Taurine

14
TAURINE Rasa Holstein - Friza Rasa de vaci Balata Romaneasca Rasa Bruna pentru carne

Transcript of Taurine

Page 1: Taurine

TAURINE

Rasa Holstein - Friza Rasa de vaci Balata Romaneasca Rasa Bruna pentru carne

Page 2: Taurine

Rasa Holstein - Friza

Este o rasa caracterizata pentru productia ridicata de lapte. Sa format in nord vestul Europei, incepand cu Frezonia olandeza, si pana la Iutlnda daneza. Provine din vechile populatii locale baltate cu negru, supuse din sec XVIII, unei intense activitati de selectie, indeosebi pentru productia de lapte.

Page 3: Taurine

In selectia realizata pentru formarea acestei rase s-au urmarit productia ridicata de lapte si adaptarea rase la mulsul mecenic (mulsul mecanic a fost introdus la inceputul formarii acestei rase). Amelioratorii au incercat sa schimbe cat mai putin in mediu inconjurator pentru a fi cat mai apropiata de conditiile naturale. Totdeauna s-au folosit mijloacele cele mai simple si ieftine.

Toate acestea au dus la formarea unei rase care nu are nevoie de conditii speciale deosebite de intretinere si este usor adaptativa la conditile climatice.

Poate foarte bine intretine in hale partial acoperite, in sistem liber, in grup, rezistand foarte bine la temperaturile scazute.

Page 4: Taurine

Din punct de vedere nutritional necesita conditii de intretinere bune datorita genotipului care a fost orientat spre o digestie activa si o productie cat mai mare de lapte. Daca conditile nutritionale nu sunt asigurate in primul rand isi va pierde conditia fizica, capacitatea de reproductie si in ultimul rand va scade productia lactata (este o rasa care se „sacrifica”). Indicele de reproductie se poate ameliora cu o furajare uscata adecvata deoarece deficientele nu au o baza genetica si se datoreaza dereglari metabolice aparute ca urmarea a superproductiei lactate.

Page 5: Taurine

Fatarea de obicei se dasfasoara in conditii normale. Fatarea distrofica nu este caracteristica acestei rase. Maturitatea este precoce si atinge productivitatea maxima la mijlocul nivelului de dezvoltare.

Cresterea taurasilor de reproductie se incepe de la varsta de 16-18 luni cand ating 360-380 kg. Productia de carne este considerata medie. Taurasii se pot ingrasa pana la greutatea de aproximativ 500 de kg. Calitatea caracasei fiind mijlocie sau slaba

Page 6: Taurine

Apectul exterior este armonios cu o buna dezvoltare corporala. Prezinta o roba baltata cu negru, cu proportii diferite intre zonele pigmentate si cele nepigmentate, insa cu regiunea capului pigmentata.Trunchiul este larg lung si adanc, cu linia superioara dreapta, iar membrele sunt puternice cu aplombul corect, uger voluminos si constitutie fina.

Page 7: Taurine

Caracteristica rasei este culoarea baltata cu negru. Dar apar variante de culoare baltate cu rosu (Red Holstein) care sunt homozigote (varianta de culoare rosie este recesiva in cazul animalelor baltate cu negru). Animalele baltate cu rosu nu se deosebesc cu nimica de animalele baltate cu negru numai prin faptul ca ele sunt in numar mai scazut in populatia de bovine. Animalele Holstein baltate cu rosu sunt indeosebi utilizate in incrucisari in care nu se doreste amestecarea culorilor (de exemplu Baltata cu Rosu se incruiseaza cu Red Holstein).

Page 8: Taurine

In primul rand aceasta rasa este utilizata pentru productia de lapte. Productie ridicata de lapte si predispozitia pentru mulsul automatizat permite ca aceasta rasa sa fie crescuta foarte bine in marile ferme.

Page 9: Taurine

Potentialul de lapte este de 8000-10 000 litri pe lactatie cu un procent de grasime de 3,9. Productia maxima o realizeaza in lactatia a IV.

Se intrebuinteaza atat ca si rasa curata cat si incrucisata, pentru ameliorarea productiei de lapte.

Page 10: Taurine

Rasa de vaci Baltata Romaneasca

Rasa Bălţată Românească, de tip Simmental, cu însuşiri de producţie mixtă, pentru carne-lapte, a fost şi reprezintă principala rasă de taurine a ţării, atât prin ponderea numerică, precum şi prin însuşirile bune pentru ambele producţii.

Page 11: Taurine

Rasa Baltata Romaneasca, rasa autohtona ameliorata a rezultat in urma incrucisarilor de absorbtie a taurineleor Sura de stepa transilvaneana cu rasa Simmental. Primele importuri de tauri Simmental s-au facut in anul 1860 din Austria si a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elvetia.

Viata sa economica este de 8-9 lactatii cu durata acestora de 270-330 zile. Ajunge la maturitate la 4 ani, si se foloseste la reproductie la 18-22 luni.

Taurinele din această rasă se preconizează ca, în perspectivă, să fie oorientate mai bines pre producţia de carne, păstrând însă aptitudinile generale ale tipului productive mixt. Ele rămân principalul furnizor de carne de bovine al ţării – şi împreună cu celelalte rase participă la acoperirea cerinţelor de lapte şi produse lactate

Page 12: Taurine

Obiectivele principale în ameliorarea rasei sunt :

5000 kg lapte pe lactaţie normală, cu 3,90 % grăsime, 3,30 % proteină şi, respective, 195 kg grăsime şi 170 kg proteină (365 kg substanţă utilă);

138 – 140 cm înălţimea la crupă la vacile adulte şi 135 – 137 cm la primipare ;

650 – 700 kg greutate corporală la vacile adulte; peste 600 kg greutatea la sacrificare a tăuraşilor îngrăşaţi intensive şi

valorificaţi la vârsta de 17 – 18 luni, cu o viteză absolută de creştere de cca 1100 g/zi şi un randament la tăiere de 55 – 56 %, respective 350 kg la greutatea carcasei;

conformaţie corporală corectă, cu segmente armonioase şi regiuni corporale specifice producţiei de carne, bine îmbrăcate în musculatură, uger cu aptitudini bune pentru mulsul mechanic (peste 2 kg/min viteză de muls), bine prins şi extins, cu ligamentul suspensor puternic şi adâncimea până deasupra jaretului, cu simetrie morfologică şi funcţională (cca 45 % indice mamar) şi cu member solide şi aplomburi corecte

Page 13: Taurine

În direcţia producţiei de lapte este recomandată pentru exploatarea semiintensivă, în sistem de întreţinere legată, pretându-se însă la exploatarea intensivă, în ferme cu stabulaţie liberă.

Page 14: Taurine

Aria de răspândire recomandată o constituie, în principal judeţele din interiorul Arcului Carpatic, din Campia de Vest, precum şi din sud-vestul şi nordul ţării.

Baltata romaneasca (Simmental) 36% a avut o productia medie de lapte in 2003:

4502 kg 178 kg grasime (3,95%) 144 kg proteina (3,22%)