AHtJL nl L X X X V n -le a n-\ 66

0

NUMĂRUL 2 Lei Braşov, Duminecă 19 Iunie l$24

M U cţi* ţi âdministiaţiAPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 le!Pentru streină ta te'800 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

fondată fa i i i ; de §e©rge laiiţin

Apare de trei ori pe săptămâna

F ă ră o p resă n aţion ală c in stită ş i . demo­c ra tic ă , nn popor nn va da n iciod ată m ăsura în su şirilor Ini cu ltu rale şi p olitice. E c&|şi cum a r g ră i p rin gura strelnulni.

SITUAŢIUNEA FUZIUNEIDespre hotărârile comitetului

execuţi? al P. N. R. luate în şe- dintele de Miercuri primim ur­mătorul comunicat :

j Comitetul central execu­tiv al Partidului naţional ro­mân în şedinţa sa de Miercuri a luat în desbatere scri­soarea conducerei partidu­

l u i ţărănesc prin care a- cesta îi comunică rezolu- ţiunile congresului partidu­lui ţărănesc şi răspunde că nu p oate m od ifica h o tă - ră rite C ongresului P a r­tidului naţional, rom ân ;

! deci nu p o a te accepta ho­tă râ r ile u lterioare a ie Congresului ţărăn esc p ro ­v in cia l din B asarab ia .

Comitetul central execu­tiv a adresat conducerii partidului ţărănesc un căl­duros apel ca să menţină în întregime înţelegerea fă­cută prealabil şi astiel să facă posibilă punerea în a- plicare imediată a fuziunei celor două partide naţio­nale şi democratice.

» 9 9

— Răspunderile faţă de fără —Am spus că ziarele mari din

Bucureşti nu au o atitudine obiec­tivă în ceea ce priveţt^ fuziunea. Ziarul „Universul* Intovărăţit de »Lupta* (sub influinţa directă a d-lui Stelii n Popescu) ca şi zia­rele „Adevărui“ şi „Dimineaţa* (sub influinţa dlui C. Stere) se combat reciproc, fă:ând din fu­ziune o trambulină pentru inte­resele personale ce apără fie­care.

Trefeue s’o spunem pe faţă. Dovada e foarte ugor de făcur.

^Ori cine citeşte aceste ziare Ved? îndată care te este preocu. parea lor principală.

Pe terenul acesta noi nu pu­tem să-i urmăm, dar nici să ni facem complicii acestei lupte iricl.

Nu contestăm serviciile pre­ţioase aduse democraţiei noastre de ziarele amintite şi nu odată am relevat aceasta. Dar nu se poate lăsa, fără justa rcievare, o atitudine atât de personală cum o au aceste ziare astăzi.

Nu vom vorbi de politica per­sonală a d-hii S teii fin Popescu, care nu se sileşte a o mărturisi,

j. Dacă »Adevărul* şî »Dimineaţa*[ ar mărturisi apărarea d-iuiC.Stere . şi ar îeceta să vadă numai îmr'o | direcţiune — de sigur că n*er | fi nevoie să lămurim echivocul.| Şi nu putem să nu lămurim ce- f ti!orii noştri — cari au văzut I cu bucurie altădată acţiunea

democratică a acestor ziare — că astăzi ele se ocupă cu in­trigi politice 'ce nu urmăresc realizarea fuziuneL De pildă, să alimentezi continuu cu ştiri tendenţioase acţiunea de diso­lute pe cari au provocat-o a- genţii inconştient! şi conştienţi

1 «^liberalilor, nu înseamnă să I şfllveşti democraţiei. Fiind-că I nu apărând persoana unui sin­

gur om împotriva unui p act p o ­litic de onoare , C8I6 trebuia SăÎnsemne nn act de sinceritate şi

| putere democratică — slujeşti cauza democraţie). Ziarul „Di-

[ mineaţa* vine chiar să vorbească de acţiunea ocultă a unor per-

| sonalităţi marcante din Partidul

National ca partidul ţărănesc să se rupă în două — ea şi cum acesta este scopul fuziu­n e i! . . Apoi, să vorbeşti de uni­tatea frontului târânesc, ca o provocare la adresa Partidului nostru, înseamnă să fi preocu­pat de singura acţiune a o- mului cu .cenuşa pe cap* pe care vreau să-l salvaze acesta ziare.

In zadar sânt, apoi, exprimă­rile de urare şi speranţă pentru fuziune. Datoria unor db’mocrt ţi sinceri nu este să verse uleiu pe foc şi să nu imite gesturile persoanelor preocupate numai de ambifiunea şi interesele 1 or.

Partidul naţional ere o sin­gură atitudine: orea d esăv ârşi­rea fuziunei p e b aza pactului de onoare făcu t cu partidul ţă­rănesc. Persoana d lui C. Stere nu po^te precumpăni îîrir’o ac­ţiune politică epocală. Trebuie să se dea înapoi, după ce a provocat. în congresul dela Chi şineu, toate sufletele cimtlt de­mocratice şi cu iubi e de in­trig neamul românesc. O pro­vincie nu poate stânjeni o ac­ţiune regnîcolară, mai ales când aceia ce se întitulează repre­zentanţii ei nu sunt singurii cari au încrederea populoţiunei basaraben e.

Dacă se va înţelege aceasta, atunci fuziunea se va desăvârşi. Dacă nu, răspunderile oor f i a le ace lora ca r i au zădărnicit pac tul d e onoare de la 10 Iunie a. c ;

Numai atunci vom vedea ur­mările întregei acţiuni politice, din ambele pârli, şl se va pro­nunţa însuşi poporul asupra aii- tudinei fiecărui partid.

Astăzi, Sâmbătă, la Bucureşti — partidul ţărănesc va lua ho­tărârea prin comitetul executiv. De această hotărâre este legată soarta noului partid, recunoscut de ambele congrese pe baza hotărârilor din pactul de unire dela 10 Iunie a. c.

CONSTATĂRI OFICIALE

TARA SOI DDVERNAREĂ LIBERAL»Abuz, imoralitate şi decadenţă

Senzaţia unul raport oficial. — Suveranul îngrijorat de trista situaţie.

Recenta interogare în Cameră a cteputataiui Dr. Marşiea din Partidul Naţional în chestia abu­zurilor nemaipomenite săvârşite de prefectul judeţului Georgescu în judeţul Aradului, abuzuri com­plectate a doua zi 2n cameră prin filipica d-lui Vasiie Goldiş, care a arătat ingerinţele admi­nistraţiei, îndeosebi cu prilejul alegerilor pentru sinodul diece­zei Aradului — an dovedit cu vârf şi îndesat la ce grad de de decadenţă morală şi incon­ştienţă crassâ a ajuns şeful unuia din cele mai importante judeţe ale ţârii.

Cazul prefectului sGeorgescu nu este. durere, un caz izolat. Satrapi de teapa iui Gecrgescu se găsesc cu deosebire ia noi în Ardeal cu duiumul. Ca să nu mergem prea departe, — să nu minţim bazibuzicile din Mara­mureş şl alte părţi — n’avem decât să cităm pe faimosul pre­fect al Făgăraşului, Radovici, şi pe fostui prefect de tristă me­morie din Miercurea Cucului, Spătarii, cari prin afacerile şi abuzurile lor au îngrozit ţinuturi întregi fără ca cineva să le clin­tească un păr fir de din loc.

Ca să ilustrăm acest tablou lugubru cu un caz de tot re­cent, amintim pe prefectul din Turda Dr. Meşter, de meserie notar public, prin urmare o si­tuaţie incompatibilă cu postul de prefect, căruia zleie aceste pri­marul Turziî, un alt acolit al guvernului central, î-a pus revol­verul în frunte, fiindcă prefectul Meşter cutezase să-i facă o in­specţie la primărie...

Guvernul, nemaiputând as­cunde această situaţie intolera­bilă, s’a simţit nevoii— din ordin mai înalt—să trimită pe inspec­torul general administrativ Vă» raru sa facă o inspecţie prin diferite judeţe. Nn ştim dacă trimisul guvernului a vizitat ju­deţele mai sus amintite, ceea- ce ştim Insă este că dl Văraru a insistat zilele acestea, ministe­rului de interne, un referat cu privire la cercetările sate în ve­chiul regat, Bucovina şi Basa­rabia, pe care il publică mai multe ziare bucureştene. In a- cest reierat se fac unele con­statări cu adevărat senzaţionale pentru situaţia deplorabilă în care se găseşte administraţia noastră, care e prezentată ca lipsită de unitate, de autoritate morală, de indiferenţă şi acu­zată de nedreptăţi şi abuzuri strigătoare la cer.

Iată unele din constatările pe cari le face dl inspector gene­ral administrativ Văraru :

In plini anarhie.»In adevăr, prefecţii de ju­

de) sunt lipsiţi de autoritatea

morală, profesională şi technică fată de reprezentanţii celorlalte departamente din fruntea jude­ţelor ca : consilieri agricoli, me­dic), ingineri, preoţi, efc. cari în unele judeţe (Vlaşea, Argeş şi în toi te Judeţele din Bucovina), au refuzat să însoţească pe pre­fecţi la conferinţele administra­tive, sub cuvânt că nu au pri­mit încă instrucţiuni dela de­partamentele respective.

Acest fapt este urmarea fi­rească şi fatală a politici! tutu­ror partidelor dinainte de răz­boi. In e de văr, guvernele tre­cute, fîttând totdeauna ca pre­fectul de judeţ să aibă un ca­racter politic pronunţat, toate celelalte departamente, prin le­giuirile lor organice, au căutat s ă sustragă d e sub influinţa prefectului politic p e reprezen­tanţii lor plusaţi la reşedinţa judeţului.

Cu chipul acesta s’a ajuns la sistemul de administraţie ac­tuală, care se caracterizează prin 15 ierarhii, cari toate pornesc de sus în jos, funcţionează în mod paralel, lucrează cu totul separat unele de altele şi în loc să colaboreze, din contră duc între e le o luptă continuă de întâietate şi independenţă, dis- trugându-şi a stfe l , în m od reci­proc, toată autoritatea ş i influ­enţa fa ţă nu numai d e adminis­traţie, dar şi fa ţă de serviciul public p e care-l reprezintă .

Cu un asemenea sistem de organîzare, unitatea de direc­ţie este distrusă şi nu e de mi­rare că reprezentanţii ministe­relor din fruntea judeţelor — nu numai ut vechiul regat, dar şi în Basarabia şi Bucovina, — îşi pierd orice prestigiu şi au­toritate în judeţele unde func­ţionează*.Nemulţumirile pe chestia împro­

prietăririi.»Din toate procesele verbale

de inspecţiune rezultă că cele mai numeroase şi grele recla­ma ţi uni ridicate de săteni sânt privitoare la modul de expro­priere şi împroprietărire. In spe­cial încetineala distribuţiunii te­renurilor ş i, clasarea sătenilor în diferite categorii în vederea împroprietărire! ridică foarte multe reclamaţiuni şi semna­lează tot atâtea nedreptăţi şi a- buzuri din partea celor însăr- clneţi cu executarea împroprie­tăririlor şi expropriere!.

»In regiunea muntoasă a ţării reclamaţiunile sătenilor privesc chestiunea islazurilor dela munte, cari sunt absolut insuficiente astfel cum s’su conattuit şl, pentru salvarea vitelor, sătenii cer permisiunea de păşuoare a vitelor în menţi ca şi in trecut.

»Rezolvarea problemei ecan­

tată mai sus — ta stadial în csre se găseşte astăzi în mal toaf© judeţele, — constitae mai mult o chestiune de executare a legii agrare şl dispozîţiunilor luate ulterior, însărcinare csre csde în atribnţiunlle prefecţilor de judeţe şl consilierilor agricoli» şi numai o mică parte a acestei probleme ar mai revent astăzi departamentala! de agricultură*.

Lăţirea alcoolismulnl.Nepăsarea adminlstrsţiei a

dus ia sporirea alcoolismului. In adevăr, una din cauzele cari în­curajează alcoolism ai la sate, este înmulţirea peste măsură a cârciumilor comunale, desigur, în dispreţul dispoziţluniior legii mosopoiulsi vânzării băuturilor*.

»In ceea-ce priveşte poliţia cârciumilor, această poliţie în­credinţată unu! număr foarte mare de funcţionari prevăzuţi de art. 2Î din iege, în realitate nu s e execu tă absolut d e nimeni.

»De tcest din urmă rău ou pot fi făcuţi responsabili "decât prefecţii d e judeţ, pentrucă nu- mas ciia cauza unei indiferenţe condamnabile, a unei neglijenţe totale sau lipse de control asu­pra funcţionarilor subalterni s’a putut ajunge la înmulţirea nu­mărului circiumelor şl )a ne- executarea poliţiei în asemenea materie*.

Imoralitate şi decadentă-D1 Văraru constată de ase­

meni că priu neglijenţa p r e fe c ­ţilor s’a întins plaga listelor de subscripţie, a chetelor, a vân­zării forţate de broşuri şi tablo­uri printre săteni. Prefecţii per­mit ca „cc a mal mire parte d n activitatea funcţionarilor subal­terni să se reducă ia vânzarea, îacasarea şi contabilitatea unor asemenea sume, a căror însem­nătate este în r«por; cu gradul de Imoralitate şi de decadenţă ce se atribuie funcţiunii noastre adminiiteative*. *

Credem că ajung aceste câte« va spicuiri dintr‘an raport ofi­cial. Ele ne arată că adminis­traţia judeţeană e în plină dez­agregare şi că critica aspră adusă de noi sistemului actual de gu­vernare a fost întru toate în­drept ăţită.

Că în cele dîu urmă s’a ho- tărît şl guvernul „competenţelor“ să dea publicftăţei cel puţin o parte din aceste adevăruri crude, o înţelegem prea bine. plânge­rile, cari vin de ani de zile din toate colţurile ţării, au ajuns şi la urechile Regelui, care s’a con­vins aevea de halul în care se află ţara. Nelegiuirile şl abu­zurile nu sa mal puteau ascunde şi atunci, pentru a se mat »Ii* nfşti* opinia publică, ei au ere-

Pagina 2 OAZCTA "TRANSILVANIEI M r .6 6 -i» 4

zut de consult să dea publici* tăţli nnele d'n abuziisflţ,.g|^r- şite, pentru ca prin p|ăfreâ'|JîOr eventuali ţapi de isp$|ire sft^ftcâ s i se creadă că râul Se va,Oprj ţi administraţia se ya reface.

Se înşală însă am|r. Reface­rea uneia din cele j|ai inipor- tante ramuri ale vieţii noastre publice, cum este administraţia judeţeană, n-o pot dxecuta cei cari timp de aproape trei ani de zile au lucrat sistematic ţi cu rea credinţă la anarhfzărea ţării şi la distrugerea încrederii in viitorul acestei (Ari şi ia în­vrăjbirea intre fraţii de aceiaş sânge.

Un singur leac există. Să plece acest guvern cu o zl mai Iute, iar Suveranul, alarmat de cele ce se petrec, să încredinţeze gu­vernarea ţârii celor ce deţin în­crederea masselor poporului, a duse la marginea desperării.

In ultima şedinţă a Si. Sinod întrunit la Bucureşti s’a discu­tat şi chestiunea introducerii ca tenderului Iulian.

S ’a căzut d e a cord asupra Introducere! acestu i calendar tn biserica ortodoxă , f ix ă n d a s e data puneri! lui în aplicare 1 O ctom brie a. c.

Pentru lămurirea credincio­şilor, cum şi fixarea unor săr­bători, mitropolitul primat va da o pastorală.

In legătură cu reforma calen­darului, Sinodul a examinat ches­tiunea tinerii unui sinod ecu­menic la Bucureşti. In acest si­nod se vor discuta şi diferite

.alte chestiuni în legătură cu bisericile ortodoxe din Balcani.

Şedinţa s’a ridicat la ora 1 d. a. ______

Invalidarea mandatelor delegaţiei române la

GenevaO telegramă din Geneva

anunţa că mandatele delegaţlu* net române la conferinţa birou­lui internaţional al muncei de pr lângă Liga Naţiunilor au fost contestate şi deci nu au fost validate.

»Consiliul general unitar al Uniunilor şi sindicatelor din Ro­mânia* a trimis Biroului Inter­naţional al muncei din Geneva următoarea telegramă;

»In numele Uniunilor In lemn, piele, îmbrăcăminte, funcţionari, metal, chimică şi petrol, con­structori ş! alimentaţie protestăm contra »delegaţiilor* muncitori­lor numiţi de ministerul muncii la conferinţa din Geneva. Dele­gaţii aceştia fiind numiţi de guvern, nu reprezintă muncito­rimea organizată, care nu a fost consultată asupra acestor per­soane*.

Prin comunicatul său, Con­siliul general sindical unitar din România lămureşte că s’a decis ia această contestare pentru-că, în ioc de a convoca pe dele­gaţii tuturor Uniunilor profesio­nale recunoscute persoane Ju ridice, pentru ca ei să aleagă pe delegatul muncitorilor şi pe cei doi consilieri technici la conferinţa dela Geneva, minis­trul muncii a numit ei, cu -căl­carea formelor, pe d-nii Flueraş, Romulus Dan şi I. Mirescu, cari pot reprezenta cel mult cinci uniuni din douăsprezece. Pentru că mai spune comunicatul, cel puţin în chestiuni internaţionale drepturile munciiorimei să fie respectate, când în cele interne ea e terorizată şi stingherită în toată activitatea e i,— s’a trimis Coniestetiunea ia Geneva, care cum se vede acum, a avut efect.

In şcoa la de dans Er aricise Ijac (Gewerbeverein) se va în­cepe la 14 Iulie a* c..*

Cursul d e oacanţă pentru studenti ş i copii. înscrierea se poate face zilnic Str. Castelului 110 şi între orele 5—10 seara în susnumitul local. 615 2—3

DIN C A M ER Ă

financiare-ecdnomte liberaleInterpelarea dop. Madgearu.

In şedinţa de Io! d. a. a Ca­merei dep. ţărănist M adgearu şf- a ; desvoltat interpelarea anun­ţată asupra scăderei leului. D sa a împrospătat în memoria C a­merei programul financiar al ministrului de finanţe şi a exa­minat rezultatele, după trei ani aproape de guvernare."

Acel program prevedea: con­solidarea datoriei flotante ex­terne şi interne; sporirea pro­ducţiei, ast-fel ca să exportăm mai mult de cât importăm; re­ducerea inflaţiei monetare; sta­bilizarea cursului leului şi vald- lîiaifai «ionelei noastre.

D l Madgearu a examinat pe rând rezultatele date de execu­tarea acestui {program. D-sa a constatat că din datoria flotantă externă au fost consolidate nu­mai trei părţi, iar din cea in- fernă nu s’a consolidat aproape nimic.

Producţia n’a sporit pentru că, după cum a arătat în mod ofjCÎâl secretarul general al mi­nisterului de industrie şl c o ­merţ. balanţa noastră comercială n'a devenit activă nici În 1923; iar cifrele arată că pe primul trimestru din 1924 exportul e mai mic decât cel din perioda corespunzătoare a anului trecut.

Inflaţia monetară a fost redusă cu un miliard două sute milioane lei, care e echivalentul valorei aurului primit de stat dela Banca Naţională austro ungară şi vărsst Ia Banca Naţională; dar această reducere a inflaţiei e numai a- parentă, pentru că în portofoliul acelei bănci sunt creanţe ne­achitate de-ale statului.

Cursul leului nu s’a stabilizat ci a scăzut, căci în 1922 leul valora 4 centimei elveţiene iar în timpul din urmă s ’a scoborât până la două centime.

In aceiaş timp mijloacele de existenţă s’au scumpit, indicele d e scum pete sporind dela 17 la 39.

In asemenea condiţiuai se înţelege că nu poate fi vorba de o revalorizare a monetei noastre.

Soluţia crizei financiare in­terne, o soluţie parţială, ar consta în lichidarea celor trei miliarde lei, datorie flotantă in­ternă la particulari; iar soluţia definitivă ar consta în reala sta * biiizare a cursului leului, prin reorganizarea Bâncei Naţionale şi o câ t m ai m are acoperire m etalică a numerariului circu­lator.

Interpelatorul a examinat apoi proectele ministrului de finanţe şi ale Băncei Naţionale, privi­toare la îmbunătăţirea situaţiei financiare. D-sa a exprimat cre­dinţa că statul nu va avea po­sibilitatea ca în 20 ani să amor« Uzeze datoria de 11 miliarde iei ce ş are Ia Banca Naţională, pentru că nu va putea da nimic din buget, în acest scop, iar împrumuturile externe ce s'ar face, ar fi mai necesare pentru refacerea şi înzestrarea ţărei. De-asemenea acea datorie n’ar putea fi acoperită prin emitere de rentă nouă, înainte de a fi achitată renta veche internă consolidată.

După examinarea acestei si- tuaţiunl, d-l Madgearu a tras concluzia c i întru cât toată po­litica financiară a guvernului s ’a bazat pe speranţa urcărei leului şi această speranţă nu s’a rea* Uzat, a c e a politică a dat /a i i“ ment. Iar dacă ministrul de fi­nanţe şi şeful guvernului nu în ţeleg să tragă consecinţele, să spună ce mai poate aştepta fara. In bine, dela prevederile d lor?

Mi nistrul de finanţe V. B ră - tianu, răspunzând inţerpelărei, s'a mărginit să expună măsu­rile de ordin financiar ce a luat,

dar n*a putut s ă justifice nici urcarea necontenită a preturilor, nici scă d erea oaioarei leului tn com parafie cu m ăsura m one« tară mondială, care es te cur­sul f r ùncului eloeţian.

Un atentat la dreptnrlle Moţilor.Ia şedinţa de Joi noaptea s’a

început discuţia p e articole a Ie get minelor.

La art. 122, ia cuvântul d. /uliu Mania, care atrage aten­ţia guvernului că acest articol constitue un atentat la dreptu rileM oillor.

Prin! acest articol se reînftia- tează in anul ai 6-lea dela uni­re, acele zecimi, pentru aboli­rea cărora mofii au făcut revo­luţia dela 1848.

Explicaţia dlui Maniu este că d. Tancred Consiantinescu nu cunoaşte istoricul luptelor pen­tru libertate duse de românii din Transilvania. Deputaţii libe­ral! din Ardeal, aveau datoria să lămurească guvernul asupra acestei chestiuni. N’au făcut-o, dovedind astfel că sunt tot a* tât de străini de sufletul Ardea­lului, ca şi restul colegilor lor.

D. Maniu încheie astfel :Cinismul în leg iferare trebue

s ă a ibă şi e l o margine. Cu un articol unic, noi oom desfiinţa întreaga do. „operă* (Aplauze ia opoziţie).

D. Tancred Constaniinescu : D. Maniu şef de partid...

D. Maniu : La noi nu sunt şefi. (Apl. la opoziţie).

D. Tancred Constaniinescu (restit) : Lssâ-mă să vorbesc, d*ta ai vorbit.

(Opoziţia protestează vehe­ment împotriva atiiudinei diui ministru de industrie).

D. P aoel Brâtăşanu : Asta-i obrăznicie I

Tumultul continuă. Liniştea restabilmdu-se, d. Tancred Con­stantin eseu ardă că d-sa, din proprie iniţiativă, a Introdus un aliniat nou care prevede ela­borarea unul regulament spe­ciei de exploatare pentru mun­ţii Apuseni.

D. St. C. Pop : Noi cerem înscrierea în lege, la lumina zi­lei. (Se produce un viu inci­dent între d. Stefan Popp şi d. Dâriea din majoritate, care se apostrofează reciproc. Din cauza zgomotului însă nu se aude ni mic).

Articolul se voteeză apoi cu adaosul dlui ministru de indus­trie.

*

In şedinţa de cri aa Camerei s’a votat legea minelor in mij­locul unui scandal enorm.

0 serbătoare la liceu! Andrei Şaguna

In ziua de Sf. Petru (Sâmbătă 12 Iulie a. c.) ora 9 a. m. se vor aduna la serbătorirea a 40 ani dela absolvirea liceului, cei nouă octavani al anului 1884.

După liturgia dela Biserica Sf. Nicolae se va celebra un scurt ie-deum şi eventual un parastas pentru profesorii şi co­legii răposaţi în Domnul, iar la liceu va urma o scurtă şedinţă comemorativă.

Octavanii se vor întruni apoi la o masă comună.

V â n ză to r permanent ma­nufactură şi galanterie an- gajază imediat C o o p e ra tiva „ T r i c o l o r u l din staţiunea climaterică Buşteni, judeţul P ra h o va . 613 3—3

Taxe şi contribuţii comunale.No. f l 322— 1924.

Cons. orăş.

P U B L IC A Ţ ltJ N E .Conform tarifului aprobat de d-l Ministru" de Interne şi în*

tocmit în baza legii asupra maximului taxelor şi contribuiiumlor comunale fce vor percepe următoarele taxe.

A) Dela proprietari de clădiri;1. Taxa de canal în următoarele gradaţii pe ocoale;a) Pentru casele din Şirul Grâului, Şirul Florilor, Şirul Pu*

tinarilor, Şirul Inului, Strada Principele Caro), Strada Port», Str. Măcelarilor, Târgul Cailor, care aparţin Ocolului prim, de m D suprafaţă de curte clădită 50 b-

b) Pentru case în cari se află locuri de prăvălie deschisă, în străzile din centrul oraşului, aflătoare în afară de Ocolul întâi# care aparţin Ocolului al doilea de mD suprafaţa de curte clădită 40 b.

c) Pentru case în cari nu sunt localuri deschise de prăvălie în străzile din centrul oraşului dincolo de districtul'întâi, apoi pentru casele din străzile principale, Min suburbii, Strada Prunduîu, Prund, Pe Tocile, Livada puşcaşilor Piaţa Bert* helot. Str. Ecaterinei, Şirul Livezii, Str. Lungă, Şirul Cetăţuei, Str* Găiii, Str. Fântânei, cari apaiţ n ocolului al treilea pentru mD suprafaţa de curte clădită 20 b.

d) Pentru casele din străzile laterale din suburbii cari aparţin ocolului al 4-lea p, m D suprafaţa de curte clădită 10 b. Ocoa­lele de canalisaţie cuprind numai acele pieii şi străzi in cari sunt canaluri subterane, însă pentru terenuri din casă csri zac în exteriorul acestor ocoaleţ legate însă de canalizaţie subterană, trebue să se plătească totuş’ taxa de canal.

2. Taxa pentru curăţirea străzilor cu aceieaşi gradat iune pe ocoale ca taxa de canal, socotite însă după metru lungi mei, la* turei de către str. a terenului de casă, şi anum e:

In ocolul prim pentru 1 m. lungime anual Lei 20 » „ a l doilea ,, » » » » 1 5» » treilea „ » » » » 1 0, » » patrulea » „ » „ „ 4

Ocoalele de curăţirea străzilor cuprind terenurile de casă numai ale acelor străzi cari vor fi permanent curăţite şi în cari gunoiul va fi cărat regulat.

3 Taxa pentru serviciul pompierilor după câte — — 1000 lei valoare locativă p. clădiri a n u a l ---------------------- ----------3

B ) De către toîi contribuabilii, bărbaţi şi femei apoi de că­tre firme, persoane juridice etc-, taxa pentru serviciu pompierilor a n u la i----------------- -------------------— — L e i --------- 10.

C) De Ia stăpânii cari au doi sau mai mulţi servitori taxa penlfu servitori şi anum e:

Pentru primul servitor (servitoare) anual Lei — — 40, al doilea , » „ „ ------------ 80„ al treilea » , » » ----------- 160

şi aşa mai departe pentru fiecare servitor următor îndoitul su­mei precedente.

Stăpânii cari au un singur servitor nu vor plăti taxa•De odată cu aceste taxe, şi întrebuinţându-se aceleaşi coli

de plată se mai percepe de la proprietarii de casă taxa pentru apă (chiria p. apă) în baza dispoziţiunilor statutului orăşenesc al apei. după tarif sau hydrometru, apoi în baza art. de Lege i. din 1890 de la locuitorii de sex masculin proprietarii de animale de tracţiune şi de la proprietarii de casă, se mai percepe suma de răscumpărare a prestaţiunii muncii comunale publice, care a fost stabilită de primărie pe anul 1924 astfel: Pentru fiecare lo­cuitor de sex masculin între 18 şi 60 ani, cu excepţiile stabiliteîn § 49 a legii am in tite--------------------------------Lei 20Pentru fiecare animal de tracţiune — — — » 8 0

„ o casă de lemn p a r t e r ----------------- » 9 0Pentra 1 casă de lemn cu etij — — —* — — — Lei 180

, » „ „ piatră parter — — — — — — » 130» » , , » cu 1 etaj— — — — — — „ 230» » „ » » cu 2 , --------------------------------------- , 300„ „ » » » cu 3 » ■ m 300

Aceste taxe aa fost deja stabilite şi prescrise pe seama pro» prieteni or de cî să şi locuitorilor din centrul oraşnlai şi ele sunt a se achita imediat la cassa otelului taxelor oră?; pentru pro­prietarii de casă şi locuitorii din celelalte părţi ale oraşclni, ele vor fi desstmenea stabilite in curând când vor trebui să fie a- chitite şi când se va emite o provocare specială.

Conform legii chiriilor dela 27 Marte 1924 proprietarii de clădiri sunt îndreptăţiţi să se despăgubească pentru ioite taxele comunale pentru clădiri în mod proporţional, deci pentru ;tix a de canal, de curăţirea străzilor, pentru serviciul pompierilor după va­loare locativă, taxa de #p£, prestaţia etc. dela locatarii lor.

Foile de plată se pot obţine pe pretai de 2 Lei la oficiul taxelor.

Eventuale reclamaţ'uni ?contra stabiliri! lor se pot face îa scris de către contribuabili respective în termen de 20 ziîe dela a- filarea acestei pubiicaţlnni, la primărie, insă înaintarea reclama* ţiilor nu amână achitarea taxelor.

Braşov, la 24 iunie 1924.Consiliul orăşenesc.620 1—1

In fieca re Sâm bătă a lunilor Iulie şi August dela orele 6—7 seara vor avea ioc în Biserica Neagră

Audi|il serale bisericeştisub conducerea d-lui director de muzică Victor Bickerich. Se vor executa opere de: Händel, Bach, Beethowen, Mendelssohn, Brahms, Reger şi alţii, pentru cor, violinâ, Bratş (violă), Cello şi organe.

Bjlete de intrare a 20 lei se pot~curnpâra in biroul de con­certe Klingsor, Şirul Inului 31 şi seara Ia casă.

( Repreze ntantü- Kl in gsor).

A v i z .Pentru ocuparea locurilor va«

caste in liceele miiitire pentra anal şcolar 1924—25, se vor ţine examene de admitere în ziua de 15 August la reşedinţa fiecărui licen militar nade se vor face şi înscrierile. Singura excepţie se face cu liceul mili­tar Mănăstirea Dealului, pentru care examenul are loc la şcoala de infanterie No. 1 din Bucu­reşti. Înscrierile te fac însă tot la Mănăstirea Deainlnf, (Târgo* vişte).

Perfect contabil, corespon­dentă, contabilitate, caută post după amiază. Adresa la ziar

• 8-fl

Nr 66.—192^ GAZETA TRANSILVANIE! ■LSEI

A V I Z I S U C U R S A L A A V I Z I

B K A Ş O V , Ş H E e ' O T L . F X J Ş 3 S S X X J C O R ' 1 © -Avem plăcerea a aduce la cunoştinţa onoratei noastre clien- m » M ™ m «r« ~ » *Paris o Centrala de Comparare şi exporttele si oublicului că Centrala noastră a reuşit a înfiinţa în

Astfel cu toată urcarea mărfurilor şi cu sporirea in scurtă vreme a taxelor vamale şi numai prin faptul suprimărei Comisionarilor care, îşi croiau un mare câştig, putem satisface mai bine

cerinţele Onoratului public atât în privinţa gustului, caiitătei cât şi în privinţa ieftinirei.

Facem deci cunoscut că peste reducerea făcută la marfă în magasie. Se va mai acorda la toate articolele de Modă şi manufactură încă o

reducere atât Ia engros cât şi la detail de 10 i nDIRECŢIUNEA.

J[3=

tI

Cuprinşi de adâncă durere aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nostru frate, un chiu, cumnat şi văr

CONSTANTIN C STERIUmare proprietar, fost comersant, Comandor al ordinului Steaua României, precum şi membru în Consiliul de administraţie al diferitelor mari bănci din Bucureşti şi împrejurime, membru al Consiliului Primăriei şi al Clubului Sportiv din Ca­pitală, membru în Consiliul de administraţie al diferitelor fabrici din ţară etc. etc.a decedat subit la Bucureşti, în etate de 63 ani.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct se vor depune spre vecinică odihnă din Capela ort. orientală a cimitirului din Groaveri B ra­şov. în Cavoul familiar Sâmbătă, 2 8 Iunie 1 9 2 4 , ora 4 p. di,

Jalnica Familie.Aceasta snreşte în Io?, de orice alt anunţ.

No. 70— 1924.

BOUKHE & Co.Are onoare a Vă înştiinţa că fiind reaprovizionată ca tran sporturi noui de maşini de cusut ăin fabricile

Tiu J i n e r “ M a ţ i i rSucursala Braşov, T g . Boilor No. 7

u n d e g ă s i t 1 :MAŞINI DE CUSUT „SINGER“ pentru familiei pentru croitori, cismari, biă- nari şi cureiarl, pentru butoniere, a-

jurat şi ţamburat.Maşini speciale pentru industrii, pentru cu­sut tălpi, sandale şi bocanci, pentru ţesut

------ - şi reparat saci etc. etc. .......

Instalaţiuni de forţe motrice.Ace, ulei, şi piese de schimb pentru maşini de cusut „SINGER Aţă decusut,

mătasă pentru brodat.

Atelier penlru reparaţii.3 -8 Se vinde şl cu plată în rate.

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa publică

că în ziua de 20 August 1924 la orele 10 a« m. va avea loc, în birouljEforiei şcoalelor cen­trale ort. rom. din Braşov (Li­ceul Andreiu Şaguna), licitaţia publică pentru darea în arendă a stabilimentului d e băi a l E jo riei şco lare .

Stabilimentul de băi are insta- latiuni de bâi de aburi, duşuri calde şi reci, basinuii cu apă caldă şi rece, idroterapie, băi medicale, băi în liber pentru vară cu basen mare de înotat,

'toate în cea mai bună staredc funcţionare*

Edificiul băilor dispune de o locuinţă confortabilă pentru an­treprenor, locuinţă pentru portar, mecanic, etc.

A cest stabiliment e s te sin- gurul stabiliment de băi tn ora­şul B raşov .

Licilaţiunea va începe dela preţul de strigare de Lei 300 000.

Caietul de sarcini se poate consulta, în toate zilele de lucru dela ora 10—12 a. m., în biroul Eforiei şcolare.

Braşov, în 17 Iunie 1924.E foria şcoalelor centrale ort. rom .

Braşov .618 2 - 8 Saxonia No. 2793.

De vânzare U r tdire de casă în estindere de 500—2000 m.D loc pentru cură, în apropierea pădure de brad pentru căutarea sănătăţii. Inf. Str. Ţântaşilor C) No. 33. Preţ convenabil. 612 2—3

m ă n u ş i de tot felul se gă­sesc de calitate bună numai la F ran eisc Gros».341 6 -0 Saxonia No. 7282

I*» „D E R M A T A ” C LU J.

< X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X x X X ? VJC Lloyd 2180. X

* A d r. telegr: J f [ | | j j |

esis marca calar mai bunaG H E T E

X FRAŢII RENNER & Co. FABRICA DE PIELĂRIE S. A.M 325 15 —34V X X X X . ' X X X X X X X X X X X X X

DE HAINE B Ă R B Ă T E Ş T I Ş I DE DAME

SZAVA & POPOVICIS T R . N E A G R A No. 51.

20°|0 reducere pentru d-nii funcţionariT EIEFO N 767. TELEFON 767.

PibllcatinneBiserica evang săsească din

Breşov, prin lidtsiîune cu ofer­tele înscrise, vinde tot materia­lul lemnos ai pădure! sale, află­toare în imediată apropiere a statfunei C. F, R, Predeal.

Estimarea pi*durei a rezultat: 600 cub. metr. răşinoase (0.6 brad alb, 0 4 cub. metr. molift) şl 700 cub. metr. fag.

Preţui de strigare 280.000 Lei. Vádiul 28.000 Lei.

Licita ţie cu oferte înscrise se va ţine la 12 Iulie 1924, ora 10 a. m. în Braşov la oficiul e ccnomic al bfsericei, Curtea Honterus No. 2, până la care termen act se vor preda ofertele cu vádiul corespunzător în pli­curi închise.

Condiţiuntle mai de aproape se pot vedea la oficiu! econo­mic al bisericei eveiig. Curtea Honterus, No. 2, ia orele oficioase.

Braşov, ia 17 Iunie 1924.Presbitertől bisericei

628 i-2 eveiig* C 1 .Vad. Mane Friedmann

Birou de miliőéirepentru vânzări şi cumpărăride case, locuinţe, localuride prăvălie, locuri virane,terene cultivabile şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.B ra ş o v, S tr . Castelului 4 7 .600 4 - 0

De vânzarecurte cu 2 rânduri de case cu 5 odă& grajd pentru cai, şop pentru trăsură şi mai multe şo- puri pentru lemne, în Str. Podu lui Grid No. 16 Braşov. Preţul 180000 Lei__________ 616 2—2

Mobile noi de vâ n za re : dorm itoare de nuc, m aha- gon şl b ra d , ocazie de a cumpăra ieftin şi bun pe garanţie la Şte fan S a b e tâm p lar B ra ş o v , S tra d a Cartelului 114. 626 i—t

D e v â n za re &naracâ.Mercedes“ 60 H. P. 8 locuri pre| convenabil. Adresaţi Ga­raje Leonida & A. R. Braşov. 627 1— 1_____________________

Instrucţie in T E N lS ? ş i A T L E T I C A U Ş O A R A dă profesorul de sport P O - D E H L , S t r . O rfa n ilo r 4 5 .TUŞNAD BÂIV I L A K 0 N Y A

Cam ere-Pension562 8 - 0

A V I Z .Vând 3Vî jugăre iarbă bună

pentru făcut fân de vite, în co­muna Prejmer.

Informaţiuni la „Gazeta Trari* silvaniei“. 2—

Nr. 66-1924 OAZETAITRANSn.VANIB Pasina 9.11111 — — — — ■» " — — I— " " 1111 ■ ■ " " ■ . . . I I « — ■I I . . M. I —

ULTIMA ORA = -Situaţiunea fuziune!

Sfatul parlamentar al partidului ţărănesc întrunindu-se Joi, luând în dezbatere hotărârea comitetului executiv al Partidului na­ţional, care La fost transmis?, a hotărât ca să fie convocat comp tetul executiv al partidului ţărănesc pentru astăzi, Sâm bătă , ta o re le 10 dimineaţa spre a da un răspuns adresei comitetului exe­cutiv al partidului naţional.

In vederea acestei întruniri a sosit ia Bucureşti d-I M atei Cantacuzinot care 2n decursul zilelor de Joi şi Vineri a avut în* {revederi cu fruntaşii partidului nsţional şt ţărănesc.

Remanierea guvernului italian4 La/ayette , 28. Primul ministru Mussolinî a declarat la întru­

nirea de eri a deputaţilor majorităţii că guvernul va rămâne la postul său. Se vor alege însă totuşi oameni noui în vederea re­manierii cabinetului. Miliţia fascistă nu va fi di sol vată, ci se va în* corpora în armata regulată.

S a adoptat apoi o ordine de zi prin care se exprimă încre­dere lui Mussoiini.

Conferinţa dela LondraConferinţa dela Londra a primilor aliaţi se va ţine pe la ju­

mătatea lunei viitoare, după ce Rechstagul german va fi votat toate legile prrmergătoare pentru aplicarea raportului experţilor. La nota comună semnată de'd-nil Macdonald şi Heriot, preşedintele Marx a răspuns c ă Germania e dispusă s ă prim ească controlul militar interaliat.

Regele şi stareade spirit a populaţiei Basarabiei

Am spus, în numărul trecut, că M. S. Regele s’a interesat de aproape de starea de spirit a populaţiei provinciilor şi, în spe­cial, de Basarabia şi că azi este foarte bine informat. Suveranul p a re foa r te ingrijat [de mani­fes tă r ile înăbuşite a le popula­ţie i ţârei întregi, dar în special d e starea de spirit a b asarabe- nilor, cari au a«ut de suferit uu regim ce a njuna odios tu­tui or, f ră să asigure ordinea — cum pretinde*.

Ştiri pozitive, documentate, a» rată că populaţiunea Basarabiei este atât de nemulţumită în cât primeşte ori-ce icflninţă din a- fară care i ar deschide perspec- tiva scăpărei de regimul ce-o stăpâneşte azi. .

Na surf vorbe sruoctte ne­socoti — ci purul adevăr, a- tuuci când se spune că aoeastă popu a ic e pe cale a fl bolfe- vizată complect.

Ceea ce am arătat 'totdeauna se doveaeşte exact şi anume că lim is nu bolşevizează massele ca arblt* áriul veait de sus. ideile revoluţionare, comuniste iau ou, tu află teren de câc U massele tnfoir etate sau adânc mâhnite şt biciuite de aibltratiul de sus.

Guvernul liberal, ca şi cel a* veresein, n’a înţeiea de cât să pană căluşul populaţianei basa- rabene, ;dând ceiui mat odios tiran şi om de afaceri (d-i iu* culefj mână fiberă — ceea ce s-a tradus cu o serie nesfârşită de abuzuri, hoţ i şi afaceri scan - daiosse.

Astăzi, d-n)< secretari de stat Tătârescu şi Cipăisnu constată oficial aceste abuzuri şi cer mă­turi radicale. E prea târziu, iasă.

Ancheta făcută de aceştia este datorită alarmărei juitficate din crrcunle imediate aie Suverana- HI, care, personal, are cele mai sigure ioformaţiuni asupra si­tuaţiei din toate provinciile unite. D-i BrStiauu, in vizita sa în Ba­sarabia, a avat surpriza de a auzi strigăte îngrijitoare, fa ru* sţşte, aie popaiaţlunu româ­neşti dominată de propag«uda •genţilor vechiclci regim rus ca şt ai reg mulai de ézi. Sim ra- pul şi-a exprimat îngrijorarea nu odată despre starea aceasta de spirit, cere este prielnică u* nei revoluţii.

Guvernul încearcă acum să a- rate Suverana ici că posedă încă ntuaţia şi că va remedii răul.

4 Dacă ar put?» |a’o facă, am

fi cei dintâi să i felicităm— dar noi nu credem că mai este po­sibil aceasta. Guvernul Brătianu nu are autoritatea morală a-o facă ch'ar dacă n sr fi legat &- tât de strâns de politica d-lci lncuicţ.

Situaţia rămâne, cu toate în­cercările ce s ar face de ochii lamei, tot în mâna aceluia? sa­trap. D l incuieţ duce Basarabia românească la peire.

Triumfal politicianismului incaleţisn.

Ceea-ce afirmam mai scis, s a dovedit exact. „Vitorui* publică un comunicat oficial prin care decretează ca inexact tâţi rezul­tatele inspecţiei făcute de d-nfi Gh. Tătirescu şi Cipăîanu, pu­blicate de presă, şi e^te autori­zat a declara că s’a constatat, dimpotrivă »reale progrese pe fărâmai vieţii administrative în ultimii doi ani* în Basarabia.

Victoria îu gavera a d-lui In* cuîeţ este deplini. Că pcpnfgfia baaarabeană eHe exssper^tă, d-i Brătianu eu vrea să ştie, de teama »revoluţie,* elicei Inca’eţ- Plate«!.,,

mm» «

Ultima îBjeeţieMamelucii guvernamentali, în-

nsinie de a pleca spre cămfnu- rile lor după munca istovitoare săvârşită pe spatele ţarii, aveau nevoie de-o ultimă injecţie. Di Ionel Brătesnu le-a şi dăt-o cri convocându-i ia o consfătuire în sala de şedinţe a Senatului.

Le-a reeditat vechiul cântec: •Guvernul nu va pleca decât atunci când va crede e) că o* pera ce vof şte a înfăptui este terminată. Să nu vă iuâfi dar după svonurî... etc. etc.

Era însă breşe ca Daiaiiama să vorbească şi de fuziune. Cică »cele două partide fcel naţional şi cei ţărănesc) repre­zintă fiecare în parte zero. Ori se ştie ce dă zero înmulţit cu zero*.«

Mamelucii încântaţi de ge­nialitatea şefului s’au închinat şi vor părăsi mâne Capitala.. pentruca să nu se mai întoarcă acolo unde o crimă premedi­ta tă i-a scos vremelnic ia iveală.

Sportive. Mâne, Duminecă, la ora 6 seara va avea io ; pe te­renul de sub Straja un m&tch de foo ball îaîre Olynspia şi Bra- şovia,_____________ ___________

I N F O R M A Ţ I U NI»Viitorul* şi cazai C. Stere. —

O ficiosul guvernului spum ează de indignare împotriva trădăto­rului C. S tere. C^nsorii patrio­tismului liberat uită însă s ă în­f ie r e z e p e trădătorii poporului român din A rdeal, ca tl s e o flă az i tn partidul d-lut /. Brătianu. Din M aramureş pân ă tn Banat, aceşti trădători sânt deputaţi liberali, îndrăsnefi prooocâtori

1 nu cu 9cenuşâ p e cap", c e ea - c e e s te sim ptom atic.

Partidul liberal e s te az i c a s a adăpostitoare a acestor trădă­tori după cum c a s a d-lui B ră­tianu era d esch isă d tui C. Stere. N ici az i e a nu / este închisă trădâtoroioi, fiind-că d-l Bră­tianu n a vrea şi nn poate rupe o legătură cu atâtea taine şirăspunderi personale.

Cinismul acestor oam eni n’ore margini ş i vreau s â în­ş e le încă op nia publică. D orti vom dem asca.

*D-l Brâtlanu-Mussollni. — Era

firesc ca şeful partidului libera! să imite gesturile dictatorilor. Molipsit de cuvântările ‘ dictato­rului din Italie, d-l Brătianu vorbeşte de sus, cu desconsi­derarea ori-cărui factor consti­tuţional — vorbeşte însă numai majorităţilor sa le parlam entare.

•Vom sta până vom vroi, la guvern. Nimeni nu ne va putea impune voinţa*.

Deosebirile între d l ^Brătianu ş! Mussoiini sânt aceleaşi ca ţi îi tre situaţiile celor doui d ic­tatori. Ai nostru este de car­naval!....

*

Dem isiunea d-lui C. Stere din Partidul ţă răn esc? —(^tele­gramă din Bucureşti anunţă că d-l C. Stere, nemulţumit de ho­tărârile deiegaţhmei partidului, stăruie în demisiunea sa, însă basarabenii nu vor să 1 pără­sească. Azi se va clarifica si­tuaţia. •

Ultima şeainţâ a C am erei va avea ioc mâne, Duminecă, când guvernul vre® sâ term ne discu­ta asupea iegei învâţâD. ântalai primar, Tot în şedinţa de mâne este pusă la ordin«« ziki ches- ta validări? alegerilor parţiale dela Româniţi Bocţa-Montană.

O catastro fă financiară. — Din Viena se anunţă falimentul băncii „Deposiîenbank“, care avea în Austria 60 sucursale. Banca a fost închisă. Sub im-ţ presia acestui faliment va fi ’închisă probsbd şi bursa.

*

Din cauza lipsei d e spaţiu suntem'nevo ţi a amara conti­nuarea raportului nostru despre congresul Uniusei femeilor ro­mâne, pe număra! viitor.

Ministerul comunicaţiilor a a* cordat o reducere de 50 la sută pe c. f. r. membrilor asociaţiei g serale a medicilor din Ro­mânia la congresul ce se ţine la Timişoara îutre 6—8 Iulie.•

Ministerul d e Interne a pri­mit din partea autorităţilor din Timişoara înştiinţarea că îu in­dustria textilă s-a declarat greva generală a lucrătorilor. Sunt te­meri ca greva sâ nu fie decla­rată şi 2q celelalte industrii bă­năţene. Până acum sunt în gre­vă 2800 lucrători.

*Com isia am ericană , care a

sosit zilele trecute în ţară pen­tru a studia la faţa localei si­tuaţia bisericilor confesionale minoritare, a sosit aiaităeri ia Braşov, unde a luat contact cu confesiunile minoritare. A doua zi membrii comisiuaei au plecat la Ciui.

Malal. Societatea Junilor Bra* şovecheni, aduce la cunoştinţa on. public tinerea serbărei cam- penescă cblcnultă în ŞHjerjf, Duminecă în 29 Iunie 1924 Ple­b e a va fi ia ora 9 a. m. dela vfciful, str. Bălţilor, în frunte cu muzica militară. In caz de timp nefavorabil se va amâna pe Dumineca viitoare. — Co- miteîal,

Congresul m edical din an ui ac? sta se va ţinea dela 6 —8 Iulie, după care se va face o

„frumoasă excursie 1% stafiile balneare din apropiere ţi pe Dunăre. Cehce vcesc să ia par­te să se prezinte de urgenţă la Oficiul Sanitar judeţean,

*D-i dr. Enil Ţeposa, asistent

îa clintea din Cluj a dat, ztlde acestea cu succes examenul de docenţă iu maladii genitourinare.

•

In şedinţa de eri d. a , o ca­merei dl Mihai Popoviei e răs­puns acuzaţiilor aduse de d. Tancred Consfanlinescu Consi­liului dfrigent c'a voit sa vândă toate bogăţiile Ardealului engle­zilor. A desminţit cu energie a- ceste poveşti.

A fost e drept, un englez îa Ardeal spune di Popoviei, să ne facă propuneri în acest fel, en­glez trimis cu scrisoare de re­comandare dela Bucureşti d ela guvernul liberal. Dar noi nici n’am stat de vorbă, pe această temă, cu englezul In chestie. Mai târziu am aflat e<f englezul a stat d e vorbă la Bucureşti cu d... I. /. C. Brătianu.

Consiliul d$rigent n a avui nici o cunoştinţă de proedul de a- ranjament, de care am auzii şi noi din svon.

Legea impreviziuniiDovada falsului democratism

al guvernatul Brătianu s ’a făcu tîncă odată prin retragerea pro­iectului d e leg e a l impreviziuniU D l M ârzescu vrea s ă scu ze retragerea, prin afirm area relei e i pregătiri. D e fap t , proiectul a fo s t retras , fiindcă era alcă­tuit conform intereselor generaleaie tărel şi acum este suous scalpelului brăttenist, ca r e îl va f a c e as ffe l ca sâ nu serv ea scă decât anumi{ilor interesaţi libe­rali — dacă va m ai veni pro­iectul în discuţia Parlamentu­lui 1 . . .

C onservarea cadavrelor prin petrificare . D-rcI Dec;o Lappoaf, fiul fostului medic al Pap?;, a prezentat mai multe cadavre, pe care !e*a petriflcat de doi ani încoace. Ele sânt tsri ca piatra b\ păstrează toată aparent« vi* eţu. WJ o^nale d’iislfâ* scrie că d rul Lappooi ţine cadavrele timp de două ore iatr’cu ii hid a? cărui secret <1 păstrează,

Se aduce la cunoştinţa on. cli­entele că, cu 1 Iulie, începând, am transpus birourile noastre

------- în edificiul fost ' ... . .

HOTEL CONTINENTALDIN STRADA CASTELULUI

622 2 - 3 DIRECŢIUNEA.

Slr.W :O r . S O C I

Aduc la binevoitoarea cunoştinţă a onoratului Public, că am deschis Luni îu 19 Mai în Str. Porţii No. 27 o

Depozitul bogat l-am înzestrat cu toate stofelele de lână pentru bărbaţi după ul-

tima modă pe cari le-am adus din

S T R E I N A T Ä T Eîndeosebi din facricele CEHOSLOVACIEI. — Cali­tatea mărfurilor precum şi preţurile surprinzător de eftine vor satisface pe fiecare cumpărător.

In prăvălia mea mai stau la dispoziţie.FELURITE ARTICOLE NECESARE LA CROITUL HAINELOR

Sa deossisită stimă

HPUOKAFlA A. MUREŞIANÜ BRANlsCE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabii? iOAN BROTEA