Tao rostit - Osho rostit - Osho.pdf 8 TAO ROSTIT face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-l

download Tao rostit - Osho rostit - Osho.pdf 8 TAO ROSTIT face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-l

of 8

  • date post

    30-Dec-2019
  • Category

    Documents

  • view

    14
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Tao rostit - Osho rostit - Osho.pdf 8 TAO ROSTIT face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-l

  • Tao ro stit Porteo o potro din serio de discursuri Too:

    Comentarii asupra unor fragmente

    din Tao Te Ching, de Lao Tzu

    I

    oSHO

    Tladucere Carmen, Nehcgu

    EDI-TURA,MIX CRISTIA}},2018

    't;

  • Culegere: Carmen Neacpu Tehnoredactare: Dorel Bralrr Corecturi text: Tudor Chirili Concept grafic/ Design: Ciprian Burcovschi Consilier editorial: Florin Zamfir

    Autorul gi editorul nu dau niciun fel de garanlii exprese sau implicite referitoare la conlinutul acestei ce4i. Prin urmare, cititorul ipi asumA intreaga responsabilitate pentru utilizarea informafiilor cuprinse in aceaste carte.

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei OSHO

    Tho rostit : comentarii asupra unor fragmente din Tao Te Ching de Lao Tzu / Osho ; trad.: Carmen Neac;u. - Cristian : Mix, 201,8

    rsBN 978-606-8460-59-8

    I. Neacsu, Carmen (trad.)

    299.5t3

    Copyright @ 1975, 2012 OSHO International Foundation, Switzerland. Pentru mai multe informalii vizitali www.osho.com/copyrights.

    'Iitlul original: TAO: The Three Treasures

    Aceastd carte cuprinde transcrierea pirfii a patra a seriei de discursuri cu- noscute sub numele de Tao: cele trei comod, Iinute in public de Osho. Toate discursurile lui Osho au fost publicate integral sub formi de carte tipiriti, dar sunt disponibile si sub formd inregistrati audio. inregistririle audio ;i arhiva completd a textelor pot fi gisite in Biblioteca Osho la www. osho.com/library.

    OSHO este o marci inregistratd a Osho International Foundation. Pentru mai multe informafii vizitali www.osho.com/trademark.

    Romanian translation: Copyright @ 2018 Editura Mix.

    Toate drepturile asupra prezentei edilii in limba romini aparlin in exclusivitate Editurii Mix.

    Pentru informalii actuale pi comenzi vizitali site-ul nostru: www.edituramix.ro sau contactali-ne la:

    teI.: O72O 499 494; fax: O268 257 811 e-mail: contact@edituramix.ro

    CupRrNs

    CRprolur- I Nu ti niciodati primul in 1ume....................7 Cnptrolul 2 nAu-i ;i pe ceilalli doi buddha! .................39

    CRprolut- 3 ri nu m; cunosc. .....................69 Caprolut- 4 ce fel de rai e acesta?.... ..........95 Cnprrolul 5 smintea1a.,............. .....,..."....123 Cnpnolut- 6 Aceasta este toati lumea

    pe care o avem .... 147 Ceptrolul 7 Tare si moale..... ...................173 Cnprolul 8 f doaroglumi ....195 CRprolut- 9 ttimic nu e mai moale dec6t apa.............223

    Despre autor......... .....253 Centrul international de meditatie Osho..... ...255 Alte cirti de Osho, apdrute la Editura Mix:......................259

  • Nu fi niciodati primul in lume

    Cele trei comori ale lui LaoTzu

    i

    Toatd lumea spune cd tnud.ldtura nte*, Tao, seamdnd foarte m.ult cu nebunia. Pentru cd e mdreald, de aceea seamdnd cu nebunia. Dacd n-ar serndna cu nebunia, ar fi d.euenit'de mub mdruntdi

    Eu am trei comori; Ie pdzesc Ai le ocrotesc.

    , Prima e iubirea. A doua este moderalia. A treia este lipsa ambipiei de a fi primul in lume. Iubirea te face netnfricat; i mode.ra[ia tn acliune i\i arnplificd rezeruele de eqergie. l hpsa ambiyiei de a fi primul tn lume

    ,,

  • 8 TAO ROSTIT

    face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-l lasi sd se maturizeze.

    Dacd te lipseSti de iubire Si de netnfricAre, de cumpdtare gi de rezeruele de energie, dacd alegi sd nu rdmhi la wrmd, ci dai nduald sd fii tn frunte, eSti sortit pieirii!

    (-rl mai mare miracol din viagi este iubirea, 9i tot ea este ;i \-rcel mai mare mister; mai mare decit viaga insisi, fiindci . t. luDlrea este lnsasl esenfa pentru care ex$ta uala.

    Iubirea .rr. ,.rrr" vieiii ;i, totodati, scopul ei. Aga ci cel care rateazl. iubirea, rateazi" totul.

    Dar nu ingelege gresit iubirea ca fiind o emogie - nu este. Iubirea nu este o emogie, nu este un sentiment. Iubirea este cea mai subtili energie; mai subtili decAt electricitatea. insusi substratul tuturor energiilor este iubire.

    Ea se manifesti in multe moduri. Mai intAi incearci si ingelegi iubirea, apoi celelalte comori vor fi ugor de ingeles.

    Daci mi intrebi care sunt cele trei comori ale mele, igi voi spune: mai intAi, iubirea; apoi, iubirea, iar a treia este tot iubi- rea. $i, de fapt, asta spune gi Lao Tzu - dar vom ingelege asta.

    Omul e o trinitate, asa cum cre;tinii au spus despre Dumnezeu ci. este o trinitate. Dumnezeu poate si fie sau si nu fie, dar omul este o trinitate: corp, minte, suflet. De fapt, datoriti ingelegerii sale profunde privitoare la fiingele ome- negti, Hristos a ajuns si spuni ci Dumnezeu este o trinitate.

    Daci existi vreun Dumnezeu, el trebuie si fie o ffinitate, fiindci tot ceea ce existi are trei straturi. Hindugii le numesc cele trei guna, trei calitigi: satua, rtjas ;i tamas. Hristos le-a numit trinitatea.

    CAnd iubirea se exprimi prin tine, ea se exprimS. mai intAi la nivelul corpului. Devine sex. Daci se exprimi prin minte,

    Nu fi niciodatd primulin lume 9

    care este mai inalti., mai profundi, mai subtili, atunci se numegte iubire. Daci se exprimi, prin spirit, devine rugiciune.

    Si existi in tine o dimensiune care este chiar si dincolo de trinitate. Hindqii i-au zis ,,apatri', ,,tltriyA". Nu au numit-o, fiindci nu poate fi numiti.

    Cele trei pot fi numite; ele apargin lumii manifeste. Cea de-a patra nu poate fi numiti.; ea fine de ceea ce e nemanifes- tat. Dar e substratul a tot. Ei ii spun pur gi simplu ,,a patri', turiya.

    in cea de-a patra, iubirea devine samadhi, nirvana, iluminare.

    Mai intAi, cAnd iubirea - aceea;i energie - se exprimi prin corp, ea devine sex. Daci totul merge bine gi sexul e natu- ral ;i curgitor, el reprezinti o experiengi frumoasi, fiindci igi poate oferi o strifulgerare a celei de-a doua etape. Daci sexul pitrunde cu adevirat foarte profund, aga incAt si pogi uita complet de tine in timpul lui, pogi avea chiar o strifulgerare a celei de-a treia etape prin intermediul lui. Iar daci sexul devine o experienti cu totul orgasmici, existi momente rare in care poli avea o strifulgerare chiar gi a celei de-a patra stiri, a turiyei, a ceea ce este dincolo, ffanscendent.

    insi daci sexul egueazi, atunci multe perversiuni apar in minte. Aceste perversiuni se exprimi prin uri. LJra este egecul sexului, o eguare a energiei iubirii. Violenga, licomia fa;i de bani, atitudinile continuu confictuale ale egourilor: rizboiul, politica - toate acestea sunt perversiuni sexuale.

    (Jn om al cirui sex nu e pervertit nu poate deveni poli- tician. E imposibil. Togi politicienii au nevoie de o terapie sexuali profundi, dtminteri toati energia lor se va duce iarigi inspre dobAndirea de puteri politice si mai mari. CAnd sexul e natural, simgi ci ai putere, nu te mai duci si o cauli. Sexul inseamni potengi, putere. Simgi ci puterea se revarsi asupra ta, nu te mai duci s-o caugi niciieri. Dar cAnd ratezi pute- rea aceasta, se nagte o nevoie imperioasi de a ciuta Putere:

  • IO TAO ROSTIT

    ia nastere politica. $i atunci iau na;tere rizboaiele, violenta continui; ura, furia gi o mie de alte tipuri de perversiuni.

    Oamenii devin prea atagagi de lucruri atunci cAnd sexul egueazi, fiindci atunci nu mai pot fi atagagi de persoane. Cici pentru a fi in relagie cu o persoani trebuie si curgi, trebuie si fii deschis.

    Cu lucrurile nu e nevoie si curgi sau si fii deschis. Lucrurile pot fi posedate, persoanele nu pot fi posedate. Lucrurile sunt moarte, persoanele nu sunt moarte. Persoanele sunt in esenfi libertate: pogi sI le iube;ti, poti si te bucuri de prezenga loq dar nu pogi si le posezi.

    Oamenii a ciror functionare fireasci a sexului a eguat devin prea posesivi in privinta banilor, a lucrurilor lumegti.

    $tiinga face gi ea parte din sexualitate, din fenomenul cor- poral. De aceea stiinta insisti ci numai corpul existi: fiindci sexul nu cunoagte altceva in afari de corp. $tiinga nu poate crede nici micar ci mintea existi, ce si mai vorbim de spirit; gi sigur ci dimensiunea de ,,dincolo" e mai presus de puterea ei de intelegere. Stiinta insisti. ci omul e doar corp - asra arati inclinatia ei.

    $i toati investigatia ;tiingifici se bazeazd, pe curiozitate sexuali. Iar asta e tot o perversiune.

    Daci gtiinta ar fi creativi, atunci n-ar mai fi vorba despre o perversiune. Atunci sexul ar funcgiona bine, energia ar curge, n-ar fi stituti si putredi. Dar stiinta asa cum e ea asrizi - gi la fel a fost si in trecut - e distructivi.

    E pur 9i simplu de necrezut ca omul poate ajunge pe luni - ;i in curAnd va ajunge pe alte planete, iar mai tirziu. va ajunge la stele - gi in tot acest timp jumitate din umanitate moare de foame. E de necrezut ci omul poate si dezvolte o tehnologie atAt de complexi incAt si faci posibili bomba cu hidrogen si bomba atomici, dar nu poate gisi nici mi"car un remediu pentru riceala obignuiti - am suferit doui zile din cauza ei!

    Nu fi niciodatd primul in lume I I

    Pur gi simplu totul arati stupid. itrtreaga gtiingi e orientati spre rizboi, spre violengi, e distructivi. Daci totul ar merge bine cu sexul - ceea ce e foarte dificil, fiindci toate religiile sunt impotriva lui, ele iEi otrivesc mintea. E dificil, fiindci toati civilizagia, toate culturile sunt lmpotriva lui - deoarece au ajuns si cunoasci un tertip: daci vrei si exploatezi un om, pervertegte-i sexul; atunci nu va mai putea niciodati sd fie stipAn pe fiinEa sa. Pervertegte-i sexul gi va rimAne un auto- mat. Atunci vei putea siJ trimigi in rizboaie, ;i vei putea siJ sacrifici pentru scopuri prostetti.

    Un om care a cunoscut iubirea nu poate fi forgat si urasci. Un om care

    ^ ajuns si aibi micar strifulgeriri ale iubirii va fi

    atit de iubitor i