ANUL IIl No. 758 A DOUA EDITIUNE N..ARTI 31 MAI (12 IUNIE) 1888.

NUMERUL 15 NUMERUL

ABO\,11II : \TELFINCEP LA I SI 16 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT -D'A -UNA INAINTE

In Rucnresel: La casa Administratiunei.in Tara: Pria mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 turi 20 lel, 3 luna f0In Streinetate: La toate officiele postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru i an 50 lei, 6 luna 25 lei.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTI UNEANo. 3,-Pialza F.piscoplel,-No. 3

P CNUMERUL u5 BANI NUMERUL

ANl'NCiURi1.1:DIN ROMANIA SE PR1MESC DIRECT LA ADMINIS-

TRATIA ZIARULUI

La Parie : Agence Havas, Place de la Bourse, dAnunciurl pe pag. IV, Jinja 30 banc; anunciurs

si reclame pe peg. Ill, 2 let linfa.LA PARIS: se gaseste jurnalul cu la rent.

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main. No. Si.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA TI UNEA

No. 3.-Piatia Episcopiei.-No. 3.

ALEGERILE COMUNALEPENTRLI

BUCURESTICANDIDATII OPOZITIUNEIUNITE

COI.EriUL I1. Dimitrie Bratianu2. General I. Florescu3. G. Vernescu4. Em. Protopopescu-Pache5. Leonida Paciurea6. Vintila Rosetti7. Dimitrie Naumescu8. I. Alexandrescu9. Efrem Ghermani10. Alex. Rioseanu11. Valerian Urseanu, profesor12. Alexandru Hrisoscoleo13. P. Gradisteanu14. Dim. Petrescu, profesor15. Anghel Dimitrescu,profesor16. Doctorul Severeanu

COLEGiUL al 11 -lea

1. N. Blaramberg2. Alex. Lahovari3. C. Boerescu4. G. Paladi5. C. Raceanu6. N. Vrabiescu7. Nita Soimescu8. Christofi Cerlenti9. I. 13ratescu10. Dim. EconomuI1. Sava Vasiliu12. I. Râmniceanu, iiiginer13. N. N. Hagi Stoica, fiul14. Alex. Ionescu, bander).15. Doctor Stefanescu Sache

DESTAIti01ft1 lllFRICOS ATE

Una din cele dintûiü griji ale co-lectivistilor era de a se inconjurade mister el de a pástra un secretnepetruns asupra faptelor tor. LaBanca Nationalá, in ministere, Inadministratia comunelor , in ges-tiunea averii asezàmintelor privatepuse sub controlul guvernului, cacreditul funciar urban, creditul fun -ciar rural si allele, pretutindeni undese aflaü ban! de sfeterisit si un bu-get de jumulit, domnea o tàcere a-dânca, un intuneric impenetrabil.

Funetiunile eraü incredintate in-divizilor interesati a nu divulga ni-mic din cele ce se petreceaü dupéculise. Daca cine va îsi permites oindiscretie, el era numai de cat des -coperit si inláturat din slujbä, chiardaca ar fi fost bàrbatul eel mai o-nest si functionarul cel mat harnic.Indiscretiunea era o critnà neertatä.

Neapérat, fie -cine bánuia cà laspatele cortir-.ei oficiale sa petreceaüinfamii înfricosate, furtur; Indràs-nete, abuzuri revoltétoare. Din andIn and transpira In public cate cevadin ateste miselü. Dar cine putapune mana pe actele care formaüproba probantà a celor -falte hotii ?Daca intr'o afacere scandaloasa, cafurnitura cismelor de la ministerulde résboiü, un deputat cerea se i seincredinteze dosarele respective, d.Ion Bratianu eeia Inainte si fâceadin pieptul séü o pavézâ pentru a-pérarea celor vinovati. Pretextul erac& nu se pot da pe fatà secretele er-matei. lash. adevérata cauzà era enee ful colectivitqi nn voita se se tienimic din hotiile acute sub patro-nagiul séü. Toatà lumea era convirlaa cà se comic jafuri neauzite;dar lipseaü documentele , lipseaüprobele oficiale, si colectivieti , cacriminalii raft nati, strigaü cá auntefnatiti, pentru ca dovezile in con-tra for eraü in posesiunea tor.

In sfêrsit presa independentâ is-buti a pune mana pe niste acte cutotul compromitetoare pentru colec-tivisti. Afacerea Meican fuse primulcolt al vélului ridigat de pe cance-rul care rodea de mult timp car-dàsia colectivistí. Scandalul fuse laeulme, populatia eapitelel se sculaIn masa, si guvernul d -lui Brâtianucii.zu în aplausele tutulor.

Indatâ începurá a se da pe fatàsecretele ce se pästraü eu atâta grije.Prefectii ,i functionariï abuzivi fur&depärtati, consiliile comunale el ju-detene fur& disolvate unul dupe al-tul, cele mai multe sub inculparende a fi delapidat banii publici; lu-mii,a se face pe fie -care zi si ne puneIn pozitie de a vedea limpede acolounde pan& acum aveam un presim-timent vag.

In tntrunirea de ieri de la Orfeü,d. Pache Protopopes u dete pe fan,In uimirea tutulor, jafurile urinatede 12 ani la primaria Capitali. Tim-pul nu a permis pana acum actua-luluï presedinte al comisiuneï inte-rimare de a face inventariul desàvir-sit al administratieï colectiviste, maiales eh multe acte lipsese el muni-cipalitatea este intesatá de favoritiifostului rrgim.

Cu toate acestea, din cercetareadocumentelor existente, resultà c&de la 1876 panä asta -zt, edicà de lavenirea firmei colectiviste panä latrnbrn' iren Pi, vpniturilo Capitalo',In urma creuterii taxelor comunale,ali sporit cu un milion o sutk de miide lei.

Ar crede cine va en fostele consi-lii comunale ali profrtat de aceast&sporire a veniturilor spre a intro-duce ordinea in finarite si a lirnpezisituatia oraaului. Tocmai din po-trive. D. Paehe Protopopescu pro -beazà cá, de la esirea d -lui generalManu din primarie, deficitele ali ur-mat dupe deficite, el cá acestea alifost acoperite cu imprumuturi, pecare colectivistii le obtineaü sub pre-text de a inzestra Capitala cu lucráride utilitate publich.

Suma totalà a imprumuturilor Ca-pitales sub gospodäria colectivista seridice la colosala cifre de peste 56milioar.e. Din acedia s'ali cheltuitmai bine de 50 milioane, far nein-semnata rêmásite. de 6 milioane seaflä astà zi la Casa de depuneri. A-ceste 6 milioane le staü in gat, vo-iese se le inghità cat mai iute si deaceea sa svircolese In mii de chi -puri ca sé mai puie Ircâ o data ma-na pe casa comunalà.

Dar ceea ce dovedeute si mai binejafurile de la comunà sub adminis-tratia colectivistá, este cà din cele56,308,000 lei împrumutati, nu sepot justifica de cât 23 de milioane.Rest.ul de 33 de milioane el mai binenu se stie ce s'a fácut, sail mai binea treeut in punga prea cinstitelorconsilil comunale,alese cu ciomegud lui Radu M :hai.

Curtea de Compturi a inceput adeseoperi cate'va din aceste sumecheltuite in contra legit comptabili-tì:tii. Ast -fel ea constató cà pe anul1881 -1882, vr'o 500,000 leí a ü fostdeturnati de la destinatia lor, si o-sândeste prin sentinti sa de la 3 alecurentei pe membril acelui consiliüsé pláteascà solidariceste stima arà-tatà mai sus, far alt& suma de a-proape 2 milioane s'a cheltuit faràse se stie cum.

In fata unor hotii asa de tnvede-rate, cetátenii sunt datori se fie euera mai mare luare aminte asupraintoemirii viitorului consiliü comu-nal el sé dea increderea lor numaiacalora cari o meritá. Dacit colecti-

vi$tii tin eu dintii sé vie din not' lacomuni!, unica lor ti. ith este de amal papa cele 6 milioane rémase laCasa de Depuneri eia de a continuainca pe patru ani acel sistem de jafsi spoliatiune, care a facut dintr'oceat& de golani niete capitalisti defrunte.

TE I. E Gil AM EAGENTIA HAVAS

Poit.ant, 10 Iunie.Impératul a petrecut o líioapte bunt. Dis-

fagia care se manifestaso eri a disparutaproape pe deplin.

impëratul s'a sculat la 10 ore, s'a dusindata in parc si a prima raportul d-luide Radolin Iladolinski. L¡t unu si un sfertsosi si printul de Bismartek.

Buletinul de azl zice ca usoara disfagiedin zilele din urma n'a avut nicl o influ-enta esentiala asupra titirii generale aImpëratul ul.

Agam, 101unie.A. A. L. L. Printul imperial si principesa

an sosit dimineata. Prirnirea ce li s'a fa-cut a fost entusiasti.

Paris, 10 Iunie.Eri, la banchelul dat ca ocisia centena-

rulul revolutiei dofineze; i. Carnot, res-punzend toastulul d-lui Casimir Périer, azis ca studiul revolutiunii franceze tre-bue sé produca tmpaciuirea si unirea de-votamentelor pentru a conserva cuceri-rile de la 1789 care sunt domeniul comunal tutulor Francezilor.

Alexandria, 10 Iunie.Noul cabinet e constituit intr'un mod

definitiv: Biaz-Pasa la interne, fìnante $ipresidencia consiliulul ; Mustafa-Fellmi-rdaiA, druuc.1'ltlStTetTlc-'."`

- .- -4<: . :apt, ' . . . . .. .

C LEN D 1111 COLE CTIVIST

31 MAIUAnal 1$M2 dupe Ann! al ViI -a al

Hriwto+ colecti%itati

Camera voteazà raportul d -lui Lk-tescu prin care se acorda bilete deliber pareurs pe chile ferate depu-tatilor ei senatorilor.

31 MAIDAuul iS82 dupe I Ann' al Vii-a al

Hri,to colectivitati

Senatul voteezk propunerea gene-ralului Anghelescu d'a se trimetegeneralul Slaniceanu înaintea cur-ti; de casatie.

31 MAIUAnal 1 ss3 dupe I Aunt al VIIi -a al

Hrktos I colcctivitatiCamera hotkraate sé declare va-

cante locurile deputatilor opositiu-nil, care n'aü vrut sé intre in came-rile , cuite din alegeri siluite , cetrebuiaü sé face revisuirea Consti-tutii hotäritä in moi ilegal.

UN ULTIM RESPUNSD. Panu ne ataca cu violenta sa obi-

cinuitä flind-cä nu amvrut sé 'I imitámpe d-sa, anuntûnd hied din ajunul cons-tituireì guvernuluï actual, cá vom corn-bate pe acest guvern, cu mai multa In-veruunare inca., de cat regimul colecti-vist.

Credeam cä n'o se mvi avem nevoed'a explica Inca o data d-lui Panu, pen-tru ce nu am vrut së atacara guvernulactual. Fiind Insé ci onor. director alLupteì nu a priceput tnca, suntem si-Mt se recapitulám motivele care jtisti-ficá atitudinea noasträ, si nádajduim cäaceasta o facem pentru ultima oars.

Am spas si o repetäm :Nu combatem guvernul actual.1. Fiind-cá am cerut de la Rege sé

Inlocuiasca guvernul coleetivist prin unguvern eri-care ar fi; aceasta explicasi pentru ce criticele noastre la adresaR. gelus ail tncetat o dita cu caderead-lui Ion Brätianu.

2. Fiind -cä panëla un oare carepunctchiar noi am cerut constituirea guver-nulul actual. de oare -ce Intra altit d.Coast. Gridisteanu, ca delegat al coa-litit, a indicat $efului Statulul pe d. Th.Rosetti.

3. Fund ca nu admitem se se com-bat& far& cuvinte, un guvern ori -carear ti, inainte d'al fi vécut la lucru.

4. Fiind -cä bärbatiI care compun gu-vernul actual, ne dal) garantii de capa-citate, de onestitate ai de patriotism.

5. Fiind -cä In o multime de cestiunisuntem de acord eu Junimistif, dovadäatitudinea noasträ fats e i dtnsü pe tendnu eraü la putere si când multi din to-varásii nostri de luptä II atacaü Cu In-versunare.

Iati cite -va din motivele pentru caresustinem guvernul actual.

Dar Lupta negrésit nu se va multumicu aceste explicatiun'; caci ea mal spunecä noi in mod interesat sustinem gu-vernul actual, si d'aceia or cat disgustam avea sëdiscutám asemeneacestiuni,ne vom coborà pentru o data la niveluld -lut Panu.

Mal Intâiü, Intru cat priveste spriji-nul moral ce Epoca poate da guvernu-lui, II rugám pe d. Panu sé observe cäacest sprijin 11 dam unulguvarr, pe carenoi nisi o data nu l'am tratat de infam,si tl sustinem In mod desinteresat, pecând cunoastem altit care ail sustinutguverne pe care Insist le'aü declaratinfame si pe care le -ail sustinut Inschimbul unor grase subventiunI.

Dar d. Panu preciseazä ca interesulnostru n'a sustine guvernul consta infaptul ca cati -va amici de al nostri cap -va membri din coalitie,aüprimitfunatilsub noul guvern.

Auzi d -ta! Dd. Cesianu si Degliu careail avert Insemnate ail primit din inte-res sé fie prefects, dd. Burileanu, Colibäsanu etc., milionari, nu sunt oamenlde caracter ca d. Gorge Panu, Hind -cäail facut sacrificial d'a primi a da con -cursul for ca prefects guvernulul ac-tual !

It o spunem lámurit d -lui Panu, sifart nits o sfialä : «Da, mat multi dinamidi nostri ail consimtit se serveascäguvernul actual si vom Indemna pe vii -tor pe tots amicis nostri sé primeascäfunctiuni In care vor putea educe ser-vici! %trii; aceasta Insë pe citi vremenumas, guvernul va merge pe calea ceadreaptá.»

Când !Ilse vom fisilitisë tratam acesguvern de infam, precum d. Panu, innenumërate articole pe care suntemgata se le reproducem, a tratat de in-fama Intreaga domnie colectivistade 12ani, si când vom primi functit sub unasemenea guvern infam,cum d. Panu aprimit sé fie sef de cabinet al ministru-lui de interne si procuror dati nu neInselam ;

and vom sustine In gazeta un gu-vern infam, In schimbul une! subven-tiuni ;

Cánd ne vom lesa a fi alesi deputatide politic, cuna d. Panu a fost numitdeputat de politia d -lui Brätianu cânda intrat in Camera de revisuire, alt -felde cat pe usa cea mare pe care ail in-trat cei 12 oposanticare luptaü cu frun-tea sus In contra regimulus infam de12 and ;

Atunci vom fi gata sé primim cu aerresemnat siumilit toate invectiveled -lulPanu.

Pana atunci insá,ne vom urma calea,primind si pe viitor a da or ce fel deconcurs unlit guvern cinstit ca eel ac-tual, putfindu -ne uita eu mandrie la d.Penn si dispretuind injuriile unul omcare n'a läsat neatins niel un bärbatpolitic din aceasta tara, a ciruì profe-siune este de a Injure si care ca lagoadresându -ue catre Desdemona poatesé zicá :

«0 nobili doamná 1 Nu cere de lamine sé laud pe cine -va, cite! când nubarfesc, nu aunt nimic.»

HOTII COLECTIVISTE

SUB-PREFECTUL VEROPOLUAm publicat acum cate-va septemar.i o co-

respondenti3 din Teleorman prin care sedestainuiaù cate va din hotiile fostulut sub-prefect al pla;ei Tergulu`, N. A. Veropolu.

Astäzi, cu acte tn mana, putem vorbi des-pre acest cirac al lut Kiritopulo.

lata raportul motivat adresat de pre-fectul judetulut catre procurorul local pen-tru darea In judecata a acestul functionarcolectivist.

D -lui Procuror de TeleormanNo. 3248

4 888 Maiu 26

Domnule ProcurorInca de la venirea noasträ to capul ad-

ministratiunel acestul judet, atât rumoa-rea publica cat si scrisori anonime din di-ferite localitatl, ne denunta& pe d. N. A.Veropolu, fost sub - prefect al plasel Targului, ca autor al mal multor al,uzuri, cudin band si In detrimentul caselor comu-nale din coprinsul acelel piasi.

Ast -fel ni se arata ca d -sa, abuz&nd deautoritatea sa de sub - prefect fat& Cu con -siliile comunale, a t'acut ca aceste consililsi preveda prin budgetele anuale anumesume pentru inlintzare de presa lasub- prefettura, pentru plat& de salarilla vatasei talari si pe jos to serviciul per-manent al sub prefectures, pentru uni-forma acestor yatasei; si ca toate acestesume, primite de d -sa, s'a& deturnat toprofitul sili personal, fara se se tntrebu-inteze to scopul pentru care era& desti-nate.

In inspectiunile ce am facui mal multorcomune, si din cercetarea budgetelor co-munelor din acea piasi, m'am Incredintatd -le procuror, ca toate acele denuntarlera& tntemeiate, ca In adevér d. N. A. Ve-

budgeter 1887 -88, pentru presi 1el 1i00,pentru uniformelevataseilor le! 1310, pen-tru salariul acestor vatasel lei 10,320, Intotal lei 12,730, fart ca pentru tntre-buintarea acestor ban! sa existe vre unact justillcativ, fart ca pentru dreptul dea dispune in modul acesta de banil co-munelor, se ne arate vre o dispositiuneoare care din partea prefecture! sail co-mitetulul permanent, afara negresit deconsimtimintul tacit al predecesoruluinostru, car3'.e, prin aprobarea budgetelorcomunale, si prin inspectiunile !Acute co-munelor, pe de o parte avea cunostintäde toate aceste cheltuell prevezute prinbudgetele tor, far pe alta se putea de si-gur incredinta de reala $i legala Intrebu-intare a fondurilor comunale.

Faptul acesta, si arbitrar ca forma, deoare ce nimic nu autoriza pe d. sub pre-fect a se substitui autoritatilor comunale,si abusiv In fond, de oare ce cu nimic nuse justifica tntrebuintarea bat.ilor luatldin casele comunale, caz&nd sub preveda -rile legel penale, am onoare a'l denuntad -niel voastre si a vi ruga sa bine -voitl alua mésurile cuvenite pentru trimiteread -lui N. A. Veropolu tnaintea justitiel.

Vi se alatura pe Tanga aceasta si un ta-blo& de toate sumele primite de catre d.Veropolu de la tie -care din comunalesei TArgulul, Intemeiat pe budgetele vo-tate de consiliile comunale si aprobate decomitetul permanent.

De resultat vi rog sa bine -voit1 a ne co-munica si noua.

Bine- volti, d -le procuror, a primi asi-gurarea deplinel mele consideratiuns.

Prefect, ill. C. Manciulescu.

Limbagiul ziarelor colectiviste, plin de in-jurii la adresa noulu! prefect, se esplicadeci prin faptul ci d. Manciulescu in loc sedea cu buretele peste hotiile colectiviste, lescoate la lumina trimite pe culpabill Ina -intea justitiel.

Din actul ce publicam ma! sus, reese Inmod evident cl Kiritopulo, starostele talha-rilor din Teleorman, avea cunostinta despretoate aceste hotii.

Sub - prefectul e dat In judecata, dar ce seface cu Kiritopulo, tovarasut sen ?

R.

RESUMATal discursului d-lui N. Blacam-berg; prouuntal in sala Or feu inmntrunirea publica din 29 11lalu

Scuntpì concetáfenì,

Nu ne am mai vëzut, cel putin ast felgramada cum suntem intruniti as-tazi. din zilele memorabile de 14 qi15 Martie, unde. multumiti eroismu-lut vostru, regimul teroaret qi al niin-ciunela trebuit, vrâud nevrAnd, së deaindllrit.

EPOCA 31 MAI

Onoare dar meritului modest si de-sir.teresat, onoare voue

Nu numal martorl oculari, dar sip&rtasl la atete lupte uriaee, la atele o-pinte!I to comun, victime singurl aIsbirilor colectiviett veti ati mat bine decat on cine a face partea dreapt& a ab-negatiunet, a devotamentului el a sa-criticiilor fie carona a adeveratulul ci-nism, ca si pe aceia a ostentatiunei al areclames sgomotoase, ca si pe aceia asurlelor el tobelor, ca al pe aceia a car -navalului sad vicleimuluï.

Dar se trecem el se venim la obiec-tul Intruniret noastre de astazi.

Suntem In ajunul alegerilor munici-pale pentru capital& si ne gAsim Inpresenta a doue sisteme privitoare lalista de format.

Unit strig cat le permite plamanit sicheltuesc toata cerneala din calimAriletor, ca se ne spun& si sé ne convingA calista trebue se fie incolora, edic& fárAsemnificare politic&; cá In toate aces -tea nu e vorba de cat de o cestiune demenagio sad gospodarie. Altil, al sun-tern dintre aceia, sustain cA lista, mat a-les In tmprejur &rile actuale, nu trebue,nu poate se fie de at eminamente po-litics. Notate tnse bine ca zic lista, nuadministratiunea care, aceia o recunosceel d'ântaiü, trebue se fie nepartini-toare al neutra ca toate administratiu-nile, c& tot ce detine o portiune a pu-terel publice.

Se vedem In ce parte e sinceritatea,dar mai ales In ce parte este ade-verul.

Opozitiunea unit& a avut si are descop

1) De a distruge domnia colectivista,impedicand reintoarcerea eI sub or ceforma sad denumire noue ar fi, el

2) de a reda Orel posesiune de ea!lisle!, de a't reds liberul el arbitru.

Acesta este Indoitul scop pe carediosa el l'a propus dinpreun& cu d -tratots si pe care numai eel orbi sad eelinteresad la aperarea presentulul, potse zic c& l'am atins.

Si pan& ce acest scop final nu va fi

deplin atins, pana ce tara va continuaa se svârcoti In giulgiul ce'í pregatisecolectivitatea, nu e niel timp, niel loe,pentru cugetárl paelnice, pentru cuge-t&ri de organisatiune si de menagiü,pentru reforme In administratiune, Inscurt pentru gospodarie. Fata cu o si-tuatiune nehotárita Inc&, ce importa Inprimul rind, este de a matura colecti-vismul, mered si de pretutindeni, si dea face reintoarcerea tut, chiar tiptita,cu neputinta, de a afirma Inaintea ca-pitales, a terel el a tronulul c& Opositiaastázl ca el eri e tot unit& el ca ea n'adesarmat al nu va desarma I

In asemenea Imprejurárl sanseleHate! aunt ceia ce trebue se ne preocu-pe eu deosebire al atete canse sunt Inratiune cuInsemn&tatea, cu notorieta-a ^ Inn na fial1Pa4 na riAnsa

Deosebit c& marturisesc a nu preapricepe cum In materie de electiune, depreferinta, ideile politice, ideile de afi-nitate el simpatie ar putea se fie cu to-tulInl&turate ?

Cand eu totil suntem de acord spre aafirma c& singurul cuvnnt de a fi aacestul guvern este apelul la tara ce nis'a promis si nu ni s'a dat Inc& ; in-Waite cuvinte cand ne gasim tntr'o pe-riod& de aeteptare el transitiune, chiarIn ceea ce priveete guvernul térel, amputea serios cugeta la definitiv in ceeace priveste comuna?

Suntem Inca cu spectrul colectivis-mulul Inaintea noastrá si am putea sene perdem timpul ocupandu -ne de a-manuntim de menagiü si de sisteme,de gestiune sad gospodarie ?

Se nu se uite iarass cá in aceastalupta suntem condamnatl se nu ne ser -vim de cat de arma ce ni se ofer& sicare e de natura a rani chiar mana ceo Intrebuinteaz&.

Scrut.nul pe lista, acea conceptiuneinepta, acea flies demo& Intru toate demutua sacolectivitatea, plamaditadupe

chipul si asemánarea aceatia, este oarma de natura a rani chiar mama ce oIntrebuinteazil. Dar acest sistem devotare care IV impune o multime delucrurl, cu care eli cel d'antëiü de altmintrelea nu m'ali acomoda niel odataeste deja condamnat In opiniunea tu-tulor. Aceasta lege o repet,care creed(pastoral si turma, patronul ei clientii,cometa ei coada ei, vInatoarea Prima -ratului,c destinataadisparelic&t mat ne-zabovit si numai aceasta Imprejurareface ca zilele viitorului consiliü, consi-liului ce veti alege, se fie mat dinaintenumerate. Und mal e dar locul totoate acestea pentru definitiv ai gos-podarie ?

Si find -ca am vorbit de vênátoa-rea Primaries, se adáog &m cá numalsistemul IisteI politice o esclude. Cutlista pe care figurez tot felul de ilus-tratiuni, care de sigur nu vor consimtia se decapita lesne, numal cu o ase-menea lista zic, n'avem a ne teme nielde primarul surpris&, de primarul ho-tarâtdeacasàaiscos cadin cutie, niel deprimarul care va fi ceea ce chioruleste Intre orb!.

Remane acum se discutám putin sipretentiuniie respective, pretentiunileunor personalitett exuberente care in-tree tot ce cineva 'el ar fi putut inchi puica tupeü si indrssneals.

Dupe danail unul singur ar fi facutmai mult de cat noi toti Smprt-unit. Sinotati ca acela niet ca aeteapta ca altiise i- ozica, oproctam&singur cuemfasá.

Dupe dâneiI, un an sad tate -va lunade cainta mat mutt sad mat putin sin-cera, valorez mat mult de cat zecimt deant de oviata corectá In politica, uitandacestl complesenti pentru el Ines; cádaca cainta scap& pe creatin, ea pierdepe ambitios ; tact omul ce aspira la o-noarea se carmuiascá pe altil are toatedreoturile, afara de acela de a mártu-risi cA are obiceiul se se ineele.

Tot dupe aceeti tumetri, aces care potcere regimulul Bratianu seam& de toatenelegiuirile ai infamiile lui, far& niel oexceptiune;care suntan drepta'I cere so-cotelile gestiunei sale pe teat& perioadaguvernaril sale catilinare, ali avut si ado inferioritate fat& cu atei: ce n'ali acestdrept de at pentru o mica, o infimaparte a ace.. epocl nefaste; caci pentrurest ali fost tovar &ai la castig ei pa-guba 1

Ce dispret pentru bunul simt al na-tiunet, ce resturnare Indrasneata de ro-luri. Si eu ti,ate acestea, daca ar trebuisè't credem, vinovatul avea mai multse se team& de foetii sel complier, decomplicit set din ajun, ca de judecá-torii sell

Cei care ad salutat pe acest guvernde bun& venire, care ail multumit re-gelui pentru alegerea sa, acusand deguvernamentalism ei de junimism pecei ce s'ali refusat de la tnceput la orirP ennitnlatiUne. iata ce este o culme !Oameni care nu traesc de cat prinsi pentru politic& simuland de o datape desgustatii ai pozana'; In simpli aimodesti gospodari t Si toate acesteanumbi pentru trebuinta Imprejurarei.Omul pretins far& seaman,tocmai ca ompolitic, luceaf&rul acela care e intre oameni politict,aceia ce este Himaliatn-tre munti, despretuind numeroeii seilauri, pe acest camp de activitate ei nemai aspirand de at la gloria unus bunadministrator al intereselor comuneiBucureeti I Et cred ca ali toate privi -legiurile,precum at toate Indrasnelele;ca asemanat unor produse ale indus-triei moderne, pot se schimbe dupevointa de ipostasuri si de aptitudini,cum atele obiecte schimb de usuri; cApot fl In acelasl timp puscá, baston,bata sad toiag de batranete ei la nevoesi umbrela and de soare, and deploae.... Se stie Inse cá de obiceiü, lu-crul care serve. la mai multe, necum latoate usurile, aunt mediocre pentru fiecare us In parte.

(Va urma)

iNFORMATIIINIAsta sear&, la orele 7, alegêtorii

din r.ulosrea de galben vor tine otntrunire public& to localul eeoaleidin strada Clemente!.

Vor lua cuvêntul d -nil Al Laho-vari si C. Boerescu.

-es-Se zice c& in urma stii;ruintelor

d -lui Maiorescu dea parasiinterimulministerului agriculture! , indus-triei si comertului, d. Carp ar no inajuns sè is acest interim.

Ni se apune ca un mare numèrde comercianti industriasi si pro-prietari vor tinea asta - searà la 8 oreo tntrunire la Camera de Comertapre a Intoemi si dênaii o lista decandidati la consiliul comunal alCapitalei. Areast& listà eredem cáse va apropia mai mutt de aceia aopozitiunei unite de cat de or -carealta. -ß-

In localul coaleï lanculul alegëto-ril din culoarea de negru vor fine astasear&, la orele 7, o întrunire zublici,la care vor lua civentul d -niï PadreProtopopescu fi G. Palladi.

-ss-Comisarií Bucureanu, Rusescu ai

Virgiliu Iliescu, ali fost dati afar&din serviciü alaltàeri, in urma unorreclamatiuni cà luau parte activii lalupta electoral&.

Mai multi comercianti de béuturispirtuoase intreab& pe dd. Dobricea-nu ai Al. Chiritescu ce se face cufondurile Societatei bèuturilor spir-tuoase, care se gásesc in mâineled -lor ? Se aopteste cá nu ar sta toc-mai bine, ai ar fi. mai Intelept dacad -lor s'ar ocupa de afacerile Societätei in loe de a cauta sé ajungá laprimarie.

GIP-Sunt multi membri din mai multe

societati comerciale care nu ali datmandat preaedintitor for sè se a-mestece In politica militant&, fie -care societar putêud lucra in nu-mele sêü.

Alegètorii colegiulul II comunaldin Piteati s'ali pronuntat eri pentrucoalitiunea anti - colectivista Intr'unchip tot atât de strèlucit ca ai ale -gêtorií colegiului I : lista coalitiuniia dobândit 2,98 voturi. Colectivitateavèzind Inc& de la deschicterea scru-tinului dispositiunile votantilor, afacut o retragere onorabili!, de siPara este cu densa.ß

Mâine sear& la 8 ore alegétoril dincoloarea de Itiegru se vor tntruni Inecoala comunal& de Báeti din stradaLucaci. s-

D. Nicolae Hagi Stoica fi.iil ne au-toriza a declara cá d-sa nu primeatesè figureze ca candidat la consilulcomunal de cat pe lista opozitiuneiunite, ai ne roagá a pune in vede-rea alegêtorilor cá inscrierea nu-melu! d-sale pe ori-ce altá listá e fá-cutá fárá consimtimêntul sêü.

-assDin Iaai afläm cá subscriptiunea

deschisá acolo In folosul uenorocite-lor victime ale incendiului de laHârláü a produs un resultatdincele

mai multumitoare. Singurií princesaAglae Moruzi, pe care o g%isim pu-rurea to capul tuturor operilor debine- facere, a adunat in cate va ziteCu o singurá listó, suma de 10010lei 50 bani. -si-

Con certu1 d -lu! Feldau, din cautaunei tntruni politice care se va tinela Atheneu, a fost amânat pentru oalt& zi a septamânei.

Vom face cunoscut aceasta lecto-ritor.

ON-Trupa Franeezá care va juca la

grádina Stavri, sositá de cate-va zile,'si va incepe representatiunile tea -trale está sears.

Piesele care se vor juca BuntTromb -al ca -zar operati? bufó Intr'unact al L'homme n'est pas parfait, vo-dcvil lar intr'un act.

s-Eri dupé amiazi In Biserica Dom -

iiitei Bálala s'a sèvêrait cununia d -luimajor Em. Vioslinski din mariné, eud -loara Alexandrina George Laho-vari, frica prea onorabilului el dis-tinsului nostru consilier la Inaltacurte de Compturi.

Dupé cununie mirii aü intreprinso célatoriein stréinètatespre Anglia,unde d. major Vioslinski este chie-mat a indeplini o misione din partea guvernului nostro.

Din Botoaanl ni se serie cä s'aüdescoperit pungáeii de o revoltátoarenerusinare, comise de betrinul co-leetivist Hasnaa, fost primar al Bo-toaanilor. S'a dovedit cá acest mize-rabil a sustras suma de 175 lei, a-dunati de artistul Ionescu la Con -stanta ca ajutor pentru poetul Emi-nescu pe timpul boalei sale. Banilaü fost trimisi prin primaria Con -stantri, care niel dupe 3 adrese n'aprimit de la primarul Hasnaa dova-dá de primirea banilor la destinatie;lar acum s'aü gásit rètácite prinbiurourile primáriei fárá a fi inre-gistrate al fárá niel o rezolutie.

Si aceasta teat& de tâlhari infamicuteazá a vorbi lumei de cinste ! .

Din isvor autorisat afläm c& pretinsul scandal al eikrui teatro ar fifost Sâmb&t& sala in care s'a tinutla Botoaaui, intruuirea public& pen-tru fixarea candidaturilor la consi-liul comunal d'äcolo, s'a redus inrealitate la urmêtoarele fapte.

fin domn Vitzu, Intrerupênd peoratori intr'un mod necuviincios ,unii asistenta it aü invitat sè tacit.Atunci acest down, rueinat de cefácuse s'a retras de bun& voe dinsal& al intrunirea a continuat incea mai mare liniate fárá chiar a fifost bágatq in seam& imprejurarea caídol indivizi aproape necunoscuti s'aüpàlmuit mutual pentru un diferendCu totul personal.

Ni se strie din Ploeati cá judetulPrahova care eu drept cuvint postepretinde a fi din toste judetele Ro-mâniei ace! unde industria s'a stabilit mal eu inlesnire ai s'a desvol-tat mai repede, va poseda in curândo noue fabric& : d. Esra Penhas, marecomerciant din T.- Mágurele inflin-teazá in comuna Scaenii o usinépentru fabricatiunea hârtie!.

Clàdirile acestel usine, destinataa produce încá de la inceput un mi-

nintuna de 4000 kilograme de hârtie' pe fie-cars zi, sunt deja incepute aise executá cea mai mare activi-tete, ast-fel ca sé fie terminate chiarin cursul acesteì veri ai usina se poatitincepe a functions in primele zileale anului viitor.

--Printr'o scrisoare ce ne adresea-

z& d. Ion loanidi, mare proprietarin Bucuresti, ne spune cá a fostfoarte mirat d'a vedea numele sêüfigurând pe o list& de candidati laconsiliul comunal, publicatá in nu-mèrul de Sâmbátá al ziarului laLiberté roumaine. D-sa, zice d. Ioa-nide, nu voeate ea prin Inmultirealistelor sa se Impart& voturile aiast-fei sit s.+ inlesneascá izbândapartidului pe caro dânsul ca toti oa-menii de bine il combate ; si dealtminterlea d sa Inca de molt afit-cut cunoscut,ehiar prin publicitate,de o zecime de ani, c& voeate a re-manea cu desávêrsire retras tn viatàpriNatá.

Asear& s'a sèvêrait cununia dom-nului Alexandru Rosetti- Solescu cudomniaoara Ecaterina Lfrem Gher-mani In Biserica Domnita Bàlaaa.Bine cuvântarea a fost data de 1.P. S. Mitropolit primat lar nunieraü M. S. Elena Doamna váduvalui Cuza -Vodá al fratele M. Sale d.Theodor Rosetti primul Ministru alOrel, mátuae el unchiu al gine-rului.

Biserica era prea mica spre a co-prinde striílucita adunare, aparti-nând tutulor treptelor societàtei, cea tinut a'ai arèta iubirea pentru tâ-nera pereehe al pentru parinti, cumal veneratiune pentru Augusta nuns.

DupA esirea din Biserica, miriiaü primit felicit &rile in mitretelesa-loane a le marelui Otel Bulevard.

-umSocietatea studentilor universitari

«Unirea» In aedinta sa de SAmbAt& 28a. c. a f &cut un act frumos al demn deimitat, votand din fondurile el, o sum&pentru ajutarea ridicsrei statue! croni-carulut Miron Costin.

D. C. Calmuschi, student In lìtere elfilosofie facu aceasta propunere, caretrebuia se se admita cu o majoritate de2/3 din numerul total al membrilor. Inprima aedinta and era pus& cestiuneala ordinea zilel, nu se puto loa niel ohotarire. De si marea majoritate amembrilor societátei era pentru pro -punerea d -lui Calmuschi, dupa o discu-tiune de tre! ore, votul rémase nul, dincausa c& dot din membri nu voise séadere la propunere, negiisind'o con-form& statutului.

Ea fu puss din nod la ordinea zitelSâmb &t& 28 Maid. Dupa un diseurs en-tusiasmat al d -lui Calmuschi, dupa osustinere vehement& a d -luI A. Ver -nescu, student to etiinte, a d -lor Steriade si Malcoci, student! in drept, ad -lui Policrat, student in !itere al dreptal dupa esplicatiunile bine voitoare alinterpretares conatiincioasá a statululde d. presedinte S. Predescu si d. ea-sier C. RAdulescu, tots d -ni! membriprimirá propunerea al o votará in unanimitate el cu aptause.

Onoare d -lor membri al societatel«Unirea» care prin ast -fel de fapteatrag atentiunea lume!, al capeta afec-tiunea si consideratia tuturor literati -lor al iubitorilor de cultura si monu-mente nationale.

D. Calmuschi, va fi Insarcinat de aInmâna suma d -lui V. A. Ureche, se-cretarul comitetului pentru ridicareastatue!.

FOIiTA ZIARULUI «EPOCA»

ALEXIS BOUVIER(7)

DRA_l'IELE PADURI

PROLOGIV

AMORUL E ALCATUIT DIN NOU

Dupé o tacere de cate-va minute, casi cum s'ar fi Incredintat ca magnetis-mul ochilor sél stinsese or-ce idee de

svratire In Canera femeie, Caulot IIzise :

la apune Orphiso, ce comedie Joeleu mine ?... Ce dragoste te a prins deodata pentru omul acesta ?... N'ai hota-rIt tu moartea lui ?...

Nu, n'am hotarlt'o ed IIndraenesti s'o spat I striga padu-

rarul. Acum zece zite, nu In rdaia asta,ci colo. In fundul parculul, In pavilio-naeul In care locueso... tiI minte... Mi-chel se dusese la Reims; trebuia se seintoircA a doua zi... Seara, ml-al spus :«Mi-e fric& noaptea in aceasla odae, amsé vin la tine...» Te am aateptat : atvenit pe la zece... Ave. 'I ?...

Orphisa nu respunse nimic, >#i p&du-rarul urma :

-- Atunci am vorbit, de soarta dure-mask ce ne era p&strata : te iubiam, Cuo apriadere sélbatecl[, ;i trebuia sò te0d la bratul acelut om...

Acel om era b&rbatul med...Ei 1 par -cs n'o atiam 1 zise minios

Martial... Orphiso, cAnd ne am despar-tit eral o copilá; and te at tutors Inmuntil noetri eral o tênéra tata, ceamai Incantatoare din lume. At voit serevezt cu mine Alpilele unde am aler-gat ca copia, vechile ruine ale castelu-lui, Gaura- Iadulut onde se zice cá Dantese inspira... "ri aduci aminte...

Orphisa ridica capul si zise, cu dis-pret:

Mt -aduc aminte ca, Increzátoareca o tênéra fata, deeteptand amintireletrecutulul and te ziceai fratele meta,credeam ca n'aveatu nevoe sé fill pepaza, ca iubirea to era curet frsteasca...dar tu, selbatec, folosindu te de sl&bi-ciunea mea, Insuflindu mi cu serutar,letale dorinti ce'mt eran necunoscute, aifacut nrnorocirea viete! mele.

Ce 'mi spur tu ? Nu me iubiat IOare o femeie la eat -spre -zece and

poate se deosebeascá ce simte In infi-ma ei ? iubeete pe cine o iubeete... siapoi multe, cum sunt eli, at ap :ecerlrele pe care le Infrineazá suprave-gherea unel mame, dar de care se fo-loseete un nemernic, si asta as fácuttu... Da, te am iubit, dar nu etili dacaamorul ce aveam pentru tine, nu eu-prindea stata urn ei dispret pe cat do-rintá. 0I mamele care nu'ei p&zesc co-pia sunt foarte vinovate; sunt ala dulclde auzit cuvintele de amor, si crezi Inatâtea lucrurl la o virar& anumite...

Luna acea petrecuta la Baux m'apierdut... Da, te iubiam, mé simteamfericia l&ngä tine ca omul beat care,

cat timp aburil vinulul i se urca lacap, e fericit el binecuvinteazá naturapentru bucuriele ce da ; dar a doua zi,cAnd se deeteapt&, bolnav de minte,and let aduce aminte de neroziele, denebuniele ce a facut In ajun, It este ru-aine al jura ca nice odata nu va cádeain ispita... Aea am fost el et tot timpulaceia; nebune, imbatatá, r &tacita. Nu'mi cunoeteam greeala, binecuvintampe D -zea c &'mI daduse aea poetics pa-siune...

Dar in ziva cAnd am plecat de acoloca se mé 'ntorc In ateste locurl, andm'am aflat iar sub acoper&mintul pa-rintesc al am vezut vasul eel mare deour in care mama mea moarta cucinc! mai nainte tinea buchetul cepurtase la cingatoare in ziva casatorielet... O 1 atuncl ml -am anteles ruainea...el tot amoral ce aveam pentru tine seprefacu In ora, da, In ora 1...

Stií ce spul '1...Adevérul...Atunci de ce m'al adus aici?

- Cutezi a'mi vorbi de aceasta ?...Nu 'tI aduct aminte de minciunile cucare al Insotit cererea ta ?...

N'a! primit de o camdatá...Asa'i; scrisoarea ta cea amenint &-

toare m'a silit se me supun.Fie; dar de cAnd aunt aici, nu te

al arétat tot -d'a -una asa de aspr&...Adica al cáutat se te foloseeti de

toate to réu; aI cautatse fitispititor ca ofemeie. Cu cat t'aI dat seam& de Breabirbatulu! meü, cu atat te a! silit, prinvorbele gi apucaturiie tale, se stirnegtt

in mine pasiun! ciudate... Insfirait nuvol mal vorbi de trecut ; l'am platit deajuns cu rueinea ce simt.

Caulot privi tintee pe tenera femeiesi 'í zise

Va sé zic& nu ma! iubit niel- odatá...nu me iubeatl nid acum t

Ba da, te am iubit... da, ei astam'a nenorocit; amorul acesta a fost cao intirmitate... Te-am iubit nebuneete,far& cumpét... Mi-am uitat datoria, amtradat pe omul pe care tu Pat ucis as-ta-zl.

Martial sé incrunta ei zise minios :Mai la urma sé vorbim pe fata.Aea voesc si eft, réspunse Indat&

Orphisa, ridicAnd ochi! ai privind dreptIn fat& pe Caulot, ca pentru al desfide.

Sunt acum opt zile, al venit la no!.Adevérat 1...Atunci má iubial Inc&...Lámureete flrea mea cum ve! voi,

zise cu barbatie tênéra femeie, e drept;te uram and cram singura la mine,mi-aduceam aminte cu groaz& de tine,al fi voit se fl! departe de aie!... eilAnga tine, nu still ce pornire straniemá schimba...

N'am se lámuresc asemenea ciudatenit... acea zi sau mai ,bine aceanoapte, and t'am spus c& petreceamnopti intregl nedormit din pricina ma-rei iubirl ce aveam pentru tine... andt'am spus ca omul acesta e durereavietel mele, tu mi-al réspuns : «Spuldrept?» Atunci am adaus : «De vret Or-phiso, mé simt in stare sé te soap dedAnsul.» Tu m'al privit in fata ei mi-alspus : «0 I nu te ai face omoritor pen-tru mine ln

Da, am spus ala; ala gtndeem, situ n'ai respuns.

Nu t'am respuns atuncl, dar t'amdat respunsul azl.

-- Si de acea te uresc ei nu voi se temat ved. Sunt pedepsita acum pentrugreeala mea, cu drept cuvint; si suntsilita se te las se traeett, se nu resbunpe omul a cárul nume Il port, pentruc& resbunarea mea ar atrage rusinealus...

Martial se scull amenint&tor ei zise:Nu me cunosti Orphiso. Crezl c&

acum and eeti liber& te voi lasa_ vicio -data I Am ucis pe Michel ça sé team... Peste zece luna voi se lao pe ve-duva lut Michel.

Orphisa se scul& la rindul ei ai zise :Aea al crezut tu 1 T'ai inchipuit ça

voi primi sé ating mana ta pe veci pa-tata de singe... EI bine I se etil un lu-cru; sunt vinovat& ai mi -o! face pe-deapsa, de ei n'o voi primi de la oa-menI. Dac& nu p1ecl d'aie., te dati pemana justitiel, Intlmple -se or -ce.

M'ai trada?Da 1 Ascultá, toatá vinta am dorit

un lucru, am cerut ceva de la D -zeli.Dac& asculta de dorinta mea ma! eu-rind, cram scápatá. Abia asta-zi mI -ainplinit'o. At fost nu numal b&rbatulmeli, dar ai tatal copiluluI met.

Ce spul ?Peste tate -va lunl, voi fi mama.

Caulot rémase ametit de aceasta des -táinuire.

Orphisa urmäPentru acest copil, má opresc de

a cere resbunare. Far& daasu] te asdescoperi ßi eri m'ae omorl... Acumrand vëd unde m'a dus gregala, rand

EPOCA 31 MAI

DEPESI TELEGRAFICEAGI: \TIA HAVAS

Budapests, IO Iunie.Respunzend alocutiunilor preeedintilor

delegaçiunilor, Imperatul a zis :«In putinul timp care a trecut de cand

nu v'am vëzut anunati nu s'a tntamplat oschimbare esentiala tn situatiunea poli-tica.

Moartea Impëratului Wilhelm, vechiulmee amic Si aliat, m'a tntristat foartemult. Sunt asigurat ca relatiunile nu matputin intime care me unesc cu IneperatulFrederic, respund tntr'un chip mal perfectaliantei de amicitie el de pace ce existatntre cele doué imperil vecine.

Relatiunile monarhiel cu puterilestrainecontinua a avea un caracter cu totul ami-cal ; bine - facerile patii an rémas conser-vate Europei.

Daca cu toate astea, guvernul mea esteforçat, tn dispositiunile sale conforme cudatoria sa, se ceara credite considerabilepentru a pune in siguranta granitelenoastre si a favoriza desvoltarea forçetnoastre militare, motivul e mai cu seamatn nesiguranta continua a situatiunil po-litice a Europei si In sporirea netncetataa fortelor militare ale celor - l'alte State.

Aratand determinarea sa de a apëra in-teresele sale el ale paeil generale cu forteechivalente si cu patriotismul tradi-cional, Austro- Ungaria indeplineete o da-toriesublima el va isbuti se pretntampineel tn viitor primejdüle daca se vor ivi e-venimente amenintatoare.

DINTR' 0 ZI INTR' ALTA

MUSICA BISERICEASCAIn eedinta sa de la 15 Maiü curent, Sf.

Sinod s'a ocupat de noul manual de can-tari bisericeeti al d -lui Podoleanu, asupracaruia a urmat urmatoarea interesantediscutiune in sacrul corp :

P. S. Valerian citeete in fine raportulcomisiunel asupra adresel d -lui minis-tru al cultelor No. 2.010, pe lunga caretrimite manualul de cantari al d -nuluïPodoleanu.

Asupra aceste[ cestiunï, comisiuneaeste de opiniune a se recomanda une!comisiuni sat unui om competiate aprea o studia.

P. S. Episcop al Romanului: Am ce-rut ca se dad o Iämurire pentru ca vedca comisiuneaS -lui Sinod a gasit aceas-ta opera a d -lui Podoleanu de o mareInsemnátate ; mi s'a Intêmplat de amPost si eü de fata cand comisiunea a ce-rut de la d. Podoleanu, ca chier se exe-cute cântarea aceasta ei a adus un nu-mer de b&eti preparati Cu tate -va can-Uri de acestea ca se auda ei se se convingä si comisiunea. Se pare ca d -lui afacut o cantare armonisatä, care presint& aci o cantare puss in armonie,pretacute Cu totul. Nu este ara. D -lui avoit numal se fata niete canteri curatbisericeeti, In tocmal precum sunt can -tsrile noastre. A venit Cu cati -va copiiei a cantai Stinte Dumnezeule, pre Ta-tál, pre Fiul, In tocmai cum se cantacántarile noastre; dar le -a aranjat arace Bunt cantate de multl, din care uniiin ison ei sputa nomai sfireitul. Aceste

cantari sunt foarte frumoase ei este derecomandat metodul acesta, mai euseam& pentru ecoalele primare. Cu chi -pul acesta, noi vom avea eel putin o-

aunt cuprinsa de remueceri, n'am decâto sperante : de a rescumpera prin oviata noue vina mea si crime ta... Veipleca mâine de aie!.

Niel odatAl respunse Caulot.Bine, zise cu riceal& Orphisa care

so Indrept& spre use.Unde te duc! ? Intrebs Caulot in-

grijit.Së veghez la capul nenorocitului

pe care l'ai ucis ei se spun tuturor cstu eeti omorttorul.

01 te voi ucide mai nainte ICuteaz&l zise Orphisa stand dréptâ

In fata lui.Martial tacu, muecandu -ei buzele de

mtnie.Orphisa Linea mana pe clampa urea,

gata se iasa; Caulot vezênd'o hotartta,zise Cu glas nàbieit, Infrinându -rl ciuda:

Voi pleca IApol rêmânind singur, zise, aretand

pumnul :01 n'ai sfireit Inca eu mine...

draga... de vreme ce mi -am pus In pri-mejdie pielea, trebue se trag ce -vaPolos. Nu cunoeti pe Martial Inca ;m'am prea deprins cu traiul bun, çase plec eu mánele goale.

Vëduva statu la picioarele patulullui Michel d'Anmoy pana cand ïi ridi-cars trupul ; ea nu cuteza sé'1 atingá,temêndu -se ca ssrutarea el se nu fieo nelegiuire.

Dupe ce depuse cea din urina Hoarepe mormintul sotulut ei, se intoarsesi geai pe prag pe Caulot la care seuit& eu nespus dispret.

A doua zi padurarul pärâsi castelulsi vaduva pëstra numal doue femel rigradinarul. Ea transforma tndata o daiabirbatulul el si lieu din dansa o ca-pela.

(Sféróilul prologulul).

data o liturgie care se o cante copii dintoate clasele, onde Invetitoril vor aveastiinta de musica, pentru cs qi ei tnvatâprin ecoalele normale. Aceasta cantaremelodica a noastre nu cere arta mare,nici dibacie de cap, ca fiecare copil poa-te se o Invete; cäct acestea copii de tarale -au auzit or de cate ori s'atl dus labiserica. Foarte frumos de invetat gifrumos de ascultat mai cu seama copiide 7- 8 ani se 'c auzi intonând imnurileliturgice. Ed ca membru al S lui Sinodve spun ca mi -aü cdzut tare la inima a-cele cantari. Aceasta carte cu sutele aüsé o la Invetatorií sateeti. Eri ae credechiar de a o recomanda d -lui ministruse o tipareascfi, caci nu va cere paralemulte, pentru cä nu e de cat o coala dehârtie. Aceasta carte este foarte trebu-incioasa pentru tnvetetori1 sateeti. Esteun gust mare, el o placere mare simtecine -va cand vede pe mai multi copiicântând In biserica. Aceasta este reco -mandatia cea mai buna a une! ecolt sieü ac dori foarte mult sé se introducaaceasta In ecoale, flind -ca este foartelesne de Invetat. Cel putin se facem oIncercare. 'Mi pare foarte refi ca la no!nu se Ingrijeete nimenl de aceasta.eü am auzit pe multi cantand, dar n'aütonul set explicatiunea cantarilor cu-rat bisericeeti, ci mai muli cu cântarilede lume. Chiar la Doamna Balaca, a-colo unde este un cor care toats lumea'1 asculta, nu s'aude mai Intêiü de catniete voci de copi! foarte subtiri, pe ur-ma niete voci de barbati, care 'ti sgu-due inima. kcestea sunt traduse maimuli de streini el nu pun tot ce estetrebuitor a se canta In biserica ; iatstroparul de la Ispas nu't gaseete el ceface 7 In loe sé'l pue pe note, '1 Insghe-beazs cum le vine, trag In sus, trag Inlos el ast -fel ese o asmodie, ava ca cuaceasta se despretueete aceasta lucrareremase de la stremoeil nostri. In con-tra, eü ae ruga pe S -tul Sinod se se I-narmeze in ce priveete ramure cantari-lor bisericeeti. Va veni timpul de armonisare, nu este o graba mare. Se 'Oseraca va veni timpul ca se se iveasce el lano! oamenl de spirit. Noi mai intêiü séfacem aceasta, sé admitem cartea d -luiPodoleanu, care este foarte buna sichiar seo recomandam d -lui ministru.

D. ministru al cultelor : 'Mi pare binede ceea ce a zis P. S. Episcop al Romanului ci pentru ea, ca mirean cunoscceva din cântarilebisericeeti,la cari dincopilarie am avut dragoste, dar cunoscel musica clasien, care este o music&generala ca restul artelor frumoase,citesc gi musica bisericeascâ din celealte tori, el drept sé ve spun ca nici odata n'am Inteles cum poate cine -va sezita ca musica bisericeasca a noastreeste strains. In adevér melodiele noas-tre bisericeeti sunt niete melodie vechifoarte frumoase, dar dupe cum estearan jeta astá -zi dupe modul artistic, estecurat o music& teatrale, nu mai estecurat religioasä. Asemenea vedeti ceeatolicii, protestanti!, aü musite biseri-ceascs fie -care In felul sêü el fe carecompositor modern nu s'a schimbat,ci a tinut la traditiunea cea veche. Deexemplu, musica protestant& care da-teazs din secolul al 16 -lea un composi-tor de biserica protestante veche cand1 anzi cs canta ce -va, 'I poti deosebi deun compositor modern ; pe loe zici :acesta este un compositor de bisericaprotestante el nu '1 poti amestica cu uncatolic. Asemenea cand ves auzi pe uncatolic cantând, pe loe '1 cunoell cs estedin biserica catolice. Cântárile Insti carise canta In biserica noastra nu aü nie!un fel de schimbare, ri adese ori ski ic-nese semtimêntele anime!. Corurile noas-tre d'abia incep eu niete glasuri subtiride copii, el apoi urmeazâ niete glasurlgroase, despre care am fost mahnit, elde cate ori: am auzit musica noastraveche am fost eu inima mal pliná. OrI-ce musica este frumoass cand se puneIn cor Intr'un mod organisat. Daca D.Poaoleanu, pe cat am anteles, poatese ajunga la acest scop care estebun, ca ori -ce copilsé cante In biserica,cu atat mai mult ca eu aceasta da ocasiune,cum a zis P. S. Episcop al Ro-manulul, cs aceasta se va introduce Inscoalele primare, de care se simte marenecesitate, ca scolaril so cante in bise-ric& la liturghie. Acesta este un obiceivechiü care el asta -zi se mai pastreazain Transilvania el Bucovina, ca copiide la scoli sé se duca el sé cante la bi-serica, pentru ce atunes copii de lascoli sunt datori sé se duca la bisericasi poate pe urmá sé intre ri lu serviciulbisericel. Mé asociez dar in totul cucele zise de P S. Episcop al Roma -nulut si cred ca ar fi lucrul ces mainemerit ca sé se orânduiascs o comi-siune ca sé se examineze, si pe urmáse se faca cunoscut el guvernulul, caciprin aceasta se face un legâmênt Intreecoale ei biserica.

Dupë ce aü mal vorbit J. P. S. Mitro -polit al Moldovel si I. P. S. Mitropolit Pri-

mat, Sf. Sinod tncuviinteaza ea, cartead-iui Podoleanu se remaria tn examenulI. P. S. Primat a caret dragoste ei cuno9-tinte asupra cantarilor bisericeetl sunt re-cunoscute, dupe care se va dispune intro-ducerea manualului prin ucoale ei In Bi-serica.

DIN DISTRICTE

DUZEUPotlogarii colectiviste

Slujbaeil remaci de la defuncta colec-tivitate zice «Indreptarea », nu se lasaniel morti de naravurile contrattate subfoetií sor stapani.

Primarul comunes Milgurs, N. Fün-tescu a refusat de a face contracte detocmeli agricole locuitorilor Ion Stefa-noiu, Ion Militarti, Mate! Stan, IonPetre el Niculae Nistor din catunul Un-guriu, pentru cuvéntul ca nu aü voitnumiti! sé'! plateases erbéritul a 6 vitece are la N. Miulescu.

Atragem atentia d -lui Prefect asupraacestui primar.

Y

f

In numérul viitor de Marti 31 Maiü,vom proba in chip detaliat el eu dovezisdrobitoare, potlogaria sevâreità decatre d. N. Constantinescu fostul pri-mar al urbe! Buzeü, in paguba celor200 sateni din Zarneets care, Insärci-nasera pe aludo! locuitori, Vasile Popaqi Mueat Ghisdeanu, se! dea ca baceisaproape 2000 lei ; suma eu care sé co-tizasera apre a obtine favoarea sé li seimparta in lotur! mogia statulut GuraCâlnsu; el pe care d. N. Constanti -nescu a dat'o dupe persicä cum zic mol-dovenil l?

PRAiiOVAAbusurile unui agent silvic

Sunt anI de and se desunta, zice«Democratul», ce padurile statulul depe apa Cricovul-dulce, avênd ca bri-gadier pe un Andre! RAdulescu din co-muna Haimanale, eraü date in jaf.Acest Andrei Radulescua fost departatdin functiune pf ntru diferite abusuricunoscute locuitorilor din comuneleMargineni, O,arl, Haimanale, Ghirdo-ven!, Moreni ei din imprejurimi ; finddenuntate aceste abusuri ministerululrespectiv, in archiva caruia se gesescacte care spun: ca, a cosil In parchete;a taiat plute de pe Cricov ; a vêndutlemne pe la locuitori ; a invoit pe uniilocuitori Intr'ascuns, d'a paruna vitelenoaptea °n lestarul parchetelor esploa-tate ; a participat in secret ca tovareeal celor ce cumpérase uscaturile, Inga-duindu-léa taia ei din lemneleverzi, etc.Numit In urme primar la Haimanale afost revocat din functiune, find vitiosri dovedit ca abusiv, a fost prins co-sind In padurile statuluJ, pentru carefapt a fost dat ei judecatei. Iar In Ia-nuarie trecut, la alegerile pentru ca-mera, ilustrându-se ca agent colecti-vist, a fast recompensat prin mijloci-rea deputatului colectivist Stoicescu,iarasi cu functiunea de brigadier Inacelael loc. Acum ni se denunte dinnod ca, numitul a inceput a'ci esercitaaceleaei deprinderi ei ca prob& se defaptul ce, In lestarul oprit din perche-tele esploatate, iarba este Mimate Inprotitul séü.

0 anchete serioase, luând mai Intêiüca norms trecutul lui Andrei Redulescudin actele.aflate la minister, poate des-coperi adevérul celor denuntate.daca se va procede la o ancheta gene-rein, multi padurari si confinieti vor figasití incorecti; caci Intre aceetia dinurma sunt multi, care nu atât pentrusalari! at primit aceste fu ictiuni, catpentru a'$1 avea mana lunga In padu-rile statulut. Mentinerea lui Andre! Ra-dulescu In functiunea de brigadier e oIncurajare si ar fi a se tolera ri acumabusurile colectiviste din trecut. Ceremancheta.

A 2" EDITIUNE

ULTIME INFORMATIUNI

Chestia cea l'alla, adica ehestl:m dea se sil emind au fost conserva-torii peniru initiativa Statului sidaca au fost in tot d'a-una pen-tru ea, n'ami prejudecat'o, ¡Und-en, am anuntat, mi se pare, cavoit' reveni asupra el, dar sunt ho -tdrelt a reveni in asa chip in cdt sa numai aibá ce dori nid chiar hazliul U. C.

Aga zice Lupta astâ-zi.Sâmbàtâ 21 Maiü eacá ce zicea la

pag. I, coloana I de la rêndul 37pânë la rândul 48.

Ca liberalismul este nevoit, subnoile curente sociale ca sc2'sï schimbebazele si doctrina. este lucrit dovedit,dar cu conservatorii nu se intémplá a-celas lucru ? Ce nu cum-va con-servatismul clasic admite inter-ventia statulut si dreptul lui deinitiativa? Daca conservatoru dela«Epoca» va afirma lucrul acesta, va do-vedi cel mull cá nu prea fine la ecspu-nerea ecsacta a adeverului.

Lucrul dar e lâmurit: «Lupta» ve-And c& a sfeclit'o bate groasnic Inretragere. A patit'oSâmb&ta a pistit'oMiercurì si a pàtit'o si mai reü as-tète.

Sit-i fie de bine.st

Logica ri buna credintâ a ziaru-lui Lupia.

La pagina a doua din numerul deasta -zi citim urmâtoarele rênduri,relative la intrunirea opositiei- unite:

Multiagenti de politie si oamenl cu pan -talonil crea sosesc pe caprarii...

Ear la pagina a treia, citim :0 nota buna colonelului Voinescu.El a ordonat eri ca tots comisarii ei

sub comisarii politiel se stea fie care lasectiile :or, pe timpul cat vor tine tntru-nirile de eri, ca ast -fel se nu lie banuittca aü luat parte la ele.

Ce Incredere poate sé mai aibápublicul intr'o gazetà care gâsestemijlocul se se desmintâ ast fel sin -gura In aceaei zi ! ! I

XUn Inceput de rescoalâ s'a semna-

lat la comuna Concerti din judetulDâmbovita. Consilieriì: comunei Con-cesti atâtati de perceptorul, anumeVasilache Costescu, aü nâvalit asu-pra primarului voind a '1 omori.

Causa mâniei lui Vasile CostescuIn contra primarului e faptu cà a-cesta se opusese se-1 fie factotumpentru toate cálcárile ce a sevêrsit.

Ar trebui ca ministrul de interneprecum ri prefectul judetului se in-grijascâ sa scape comuna din mâi-nile abusivului perceptor.

in ziva de 'tiercuri la orele 2opozitiunea imita va tine o lntru-nire publica in sala Orfeu.

atEar a patit'o aLupta»

Lupta este In stare se tàgâdu-easca ri lumina zilei.

Prinsâ In cleste, In loe se tacit areearaghioasa indriisnealä de a res-punde si de a tàgâdui câ a spus oprostie, si chiar azi nu face de câtse confirme si mal mult prostia ceaspus.

Cinstitii gazetari spun cà nu s'aücontrazis din prostie, si din nesti-intfì.

Back ce zic chiar azi In urmaarticolului nostru intitulat «Lupia»a pcifit'o :

Primim din Falticeni urmatoarea tele-grama :

*tirea despre inlocuirea prefectu-luì colectivist Lâtescu aici a produsun entusiasm nedescriptibil. Ingân-fatul ciocoi colectivist p&rasind pa-latul administrativ a fugit transpor-tând noaptea bagajele sale. Pâne Inmoment n'a sosit telegrama oficialàde ínlocuire.

Dimnitrie lorgandopulo.Á

Vineri 3 Iunie a. c. se va judecade citre Consiliul de Rësboi al corpu-lui al 11 -lea de armata, (Bucuresti)procesul celor 34 soldati din regi -meotul al 6 -lea de Dorobanti inpli-cati In afacerea Recoltei Teranilor,cum cé, nu ar fi executat ordinulcomandantul ui for capitan Bratu.

ItLa cursele din Paris, calul Stuart

a] Pierre Donon, a câstigat eu mareInlesnire,premiul eel mare de 100,000de francì.

stCu vênzarea avere! reposatului Mi-

tropolit e un scandal.S'a facut o expertisa exageratä el

pentru niete stofe máncate de molii,daca la licitatie nu ese cifra evaluà-rei, Portárelul retrage obiectul dinvênzare pentru a 'I repune a douazi. La protestatiunele publicului,Por-tarelul se scuzà cá asa are ordin.

intrebàm cine a dat ordinul a-cesta ?

Se fie adevérat cesa ce se soptesteci ar fi ordinul unui magistrat. Dt eáeste asa se nu se uite ca e vorba deo vênzare fortatâ.

M. S. Regele a vizitat azi noul lo-cal at spitalului Militar.

ÁMâine sied poim&ine se vor publica

dispozitiunile privitoare la exame-nul elevilor si elevelor, care urmândInvêtaturile tntr'un fel de ecoale voi-esc sé treacà la Invêtaturile altuifel de ecoale.

ItD. P. P. Carp s'a reintors eri. In

Capitala.

Un consiliù dx inistri s'a tinuteri la d. T. L. Maiorescu.

D. general Fálcoianu, seful marelui Stat- major, a fost primit azi deM. S. Regele.

D. Mànciulescxrefe^tul judetuluiTdleorman a sosit azi in Capitala.

Ziarul colectivist Democralia, a-

eus& pe d. inspector de politie Epu-reanu c& ar fi numit pe cumnatulski Calvocorescu ca comisar de po-litie.

Dupe informatiuni luate am aflatcaacestdomn Calvocorescu nu e nielde cum vestitul Calvocorescu.

D. P. Carp va fi Insercinat de la 1'unie eu interimatul NfinisteriulutDomenielor.

stLupia se Intreaba de ce am lâsat

f&râ respuns prostia ce a spus'o Sâmbàt& 21 Maid prink In cea-l'alt3Sâmbàta 28 Maiü.

Respundem apre rtiinta confrate-lui ca la articolul séii de Sâmbàtä21 Maiü, s'a respuns Joi 26 Maidei la eel de Miereuri 25 Maiü s'aréspuns Sâmbata 28 pentru ca au-torul articolelor noastre : Un conser-vator, lipseete de la 21 Maiü din Bu-curesti ei f]reste oit trebuea timppânâ ce Lupia se ajung& pânâ ladânsul si apoi pânà când articolelesale sé ajungâ la redactia noastrà.

In intrunirea colectivietilor tinutäla Maidanul DulapuluJ in zioa de 26corent, a aparut un noü orator, a-nume Ivan Costea.

Acest Cicerone colectivist, care semai numerte si Dedu Ivan, nu stienici se citeaseà, nici sé serie. Neru-sinarea colectivista n'are margini.

Dupe Ivan Brâtianu, te-oi pomenila cârmà si eu un Ivan Costea. $ide ce nu, me rog ?

stAm publicat zilele acestea vre -o

doué miei pungâsií d'ale d -lui N. T.Orasanu, fostul director al «Monito -rului Oficial ».

Mai denuntam asta -zi Inca doué :1) D -sa In timpul cat a Post direc-

tor, îsi aproviziona casi d sale si aunor prieteni eu lemne de la Impri-merla Statului, pecare le transportachiar prin personalul de sub ordi-nele sale.

2) D. Orásanu a dat In timp de unan leaf& unui protejat al sêü, carefigura numal In statul de presenta,dar nu fàcea absolut niel un servi -ciü ri niel nu venea la Imprimeriede cât spre a'si lua salariul.

Am dori se stim daca d. Penco -vici, actualul directoral acestui ser-vici,, n'are de gând se dea acesteabusuri pe mana parchetului.

Colectivitatea a cumpérat din noti p®vechii sei spiont: Bedraus, Stefan Min-ciu, cârciumari, ei pe Dumitrache Ce-catui; aceetia, Cu deosebire eel din ur-ina, umbla din cârciuma In carciumasi din pravalie In pravalie, In coloareade albastru, spunênd oamenilor din a-cea coloare ce nu s'a pus nici un can-didatpe listele electorale, si'i indeamnásé voteze lista colectivista.

34Citim In Románia Libera:D-na Margareta Jecu, care tine eu

or ce chip ca lumea se vorbeaseâ dedinsa, adunase pe ziva de eri vre-o40 de terani din Plaineeti ca se levorbeascâ de alegerea delFgatilorpentru Camera. Pretextul este camtimpuriü I

Politia Irisé din Focsani, care cu-noa.ste ademenirile unor descreeratïdin Putna, a intors pe oameni de laindemnurile acestora eu atilt mailesne cá un gardist de noapte beatvoind se aresteze pe unul din térani,care si el era eu chef, a fost desti-tuit imediat in fata satenilor.

Acest act de dreptate a contrariatamarnic pe numita d-ná agitatoare,cirai i-a pierit clientela pe acea zi.

Azï ignobilul Sturdza, insotit de d.C. F. Robescu s'a plimbat prin dealuSpirai, facând vizite la uni cârciu-mari alegeton; ajunsi in dreptul co-tului care da spre scoala militara,dinsul a fost huiduit de o multimede cetáteni ce se aflaü pe sosea.

Aceasta mica manifestatie l'a silitse se reintoarcà si se se opreasoâ laOppler unde Iri a virsat necazul In-tr'un pahar eu bere.

Ni se serie din Bacàü :«Numirea nouel comisiuni interi-

mare a produs In orasul nostru ceamai buna impresie.

Eri s'a fácut alegerea presedinteluid -nu Const. Tulburi, un vechiu lup-tittor contra colectivitátei aparti-nend grupului conservator. A festales cu 5 voturi contra 2, date d -luiFornorake.

D -nu Livezeanu colectivistul deeri care a avut in arenda moria Su-harâul pe pretul de 1,OOe9'.e r '-beni, In loe de 8,000 câtcea mogie precum el d -ni CI«,.ascusi Radu ces cu ghesefturile Palatu-lui administrativ, aü intrigat ca sefie ales d. Fornor , ke.

Numai patriotismului d -sor Cons-tandake, P. Buzdugan, Elenberg Rai-leanu sicelor- l'asti membri din comi-sia interimarä se datore$te reueitad -lui C. Tulburi.

Ar fi bine ca opositia dici Bacàüsé se fereascâ de acesti tres domn!sus numit> care surit ere rtiunile ge-neralului Lecca, si cu care el azi pesub maná se aflá In !egéturá.

EPOCA 31 MAID

CASA DE SCIIIMB

I.M.FERMOStrada l.ipse ani, No. 27

Cumpera si vinde efecte publice si faceor-ce schimb de moneziCursul Buouresti

30 Maki 1888

5 0/0 Renta amortisabila0/0 Renta perpetua

6 0/0 Oblig. de : tatt. 0/0 Oblig. de st drum de fer7 0i0 Scris. fune. rurale5 010 Scris. l'une. rurale7 0/0 Scris. func. urbane6 0/0 Scris fune urbane5 010 Scris. fune. urbaneUrbane 5 0/0 lasi5 0/0 Imprumutul comunalOblig. Casei pens (lei 10 dob.)Imprumutul eu premieActiuni bancei nation.Actiuni Dacia Romania

NationalaConstructiuni

Argint contra aurBilete de banca contra aurNlorini austriaciTendinta ferma

( mp Vend.t.2 1'2 439O 1 2 92SU34 901,8

107 1/4'107 P. 492 92 1,2

105 1 2 10t198 3/4i 9987 3i4; 88 1/877 1/2; 77 7!876 1/21 :7

2t-1 !216

940225210

8516 6516 65

201 1/2

42960235215

9016 8316 65

203

UTIL PENTRU TOTI

BALSAM DESANATATE.11. FARMACIST1'LUI

I. EITEL din Râmnicu VêlceaAnalieat t i aprubat de onor. (,onsiliu Medical

Superior din ItouriniaPreaervativ escelinte al sanätatil contra di-

feritelor maladil contagioase, niai cu seamsln timpuri epidemice, de cholera, de friguri,si Remedio foarte bun contra boalelor destomac, de licat 5i cousecintele lur precut :iodigertiuni, lipsa de apetit, râgâiala greats,flegina, Ilatulent&, durere de stomac, colica,ingreunarea do stomac constipatia, congesti-uni, galbinare, venin, hemoroide tranji., hi-dohondrie i i me!ancolie ,provenite din deran-jamentul uiistuirei , indi5;positiune, durerea,de splina, amt lest , durerea de cap, friguri,scorbut, ulcere etc etc.

Balsamul de sanatate Eitel, superior tu-turor produselorsiniitare, se recomanda pen-tru on -ce cas ca cet mai buu col mal utilmedicament de casa tutulor persoanelor Ingeneral i in special color departat,i de aju-toare medicate,

Balsaicul de sanatate Eitel, se poate in-trebuin(a In on -ce time si fara deranjamentile afaceri.

Preciul tintai flacon insotit de iustructiesi 50 baui

Se gaseste de vénzare la celle mai multaarmacii si la principalele Drogherii din ter&

CASA DE SCIIIMZB

IONESCU & MARCUArada l.ipscani No. 13 bis

BUCUREST!

Curs pc ziva de 30 Maiu

VALORI Scadenlacupoanolor

T:1rg lib.curs med.

Fooduri de .tat romanRenta rom. perpe. 1875 5%Renta rom. amor!isab. 5%Nenia rom. rur. cony. 6%Oblig. de. Niai C. F. R.6%

plein idem :'Imprumul Stern yeti -'oImprum. Ul , uhrlrn iris;'; ''tAgi,

Imprutinrt. de oraneImpr. oral- Rncur. 5? {,

idem lin 18'4 5%Im.ur.1 ,in.ru prime fr. 'Al

Valori diverseCreditul fondar rural 7%

idem idem 5%Cred. fune. ut-. dio Bac- 7%

idem idem b%idem idem 5%

Creil. fune. ur. din lasi 5%ubl.cas. pension. fr.300 t0

1 Ap. t Oct.t Ap.iOct.I Mai I Noem.i Ian. t lulie

I,Iem1 Mar. I -.-i i-1 Lat. 1 tulle

919t %90

U, :.,

1 Ian. t tulle1 Mai l Noem, 91

4,1

I tan. I tulle 107idem 93idem 106idem 99 %idem 88idem 77 314

1 Mai 1 Noem. 116

LA GRADINA GEORGE IOANND

Strada Polopa No. 104FI Ari.A DE VLN7ARL

TRANDAFIRIin rialti altoiti in mace i de ditcritc colori, in nu-

de IGo (eluri alesi din colectia generala atrandafirilor tot ce poate fi mai frumos, indori-rea Ion sunt remontant! adita infore ;te toata va-ra, ace)sti trandafiri In rials se pot replanta inor -ce timp, pretul pentru unul este de let 3,4, i,Se ia dupe inallime.

Domnit amatori din districte 'care vor doriacum para sunt rugatt pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradina, comanda va fiinsolita de valoarea lui prin mandat postal, si deIndata se va expedia comanda prin calca feratacu marca vitesa. 732

L1COARE DE GUDRO \ -TOLU- VESCATse intrebuint,eaza cu succes pentru tamarlui-rea durerei de piept, tuse vectii, tuse, arsuride stomac, catar al bat?icel urinare, lipsei depofta de mancare etc. Accosta licoare esteformata din gudron vegetal de Norvegia, bat-sam tolutan t}i viisc de brait Sticla 2,50.

1NJECTIA GALBENAgie). Sticla 2 IeI.

Aceste preparate, compuse de Dimitrie G.Gheman, farmacistin Buzi!u, se gaseste devénzare in Bucurestl la larmacia Rosu, Sf.Gheorgho i la farmacia Galentt, Calea Gri-vi(,eI :si la farmacia d-lui Lazar Bistriyeanu inBerlad.

.EX

CASA DE SCIIIMB

MOSCU N ACH M IASNo. 8, to palatal Principete Dimitrie Ghika

Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale(Darla -Run liia)Buouresti

Cumpera si vinde efecte publice si face on -ce8chimb de monezi

Cursul pe ziva de 30 Maiu 1888

6 Renta amortisabilati romana perpetua6 Obiigatiuni de stat [Conv.rur.)6 C5 % Municipale

. F. R.

10 fr. , Casei pens. [300 L.]7 % Scrisuri fundare rurale57 ,, urbane

553 Obl. Serbesti en primeIm. eu prime Bue. [20 let]Losuri crucea rosie Rabane

Otomano eu primeLosurl Basilica nombauAct. Dacia- Romania

Soc. Nationala, Soc. de Constructiani

Aur contra argini sau bilotoFloriui \l'al. AnslrlucMarci germaneRancnole francese

italianeRuble hante

NR.'Carsal este socotit in aur

la l

Cump.

u

7i', !,21i106 3 4

91 3!4105 ';98 ji87 %7, +,

1

1

1uu99

217

Vinde

t+tt+l 1

772t0107 r.92 ,_

10it

F

át304940

t

AVIS IMPORTANTSub-semnatü incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotarát a mal deschide de

la 1 Aprilie a c. bfara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21

MICA !UN MARE 95 211VMCalea %'ictoriei, Colini Holelului Continental, is -a -vis de Teatru National

Atragem atentiunea onrabilului public ca in desvoltarea ce 'si -a luat fabricatiunea noastraputem oferi o

MARFA EMINAMENTE SOLIDAfara a contine intr'ënsa alt material de cát piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai

mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da

ATENTIUNE MARCE( FABRICEInoastre, ori -ce perecbe de ghete purtùnd marca fabrieei noastre snnt garautatc de Dui

Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la firmle sci notate : Craiova : Florea Stänciulescu et Th. Demetrescu ; T.- Severi'i : Ph. Iiohm; Pitesti: M. I. Satesu; T. -Jiu : Marcus et Spinter; I.Zurescu; T.- Veste?: P. Petrescu; Cfimpn -Lung si Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu - Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M. Horovitz; Roman: Fraçil Rosenfeld; T. -Ucna: Ovaries Stefan; Giurgiu:Luca Lucato; Rosiori -de -Vede: Sam. Asriel et flu; Calarasi: V. Mitrany; Oltenita: M. Kamerling;_Constanta G. Lucsi. Cu stima,M. TH. MANDREA et Comp.

NEC

.r94.47

MI DE LM S[ DE IA71-

Slabiciunea dintilor Durere de dinti,Inflamatiune, Abuba, Ginbii atinse, dlirosul gurei, se evita si se ¡nia-

tura prin intrebuintarea continua a veritabilei

APA DE DINTI ANATHARINAA DOCrI'ORULUI POPPDentist al cortei Imperiale si Regale

care este pre erabila ur -carei alte Ape de dinti ca preservatif contra Floalelor deDinf<i, Gura !;;i GAI, si care tntrebuint&ndu se de odata cu PAFUL de DINTIsari PASTA de DINTI a D -rului POPP se tntretine in tot - d'auna dinti sanatosi

PLUMttUltl de DILATI de D -rut POPP, cele mai bune pentru ca or-cine së'sipoata piomba singur dinti gaunosi.

SAPUN de ERBURi de D -rul POPP contra or -carei afect<iune a pielei si es-celent pentru Bpi.

Prevenim pe cumpératori de a se pazi de falsiicatiuni care conform analiselorsunt compuse in cea mai mare parte din accide care ruineazA dinti foarte detimpuriü.

Depoul general \'iena, Bognerstrvs No. 1, se mai gasesc de Cênzare la F. W.Zurner, loan Tzetzu, Drogucria llrus,Gustai' Metz, A. Varlanescu si Magnsinul «Stella ».

DE INCHIRIATcasadin Strada PolonaNo. 104, compusa din

9 camere pentru Stauân 3 camere pentru elogio cuhnie, o spalatorie, 2 pivni(e, grajd de 6caf, sopron pentru trásurl. 723

"Si;..._

BASINUL

Mjj(\ SZWSXiNo. 1- st rada Politici - No. 4

tit )111 -:i 1, i)AN113U11.1-P:I

Situar Intro gradins bine ingrijita s'adeschis pentru tot sesonul de vara de la6 ore dimineata pana la 8 ore seara.

De la Io pàna la 12 ore a. m. basinuleste reservat pentru darne.

Abonamentul de Io bal lei G. 801

DE A R E N D ATde la Sf. Gheorgile1890 inainte, mosia

Pietrisu din distr. Vlasca, plasa 13arginea.Amatorii sé se adreseze Strada Diacone-

selor, 4. 1. N. Alexandrecu.

4MIONNIMIINISJIMIIIIMr

Parfumerie - OrizaL. LEGRAND, PARIS, rut Saint-Honoré, 207.

PARFUMURI CONCRETEINVENTICNE SISTEMATICA BREVE :T ATA 11 FRANCIA Si IN STBEINATATE

PARFUMURILE ESS.- ORIZA, preparate printt'un procedeunou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pan'acuma necunoscut

Ele sunt inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in niste flacoane miri sau cucii detoate genurile ce suor filarle usioare de purlat. Aceste Creioane - Parfumuri nu se evaporeaza,si se pot inlocui in lu turi le Ior, ciuui sunt usate.

Ele au imensul avanlagiu de a umple eu mirosni ior, tara a le inmuia san a le strica, obiec-tele supuse la contaclul Ior. E DFSTUL A FRECA USOR PENTRU A PARFUMA IN DATA.

02

e

Q; `Pvo 4.0

., .4 Q

Psi Coate obis ttele de LINGERIE, de PAPETARIE, etc., etc., etc.

DI:POSITE IN TOATE PARFUMERIILE atalogul Partumurilor cu preciurilePRINCIPALE DIN LUNE aunt trimiae FRANCO la ocrera

t' "ri.4 'r r q,J%1. ra ..,. 1p '` e+ Yit.Mi `9 .,ttif!bUìt..".'?5')1ii.4`Öi` 0

Ceamai noua si cea mai buns Tlasina de Cusutdin l um e

P ATENT NOT HMANNSINGED, PERFECTIONAT

PENTRU FAMILII, MESERIASI SI FABRICANT(

MasinA de cusut cu braira liait, premiata la toate expositiunile, cu primele medaliisi diplome di onoare.

Ea posed á numeroase IinburyltItir1 precum: Lucrarea íär¢ nid un sgomot, depbnAtorautomatic pentru ata, Sueeied fdrä infierai'e, Asezarea de sine a aculuï In adevërata posi-itiune,f4c6nd ca lucrul se jasa In tot d'auna curai, elegant ,si silnetric, un ce ce nu existala nier o mosinä d cusut.

Toate partite principale ale maSinel aunt lucrate In otel fin. Macina mai poseda, apa-rate de brodat, nlarcat, tivit, încre {it, malin& cu aparat de fäcut gaurf etc.

=".

1 a lft VE,ltttil1 1>l vate mici lunare sau septaniânale

Cumpêrätorilor cu beni gata li se oferA un rabat cordsnunzätor.Singurul representant pentru toata Rem'inia, Serbia, Bulgaria si Grecia

MAX LICHTENDORF BucurestiBoulevardul Elisabetha, Grand Hotel du Boulevard =-

l nde se afla si depoul generalR0G NU CONF'UNDATI

GRAND HOTEL DU BOULEVARD

g;`11E L'ABBAYE Dl FÉCAMP (FRANCE)

6SGSLINTÁ, TOlvll:k, I,i!i1gSTiVX t3i APSRITIYÁCF.! MAT KU?l.t DIN TcíTE LlCOiltiLe

A moere todéuna la josulätflvoïrel rtielc, etlaheta pi-trati purtindñ semnituradireotorelul generale.

Adrerata bore Bewedietiwi se alf3 la téte ersónele urtnitóreaeri s'ai anpjati pe cria a au rinde niai Qec,utrafacxlre.

A. F'ialkttvskyG. si D. Tanase!ccu fratiConstantinescu D. ltlarinescu Iirai;adir -- N.loa-nid et Comp. Carol Gersabek.

VINDECAREA

BOALELOR SECRETECAPSULE ANTIBLENORHAGICE

preparate de l.Osnald cu aprobarea con -siliulul medical superior.

Surat cele mai bure capsule in contrabualelur secrete, acurgeri teebi si nui,catar de vesica, etc.

I'retul unes culli lei 4.

APADE MATREATA CU EFECT SIGURCuaata capul de mitreata, intaieste pé-

rul si opreste ciderea lui.Preciul unuI fluor]. 2 lei 51 ban!.Deposit principal, la Craiova, farmacia

I. OSWALD.BucureacI la drogueria d -lui I. Otesa,

gi la mal multe farmacie din tare.Comandele fiente prin posta, insotite

de valoarea Ior, plus 50 bant pentru em-balagiu, se foc nez ezact. 7e,

INCALZIRE DE CLADIRI NOUI111111M=1111==

Pe gerurile deosebit de grele ale iernei trecute s'a putut constata, ci nu ex'stiniel o sistema de incalzire mal practica de cal aceea eu sobe Meidinger Comet.. Nidsobele zidite, sobele de portelan, caloliferele n'au putu ila caldura Indestulatoare; asac& in mal multa casur citatele aparate de inealziri' s'a Inlocuit prin sobe MeidingerComet. Regularea caldurei sl' face In utodul crl ruai perfect. -e en una si

aceia,l soba o diferentk de caldure& de la 5 - :O R. dupe trebuinta. i;ii Is,iIiIatiunia com-bustibilului este mica In raport en marea caldura ce da soba. iar ca material s' posteintrebuinta crics, cärbuni de piaträ, lignite, lemn i i eoceni do (,unirli .ni,.t iieryestesi ce ventilator si se gàsesti' in esrc: :tiunea cea amai simula. pr,'rum si in reja mil elegantä, ast -fel ca' poate li as "zata In saloanile emir mai Insi,asr prienin s In ()dal sim-ple. Sobele centrale \leidiriger (;oinet, Inc:ílzesr patta la 1201. In. c. si tiot ti intrebu-intate ca c,alolifer' pentru Ine8lzire declädiii Tolti' crlr noi, precum;i palaturile administrative si alte multe cladiri publice iji partirulare sunt previ"zutecu ateste sobe.

O Inefilzire igienici 1 }i economica flint punctu caudal al ungi (dah irl, 1ml permit aatrage atentiunea proprietatilor asupra Nubelur Mellinger , Cum es tonstruite In fa-brica mea.

ADOLF SALOiION, Strada Doautuei, 114 bis.

Tipografia Ziarului Epoou" Tipsrit Cu cerneala Ott Lortl1tiux C -te Paris 4irtl,nt respousletbil Cl. Coorgesou.