T EMA 2 la comert

7/24/2019 T EMA 2 la comert

1/14

T EMA 2. Structura comertului international contemporan

1. Structura CI pe cele dou mari grupe de produse

2. Structura CI pe cele yase grupe de produse

1. Structura CI pe cele dou mari grupe de produse

Fenomenele negative cu care s-a confruntat economia mondial n ultimele Dou decenii i

umtate ale secolului !!I si-au pus i ele" intr-o msurnsemnat" amprenta si asupra

structurii Cl.

#stfel" vor fi anali$ate sc%im&rile de structur ce s-au produs in CI in perioada post&elic siprincipalele cau$e care le-au generat. 'entru a urmri evolutia acestor sc%im&ri vor fi

folosite dou clasificri care se intlnesc frecvent in statistica international (Clasificarea tip

standard fcut de )*+-C,CI ()rgani$atia *atiunilor +nite - Clasificarea tip standard

pentru CI si clasificarea

#,,-)/C (#cordul eneral pentru ,arife si Comert 0 )rgani$atia /ondial a

Comer ului.

) prim clasificarepe cele dou mari grupe produse de &a$ (sau produse primare" adic

produse neprelucrate sau cu un grad sc$ut de prelucrare i produse manufacturate (finite sisemifinite

) a doua clasificare este cea pe ase grupe 1 produse alimentare 2 materii prime 3

com&usti&ili 4 produse c%imice 5 ma ini" utilae si miloace de transport 6 alte produse

manufacturate. 'rimele trei grupe alctuiesc grupa mare a produselor de &a$" iar celelalte

trei alctuiesc grupa mare a produselor manufacturate.

Datele statistice arat c" dac in perioada p7n la Cel de-al Doilea r$&oi /ondial" produsele

de &a$ au detinut ponderea valoric cea mai mare din CI" in perioada post&elic" situatia s-a

sc%im&at treptat in favoarea produselor manufacturate" a cror pondere a depsit pe cea a

produselor de &a$ ncepnd de la milocul deceniului sase. 8a inceputul deceniului opt"

produsele manufacturate au detinut circa 66-69: din e;porturile mondiale" iar produsele de

&a$ numai 32- 34:. In anii urmtori (1


2/14

Cresterea comertului a stagnat intre 2>>=-si 2>>9 de la 6"4: la 2" 1:" iar in 2>>< volumul

e;portului la nivel mondial a sc$ut cu 12"2:" fiind fnregistrat cu cea mai mare scdere.

Dup o descrestere din 2>>< comertul mondial a revenit in fort in anul 2>1>. Cresterea

volumului e;porturilor pe parcursul anului 2>1> a fost cel mai mare" care a fost inregistrat

vreodat. Cresterea economic a avut loc at7t in trile de$voltate" cat si in trile in curs de

de$voltare" desi reluarea sc%im&urilor comerciale si de productie a fost mai lent in trile

de$voltate.

Sc%im&area ponderi si locului celor dou grupe de produse in comertul mondial" in favoarea

produselor manufacturate" in perioada post&elic" este

re$ultatul accenturii caracterului industrial al economiei mondiale si" in primul rand" al

economiei trilor de$voltate su& influenta revolutiei te%nico-stiintifice contemporane. #stfel"

se poate afirma c structura comertului mondial are ast$i

un pronuntat caracter industrial" predomin7nd in cadrul acestuia produse cu un

grad tot mai inalt de valorificare industrial.

#ltfel spus" in perioada post&elic s-a de$voltat n special comertul intraindustrial (care se

mai c%eam si comert intraramur sau comert ori$ontal" care are loc intre tri cu o de$voltare

asemntoare i presupune sc%im&ul deproduse diferentiate din aceeasi ramur (e;. tractoare

contra tractoare 0 de diverse tipuri si dimensiuni" automo&ile contra automo&ile etc.. #cest

lucru este a&solut necesar pentru c nici o tar din lume nu poate produce toate sortimentele

de produse si nici n-ar fi economic s fac acest lucru. Dar" pe l7ng comertul intraindustrial

care predomin" s-a de$voltat si continu si comertul interindustrial (comertul cu produseprovenind din ramuri diferite ale industriei sau ale altor ramuri ale economiei" indeose&i intre

tri cu nivele economice diferite de de$voltare. #cest tip de comer se mai numeste si comert

vertical (intre ramuri diferite ale trilor participante la sc%im&urile comerciale.

#ccentuarea divi$iunii mondiale a muncii si" in primul rand" a divi$iunii industriale a muncii

a imprimat un ritm mult mai inalt de crestere a comertului cu produse manufacturate (su&

aspectul volumul fi$ic" dar si valoric" comparativ cu

produsele de &a$. #cest ritm a fost influentat si de evolu ia pre urilor la cele dou

grupe de produse. 8a e;portul produselor de &a$" in perioada ante&elic" precum si in primul

deceniu post&elic" int7ietatea (ca pondere valoric a revenit trilor in curs de de$voltare"

ating7nd in 1


3/14

spori gradul de autosatisfacere din productia national si a destina c%iar e;portului cantit i

sporite de produse de &a$" reduc7nd" intr-o oarecare msur" dependenta de importuri" cel

pu in la unele

produse (indeose&i agroalimentare. Inlturarea monoculturii si monoproductiei si trecerea

treptat la de$voltarea comple; a economiei nationale in multe tri in curs de de$voltare va

avea consecin e pe termen lung in ce prive te participarea lor la e;portul mondial de produse

de &a$" ca si la import.

8a importul de produse de &a$" at7t in perioada inter&elic" cat si in perioada post&elic"

ponderea cea mai mare" dar cu o tendint de scdere in ultimele trei decenii" a revenit trilor

de$voltate. Situatia este ustificat de faptul ca n aceste tri este concentrat cea mai mare

parte a industriei prelucrtoare" acre I capacitate de productie a sporit considera&il in aceast

perioad. Detin7nd monopulul industriei prelucrtoare" rile de$voltate detin si monopolul

e;portului de produse manufacturate si vor continua s-l detin nc mult vreme" intruc7t

decalaul industrial fat de trile in curs de de$voltare este e;trem de mare.

@;perienta arat c trile in curs de de$voltare cuceresc foarte greu po$i ii pe pia a mondial

la e;portul de produse manufacturate datorit concurentei e;trem

de ascutit din partea trilor de$voltate. ,re&uie de su&liniat faptul c structura e;portului de

produse manufacturate al trilor in curs de de$voltare continu s fie mai pu in diversificat"

spre deose&ire de e;portul trilor de$voltate" care este dominat de produsele ramurilor Ade

v7rfB ale industriei si care este foarte diversificat" cu un nomenclator care se re7nnoieste si

im&og este permanent" ca urmare a u$urii morale e;trem de rapide pentru maoritatea

acestor produse.

8a importul de produse manufacturate int7ietatea o detin toate trile de$voltate" cu o pondere

de circa 66-=2:" cu unele oscilatii de cresteri si scderi in anii 1


4/14


5/14

2. Structura CI pe cele ase grupe de produse


6/14

'entru a cunoaste mai in detaliu modificrile ce s-au produs in structura pe mrfuri a CI in

perioada post&elic" e necesar de a se studia clasificarea pe cele sase grupe de produse.

l) Grupa de produse alimentareInainte de cel de-al doilea r$&oi mondial" aceast su&grup detinea primul loc" ca pondere" in

CI din punct de vedere valoric. In perioada post&elic" ponderea ei s-a redus treptat si in

ultimul deceniu a repre$entat : din Cl. itmul de crestere a productiei acestei su&grupea fost relativ sc$ut" c%iar negativ.

#ceast evolutie s-a datorat urmtoarelor cau$e

a ,rile de$voltate si-au refcut acest sector al agriculturii" dup cel de-al

Il-lea r$&oi mondial" intr-un timp scurt si I-au de$voltat" asigur7ndu-si

aprovi$ionarea cu produse alimentare din produc ia proprie" concomitent

cu reducerea importului de produse alimentare

& 8a r7ndul lor" trile in curs de de$voltare si-au redus e;portul de produse

alimentare din dou motive

a crescut consumul intem" datorit cresterii demografice

a crescut nivelul de trai.

c /ulte tri in curs de de$voltare" dup c7 tigarea independen ei politice"

au trecut de la productia de monocultur la o productie diversificat si

acest lucru a dus la participarea lor la comertul cu produse alimentare

d /odificarea" in timp" a pre urilor la produsele agricole.

Din punctul de vedere al volumului fi$ic" comertul cu produse agricole a crescut in aceast

perioad" dar cu un ritm de crestere mai lent. #u avut loc numeroase modificri si in

structura productiei alimentare" evolutie determinat" in mai mic msur" de influentarevolutiei te%nico-stiintifice si" in mai mare msur" de consumul alimentar al popula iei.

,rile de$voltate detin o pondere de 0=>: din comertul cu produse alimentare (at7t la

import" cat si la e;port" iar trile in curs de de$voltare 03>:. Dac su& aspectul ponderii

valorice CI cu produse alimentare a inregistrat o insemnat scdere fat de nivelul anti&elic

(de circa 4 ori" su& aspectul volumului fi$ic si valoric s-a inregistrat o crestere important"

dar ritmul de crestere a fost mai lent comparativ cu alte grupe de produse.

Concomitent cu aceasta" in cadrul grupei de produse alimentare s-au produs si vor continua s

se produc si anumite sc%im&ri de structur" determinate" intr-o mic msur" de revolutia

te%nico-stiintific" si" intr-o mai mare msur" de sc%im&rile care s-au produs si se vor


7/14

produce in continuare in consumul alimentar al populatiei din diverse tri i regiuni ale lumii

si de de$voltarea industriei in alimentare pe plan mondial.

rupa de produse alimentare este alctuit din dou su&grupe

a produse alimentare animaliere (animale vii" carne produse din carne"

produse lactate" grsimi" ou" pe te i produse din pe te etc.

& produse alimentare vegetale (cereale si derivate" legume proaspete i

conservate" fructe proaspete si conservate" seminte oleaginoase si uleiuri

vegetale" $a%r" cafea" cacao" ceai" mirodenii" sucuri de fructe" &uturi

alcoolice" tutun etc..

C7t prive te structura de ansam&lu a acestei grupe de produse" se poate su&linia c

nomenclatorul produselor comerciali$ate pe pia a international s-a im&og it considera&il in

perioada post&elic (ca sortimente de produse iar" ca tendint" se inregistrea$" mai ales n

ultimul timp" sporirea ponderii produselor alimentare cu un grad tot mai inalt de prelucrarea

industrial.,otodat" se remarc si faptul c o pondere tot mai mare in e;portul de produse

alimentare revine produselor animaliere cu valoare nutritiv ridicat.


8/14


9/14


10/14

2) Grupa de materii prime

#ceast grup a inregistrat" o insemnat scdere a ponderii valorice in CI in perioada

post&elic" cifr7ndu-se la 11: in 1 si circa 4-5: in anii 1


11/14

) Grupa de com"usti"ili minerali car"uranti i lu"rifian i Su& aspectul ponderii valorice" aceast grup a nregistrat o crestere

nensemnat p7n la sf7rsitul deceniului apte" pentru ca anii urmtori cresterea s

fie considera&il (circa 23-24: in 1-1>5" iar importul in 2>12 a crescut cu 1"6: fat de 2>>5.

#ceast grup a avut o evolutie deose&it de cea a materiilor prime si a produselor alimentare

in perioada post&elic. Dac in perioada ante&elic ponderea cea mai mare in comertul cu

com&usti&ili revenea cr&unilor" dup ri$&oi situatia s-a inversat" ponderea cea mai mare si in

continu crestere revenind i eiului" produselor petroliere si in ultimul deceniu i ga$elor naturale. Cresterea a"solut si relati* a comertului cu i ei p7n la inceputul

deceniului opt" in dauna comertului cu cr&uni" precum si in deceniile nou si $ece"

se e;plic prin urmtoarele cauze

a Sporirea intr-un ritm accelerat a parcului de miloace de transport" toate

fiind mari consumatoare de com&usti&il lic%id la nivel mondial" parcul

de miloace de transport consum circa 45-5>: din com&usti&ilul lic%id

& alorificarea superioar a titeiului (si a ga$elor naturalse in industria

petroc%imic" indeose&i" pentru productia de inlocuitori sintetici ai

materiilor prime naturale

c ,recerea tot mai pronuntat de la incl$irea cu lemne si cr&uni a

imo&ilelor la fncl$irea cu pcur (si ga$e" in principal in centrele

ur&ane aceast tendint a inceput treptat s se inverse$e" ca urmare a cresterii considera&ile a

pre urilor la i ei i ga$ metan" odat cu i$&ucnirea cri$ei energetice" pentru ca ulterior s se

revin

d Sporirea ponderii consumului %idrocar&urilor in centralele electrice si


12/14

reducerea corespun$toare a consumului cr&unilor in aceste centrale" in special in trile

de$voltate" indeose&i in perioada anterioar declansrii cri$ei petrolului

#onderea de com"usti"ili i produse miniere in comertul mondial in functie

de regiune 2%&2 'in ()

+) Grupa de produse c,imice

#ceast grup a nregistrat in perioada post&elic o crestere relativ

insemnat a ponderii valorice in CI (


13/14

fin si de mic tona produsele medico- farmaceutice si de cosmeticetc. si scderea

ponderii produselor cu volum mare si valoare mic (ingr minte" produse clorosodice etc."

adic a produselor cu un grad mai sc$ut de prelucrare industrial.

#onderea de produse c,imice in comer ul cu mrfuri in total i pe

regiuni 2%&2

) Grupa de ma ini utila/e i mi/loace de transport #ceast grup a inregistrat p7n perin anii 1


14/14

In e;portul mondial de produse manufacturate" grupa de masini" utilae si

miloace de transport detine in pre$ent peste 5>: fat de numai circa 2>: in perioada

premrgtoare celui de-al Il-lea r$&oi mondial.

Se disting in cadrul acesteia dou su&grupe

l) Su"grupa de masini si utila/e cu o pondere de circa 20-%( din e!portulmondial1

2) Su"grupa de mi/loace de transport cu o pondere de circa &%-&2(.Durata medie de via pentru marea maoritate a produselor industriei constructoare de masini

este in pre$ent de 4-6 ani sau c%iar mai mic n anumite su&ramuri ale acesteia.

Su&grupa miloacelor de transport a crescut mult fat de perioada ante&elic.

#stfel" automo&ilele ocup primul loc" fiind urmate" in ordine" de navele maritime si fluviale"

avioane si %elicoptere" pe ultimul loc plas7ndu-se materialul rulant pentru cile ferate.

) Grupa de alte produse manufacturate#ceast grup a detinut si continu s detin o pondere mare in CI" cu tendint de crestere

p7n la sf7rsitul deceniului sapte si oscilatii de cresteri si scderi n perioada urmtoare.

Su&grupele acestei grupe sunt produsele industriei siderurgice si ale matelurgiei neferoase"

produsele te;tile" produsele din piele" &lnurile" mo&ila si alte produse finite si semifinite din

lemn" %7rtia" celulo$a" cimentul ceasurile" &iuteriile" covoarele etc. Comertul mondial cu alte

produse manufacturate este dominat de trile de$voltate" dar cu o pondere mai mic dec7t la

celelalte dou grupe de produse.

T EMA 2 la comert

Documents

Transcript of T EMA 2 la comert