de la sala de curs2-sala de curs goala3-sala de curs impreuna cu colegii4-stand singur in fata clasei5-prezentarea temei in fata clasei

  • Sedinta 4:se invata o tehnica de relaxare(ex.prin imaginatie dirijata poate sa-si imagineze un loc linistit unde se simte ea confortabil.Acum ajungi in acel loc linistit unde te simti confortabil,vantul abia adie,se aud pasarele,iti simti corpul din ce in ce mai usor,simti cum se instaleaza linistea in corpul tauSedinta 5,incep sa se prezinte gradatiile pe fond de relaxare.

  • Va multumim pentru atentia acordata !