8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 1/9

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 2/9

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 3/9

S"pt"m#na Sf#nta, în Spania 6 procesiuni solemne i ceremonii religioase ( laș

Malaga, Sevilla, Valladoid, Cuenca, Murcie, Cartagina)$

$inerea Sf#nta, în recia 6 procesiune religioasa, în !ran aț  ( la Perpignan), în

Corsica$

 %uminica de &a tiș , în recia 6 slu'ba la mie#ul nop ii în aer liber$ț

 Aprilie, 'n !ran aț , la C"artres  - mare pelerina' al studen ilor$ț

1( ) 1* Mai iș 1( ) 1* ctombrie, în Portugalia, la !atima au loc mari

 pelerina'e în fiecare an$

(1 ) (* Mai, în recia, la #angados  iș $gia %leni -  Anastenaria (dans alfemeilor cu picioarele goale pe 'ăratic, in"nd în m"ini %f. 0onstantin i *lena)$ț ș

%f"r itul lunii Mai, înș !ran aț , la ba#ilica Saint-Maries-de-la-Mer, pe malul

marii Mediterane 6 pelerina' al iganilor$ț

(+ unie, în Spania, la $licante 6 %ărbătoarea Sf. oan otez"torul /o0ueras;

 ltima duminica din 5ulie, în &elgia, la !urnes 6 Procesiunea de Penitenta$

1 Au2ust , în recia, în insula 'inos, - pelerina' la locurile unde s-a arătat

 3ecioara 4aria$

19 septem5rie, în (talia, în 0atedrala din )apoli 6 %ărbătoarea „4iracolul Sf.

 a7ier”$

nceputul lunii ecembrie, în 8ran a, "rg de 0răciun la %transbourg i mareț ș

 pelerina' în +lsacia, la Mont-%ainte-dile$

%ecem5rie, în $ustria, la &ad Mitterndorf * )i+olospiel ( ocul Sf. 8icolae)$

trecerea %f. 7icolae pe stră#i da na tere la manifestări de bucurie$ș

 &rima s#m5"t" din %ecem5rie, în Suedia, la !riourg 6 "rgul Sf. 8icolae$

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 4/9

$inerea dinaintea Aunului :r"ciunului, în ermania, la )remerg *

:rist<indlesmar<t ( t"rgul 0opilului 5isus), unde se v"nd obiecte de podoaba pentru pomul de

crăciun$ au loc spectacole pentru copii$

e asemenea, aceste programe se caracteri#ea#ă prin faptul ca se derulea#ă în cele maidiferite #one, în ora e i în mediul rural, la malul marii i în #onele montane, interes"nd toateș ș ș

categoriile de clien i (pensionari, tineri, oameni de afaceri, clientela familiara, clientela erudita)ț

i contribuind la ridicarea nivelului de cunoa tere, la asigurarea verticalită ii spirituale iș ș ț ș

morale, favori#"nd progresul social i intelectual al omenirii.ș

n continuare sunt punctate c"teva aspecte ale studiului de de#voltare al turismului religios

i de pelerina'e în principalele tari europene de inătoare de obiective turistice de aceasta factura.ș ț

2.1.1 !ran aț

  Fran a,ț    arăț  a *uropei ccidentale, crestinată încep"nd cu secolul 5 d. 1r., de religie

catolica în cea mai mare parte, păstrea#ă un număr impresionant de 2iserici, 0atedrale, +batii

care ilustrea#ă evolu ia istorica i culturala a na iunii france#e.ț ș ț

  in punct de vedere turistic, e&ista un număr foarte mare de monumente religioase, care

sunt vi#itate anul de 99 milioane de turi ti.ș

Multe dintre monumentele religioase constituie punctul central al unor ample pelerina'e

motivate, în special, de e&istenta unor relicve sfinte sau a unor sanctuare mariane ( legate de

revela ii divine, de apari ia miraculoasa a 8ecioarei Maria).ț ț

n 34:4, dintre monumentele religioase aflate sub tutela 0omisiei 7a ionale aț

Monumentelor istorice i a %iturilor (ș :aisse na ionale des 4onuments /istori=ues et des Sitesț 

 ) :8/4S ), cele mai frecventate de turi ti erau cele pre#entate în tabelul 3.3ș

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 5/9

Ta5elul (.1 edificiile reli2ioase cu cel mai mare flu> de 7izitatori

 7r.

0rt.

0entre de spiritualitate  7umăr de

sosiri

(;)

3.  7otre-ame din Paris 39 milioane 39

<. %acre 0oeur de Montmarte 39 milioane =

9.  7otre-ame din 8ourviere > milioane >

?. 0hartes <.> milioane <.>>.  7otre-dame-de-la-@arde (Marsilia) 3.> milioane 3.>

=. isieu& 3.< milioane 3.<

A. a-0hapelle-de-la-Medaille-Miraculeuse (Paris) 3.< milioane 3.<

:. Mont-%aint-dile ABB.BBB B.A

4. +rs ?BB.BBB B.?

3B. ParaCle-Monial 9BB.BBB B.9

33.  7otre-ame din %alette 3>B.BBB B.3>

Sursa? upa D. inard, @e tourisme.  Economie et 4ana2ement, Ediscience nternational,

 &aris, 199+, p. *!9.

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 6/9

+ceste date includ at"t persoanele care vi#itea#ă aceste edificii din interes cultural-educativ

sau din curio#itate, credin a lor religioasa put"nd fi sau nu implicata în actul turistic, c"t iț ș

 pelerinii pentru care scopul primordial este cel religios.

8iecare dintre monumentele men ionate i altele e&istente reali#au anul prin turism circa :-ț ș

3< milioane franci france#i. n acela i timp, circa 9>.BBB 6 ?>.BBB de pelerini france#i pleacă înș

străinătate în fiecare an.2

  n 344B, turismul religios i de pelerina'e al 8ran ei a adus <>B milioane de franciș ț

france#i organi#atorilor de voia'e de acest tip (tabelul <.<).3

Ta5elul (.( Tur-operatorii speciali ti 'n conceperea de 7oiae pe teme reli2ioaseș

ur-operatorii 7r. ghi#iacompaniator i pe an

; 7r. de voia'e pe temereligioase pean

; 7r. devoia'ori pe an

; 7r. de pelerina pe an

Procedure-erre*ntiere

3>B 3.> 3AB 3.A :BBB :B < pentru 3<BB persoane

%ervice 5nternationalde Pelerinages et@rands 5tineraires

0ulturel

>? B.>? 3B= 3.B= =BBB =B < pentru ABB persoane

 7otre ame du %alut 3> B.3> :B B.: 9<BB 9< < pentru 3<BB persoane

Eoutes bibliFues 3B B.3 9 B.B9 4B B.4 3 pentru =B persoane

Sursa? &ere &. Tale>, &aris, lart de la foi, in Escapes, fe7rier-mars, 199!, p. (*, citat la B.

Tinard le tourisme. Economie et 4ana2ement, ediscience nternational, paris, 199+, p. *1!.

2

/.P. PasFualini, 2. /aFuot, ourisme en *urope, unot, Paris, 344<, p. 39<

3

5bidem

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 7/9

%e impune a fi men ionat faptul ca în promovarea turismului religios i de pelerina'e, înț ș

8ran a este implicata i biserica. +stfel, la nivel de diece#a, e&ista un 0onsiliu care se ocupa at"tț ș

de organi#area unor pelerina'e, c"t i deș  promo7area pe plan turistic a o5iecti7elor cultural-

reli2ioase (editea#ă pliante, bro uri, cataloage ale monumentelor religioase de interes turistic).ș

n 8ran a e&ista unul dintre cele mai cunoscute centre mondiale de pelerina',ț #oudres, în

cantonul 1autes-PCreness din sudul tarii. *&istenta acestui loc de pelerina' este legata de numele

unei tinere fete, 2ernadette %oubirous, căreia i s-a arătat în mod revelator 8ecioara maria. n

34B4, la 9B de ani după moartea sa, corpul i-a fost descoperit intact, fiind canoni#ata de Papa

 pius al G5-lea la B:.3<.3499.

n pre#ent, aici s-a de#voltat o adevărată industrie turistica. n fiecare an, la ourdes vin

 peste cinci milioane de pelerini i turi ti. intre ace tia, =B; provin din străinătate ( din circaș ș ș

3>B de tari).4 

ocurile sfinte sunt! grotă în care i-a făcut apari ia 8ecioara maria, ba#ilica neogoticaș ț

%acre-0oeur ( 3:A>), 5azilica neo5izantina (3::4), 5azilica su5terana care poate primi <B.BBB

de pelerini în acela i timp i alte locuri frecventate de 2. %oubirous.ș ș

+lături de aceste spatii sacre, de o mare valoare religioasa, în ourdes se mai pot vi#ita

muzee  i unș castel medie7al  din sec. G5H-lea. Hi#itatorii pot, de asemenea, să urce cu funicularul

la 3BBB m altitudine, în piscul „u 'er”, unde li se oferă o imagine panoramica a ourdes-ului.

+lte puncte de atrac ie turistică sunt aculț  @ourdes, de ori2ine 2laciar", ce ofera multiple

 posi5ilit" i de a2rement am5arca iuni nautice, pescuit, plim5are, picnic, 2olf i &"dureaț ț ș

 @ourdes, cu suprafe e amena'ate pentru copii, pentru plimbare, 'ogging, întreceri sportive etc.ț

Posibilită ile de acces către ourdes sunt diverse (autostrada, cale ferata, aeroportț

international), iar în cadrul regiunii, turi tii se pot deplasa cu ma inile proprii (e&ist"ndș ș

numeroase parIinguri cu o capacitate corespun#ătoare) sau pot apela la serviciile de transport încomun (autobu#e, trenuri turistice H5%+ E*%).

4

0. PeCroutet, a 8rance touristiFue, edition 7athan, Paris, 344>, p. 4?

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 8/9

ourdes repre#inta al doilea centru hotelier al 8ran eiț   5 după Paris, dispun"nd de 3:BBB de

camere ( ?B.BBB de locuri) în <AB de hoteluri, pensiuni familiale, case ale pelerinului. +cestora li

se adaugă 9B de camping-uri, gradul de ocupare este aproape la fel de mare în hotelurile de lu&

ca i în cele modeste. n ourdes e&istă =BB de puncte de v"n#are de diverse produse, dintre careș  

:B; sunt consacrate v"n#ării de obiecte de cult. 0ifra de afaceri anuala din turism atingea la

ourdes valoarea de <.? milioane de franci france#i.6

2.1.2 (talia

 talia, stat al *uropei Meridionale, de e&presie religioasa catolică, spatiul de manifestare a

unei diversitati de curente artistice, este una dintre tarile europene cu cel mai mare flu& de

vi#itatori sositi in scopuri cultural-educative si de pelerina'.

n afara Haticanului, a oraselor +ssisi, Padova ( ? milioane de vi#itatori pe an), oretto (9.>

milioane), Hene ia, Herona, 5talia număra 3A>= spatii cultural-religioase care primesc în fiecareț

an 3> milioane de pelerini catolici i reali#ea#ă o cifra de circa ?B.< bilioane de dolari anual,ș

conform unui studiu al rgani#a iei Mondiale a urismului din <BB4.ț

0" iva tur-operatori italieni, ca „a eteria Hiaggi ( a ordinului franciscanilor), 5H*-ț

Pellegrinaggi Paolini i pera Eomana Pellegrinaggi sunt speciali ti în reali#area de voia'eș ș

religioase în ară i în străinătate. n timp ce un număr tot mai mare de pelerini străini vin înț ș

5talia, pelerinii italieni călătoresc tot mai mult în străinătate (8ranta, %pania, @ermania).

nul dintre circuitele turistice ce valorifica cel mai bine monumentele cultural-religioase

este ce al „taliei meridionale peninsulare”.

2.1.. Spania

5

D. inard, @e Tourisme. Economie et 4ana2ement, Ediscience nternational, 199+, p. *!9.

6

Eevista @rande Eeportages, nr. 3=<J344>, Paris, p. 3>

8/13/2019 Tari Cu Turism Religios

http://slidepdf.com/reader/full/tari-cu-turism-religios 9/9

Spania, stat situat în e&tremitatea sud-vestica a *uropei, de ine un patrimoniu artistic iț ș

arhitectural foarte bogat, ce reflecta o mare varietate de stiluri i influente (islamice, cre tine,ș ș

mo#aice).

5mportante puncte de atrac ie pentru turismul cultural-religios sunt!ț Madrid, &arcelona,

ranada, Cordoa, Sevillia, &urgos, 'oledo, Cadi/. Pentru pelerina' sunt renumite în toata

lumea a e#ămintele religioase de laș Santiago de Compostella ( trei milioane de pelerini pe an),

în nordul %paniei ( în @alicia) iș Montserrat, în apropiere de 2arcelona.

n amplu pelerina' are loc cu oca#ia %ărbătorilor Pascale, la %antiago de 0ompostella, în

cadrul „S"pt"m#nii Sfinte 'n :astilia”?

2.1.0. (srael

 srael , ara inuturilor sfinte, ocupa un loc aparte în ac iunile de pelerina' organi#ate cuț ț ț

 prile'ul sărbătorilor legate de 7a terea i nvierea omnului i a celor specifice cultului mo#aicș ș ș

(Purism, Pesah, 1anuca, %imhat ora etc.). *vreii ce locuiesc în afara 5sraelului vin aici în

 pelerina' pentru a- i regăsi popiile origini culturale, sociale i religioase.ș ș

5sraelul a de#voltat în locurile %finte o mare diversitate de structuri de primire (hoteluri cu

un grad de confort foarte ridicat 6 1olidaC 5nn, 0ontinental, %heraton, Moriah Pla#a), case de

ospă i o structura de ca#are specifica,ț ș otelul <i55outz , un gen de ferma agroturistica.

n circuit consacrat, intitulat „$izita 'n ara i5lieiȚ  ”, sau „ 4arele Tur al sraelului”, care

ofera posibilitatea vi#itării unor locuri ce au păstrat mărturii ale începuturilor vie ii cre tine seț ș

 poate desfă ura astfel!ș