Inteligente multiple

Inteligente multiple

(Test)

Marcati propozitiile care sunt adevarate pentru dumneavoastra, incercuind cifra indicata in paranteza:

1. Aud cuvintele in minte inainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)

2. Oamenii vin la mine sa ceara sfaturi, atat la locul de munca cat si acasa. (6)

3. Petrec timp in mod regulat meditand,reflectand si gandindu-ma la problemele importante ale vietii. (7)

4. Imi place sa fiu inconjurat de plante.(8)

5. Cand am o problema, caut ajutorul altcuiva mai degraba decat sa incerc s-o rezolv singur.(6)

6. Prefer cartile cu ilustratii multe.(3)

7. Am o voce placuta.(5)

8. Prefer sporturile de echipa celor care se practica individual.(6)

9. Trebuie sa exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge sa citesc sau sa urmaresc o demonstratie.(4)

10. Aud intotdeauna o nota falsa.(5)

11. Ma simt mai bine cand lucrurile sunt masurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2)

12. Adesea ma joc cu animalele.(8)

13. Cred ca am o coordonare motrica buna.(4)

14. Adesea bat ritmul sau fredonez cand lucrez sau invat ceva nou.(5)

15. Cartile sunt foarte importante pentru mine.(1)

16. Am participat la sesiuni si seminarii de consiliere si dezvoltare personala ca sa aflu mai multe despre mine insumi.(7)

17. Cand inchid ochii, vad adesea imagini clare.(3)

18. Am cel putin trei prieteni apropiati.(6)

19. Retin mai mult de la radio sau ascultand o caseta audio decat de la TV sau din filme.(1)

20. Imi place sa gasesc erori de logica in ceea ce spun sau fac ceilalti(2)

21. Tin un jurnal in care consemnez evenimentele din viata mea interioara.(7)

22. Imi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1)

23. Stiu multe melodii.(5)

24. Sunt patron sau cel putin m-am gandit serios sa incep o afacere proprie.(7)

25. Prefer sa-mi petrec serile cu prietenii decat sa stau singur. (6)

26. Pot sa-mi imaginez usor cum ar arata ceva vazut de sus.(3)

27. Daca aud o melodie o data sau de doua ori, pot s-o reproduc cu acuratete.(5)

28. Fac experimente cu plante si animale.(8)

29. Fac sport/activitati sportive in mod regulat.(4)

30. Imi place sa ma distrez pe mine si pe altii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.(1)

31. Ma consider lider (altii mi-au spus ca sunt lider.(6)

32. Sunt sensibil la culori.(3)

33. Mi-e greu sa stau nemiscat mai mult timp.(4)

34. Pot sa socotesc in minte cu usurinta.(2)

35. Cand lucrez imi place sa categorisesc lucrurile dupa importanta lor.(8)

36. Consider ca am vointa puternica si ca sunt independent.(7)

37. Matematica si stiintele au fost materiile mele preferate in scoala.(2)

38. Pot sa tin ritmul cu un instrument de percutie simplu cand se canta un cantec.(5)

39. Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o camere video pentru a inregistra ceea ce vad in jur.(3)

40. Ceilalti imi cer cateodata sa explic sensul cuvintelor pe care le folosesc cand scriu sau cand vorbesc.(1)

41. Imi place sa port haine din materiale naturale.(8)

42. Sunt realist in privinta punctelor mele tari si slabe (datorita feedback-ului primit din diverse surse.(7)

43. Cele mai bune idei imi vin cand ma plimb,fac jogging sau desfasor o activitate fizica.(4)

44. Prefer sa joc Monopoly sau bridge decat sa fac pasiente sau sa joc alte jocuri de unul singuri.(6)

45. Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(5)

46. Visez mult noaptea. (3)

47. Ca elev, am invatat mai usor la engleza, stiinte sociale si istorie decat la matematica si stiinte.(1)

48. Prefer sa petrec un week-end singur la o cabana in padure,decat intr-o statiune moderna cu multa lume in jur.(7)

49. Imi place sa cos, sa tes, sa cioplesc, sa fac tamplarie sau alte activitati manuale.(4)

50. Cateodata ma surprind mergand pe strada fredonand.(5)

51. Ma orientez usor in locuri necunoscute.(3)

52. Cand conduc pe autostrada sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decat la peisaj.(1)

53. Ma simt bine in padure.(8)

54. Imi place sa joc jocuri care necesita gandire logica.(2)

55. Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4)

56. Imi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)

57. Imi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu eu sa fac.(6)

58. Imi place sa ma implic in activitati legate de munca mea, biserica sau comunitate care presupun prezenta unui numar mare de oameni.(6)

59. Imi place sa fac experimente (ex. Ce-ar fi daca as dubla cantitatea de apa pe care o torn la radacina trandafirului in fiecare zi?) (2)

60. Pot sa raspund la atacuri cu argumente.(7)

61. Cant la un instrument muzical.(5)

62. La scoala geometria mi s-a parut mai usoara decat algebra.(3)

63. Mintea mea cauta structuri, regularitati, secvente logice in jur.(2)

64. Recent am scris ceva ce m-a facut sa ma simt mandru sau a fost apreciat de ceilalti.(1)

65. Weekend-ul ideal este o iesire in natura.(8)

66. Ma simt bine in mijlocul multimii.(6)

67. Cred ca aproape orice are o explicatie rationala. (2)

68. Am un hobby pe care nu-l dezvalui altora.(7)

69. Prefer sa-mi petrec timpul liber in natura.(4)

70. Ma intereseaza progresele in stiinta.(2)

71. Sunt foarte bun bucatar.(8)

72. Imi place sa ma joc cu jocuri de puzzle, labirint si alte jocuri vizuale.(3)

73. Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii.(4)

74. Viata mea ar fi mai saraca daca nu ar fi muzica.(5)

75. Uneori gandesc in concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez in cuvinte sau imagini.(2)

76. Conversatia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1)

77. Am cateva scopuri importante in viata, la care ma gandesc in mod regulat.(7)

78. In camera mea trebuie sa fie o floare.(8)

79. Imi place Montagne russe(roller coaster) si alte experiente fizice asemanatoare.(4)

Insumati de cate ori aveti fiecare numar si treceti cifra in dreptul numarului corespunzator. Scorurile cele mai ridicate indica inteligentele dumneavoastra predominante.

1..; 2..; 3..; 4..; 5..; 6; 7..; 8.. .

Pentru acest test inteligentele au fost numerotate in felul urmator;

1. verbala/lingvistica

2. matematica /logica

3. vizuala/spatiala

4. corporala kinestezica

5. ritmica /muzicala

6. interpersonala

7. intrapersonala

8. naturista

A. Tipuri de inteligene vizate:

- Inteligena lingvistica;

Inteligena logico-matematic

Inteligena muzical

Inteligena spaial

Inteligena naturalist

Inteligena kinestezic

Inteligena interpersonal.

Cea mai cunoscuta dintre noile abordari, este teoria inteligentelor multiple propusa de catre Howart Gardner, doctor psiholog educat la Harvard, n 1983. Acesta a propus o teorie n care exista 8 categorii de baza ale inteligentei, fiecare persoana dobndind noi informatii si deprinderi ce au la baza o combinatie unica formata din o parte din acestea sau toate. Gardner sustine ca o inteligenta este o promisiune de potential biopsihologic iar un domeniu este o disciplina sau un mestesug practicat n societate. Domeniul (cmpul), determina care inteligenta este valorizata.

Cele 8 categorii identificate de teoria lui Gardner a inteligentelor multiple sunt urmatoarele:- talentul lingvistic cu deprinderile verbale, cum ar fi vorbirea si scrierea- talentul logico- matematic, cu numere si modele logice- talentul spatial cu deprinderi vizuale, cum ar fi desenatul - talentul cinestetic corporal cum ar fi atletismul sau dansul- talentul muzical cu deprinderi muzicale- talentul naturalist ce vizeaza animalele si mediul nconjurator- ntelegerea unic-interpersonala empatia catre ceilalti- cunoasterea sinelui -intrapersonala.

Desi criticata de unii psihologi, din punct de vedere educational, aceasta teorie are marele merit de a fi subliniat diferentele evidente dintre elevi sau studenti, n ceea ce priveste inteligenta, respectiv forma sau formele sub care aceasta este prezenta. Care este inteligenta predominanta n cazul dumneavoastra? Fiecare persoana are diferite tipuri de inteligenta. Desprecopii.comva poate ajuta sa recunoasteti, sa apreciati si sa va dezvoltati aceste talente.Gnditi-va la oamenii pe care i cunoasteti sau la personalitatile, foarte talentate, pe care le admirati: genii muzicale, atleti uimitori, scriitori straluciti, actori dramatici, pictori nentelesi.Acum reveniti cu gndul n copilarie, la perioada cnd erati scolar. Va mai amintiti baiatul din ultima banca, ce realiza schite detaliate ale navelor spatiale? De fetita care i lasa pe toti n urma la orele de sport, sau statea n prima banca la toate orele de muzica? Nu-l uitati nici pe clovnul clasei, cu mutrita lui haioasa si capacitatea unica de a spune povesti hazlii. Cine l-ar putea uita pe colegul pasinat de filozofie, care parea tot timpul a fi undeva departe, pierdut n visuri, aflat, probabil, ntr-un proces continuu de autoanaliza, introspectie si de mbunatatire a personalitatii proprii.Conform cu modul n care este masurata inteligenta n sistemul educativ traditional din SUA, nu ati putea sa stabiliti daca acesti elevi sunt inteligenti dect daca ati cunoaste coeficientii lor de inteligenta (IQ Intelligence Quotient), obtinute n urma testelor de inteligenta. Dar, oare, este aceasta singura metoda de a recunoaste inteligenta?Testul de inteligenta examineaza exclusiv aptitudinile lingvistice, matematice si logice ale unei persoane. Desi aceste aptitudini contribuie, ntr-adevar, la succesul elevilor din SUA, ele nu sunt ntotdeauna cel mai bun indicator al adevaratelor talente ale unei persoane.Conform cu teoria inteligentelor multiple (Multiple Intelligences Theory), prezentata n premiera de profesorul Howard Gardner, de la universitatea Harvard, exista o diversitate de abordari intrinseci si talente pe care un om foloseste pentru a percepe, ntelege si a-si forma o imagine asupra lumii cu alte cuvinte, mai multe tipuri diferite de inteligenta. Oameni diferiti au inteligente diferite, sau diferite combinatii ale acestora, care le influenteaza modul de a nvata.Daca ne gndim la copii, la oameni n general, ca la niste persoane care nvata toata viata, ale caror capacitati de nvatare au puncte tari si puncte slabe, putem mbunatati procesul de nvatare daca le aratam celor ce nvata (indiferent de vrsta pe care o au) cum sa recunoasca si sa foloseasca diferentele lor educationale.La Desprecopii.com, noi recunoastem aceste inteligente diferite.Copiii, de fapt, toti oamenii, nvata mai bine atunci cnd privesc lucrurile din proprie perspectiva. Desi suntem capabili sa nvatam n foarte multe stiluri, unele ni se potrivesc mai bine dect altele.Desprecopii.com incearca sa ofere suport pentru stilurile care vi se potrivesc mai bine si va ncurajam sa deveniti mai puternici din alte puncte de vedere.Iata cteva dintre cele mai cunoscute tipuri de inteligente multiple pe care Desprecopii.comle apreciaza si lencurajeaza.Darul cuvintelorOamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic nteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.CaracteristiciLe face placere sa scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte, sunt interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.Cum se manifesta?Ei i amuza pe altii, i nvata, si sustin argumentele si sunt persuasivi prin intermediul cuvintelor vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu foarte corect si sunt artisti ai ntelegerii tuturor lucrurilor care au legatura cu cuvintele.Cine sunt ei?Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori... Eminescu, Shakespeare, Maya Angelou, ... Darul imaginilorOamenii cu inteligenta a imaginilor nteleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizarii si orientarii spatiale.CaracteristiciLe face placere sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei nteleg foarte bine hartile si planurile desenate.Cum se manifesta?Ei identifica, modifica si transforma diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate extrema fata de detaliile vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, si reprezinta ideile grafic, prin desene si schite, si se pot orienta foarte usor ntr-o lume tridimensionala.Cine sunt ei?Arhitecti, fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici... ...Darul muziciiOamenii inteligenti din punct de vedere muzical nteleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii.CaracteristiciEi observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, cnta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le place ritmul poeziilor.Cum se manifesta?Ei percep, apreciaza si creeaza diferite ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, cnta bine, pot tine ritmul cu muzica si recunosc usor diferite fragmente muzicale.Cine sunt ei?Compozitori, poeti, pianisti, staruri ale muzicii rock... Mozart, Elton John, Billie Holliday...Darul trupuluiOamenii inteligenti din punct de vedere fizic nteleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).CaracteristiciLe plac miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt importante. Le place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la scrierea scrisorilor si le calcule si le place sa proiecteze jocuri noi.Cum se manifesta?si pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte ndemnatici. Cos sau tes bine, sunt bucatari priceputi, tmplari buni si buni creatori de modele. Le place sa alerge, sa mearga n excursii cu cortul, sa noate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt oameni activi, cu buna sensibilitate tactila, simt nevoia sa se afle mereu n miscare si reactioneaza fizic la tot ce-i nconjoara.Cine sunt ei?Atleti, mestesugari, mecanici, chirurgi... Nadia Comaneci, Michael Jordan, Bob Vila, Michele Kwan...Darul numerelor si al logiciiOamenii inteligenti din punct de vedere matematic si logic nteleg cel mai bine lumea prin cauze si efecte.CaracteristiciLe place ca obiectele sa fie curate si n ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei urmeaza instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea problemelor. Adesea, pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care necesita rationamente.Cum se manifesta?Au nclinatii extraordinare pentru rationament, ordine, gndire n termeni de cauza si efect, crearea ipotezelor, cautarea regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra vietii.Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori... Albert Einstein, Marie Curie, Isaac Newton...Darul oamenilorOamenii cu inteligenta sociala nteleg cel mai bine lumea daca o privesc prin ochii altora.Caracteristicinvata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la ntelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati n activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe.Cum se manifesta?Sunt receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot baga pe sub pielea altuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai.Cine sunt ei?Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti... Mahatma Gandhi, Cesar Chavez, ...Darul sineluiPersoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, nteleg cel mai bine lumea din propriul (deci, unicul) lor punct de vedere.CaracteristiciSunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. si pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile.Cum se manifesta?si cunosc bine sentimentele si le pot deosebi ntre multele tipuri de stari emotionale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenti, plini de vointa si foarte disciplinati.Cine sunt ei?Avocati, teologi, ntreprinzatori... Sigmund Freud, Jesse Jackson, Bill Gates...Darul naturiiOamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului nteleg cel mai bine lumea prin intermediul mediului lor.CaracteristiciLe place sa lucreze si sa-si petreaca timpul n aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca natura, problemele ecologice si animalele sunt importante.Cum se manifesta?nvata si recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un deget verde. Daca traiesc la oras, si pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi modele ale masinilor, ale pantofilor de sport (adidasi) sau n copertele albumelor.Cine sunt ei?Naturalisti, fermieri, ecologi... Charles Darwin, Jane Goodall, ...Exista attea directii n care pot fi talentati copiii dumneavoastra, de aceea merita sa-i ncurajati si sa-i felicitati.La Desprecopii.com, ne propunem sa studiem aceste tipuri diferite de inteligenta si sa va oferim metode de a le descoperi, de a le folosi pentru a nvata, pentru a obtine satisfactii datorate darurilor dumneavoastra.Continuati sa studiati pentru a afla care este tipul de inteligenta pe care l evidentiem si ce noi activitati se potrivesc cu talentele dumneavoastra speciale.

Lecturi recomandate:Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21st Century; Howard Gardner; ISBN 04650261097 Kinds of Smart; Thomas Armstrong; ISBN 0452281377Teoria inteligenelor multiple a lui Gardner

Howard Gardner, psiholog care activeaz n domeniul psihologiei stadiale, a formulat o teorie cu privire la natura inteligenei, care vine n contradicie cu perspectiva psihometric anterioar (Gardner, 1993). Aceast teorie a inteligenelor multiple, enunat n cartea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences(1993), a insistat asupra faptului c inteligena nu trebuie conceput ca un construct unidimensional, ci ca o serie de apte inteligene independente. Aceast perpsectiv permite individului s manifeste transformrile i modificrile percepiilor individuale i s recreeze aspecte ale propriilor experiene (Gardner, 1993, p.173).

Cele apte tipuri de inteligen originale sunt:

1. Inteligena verbal/lingvistic aceasta reprezint capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie n registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie n registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligen va agrea n mod deosebit s citeasc, s scrie, s povesteasc, s fac jocuri de cuvinte (Armstrong, 2000).Elevii care posed acest tip de inteligen au abilitatea de a opera cu: structurile i regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaia cu valoare stilistic), nivelul fonetic al limbajului (aliteraii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul n scop persuasiv (funcia retoric), n scopul de a rememora informaia (funcia mnezic), n scopul de a explica ceva (funcia peripatetic), n scopul de a furniza informaii despre limbajul nsui (funcia metalingvistic).

2. Inteligena logic/matematic aceasta include capacitatea de a utiliza raionamente inductive i deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a nelege relaiile complexe dintre concepte, idei i lucruri. Deprinderea de a emite raionamente are aplicabilitate n multe arii ale cunoaterii i include, de asemenea, capacitatea de utiliza gndirea logic n tiin, studii sociale, literatur etc. (Bellanca, 1997).

Acest tip de inteligen cuprinde i capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili prioriti, a formula ipoteze tiinifice i a nelege relaiile de cauzalitate. colarul mic i dezvolt aceste capaciti prin activiti concrete, prin nelegerea relaiei de coresponden biunivoc, prin operaiunea de numrare. Aceste deprinderi ale gndirii critice sunt prezente n programele majoritii colilor, ns trebuie fixate prin activiti corespunztoare.

3. Inteligena vizual/spaial aceast inteligen a imaginilor i tablourilor cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea nconjurtoare pe cale vizual, precum i capacitatea de a recrea propriile experiene vizuale. Acest tip de inteligen ncepe s se dezvolte odat cu acutizarea percepiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grdinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toii transfer imagini mentale asupra unui obiect pe care l creaz ori l mbuntesc. Percepia vizual se combin cu un set de cunotine prealabile, cu experiena, cu reaciile emoionale, cu imagini preexistente pentru a crea o nou viziune oferit celorlali ca experien.

Elevii cu inteligen spaial au capacitatea de a percepe cu deosebit acuitate culorile, liniile, formele, spaiul, pot percepe relaiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini n spaiu, pot s-i neleag propria poziie ntr-un spaiu matriceal.

4. Inteligena corporal/kinestezic inteligena la nivelul corpului i al minilor ne permite s controlm i s interpretm micrile corpului, s manevrm obiecte, s realizm coordonarea (armonia) dintre trup i spirit. Acest tip de inteligen nu se regsete numai la atlei, ci poate fi ntlnit n micrile de finee ale chirurgului care realizeaz o operaie pe cord sau la un pilot care i regleaz cu finee aparatura de bord. Acest tip de inteligen include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, fora, flexibilitatea, viteza, precum i deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil i cutanat(Armstrong, 2000).

5. Inteligena muzical/ritmic acest tip se contureaz prin gradul de sensibilitate pe care individul l are la sunet i prin capacitatea de a rspunde emoional la acest tip de stimuli. Pe msur ce elevii i dezvolt contiina muzical, i dezvolt i fudamentele acestui tip de inteligen. Pe msur ce elevii sunt capabili s creeze variaiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, s cnte la un instrument, s compun. Ea se dezvolt i pe msur ce elevii dobndesc, n urma audiiilor, un gust rafinat. Acest tip de inteligen reprezint capacitatea de a percepe (n calitate de meloman), de a discrimina (n calitate de critic muzical), de a transforma (n calitate de compozitor), i de a exprima (n calitate de interpret) formele muzicale(Armstrong, 2000). 6. Inteligena interpersonal reprezint abilitatea de a sesiza i de a evalua cu rapiditate strile, inteniile, motivaiile i sentimentele celorlali. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor; include i capacitatea de a distinge ntre diferite tipuri de relaii interpersonale i capacitatea de a reaciona eficient la situaiile respective (Armstrong, 2000).Acest tip de inteligen implic deprinderi de comunicare verbal i nonverbal, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual n grup, capacitatea de a avea ncredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilali n vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase.(Bellanca, 1997). La un nivel simplu, acest tip de inteligen este sesizabil la copilul care observ i reacioneaz la strile i dispoziiile adulilor din jurul su. La nivel complex, se traduce prin capacitatea adultului de a citi i interpreta inteniile ascunse ale celorlali.

7. Inteligena intrapersonal Aceasta presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corect (de a cunoate calitile i punctele slabe), de a avea contiina strilor interioare, a propriilor intenii, motivaii, de a-i cunoate temperamentul i dorinele; de asemenea, capacitatea de autodisciplin, autonelegere i autoevaluare (Armstrong, 2000).O persoan cu asemenea tip de inteligen i petrece timpul reflectnd, gndind, autoevalundu-se. Nevoia de introspecie transform inteligena n ceva extrem de intim. Conform lui Gardner, inteligena intrapersonal depete cu puin capacitatea de a distinge ntre plcere i durere i de a te implica sau retrage dintr-o situaie pe ca rezultat al acestei distincii(1983; 1993).n 1991, Gardner a adugat sistemului su un alt tip de inteligen.

8. Inteligena naturalist Aceasta este sesizabil la copiii care nva cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru acetia, cele mai potrivite lecii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place s alctuiasc proiecte la tiine naturale, cum ar fi observarea psrilor, alctuirea insectarelor, ngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei prefer ecologia, zoologia, botanica (Gardner, 1994).

Armstrong (2000) a argumentat c este deosebit de benefic pentru acest tip de elevi s-i poat folosi inteligena ntr-o mai mare msur n cadrul colii. Aadar, este sarcina colii s aduc natura n clase i n alte spaii de nvmnt.

Impactul teoriei lui Gardner Teoria lui Gardner a avut un rol major n alctuirea combinaiei unice de trei teorii pentru formarea profesorilor, pe care Soares i Soares le consider soluia depirii teoriilor tradiionale. Teoria lui Gardner explic modul n care fiecare teorie a funcionat ntr-un program universitar, reprezentat de: (1) teoria copernican a unicitii; (2) aplicarea teoriei lui H. Gardner despre inteligenele multiple i (3) ideile fundamentale ale lui John Dewey cu privire la procesualitate. Prin combinarea acestor trei perspective, profesorii i studenii primesc mai multe ocazii de lucra n grup, ntr-un context interdisciplinar, pentru a descoperi gradul n care, att profesorii din nvmntul preuniversitar, ct i elevii posed talentele i abilitile specifice fiecrui tip de inteligen; astfel, se poate atinge stpnirea profund a coninuturilor, a tehnicilor de intruire i a modalitilor de studiu (Armstrong, apud Soares, 1998).

Prin aplicarea teoriei inteligenelor multiple n procesul de nvmnt, curriculum-ul se organizeaz n jurul celor apte abiliti: lingvistic, logico-matematic, corporal-kinestezic, spaial, muzical, interpersonal i intrapersonal (Gardner, 1991). Conceptul de inteligene multiple a oferit baza dezvoltrii curriculare n nvmntul preuniversitar (Armstrong, apud. Soares, 1998). Printre avantajele acestei abordri se numr:

crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor i pentru obinerea performanelor de ctre acetia,

mai mult timp pentru realizarea conexiunilor ntre diverse arii curriculare n procesul didactic,

un material suplimentar pentru mbuntirea evalurii.

Teoria lui Gardner a avut un efect catalizator asupra educaiei. De exemplu, n programele de cultur general a constituit un imbold pentru valorificarea diversitii culturale; din perspectiva teoriei inteligenelor multiple, inteligena, n calitatea de construct cultural, a fost reconfirmat (Gardner i Avery, 1998). Lucrarea lui Gardner a constituit baza teoretic a altor direcii de dezvoltare a practicii educaionale, pornind de la constructul de creativitate. Prin importana acordat domeniului educaional pentru confirmarea unei creaii, el confirm valoarea aplicaiilor practice prin supunerea acestora unei evaluri competente. Intuiiile lui Gardner n aceast privin au dat un impuls suplimentar n afirmarea automatismelor mentale i au acordat o importan special motivaiei.

Bibliografie Alberg, J., Cook, L., Fiore, T., Friend, M., & Sano, S. (1992). Educational approaches and options for integrating students with disabilities: A decision tool. Triangle Park, NC: Research Triangle Institute.

American Education Network Corporation. (1999).AENC's Educational philosophy Recognition of Howard Gardner [On-line]. Available: http://www.aenc.org/ABOUT/MI-Pie.html

Andrews, R. H. (1990). The development of a learning style program in a low socioeconomic, underachieving North Carolina elementary school. Journal of Reading, Writing, and Learning Disabilities International, 6 (3) , 307-314.

Armstrong, T. (2000). Multiple intelligences in the classroom (2nd ed.). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.

Beaty, S. A. (1986). The effect of inservice training on the ability of teachers to observe learning styles of students. Doctoral dissertation, Oregon State University, 1986. Dissertation Abstracts International, 47, 1998A.

Bellanca, J.A. (1997). Active learning handbook: For the multiple intelligences classroom. Arlington Heights, IL: IRI/Skylight Training and Publishing.

De Bello, T. C. (1996). How parents perceive students' learning style. Principal, 76, 38-39.

Dunn, R. (1990). Rita Dunn answers questions on learning styles. Educational Leadership , 48 (2) , 15-19.

Dunn, R., & Dunn, K. (1992). Teaching secondary students through their individual learning styles: Practical approaches for grades 7-12. Boston: Allyn and Bacon.

Dunn, R., Dunn, K., & Price, G. E. (1989). Learning style inventory. Lawrence, KS: Price Systems.

Dunn, R., & Griggs, S. A. (1995). Learning styles: Quiet revolution in American secondary schools. Westport, CT: Praeger.

Dunn, R., Griggs, S. A., Olson, J., Gorman, B., & Beasley, M. (1995). A meta-analytical validation of the Dunn and Dunn learning styles model. Journal of Educational Research, 88 (6) , 353-361.

Gardner, H. (1983). Frames of mind: The theory of multiple intelligences. New York: Basic Books.

Gardner, H. (1991). The unschooled mind: How children think and how schools should teach. New York: Basic Books.

Gardner, H. (1993a). Frames of mind: The theory of multiple intelligences /10th Anniversary Edition. New York: Basic Books.

Gardner, H. (1993b). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Basic Books.

Gardner, H. (1994). Creating minds. New York: Basic Books.

Gardner, H., & Avery, L. D. (1998). Creating minds. Gifted Child Quarterly, 42 (2) , 133-134.

Guild, P. B., & Garger, S. (1985). Marching to different drummers. Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.

Hart, L. (1981, March). Do not teach them, help them learn. Learning, 9 (8), 39-40.

Martin, D., & Potter, L. (1998). How teachers can help students get their learning styles met at schools and at home. Education, 118 (4), 545-555.

OBrien, L. (1989). Learning styles: Make the students aware. NASSP Bulletin, 73 (519), 85-89.

Perrin, J. (1990). The learning styles project for potential dropouts. Educational Leadership, 48(2) , 23-24.

Shaughnessy, M. F. (1998). An interview with Rita Dunn about learning styles. The Clearing House, 71(3) , 141-145.

Soares, L. M. (1998). Structure, content and process in teacher training: The relevance of Copernicus, Gardner and Dewey. Soares, L. M., & Soares, A. T. (1994, April). The linkage of educational reform and professional development. Paper presented at the annual conference of the Eastern Educational Research Association, Sarasota, FL.

Stone, P. (1992). How we turned around a problem school. The Principal, 71(2) , 34-36.