referat.ro

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Catedra Geografie Fizic General

Proiect de curs:Pdurile de conifere (taigaua) din America de Nord

Realizat de studentul (a)

Zavalica Andrei ,gr. 203

Pentru cursul de

Biogeografie

Coordonator : Dilan Vitalie lect. Superior

Chiinau.2014Introducere La sud de zona tundrei se desfoar taigaua o vasta pdure de conifere , care se aterne de la Pacific pana la Atlantic, reprezentnd cea mai ntinsa formaiune vegetal din Canada. Zona pdurilor de conifere se submparte in doua subzone : una apuseana, cuprinznd regiunea Cordelierilor litorali si a Munilor Stncoi, in care domina pdurile de conifere compuse din braul Douglas, pini, cedri si bradul negru; si o alta, in rsrit, alctuit din brazi ( albi si negri ), zade, pini de piatra etc.

Pe vile rurilor apar si numeroase desiuri de arini si slcii. Un calator roman care a cltorit prin taigaua canadiana din nordul oraului Quebec, prin care a trecut in timpul verii : Pdurea de conifere este sumbra si posomorta . Numai coaja alba, vruita, a mesteacnului aterne pete de lumina pe fondul clar obscur. Atmosfera grea, hieratica, de catedrala. Sub copaci muchi, ferigi si ciuperci ntind un covor palid limfatic. Din cnd in cnd maina surprinde fiare cu blana abundenta care se salveaz de tainiele tufiurilor ori de fug buimace sub copaci. Tcerea deplina, apstoare, ca de basm fermecat. Nu cnta nici o pasere, iar vntul s-a oprit si el nmrmurit. Trecem din cnd in cnd peste ruri reci si negre. La maluri plutesc si acum, uitate de vreme, frunze uscate din toamna trecuta. Din stufriuri si mlatini nici o vietate uni i-a zborul. Totul e att de ncremenit, nct micrile noastre si ale mainilor par stranii. Cnd automobilul se oprete si glasul nostru amuete tcerea ajunge totala, abstracta. Totul las o impresie de irealitate, existenta fatice, artificiala; lumea adormita, ncremenita de bagheta unui vrjitor ca in povetile copilriei.

Peisajul lor capt totui un farmec deosebit dup anotimpuri. Iarna inuturile iluminate de aurora boreala , se mbogesc cu draperiile unui decor ferec, ireal care te ndeamn la contemplare. Din aprilie, cnd gheata lacurilor ncepe sa se deschiate atunci miile de ruoare i pornesc apele, pana in iunie, cnd verdele crud al frunzelor de brad, renvie de razele soarelui, rspndesc mireasma florilor, a primverii proaspete, peisajul se nsufleete si se transforma vznd cu ochii : zpad care se topete; mirosul pmntului proaspt care mustete sub picioare si auzul fermector de viat desiurilor pdurilor.

In sudul regiunii, unde se ntind pdurile de conifere, de la Oceanul Atlantic pana la depresiunea lacului Winnipeq, apare zona pdurilor amestecate conifere si foioase. Speciilor de conifere li se altura mesteacnul galben, frasinul, fagul, ararul dulce, teiul si altele. In regiunea sudica a Canadei, aceste pduri au suferit multe distrugeri din cauza defririlor si a incendiilor.

In prile sudice a regiunii Quebec si Ontario, unde se desfoar activitatea economica cea mai importanta si unde triete si populaia cea mai numeroasa, nfiarea de odinioar a pdurilor se schimba nencetat . Pe lng formaiunile de pduri amestecate si alturi de peticele ramase in urma despduririlor masive, se ivesc cmpiile de verdeaa ale pasiunilor si tarlalelor cultivate; din loc in loc apar si plcuri de arbuti si pomi fructiferi care completeaz decorul variat la acestei regiuni.

1. Poziia fizica-geografica a pdurilor de conifere canadienePe teritorii imense in America de Nord apar pdurile de conifere ale zonei temperate .Aceste pduri formeaz a doua, dup tundra si ultima zona vegetala , care strbate tot continentul de la vest la est , de la oceanul Atlantic pina la oceanul Pacific.

Pdurile de conifere ale zonei temperate se desfoar pe rmul oceanului Pacific aproximativ intre 61 si 42 lat. Nordica se prelungesc pe sectoarele de jos ale povrniurilor Cordelierilor si reapar pe cmpia aflata mai la est de ei.La est de Cordelieri hotarul de sud a zonei pdurilor de conifere urca brusc spre nord pn la 54-55 si apoi coboar spre sud pina la Marile Lacuri si cursul inferior al fluviului Sfntul Laureniu .Pe teritoriul vast se ntinde de la coastele Labradorului pina la povrniurile de est ale munilor din Alaska pdurile de conifer se caracterizeaz printr-o uniformitate mare de specii . Pdurile de pe rmul Pacific se deosebesc att dup nfiare , cit si dup component de pdurile ce cresc in estul continentului . La est cresc multe genuri vegetaie arborescenta , comune cu Europa , la vest predomin specii de conifere si genuri comune cu estul Asiei. Pdurile umede de conifere ale rmului pacific se rspndesc la sud aproape pna la 70 lat. N . n partea de est a continentului pdurile de conifere trec treptat in pduri amestecate care sunt rspndite in regiunea Marilor Lacuri si n bazinul fluviului Sfntul Laureniu . n partea central a continentului taigaua cedeaz locul silvostepei si stepei .

Pentru taigaua de est , sau hudsonica , este caracteristic rspndirea arborilor confieri nali si viguroi , reprezentai prin specii americane endemice : Molidul de Canada (Picea Canadensis ), zada americana , pinul Bancsian ( Pinus Banksiana) care se mai numete pinul Marrayana , bradul balsamic (Abies balsamea ) , care da o preioasa substana rinoasa , folosita in tehnica balsamul Canadian. n pdurile de conifere cele mai caracteristici specii de foioase sunt mesteacnul papirifer (Betula papirifera ) cu o scoara alba neteda , plopul balsamifer (Plopus balsamifera ) , plopul tremurtor (Plopus tremuloides ).2. Factorii climatici Factorii climatici sau meteorologici genereaz, prin aciunea lor conjugat, clima unei regiuni i n primul rnd zonele climatice ale Terrei: ecuatorial, tropicale, temperate i reci, zone ce au configurat aspectul actual al vegetaiei pe latitudine.

Principalii factori climatici care influeneaz n mare msurdistribuia florei i faunei i configuraia vegetaiei sunt: precipitaiile, temperatura, lumina i vntul (curenii de aer).

2.1 Lumina

Lumina joac un rol esenial, ndeosebi n viaa plantelor. Fr ea nu poate avea loc fenomenul fotosintezei (asimilaia clorofilian) ce st la baza existenei pe Terra a marii majoriti a vieuitoarelor. Fr lumin, att plantele ct i animale sufer deformri de cretere, ncetiniri sau blocri ale dezvoltrii. Intensitatea i cantitatea de lumin care cade pe Terra variaz cu latitudinea, altitudinea, expoziia, nebulozitatea i anotimpul.Puterea luminii variaza cu latitudinea , cu altitudinea si cu durata iluminarii in cursul zilei . cantitatea de lumina variaza si nebulozitatea , cu umiditatea atmosferica, cu cantitatea de praf din aer (in regiunile de de pustiu si de stepa . Din energia solara o parte este captata de atmosfera , indeosebi de vaporii de apa si de bioxidul de carbon , o parte este difuzata de moleculele aerului , de picaturile de apa sau de praf , iar o parte ete reflectata de nori .

In afara de ciuperci si de bacterii , ca si de unele plante superioare parazite , lipsite de clorofila toate plantele verzi au nevoie de lumina pentru procesul de fotosinteza si dezvotarea lor. Lumina influenteaza si transpiratia plantelor verzi adica eliminarea sub forma de vapori a apei absorbite prin radacina , pentru a se asigura circulatia substantelor minerale de la radacina la frunza, unde se face elaborarea hranei .

Radiatia sumara anuala in kcal pe cm2Energia solara sumara pe teritoriul padurii de conifere canadiene are valori anuale de- 80 kcal in regiunea nordica si centrala a biomului , iar in regiunea sudica si a oraselor Seatlle , St. Jonhs , Halifax media radiatiei anuale ajunge si pina la 110-120 kcal.In hartile de mai jos observam ca in luna ianuarie bilantul radiativ este destul de scazut atingind valori intre 0 kcal si -1 kcal din ceea ce reiese ca avem o clima continentala destul de rece fata de unele regiuni cu aceiasi latitudine . In cadrul padurilor de taiga canadiene vedem ca bilantul radiativ in timpul verii in luna iulie prezinta valori cuprinse intre 6 -8 kcal .

Bilantul radiativ. Ianuarie

Bilantul radiativ. IunieIn padurile dese in care lumina nu poate patrunde pina la suprafata solului decit difuza sau foarte slaba , stratele inferioare ale vegetatiei dispar in mare parte , cum este de pilda in padurea de conifere , in care nu se mai poate dezvolta un strat al tufisurilor , iar irburile cresc numai in poieni .

Influenta lumini asupra animalelor . Cu ajutorul luminii animalele se orienteaza in spatiu si reactioneaza contra schimbarilor ce se petrec in mediul inconjurator .

Durata iluminarii este una din cauzele migratiei unor pasari mici , ce nusi pot procura hrana in scurtul timp iluminat de care dispun . Lumina are o actiune incontestabila ceea ce priveste coloratia animalelor . Dar aceasta actiune este de intensitae variabila la diferite animale . Adesea lumina actioneaza ca un exitant la care organismul raspunde producind pigmenti in portiunile luminate .2.2 Temperatura

Temperatura aerului si a solului locului in care si duc viata organismele , este unul din factorii cei mai importanti care conditioneaza si un rol hotaritor asupra proceselor vitale ale organismelor , cit si asupra repartitiei lor geografice

Temperatura aerului . Ianuarie

Temperatura aerului . IunieTemperatura in cazul dat are caracter continental si nu este influentata mult de masele de aer maritime putem evidentia valori in regiunele nordice ale padurilor de conifere vedem valori de -20o C -28 o C iarna si de +18 o - +24 o C vara .

In regiunile centrale si sudice ale biomului sunt valori de -15o -20o in luna ianuarie si +25 o C- +30 o C in luna iunie.

Actiunea temperaturii asupra plantelor are o influenta majora asupra metabolismului plantelor cu cele doua laturii ale sale , asimilatia si dezasimilatia , ce duc la scimbul de substante dintre plante si mediu , la transformarea si circulatia substantelor organice in corpul plantelor . Temperatura actioneaza asupra ,fotosintezei , respiratiei ,transpiratiei . Ea influenteaza incoltirea , inflorirea , fecundatia , cresterea si dezvoltarea plantelor , avind chiar si o actiune morfogenetica (shimbari in forma si culoarea organismului ) in cadrul unor aplidudini ale ei . Temperatura poate frina sau acelera reactiile chimice din organism . Exista o serie de plante care si in timpul iernii , atit in regiunile temperate cit si in regiunile arctice , isi pastreaza frunzele . Asa sunt majoritatea coniferelor si chiar unele plante ruderale care ierneaza sub zapada . Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) isi pastreaza sub zapada nu numai frunzele dar si florile si fructele necoapte . Dupa topirea zapezii , ele isi continua ciclul biologic in mod normal.Temperatura joaca un rol insemnat in activitatea animalelor, le-o accelereaza pina intro limita oarecare sau le-o incetineste .Odata cu scaderea temperaturii animalele cu singe rece isi inceteaza activitatea si numai citeva dintre ele isis mai pastreaza mobilitatea .Mamiferele si pasarile suporta cu usurinta scaderea temperaturii . Impotriva oscilatiilor mari de temperatura pasarile sunt protejate de penajul lor , mamiferele de blana lor deasa si de stratul de grasime de sub piele . O forma speciala de adaptare contra oscilatiilor mari de temperatura este hibernarea si estivarea animalelor , adica o activitate vitala incetinita. Pentru a se proteja impotriva temperaturilor scazute animalele isi construesc adaposturi(vizuini , cuiburi ,vurnicare) sau cauta locuri cu un microclimat favorabil cum sunt pesterile ,crapaturile, scobiturile .

Temperatura influentiaza chiar si asupra marimii corpului animalelor . Astfel sa constatat ca subspeciile unei specii homeoterme au o talie din ce in ce mai mare incepind de la ecuator spre nord si spre sud adica in regiunile din ce in ce mai reci ale arealelor .

Insuficienta caldurii in anumite perioade ale ciclului vital al organismului poate fi un factor limitant in raspindirea anumitor specii . Astfel limita nordica a padurilor coincide cu izoterma de -2 oC ori -3 oC, iar in Siberia cu cca de - 20 oC. Dar izoterma lunii celei mai calde este aceiasi in ambele cazuri (+10 oC).2.3 Precipitatiile

2.4Vintul

Vintul prin viteza si directia sa , isi manifesta divers actiunea asupra organismelor ,el este unul dintre agentii de raspindire a plantelor si organismelor anemochore.

De asemenea un rol important il are vintul in polenizarea unor plante care se numesc de aceea amemofile . Tot el poate modifica direct si indirect morfologia organismelor ori aria lor de raspindire . El influenteaza transpiratia plantelor , accelerindo sau incetinind-o.

La fel , mareste evaporatia la suprafata solului si a frunzelor ducind la dishidratarea plantelor sau la pieaderea mugurilor florali sia frunzelor tinere .

Impotriva vinturilor , vegetatia se apara luind caractere xerofile (frunze mici si acoperite cu un strat de ceara , peri , ghimpi) si lipinduse de pamint sub forma de rozeta sau de pernita ori tirindu-se la suprafata solului. Aceasta dispunere este un mijloc de aparare impotriva actiunii mecanice a vintului. Sa constatat ca cu cit padurea este mai deasa si formata din esente mai rezistente la actiunea de dezracinare a vintului cu atit cu atit este mai domolita puterea acestuia . S-a constatat ca molidul este mai repede dezradacinat decit bradul si pinul , acestia din urma avind radacina pivotanta , lunga si bine ancorata in sol .

Influenta vintului asupra animalelor , el ifluenteaza zborul pasarilor . Astfel unele animale , mai ales dintre cele inferioare , pot fi transportate si desiminate pasiv prin vint , indeosebi sub forma inchistata sau de germeni de rezistenta .

Se pare ca migratiile pasarilor se fac la o asemenea inaltime unde vinturile constante le transporta in drumul lor , fara prea multe eforturi din partea lor .

Cunoscut este de asemenea si cazul funigeilor transportati de vint la distante mari , plutind in aer vertical sau oblic .

3. Factorii orografici

Factorii orografici (oros = munte, graphein = scriere), numii mai exact geomorfologici sau fiziografici (physikos = natural) includ relieful i odat cu acesta altitudinea, expoziia i nclinaia pantelor. Aceti factori acioneaz indirect asupra organismelor vii i a biocenozelor, modificnd valorile temperaturii, umiditii aerului i solului, ale luminii i vntului. Altitudinea influeneaz toate cele patru grupe de factori climatici. Este cunoscut faptul c, odat cu creterea altitudinii, crete i cantitatea de precipitaii, scad temperatura i presiunea atmosferic, se intensificvntul i radiaia luminoas.