SYWt.

Virgtl Tanase

Ffts,*

* * 'rryH

Virgil rANaSp

Cehov

uffiTrwut*ttr,

2016

Cuprins

Cuvdnt-inainte la edilia in limba romdnd .................... :.. 5

De-aleiobagilor.........,............. ...................7

Cdnd eram copil, n-am avut copildrie ........................... 1 8

Frumoasa Elena......... ............31

Cum devii scriitor ...................40

La Moscova, la Moscova .......51

Cinci copeici linia......... ......;.....................60

Opt copeici linia........... .........70

Dr. Cehov.. .........81

De trei zile imi curge s6nge din gurb..... .......................92

Despre felul in care Antoqa Cehonte devineAnton Pavlovici Cehov...........:.................................. 101

Ordin sd pirbsesc oragul in doudzeci qi patrude ore ............... i 13

Nu condamn pe nimeni, nu dau dreptatenimdnui ............123

Nefericit gi nemulgumit................ ........... 135

Cel care nu wea nimic, nu sperd nimic gi

cdruia nu-i e fricd de nimic. . . .................. 1 50

Insula Sahalin ...163

380

Cehou

Yizitiii citesc ziarul .."..,,,',',,,, 176

A. Cehov, moqier .'..............',. 190

Lica, o comedie

Un autor dramatic nul ............ ....."........'.217

Mi lipsesc de o asemenea imortalitate................ .....'.. 23 5

A slSbit mult........... .'............249

Pescdruqul.. ..".....260

Reptila verde ......... ................274

Afacerea incheiatd cu succes ...................287

O piesd plicticoasS, monotoni gi greu de

suportat...... .....:"'.................' 300

Nepliceri familiale..... ...........316

Totul e cum trebuie sd fie.........' ..............335

Biografiile sfArgesc intotdeauna rdu............................ 3 5 5

Repere cronologice .......-.......373

381

De-ale iobagilor

f-)aca n-ar iegi c-un cap deasupra celor din jur, niciLJ nr l-ai baga in seamd, intr-atAt pare Cd-n toate

celea umbl6 in vdrful picioarelor, ,,sfios ca o fatd mare",spune despre el Tolstoi care-i preluiegte atAt talentul cdt qidiscre{ia. Ca-ntr-un vis frumos cdruia cel care viseazd qigtie cd viseazd se fereqte sd-i rupd firul, evit0nd smuci-turile care ar putea sd-l trezeascd, Cehov iqi duce vialadiscret, convins ci ceea ce i se-nt6mpld nu e decAt rezul-tatul unei conjuncturi fericite qi trecdtoare.

De ce?

Pentru ci nu e in firea lucrurilor.Pentru cd bunicul qi, pAnd la o vArstd, tatil lui erau

iobagi.Ce-i un iobag? Nimic. Un bun de care stdpdnul dispu-

ne dupd voie. O vitd de povari care, atunci cAnd dispare,e deindatd inlocuitd c-o alta qi lumea merge inainteneschimbatd. Aqa stau lucrurile de cdnd a fost sd fie, gide-aceea Cehov, care qtie asta, se-ntelege atAt de binec-un alt fiu de iobag, prietenul sdu Suvorin. Primul esteun scriitor cunoscut, celdlalt unul dintre cei mai bogaji qimai influenli oameni din Rusia de la sfArqitul secolului alXIX-lea, dar s6ngele de iobag care le curge-n vene iiferegte sd se ia drept ceea ce nu sunt qi s[-qi deaimportanld.'Ce e Cehov? Un mujic care in loc si-mpingdplugul scrie povestioare pentru cd se plitesc mai bine gipe care nimeni n-o sd le mai citeascd dupi moartea lui,

Virgil Tinase

acest rol revenind unei alte vite de povard care-o sd scrie

altele, nici mai bune nici mai rele, gi lumea merge inainteneschimbatd.

E firesc si gAndegti aga cAnd aitditrag in jug de sute

de ani.Cehovii sunt, cam de prin secolul al XVI-lea, proprie-

tatea conlilor Cerkov care au mogii inspre Voronej, inmiezul Rusiei europene, acolo unde pddurile dinspre nordintdlnesc stepele miazdzilei, acolo unde nomazli cu ochitit[regti care-qi mAnb turmele se-amestecd cu slavii,aqezali pe-un pdmdnt bogat care le hrdnegte semdndturile.

Cehov este urmaqul qi-al unora qi-al altora qi, deqi cdprui,

ochii lui tiiali oblic, au sclipiri albastre.

Ndscut in7798, bunicul dinspre tat[, Egor MihailoviciCehov, nu-gi invidiazd stdpdnii pentru averea pe care

oricum el n-ar putea-o dobAndi, ci pentru cd gtiu carte.

Sub indrumarea popilor care iqi fac o datorie din a

indrepta spre cdrlile sfinte un prunc dotat qi silitor, EgorMihailovici este primul Cehov care invald buchile. Ceea

ce-i di posibilitatea sd devind un fel de supraveghetor la

fabrica de zahdr a aceloraqi conli Cerkov. $tiind si scrie

gi sd socoteasci, duce la orag carele incdrcate cu mirfurigi le vinde pe un prel bun, ceea ce-i ingdduie s5 puni banide-o parte frrd a-qi putea reproga cd i-ar fi furat. E trecutde 40 de ani c6nd, in 1841, a adunat suma necesard

riscumpdririi sale, a sofiei sale de origine ucraineand,

Efrosia Emilianovna $imko, despre care nu qtim decAt cd

era la fel de acrd ca gi soful ei, qi a celor trei bdieli pe

care-i aluseseri impreunS, Mihail, Pavel qi Mitrofan, invdrstd de 20, 16 qi 5 ani. Mdrinimos, stdpdnul oferd

fostului iobag slobozenia fetei, Alexandra, care nu intrain pre!.

Cebou

Fralii gi surorile lui Egor Mihailovici rdm6n proprieta-tea Cerkovilor pAnd in 186i, cdnd larul Alexandu al Il-leaEliberator,ul desfi inf eazd iobdgia.

Dupd ce timp de mai bine de-un sfert de secol a fostdin cei care primeau loviturile de ciomag, Egor Mihailo-vici trece de partea celor care le dau. Ajuns vechilulmoqiei Krepkaia pe care contesa Platova o are in regiuneaDonelului, fostul iobag e atAt de crud gi de neindur[tor cucei pe care-i are-n seamd incdt !6ranii l-au poreclit

,,Vipera". Se poartb aidoma gi cu propriii s[i copii pecare-i snopegte in bitaie la cea mai micd greqealS. Dupd oasemenea coreclie, lovit la qira spindrii, Pavel rdmAnec-un betegug careJ obligi s[ umble toatdvia[a incins c-unbrdu menit si-i lind str6ns oasele vdtdmate. E r6nduialatuturor iobagilor, nu?! Stdpdnu-i bate qi acasd, unde eisunt stdp6ni, iqi bat copiii care or sd-i bati pe-ai lor. CAndera mic, Cehov se scula dimineala cu g6ndul bdtdii pecare-o va primi peste zi gi de care rareori scdpa, ceea cenu l-a impiedicat s6-qi iubeascd tatdl cu o dragoste gi undevotament niciodatd dezminlite. Pe bund dreptate: a-qibate copiii e un semn cd-i iubeqti qi ci wei sd-i duci pecalea cea bund. Egor Mihailovici care-qi snopeqte copiiiin bltaie le vrea binele. Rdscumpdrdndu-le libertatea, i-aurcat pe prima treaptd, a scdrii sociale. Pot merge la oraqsd-qi facd o meserie qi sd c6qtige bani. Pentru ce? Ca s6-ipuni deoparte intru priinla copiilor lor. Bine educafi dechelfrnelile de-acasd, acegtia vor cAgtiga incd gi maimulfi, qi vor putea poate, inlr-o zi, sd cumpere un petic depdmdnt, ridicdndu-se astfel la un rang qi mai inalt insocietatea rusd cldditd piramidal. E ceea ce g6ndegte uniobag qi, c-un grdunte de autoironie, cdnd va ajunge maitdrziu sd cumpere casa qi domeniul de la Melihovo, fiul

Virgil Tinase

fostului iobag ii va timite fratelui sdu Alexandr, ca s6-i

anunle vestea, o scrisoare pe care o va semna ,,Anton

Cehov, moqier".Dupb ce-au invdlat s[ scrie qi s[ socoteascd, copiii sunt

trimiqi de Egor Mihailovici sd-nve{e meserie' Fiul cel marg

Vtihait, ucenic in atelierul umri legdtor de c54i de la

Kaluga, ldngd Moscova. Ceila[i doi, Pavel, tat6l lui Cehov,

gi Mitrofan nimeresc in pr[vdliile unor negustori de la

Rostov, acolo unde Donul se varsd in Marea de Azov,

punga de apd care prelungeqte marea Neagrd dincolo de

itra-tout.u Kerci. Mitrofan il are tovardq de tarabd pe-un

oarecare Ivan Morozov, care'iva deveni cumnat'

DupI trei ani petrecu{i la Rostov, Pavel Egorovici

Cehov devine contabilul unui negustor, Kobilin, primarul

Taganrogului, un tdrg pr6pddit de cam patruzeci de mii

de locuitori, unde, dup6 ploaie' trebuie s6-!i pui cizme ca

sd treci strada devenitd o balti intinsi intre ostrelele

strdmbe ale caselor de lemn, acoperite cu stuf 9i inecate

in verdeald, pe care fiecare qi le-a clddit dupi capul lui,

orientdndu-le dupd soarele care trebuie sd bati in odaia

mare, dupd vdnturile teribile ale iernii care nu trebuie s5

zg|,ltdie din !6!6ni uqile, dupd cum au crescut cireqii din

graOi"a pe care-i bine s6-i poli vedea cAnd deschizi dimi-

neala fereastra qi cdnd, in momentele de rdgaz, te pui pe

bancade l6ngd uqa din spate, cea dinspre staul qi coteJele

cu gdini. Vara, rdsuflarea incinsd a stepei ridicd nori

uriagi de praf qi scuturd bur-uienile inalte care nbpddesc

qleaurile menite si devinb strdzi. CAteva cdrule trec, din

cAnd in cdnd, spre piald std.rnind panicd in c6rdurile de

gdqte 9i ddnd prilej de agitalie c6inilor care de plictiseald

au-adormit la piciorul unui zdplaz. in port, cdteva clddiri

de cirimid5, cdtora ploaia le-a spdlat varul, se ilesc in

10

Cehou

mijlocul hambarelor de scdndurd proastd, unde stau

wIfuite mdrfiri diverse venite dinCatcaz, din Turcia sau

din Grecia de vasele carepleacd de aici incircate cu celeaduse cu carul din cAmpia ucraineand sau din RusiacentralS de baroazele care coboard Donul. Pescarii iqivdnd prinzdtura zilei pe chei, in mijlocul pescdruqilor care

furd majele de peqte aruncate pe jos unde ce rdmdnese-mpute inainte de-a fi arvncat in mare. Pe scurt, unuldintre acele ordqele unde nu se-ntdmpld niciodati nimicde te qi-ntrebi de ce-s acolo.

Profitand de sldbiciunea Sublimei Porfi, infrdntdin 1683 in fafa zidurilor Vienei pe care armata ei o ase-

diase, Petru cel Mare reatpereazd teritoriile din nordulMdrii Negre cu intenlia de-a oferi Rusiei drum de apdpdnS-n capitala imperiului otoman gi, prin Dardanele,cdtre Orientul mijlociu qi sudul Europei. Are nevoie de unport bine proteguit in partea cea mai retrasd a mdrii de

Azov unde nu se poate pdtrunde dec6t prin strArntoarea

Kerci, uqor de intdrit gi de apdrat. Aqa se naqte Taganrogulcdruia i se pun temeliile in 1698. Odatd mai mult, Petrucel Mare face lucrurile in pripd qi convingerea lui cd

omul poate infrdnge natura qi sddi un Petersburg unde-itund, nu d[ intotdeauna rezttltatele scontate. Locul e rduales: pdmdntul nisipos nu suportd greutatea unor clddiriprea ample, apa de bdut e pulini qi-n mlagtinile din jurroiesc 94ari care transmit paludismul. Marea nu e sufi-cient de addncd gi cordbiile mari sunt nevoite sd arunceancora la mai bine de-un kilometru de chei, undemdrfurile sunt aduse cu barca. in 1711, incercuif du

armala turcilor seleucizi, farul, ca sd-qi dob6ndeascd

libertatea, trebuie sd restituie acestora cetatea Azov gi sirad6 din temelii Taganrogul. O va face cer6nd insd celor

11

Virgil Tinase

insdrcinali cu distrugerea ora$ului nou infiinlat sd dbr6me

casele dar lds6nd fundaliile care at putea sA prindd bine

mai tdrziu. intr-adevdr, fur 7769, cAnd regiunea e recu-

ceritd de ruqi, ele slujesc la reconstruclia portului qi abazei navale. Ecaterina cea Mare, care continui cu

sdrguinld politica expansionistd a predecesorilor sdi, ar

wea sd facd din Taganrog un ora$ important. N-are cum.

Taganrogul va rimdne un mic port de comer! pe care te

qi-ntrebi de ce-l bombardeazd, in timpul rdzboiului

Crimeii, dou[ nave sub pavilion britanic, care nu reu$esc

decdt sd vAre spaima in localnici, cu nimic implica{i inmarile confruntdri europene, qi sE ddrdme turla catedralei

SfAntul Mihai.Pentru cd, deqi prdpddit gi vai de capul lui, Taganrogul

are o catedralS. $i din 1827, pe strada care nu se putea

numi altfel decdt Petrovskaia, firegte, un teatru unde o

trupd ,,italian6" dd spectacole de operd qi unde poposesc

artiqtii in trecere prin .localitate. Existd 9i o orchestrd

simfonicd. Asta pentru motivul foarte simplu cd-n acest

t6rg ,,unde nu gdseqti o firmd fbr6 greqeli de ortografie",

familiile instirite care gi-au construit case impunitoare pe

singurele doud strdzi pavate gi cu felinare sunt in marea

lor majoritate de origine strdind. Cei care au fbcut avere

cu societdlile lor de import-export qi cu miruntele 1or

companii de navigaiie vor sd se bucure de distracliile de

care dispun, inlara lor de origine, cei de-o aceeaqi stare

social6. Frecventeazb cluburi selecte la care se ajunge

inotAnd prin glod, iau masa la restaurante unde se gdteqte

franfuzegte cu m6inile murdate, merg la teatru unde trupe

de doi bani joaci cel mai adesea comedioare I'ulgare qi

angajeaz| meqteri reputali ca sd le construiasci in

cimitirul din centrul oraqului cavouri somptuoase din

12

Cehou

marmord de Paros sau de Carara. Greci, italieni, englezisau germani ei formeazd o micd aristocralie de provinciecdreia i se alipesc cu profit funclionarii administra{ieiruse qi c6{iva ewei mai bine tolerali aici, in aceastd

societate cosmopolitb, decAt in alte pdrli ale imperiului.Localnicii sunt mai degrabd hamali in port, muncitori,meseriagi, vizitii qi unii, mai norocoqi, negustori.

Ca de pilda Pavel Egorovici Cehov care, odatd

rdscumpdrat qi devenit om liber, poate sd se ridice in cate-

goria sociald imediat superioarS, cea a cupefilor. Aceqtia,

firegte, trebuie sd se descopere qi sd se plece in falaultimului ,,registrator de colegiu", rangul al 14-lea gi celmai de jos din scara cinurilor stabilitd in 1722 de Petrucel Mare, mereu de actualitate. Dar are dreptul la aceleaqi

semne de respect din partea mujicilor care reprezintdtotugi 90 la sutd din populafia Rusiei. Pentru cineva care

s-a ndscut iobag, o asemenea indljare pe scara socialdconteazd gi merit[ toate sacrificiile. Cu ce-a pus de-oparte gi cu ajutorul tatilui sdu, Pavel Egorovici deschideun magazin cu ,,ceai, zahdr, cafea gi alte produse colo-niale" cum indic6 firma de deasupra uqii cu trei trepte de

la irftrne. La drept vorbind, gdseqti in prlvdlia lui PavelEgorovici tot ce vrei gi ce nu wei: lSmpi cn gaz gi butoaiecu undelemn de floarea soarelui in care se-neacd qoarecii,pomezi qi cuie, andrele de tricotat gi scrumbii afumate,tutun gi incdl{dri, ftrd a uita, fireqte, vodca vdndutd ,,cugdleata". in 1857 Pavel Egorvici Cehov frgareazd pe listabreslei a treia a negustorilor din Taganrog.

intre timp s-a cis[torit.CAnd era copil, Evghenia Iacovna Morozova a trdit o

istorie cum nu se pomeneqte decAt in romane.

I3