SSA IL- -ANTIL III. No. 524 ilECdiia a trela VINERI 1 AUGUST 1897

NU111ARUL 10 BAN!ABONAIäFNTELE

lacep la 1 Ill 15 ale ne-aAret lunl Qi tae plAtetlttot-d'a-una inainte

In Bucutre¢tY la Casa AdministratielIn j+uIete si streinätate prin mandate postaleUn an in tari 30 lel ; In streinatate 50 le1Sase lunl . . . 15 . . . 25 .Trel lunl . . 8 . . . 18

Un numar in streinatato 30 banr

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

BEDA CTIANo. ä: STRADA CLIIINIRNTRi No. i

i 'tS.. s.i .ra ,

t ita 151( Ati19 ,44Ralti,11.40 .11,1 _1li_Vá {il rci I11114i1,,P"*

,,, 139's1g i1

ttl +c "A2E.NLIDIARUL10 BAN!

ANUITCIIIBILEIn Bucurestl si tudete se prunes() numai la

Administra tie9,31t a In streinatate, direct ta aminiatratis si la

toute oficiile de publicitateAnuncien la pag. IV 0.30 b. lini.

III 2. lei. . . II 3. . .In>aertiile si reclamele 3 lei rindul

Us munir echib a0 bait

TELEFON ADIiIIININTRATIANo >Z ATRA11A 111,1C!411CNTFi - 140 tì

COMPLICAMI IN ORIENTREGRUI REVINE MERITULPARTICIPAREI NOASTRE LA RESBOI

III

Cul revine meritul inträrel in campa-nie alaturl Cu Rusil ?

Cine, in alternativa de a räminea neu-tri si aceea de a intra in räsboiü, s'apronuntat energie pentru cea din arma,cu toate objectale si piedicele ce intil-nea ? Acela nu este nid Ion Bratianu,niel ministerul liberal, nici Camerile li-berase. Este Regele Carol, pe atunciDomnitorul Rominiel.

Printul Carol, indatá ce se convingeca razboiul intre 'furet si Rusi este ine-vitabil, se hotäreste ca sa intre in cam-panic alaturea cu cet din urina, respin-gind ideea neutralitatel.

Colectivistil mint cind sustin ca li-beralü eraü pentru participarea noas-tra la actiunea ce era sa se angajeze,iar conservatoril contra. Adevarul esteca liberatit eraü pentru neutralitate sicontra luirel parte la actiunea militararuseasca. In tot cazul nu 'sI dAdeaüseamy de ce voese, de fapt irisa lucradca niste oamenl cari ar fi contra.

Mai mult. Printul Anton, tatál Doan-nitorului nostru, era si el contra infra-ref noastre in rdzboii . Si in aceastaPrin ful Anton era de acord in deo-sebi (yu ministrut de finance d. Dim.Sturdza, cu C. A. Rosetti, presedinteleCarneref, cu D. Bratianu, cu Camerileliberate, cu consitiut de ministri libe-ral, ru I. C. Breitianu, presedintele con -sihtaiuf.

Da, d -lor colectivista, toit al vostrimari si mica, aü fost contra participdrefarmrtei romane la acfiunex ruseascd' sipentru neutralitate.

Liberalul, acum doue 'uni, pentru adovedi cA noi am Post contra rAzboiulutsi pentru neutralitate, ne cita un pasagiü din introducerea la discursurile salea d -lut Maiorescu si adresiudu -se nouaadaoga cu ironie : credem cd nu veticontesta autoritatea pe care o iuvocAm.

Eroare o coritestaiu in modal telmal energic dupa cuan se va vedea.

Et bine, noi vA vom cita o autoritatepe care in adevdr, nu o puteo contesta.

Pentru a va dovedi ca ata fost contrarizboiulul cal putin de fapt cu totil sipentru neutralitate si ca daca in ultimulmoment ati adoptai ideea participarella rdzboiü ata facut -o silit', fard volavoastra si fumai de frica ca sa nu per-ded puterea, ne vont servi de cea matînalta autoritate din tara romineasca, dememoriile Regeluf Carol.

lata:In 1877 d. Sturdza tot actualul d.

Sturdza propune, ca ministru de fi-nance, reducerea cu doue milioane aeheltuelilor ministerulul de rdzboiü, cutonte cd toatä lumea stia cd Rasil vorintra in campanie.

Ministrul de finante lucra in numeleintregului guvern, in numele partidululliberal.

Era o intelegere stabilitä antre gu-vern, Camere contra Domnitorulu! si aministrulul de rdzboiü.

Iatä ce strie Domnitorul Carol in lunaAprilie 1877, adica cu cite -va saptaminiinainte de intrarea Rusilor pe teritoriulnostru. Vorbind de potina incredere pecare printul Anton o arata asupra for-telor Rominiel, Doanitorul continua :«daca omul de Stat asa de experi-«mentat curar era printut Anton, emitea«o parece asa de putin favorabilä ar-«matea romîne, este oare de mirat, daca«Canterete romane (liberale) in stop de« economie bugetara, voiaü sa fat doué«milioane din bugetul ministerulul derdzboiü, deja redus in mod mescll.in ?»

Pentru lainurire amintim cA suprima-rea acestor doue milioane era propusade ministru de iinante d. D. Sturza in in-telegere Cu I. C. Bratianu si C. A. Ro-setti, etc.

Printul Carol continua. ast-fel : «Cu«loatd resistent", ministrul de rdzboiü a«fort nevoit sa ajunga la un compro-«mis si sa sacrifice un milion ».

Este aceasta opera unul partid careare talentul de a pricepe situatiile po-litice in momenlele grele ? Faptul cACamera de acord eu ministrul reduce,dupa o vie lupia, eu un nation bugetulministerulul de rdzboiü tocmai cind rAs-boiul era !minent, acest fapt, dovedesteel oare cA liberalil intelegeaü si voiaürazboiul ? sain din contra, el nu dove-dea alt ceva de cit cd liberalit voiaüneutralitatea.

Sa amintim ca, eu 10 lord In urina,adicA in 1876, dei focul era aprins In

Peninsula Balcanica, totus! guvernul tulI. Brátianu in mesagiul de deschidere anuoilor Camere, se declarase pentru neu-tralitate.

Sa mai amintim cä inainte de aceasta,ministrul de externe tot din cabinetulliberal, in un memoriu adresat Portel, nucerca nid independenta complecta, viciregalitatea, ci se multumea cu formu-larea de alte revendicarl, declarind caguvernul romin este hotärit sa pastrezeo strictd neutralitate.

D. Bratianu a fost si el contra ras -boiulul, scriind chiar o brosura in acestsens : «0 datorie de constiinta». loanGhica a opinai pilntru retragerea arma-te! noastre la munti.

Am vAzut ce rol a jucat d. D. Sturdzaca ministru de finante. Dupa ce a in-cetat de a fi ministru, el a mers maldeparte, a fost de parere ca armatanoasträ sA se retraga la munti, iar inSenat a combatut conventia Ruso -Ro-mina, sustinind cA noi nu trebue sa a-lunecAm pe povirnisul care ne -ar ducela un räsboiü eu Turcü.

C. A. Rosetti combátea in Rominulideia participare! noastre la rásboiü ala-turea Cu Rusil, injuriad pe DomnitorulCarol.

IatA ce zice la sfirsitul anului 1875 :In Europa nu mal e un secret pentru

nimenii cá Principele Carol are veleititide glorie militará, de mirire politici, sia in aceste veleitäf i Basarabia ar fi sa-crificate in schimbul altor pretioase avan-tagii... Se înfelege, ce sorginte de reardi-care ni s'a redat prin Basarabia, ce bineitnens este pentru noi aceasta Basarabie.Basarabia este chsia prop í iris ,si puteriiRominiel. Cs este aspiratiustea ils a neemancipa de dm-ul anual ce face» Tut-ciel ; ce sunt vanitoasele preocupärt cc.ful Statiaul si se intituleze prin imitatiune siriini Majestatea Sa Regele, in locde a 'i numi pe romïneste Maria Sace sunt acestea ! Deserticiune- pe Tingi,nñreata aspiratiune de a pistra Basa-rabia I

Ceva mal probant si mai mult de citori -ce. Ministerul ansasi prezidat de I.Bratianu, impreuna cu acesta, aú font deparere, cind Rusif ali !nitral in fard,ca armata romînA s3 se retragA în spremunti si aceastA parera ad executat'o inparte, eu toatA rezistonta Domnitorulut.DaaA armata noastrA nu s'a retras dofi-nitiv la munti, aceasta se datoreste opu-nero! energise a printalut domnitor.

Brátianu tua ca pretext hotarirea de aretrage de la DunAre trupele Romane,faptul cA Rusil intraserä in tara inainteca Camerile sa fi ratificat conventia in-cheata de guvern cu Rusi., relativ latrecerea trupelor imperiale in tara.

Iata textual : «La 11 ore (26 Apri-

«lie) pe cind Domnitorul Linea un cun-«siliu de rásbol, ministru - president Bra-«tianu se prezinta foarte miscat, anun-«tlnd cd Rusia ad trecut deja frontiera.«Printul, primi aceastA informatie cu li-«niste ca o consecuentä naturali a con -«ventiet de trecere... Consiliul de ministri«care se deschise imediat sub presiden«tia Domnitorulut, botara de a trinate la«tof t agentif nostri diplomati sub forma«de nota circulará declarafia ofir:iala cd« trecerea frontierel de Ri gi s'a fdcut«fard ca autoritd file rom£ne s4 fie ins-«tiinfate. Se mai hotdri, ceea -ee nu a«pigent de loe regelnl, ca trupele«de pe ivalul Dunarei sá retrogra-«deze In Interiorul tires. Printul«a isbutit ca sá adauge la aceste deoi-«siune cd retragerea sei nu sá fard de«c£t cu cite -va chilometri, pentru a«avea armata sub mina, lu caz«cind Turcü ar incerea un atae ».

lata adevaratul rol al liberalilor in rAz-boiul de la 1877 -78.

'Poti oamenil sor politici ali fost pentruneutralitate, adita pentru retragerea lamunte a armate!.

Guvernul si Camerile ali redus inten-tionat atocatiile budgetului ministerululde rdzboiü in ajunul trecerei trupelorRusesti In tara.

Guvernul fácuse declaratie oficialA cAva pastra o stricta neutralitate in mo-mentul cind Rusia treceed Dunärea. IonBrátianu hotareste retragerea trupelorromane spre munti, lasincl tara deschisäinvasiei Turcesti s! daca razboiul nu afost strämutat de pe maint drept pe calsting al DunArel, in tara la noi, aceastAse datoreste Regelul, care s'a opus cuenergie ca armata sa se departeze preamult de malurile DunArea,

Iald dar cA meritul participare) noas-tre la razboiul de la 1877 78 nu sedatoreste liberalilor, ci Regelul, dupacum vom arata morie.

r.1a1a,

CONCEDIÌ MINISTERIALESturdza s'ai Ferecl.ide ?Coneedilled-lor Iiuvara t;i Ionel

Unitif. O ce/divine con-tatituttonatlY-

Sturdza sua Fereehlde i'Toff ministrif sunt dintr'o datd cu-

prinst de un dor de ducd £n strdind-tate si mai ales d. Dim. Sturdza, carevrea sd mai batd indcar odatd in anulacesta la portile cancelariilor europene.

In consiliul de ministri ce s'a firmealalt,derf la Sinaia, d. Sturdza a anun-tat cd vrea sei plece irt curind in slydi-notate pe timp de o lund si a rugat ped. Ferethide set ia interimul ministe-ruluf afacerilor streine.

D. Ferechide, insd, care anuntase cucite-va site mai mainte ed vrea sd-0ia concediü, convenind chiar si eu d:Gogu Cantacuzino ca sd ia interimatulinternelor cu condifia ca acesta sa nufaces nicf o ntiscare in personalul ad-ministrativ, a protestai in contra aeestefdi.spozitif a primulul ntinistru, decla-rind cá nu mai po xte sta in Bucure811,cdrf este prea obosit.

Neputindu-se stabili nid o iatelegere£ntre d-nif Dim. Sturdza si Ferechide,cestiunea concediilor lor a rdmas sus-pendatd pi'nd la consiliul ce se va tineSintbdtd sub presidentia M. S. Regelufi.

Aü ajuns deci ministri liberalf sdsupunà hotdr£ref Suveranu.uf pînd sicertele /or personals !

Co1Ecerralilte d-ter MurantsNil Arouet i>3ndtlo+rteR

In acelagf consitiü ail mai cerut sid-nif lonel Brdtianu si Al. Djuvara unconced'iü de cite o luna. Dar lucrurileail ramas incurcate, cdcf nu s'a: pututajunge la o intelegere asupra interima-telor.

In adevdr, d. general Berendeiü stdla Govora p£nd la 20 August, de undeconduce el sing1ór, afacerile departa-mentului sriü.

D. Stolojan nu se va £ntoarce p£ndla 18 August. Si ducd vor mai pleca sid-nfi Sturdza, I+erechide, Djuv ara silonel $rdtianu cine va rdm£ne in Ca-OGLIO ? D-nif Cantacuzino si Haret,care se intoarce S£mbdtd din strdind-tate. Acestf doui £nsd, nu vor puteaconduce toat,e departamentele si mai alesdepartamentul justitiei, unde nu e ne-voie nid de belferi, nid de inginerf.

Ast-fel sta cestiunea eu concediile mi-nisteriale. Nu f vorba, ar putea sd plecepind si top ininistrii, cd tara n'ar pu-tea de cit sd profite de aceasta impre-jurare.O eeetlurie eoltstitu{lorealts

Chad zdpdceala era £nsd mai mare,d. Eugen Stdtescu a inspirai «cirjef brx-trinetelor sale» urmdtoarea cestiuneconstitutionald :

C£nd Regele pleacä pentru mai mutttimp in strdindtate, poate set lipseascddin tard si presedintele r,onsiliului deministri ?

Aceastd cestiune se mai agraveazdprin faptul cd A. S. R. Principele Ro-m£nief nu este incd complect restabilitsi prin urmare un sentiment de deiic;a=tetd impune prirnu!ui ministru sd rd-mina in tard.

AUE aceasta cesliutte, cil si afacereaconcediilor ministrilor vor fi supuseS£nbdtd la avizul Suveranuluf.

-

DE ALTA E VOLABA

Am relevat din articolul Vointef Na-tionale privitor !a vizita Principelul Fer-dinand al Bulgariel, ca, dind ca pildastarea la care a ajuns Rominia, orga-nul liberal a fost salit sa spuie ça inte-lepciunit Regelul si muncil «natiunil in-tregi» i se datoreste acest rezultat.

Vointef Nationale nu i -a placut, fires-te, ci n'am lasat sA treaca neob.servatAdragostea salita de adevdr ce a apucat -o.

Asta n'ar fi irisa nimic; nici unul pa-catos din lume nu -1 place sa -I amintest1pacatele.

Dar Vointa tri compone o muträ gra-va si cearrä sA dea lectit. «E fil inte-resul tarit, zice oficioasa, cind ne adre-sam slrAinilor, sa uitäm certurile noas-tre interioare si sa aparem uniti ».

EI bravo ! Dar cine zite altfel ? Si lu-crata cineva In potriva acestul interes ?

Nu de asta era irisa vorba.Ceea ce am pus in evidenti, e cal

partidul liberal Humai atone! se poate

botar! sa marturiseascä adevärul cindvorbele sale ad sa fie auzite si pestebotar ; alt -fel, cind e vorba numal pen-tru publicul rominesc, le tae peste ma-surä de late.

De asta era vorba, e de interesul ceavent sa fim uniti fata cri streini!. Si ebine ca cititorilor presel liberale sa lise atraga atentia asupra patine! consi-deratiuui ce le arata aceasta presa, to-ctndu -le verza si uscate.

Mai era apol vorba si de alt -ceva ;se cerea o mica explicare asupr.i bAdá-raniei de care organul guvernulu! a datdovada la venirea Iomnitorul Bulgariel.Nu se poate sa ni se dea atea expli-catiune ?

STURDZA-STOILOF

«Nol urani Bulgariel,asta zi ca si fn tot-4'a-una,ca sa vuiusca si sa stie aurina pilda politicet pacl-nico de pe urma careiatara noastra a cules rua-date de cari so bucuräasta-ziv.

Voinhc A'ut.onalú.

Cum citi aceste cuvinte, d. dr. Stoilof,presedintele consiliulul de inini§tri al Bul-garie!, nu pierdu vreniea, ci, îndata, cerud-lui Mincevici, agentul Bulgarie! in Bucu-resti, un anranunt:it ráport asupra activitáteld-lui Dim. Sturdza, cet care 'i da sfatur!prin Voint", de doul ani í:ucoace.

Agentul bulgar '§!-a fá_ut raportul si d.dr. Stoilot, a putut vedca ci d. Sturdzacum a venit la guvern :

1) A eerut scuze Austriel ;2) A detronat po Mitropolitul taret. etc., etctSe gîndi, se resgindi d. Stoilof, dar mult

pe gindurl nu a stat. Se hotari sa imite ped. Sturdza si avea prilej minunat pentru apá,yi pe noua cale.

A cerut scuze Austriel !Adicá 'sl-a adus atninte de uncle cuvinte

nesocotite pe care le-a rostit cu ocazia in-terviewulul ce a acordat unul redactor alziarulul vieuez Loralanzeieger, ,yi a des-miplit interviewul, apol a cerut scuze.

In tocmai ca d. Sturdza!'Si freca, d. Stoilof, minele de bucurie

ca' a putut sa faci un pas av. de insemnatin imitarea modelulul luat, se pregátea saJaca pe cel de al doilea, sá lese ilele pen-tru detronarea Mitropolitulul bulgar, cind,ca prin farmec, urechile aù î:nceput sa-ivîjie ¡i parca vrajitoreste auzia cuvintele:

Fleva, Fleva, Fleva !... Pelerinaj... pe-lerinaj !...

Medici! din Rusciuc aú declarat ca ,stiinlalor este neputincioasi de a explica feno-menul !

In cele din urna tot d. Mincevicl a des-legat enigma. D-sa a explicat sefului saùcum sta chestia cu Mitropolitul, cu Fleva}i cu pelerinajul si atunci d. Stoilof avuun gest si un cuvînt minunat ; ridicînd de-getul aratator la frunte, a carel parte stingaa atins'o upr, el zise:

Am í:nleles, acum ; dar, cît de de-parte e modelul ce ml am ales «de pacinicapolitica de pe unna careia Romîuia a culesroadele de cari sa bucura astázi».

Si ast-fel a scapat de detronare Mitropo-litul bulgar.

DIN STREINATATEnammamougfflumemmagem

SpaniaOribila «rima savirsita la Santa - Agueda de

anarchistul Gialli a atras din noti atentiuneaasupra Spaniel.

Fireste, atentatul atesta, care a revoltat lu-mea intreag,1, nu poate iufiuenta direct asuprasituatiunit politice din Begat.

Prin moartea batrinulul Canovas issa se posteproduce o schimbare fntr'o chestiuoe din celemal importante pentru Spania; pacificares Cubet.

Se stie ca guvernul prc zidat de eel care a fostasn:rinat atit de miselaste, consiurtise sa acordereforme Cubanilor. Se si lucrase un plan coln-plect de reorganizare a administratiuuit diainsola.

Dar primul miniatru spauiol vroia ca realtutti Cubanil sa fie supusl, si apol sa li si deareformele.

Se poate ca aeum guvernul spaniol sA numa! staruiasca alit de inuit la supuneraa Cu-banilor.

Situatlune areaDin calza greutatilor eu cari Spania a avut

sa lupte de tres ant Incoace si din alte impre-jurarl nefavorubile, situatiunea e foarte incur-cata si ingrijitoare.

IatA clou u doscris »Neue freie Presse» :F inantele aunt gleite. In provinciile indus-

triale Catatonie si Atagouia socialismul se In-tinde. In And iluziu agricola doinnoste marolapsa. La nord. Carlistit atí început iuri%i siilucrate. In vecina Portugulia, eu tonte dezmin-tirile onciale, propaganda republicana se mis4A,coea co ponte torturi asupra dispozitiunit spiri -telor din Spania.

Foreign,

TRIBUNA LITERARA

Fapte DiverseCitim in lurora, editla iot:ta:

Art dimineata, Intreaga strada Fidelitatila fost vit emrotionata de o sensationaladrama pasionala. Pela orele 7 a. m. vecinilfura atarmutt de viste tipete sfesietoare,cari porneat dela casa cu Nr. 13.Iit aceastacasa locuiesc de multa vreme doamna Zam-fira Popescu, veduva reposatulul veteranal corpulul didactic Nerone Popescu, fostprofesor de limba latina, Impreuna cu eeldol copil al sel, Cicerone Popescu, elevde administratie, si dornnisoara Portia Po-pescu.

La titietele Ingrozitoare, totl ntahalagiilse adunara In graba si andata aflarif ce era :o sinucidere !

Dsoara Popescu de mal multe septemanlcazuse intr'o stare de rnelancolie si de a-abatere sufleteasea, In cat nu malice, numal bea, nu mal dormea deloc. Cu o ziinainte de a lui fatali hutarire, aratasesemne de mare neliniste ; a cerut sa ma-nánce si sa bea. Dupa ce a dejunat cumare polta si s'a saturai, a'nceput deodatäsa planga zicénd catre doamna Zamfira Po-pescu :

Mamito ; et nu mal pot sa traiese !eli vreat sa mor !

La aceste cuvinte, mama i -a tespuns :Mofturl ! la fit buna si te- astempdra...

las'ca o sali treaca !Portia Irisa a adaogat :

Al sa vezi !... Dar daca mor, jura'mi,mamitico, juri'ini ca o sa'ml pul pe mor-mént boboel de trandafir

Bobocil eran florile el favorite.Doamna Zamfira Popescu schimba vorba,

fari sa se teanni de vreun sfirsit fatal, deoarece Portia, care era foarte simtitoare,de multe ori ameninta cind era suparata,ca se va sinucide. Din neuorocire, de asta -data amenintarea fusese mal mult de eûtserioasa.

Ce se 'nteinplase ?Az! uo'pte, pe talud fratele set lipsea dupa

obi eit sì marwtica dormea, Portia scoasegnmaliile la o duzina de cutis mari eu chi -briturt si le arunca tuteo cinzeaca de ra-chit de drojdii. Asteptäud sa se disoalvefosforul, sarmana t:'ta se aceza la masa siserise cu toata limpeziinea de miete o seri -

soare catre manita si catre fratiorul el princare le cere pardon de durerea ce leo ca-useaza si le declara cA moire deoarece estepassita de tinarul Misu Z..., pins zilele tre -cute student In medicina si astazt doctor deplasa. Litr'un post scriptum apol, conjuralusa odata pe desolata mania sa nu uite deboboel.

C1td a terminat scrisoarea, ganialiile dechibriturl erat disolvate. Portia lrrghiti pAharutul, daudu'1 cu voluptate peste cap, simerse sa se culee In patul el asteptand eureseninare moartea. Aceasta nu intarzia sase minute pria niste aribile crampe de in-testine. Nenorocita, covlt-sita de durent sariin sus si 'ncepù sa tipe spuriênd tot :

Mor ! mor I... ah ! Misule, fit fericit !..Scapati mee ! scapati -nie !... sunt Inca tiuéra !Nu ! nu ! nu vreaù sa mor !

Atat pulii sa zita si cazù In convulsiunl.Ltr'o stare desperata a lost transportaitiute la spitalul eel mal apropiat.

Ctt despre d. Misu Z., calza acestel ne-norocirt, iati ce am putut afta in pripa :

Acune vreo patru cincl anl, un tini r stu-dent strac de oreo 21 de nul, prietinul luiCicerone Popescu, indati ce dele bacalau-reatul si se inrola ca voluntar, se aceza inpensione. tntr'u odaie rnobilati, la doamnaZamfira Popescu, eu casa, masi, ingrijire,ln fine de toate. Tinerul Misu Z... foartevioiü si dracos, limbut si earaghios, nu lu-tfuzia sa inspire Portiel una din acele pa-siunl cari decid de viata unel femel. ln eu-rend o relatinne amoruasa nebuna se con-tracta intre el. Aceasta relatiune a duratpina mal acum vreo doua luu1, rand tlnè-rul, care studia medicina, si pe care toitil nunieat pentru aceasta «doftorasul., Istloa diploma, si imediat, aveud oarecareprotectil mama lui este jnpaueasà 'n casala moria unnl hall persona j eapett un postde medic de plasa. I41 puale oricine lnchipuilovitura ce adofturasnl i -o dote Portici,taud II spose ca el are s'o paraseasea sisa mearga la post. Fata incepu sA -1 facaliste scene, sci duioase, aci fieruase, asaIneat el Intelese ca pasiunea el contrariatabrusc ar fi primojdioasi si astfel se botarasa joace comedia. Pentru a adornai teme -rile victimel sale, si a o asigura cA si -aschituhat cu desavlrsire hotarirea de a oparasi, el alerga la ajutorul unul prietinredactor, facOndn'l sû'i publica prin ziarul«Lamina urnnatoarea notita :

«Aflam cA timiérul doctor Misu Z... caresia sustinnt eu un surtes stralucit teza sadespre Simptomele la diverse intoxicar*violente, si carea fost uuuiit doctor deplasa, retuzil categorie a primi acest post.Era 1n adevdr absurd ca un usa distinselev al facultatil noastre de medicina sase infunde lntr'o provincie. Tlnètrul doctore hotarit a remane In Bucurestl, onde vapractica arta sa, astepttud sa se presente

E P O C A

la primul concurs pentru obtinerea unnipost la vreunul din spitalele Eforiel. Nune Indoim de zuccesul simpaticului nostruantic *.

Ultima umbra de banniala si de temerea d- soarer Popescu fu risipita prin citireaaeestor rinduri. Ba ceva mat mutt, Meresentimentala, vèzeud rtlntoareerea iubitululel, deveni si mai pasionata. Ea nu i tia catotul este o farsa. Nu 'st putea Inchipul, Innaive el sinceritate, ce surpriza ii pregateaacela pe care's adori!. «Doftorasul* nostrilca sa poata piece. fard vorba si sit 's1 is si

calabalteul, care consista tntr'un geamantansi cateva earti, fart] un plan infernal. Ohti-nend un bilet de loja la Dacia, probabilun bilet de favoare, caci se va vedea ca in-dividul nu era decat un ebilipirgiü morseCu damele, mania si fata, la teatru. Pestecateva minute dupa ridicarea cortinel, pecrud damele urmareü cu eel mat viü interesdesfasnrarea comedies, el se scula si pre -textInd ca merge la bufet sa le aduce pra-jiturl si ape rece, piece frutnusel din loja.Coborl, ieri din teatru, se art]nca Intr'o birje,merge acasa, 1sT lull bag TOIL se duse lagara si se sul In tren. tin moment femeileeri zara ca doftorasul s'a lncurcat la bere inbufet, dupa obiceiil. Dar, trecend si actul aldoilea, o idee trecu ea un fulger prin niinteatinerel abandonate. Repede alergara acasa.Intrara in odaia lui : b-agajul si cartile nu materat] acolo. D -soara Popescu a avut o crizanervoasa Itrgrozitoare, din care nu si -a re-venit detat torma) a doua zi. De atunel, dis-perarea el a mfrs tot cre -read pina ieri,cand, durerea morale devenindu'l insupor-bile, s'a hotarit a pune capèt nenorocirilsale prin moarte.

Cand oare se va face un exemplu cu a-cestt domnisora, cari se introdur in familil,oneste, sub pretext de prietesug, spre acorupe copilele si a le arunca In ghtareledesfteului sail to ghiarele mortis, ca In ca-zul de fata ? Marturisim cä nu 'utelegemdeloc net esarea parchetulul. care nu inter -vine, deli a fost sezisat, dell i s'a ads lacunostinta eazul, put eadu i se In vedere sidocumentul trist retries dela nenoroeita vit-tima.

La editia de sears, noul amènunte.*

In editia de sears a .inrori., oltrm:

Am alergat la spitalul unde fusese tran-sportata dsoara P. Popescu, si am cerut savez pe internul de serviciü. Am avut deo-camdata noroc : oií cerusem until si m'aü lntêmpinat doue doul tined destul de politi-cost si foarte, prea vestlr, pentru atmos-fera trista In care treiesc. In adever, tre-bue sa aiba cineva o mima de bronz sadde piatra ea sa mal fie vesel In ntijloculalator suferinte si mizeril omenestl. Am ru-gat pe domnil interni sa 'nit permita a ve-dea pe dsoara P. Popescu, de soarta ea-mitt se il.tereseaza cititoril nostri. Au Ince -put amatrdoi sa riza.

Tit era ?... eu chibriturile ? m'a Intre-bat unul apasend ironic pe fiecare vorba...Ehel ! dumneata sa fit sanatos 1

A murit ! am strigat ea.Etas!Atuncl?Nu mat este aid ! i -a trecut, i -am

dat drumul. Adirieaorl a plecat mititica cumamitica !

i 'ncepura iar sä rida am ndol.Daca n'a luat chibrituri destule I cine

strica ?Dar mi se pare, zisel ea, cä o duzina

de cutil marl...Ei, as !... niel o duzina de gamalil...

Pentru d soara Portia a fost Portia preamica ; cum e dumneael solids, 11 trebue oportie rouit mat sdravana!

Deli am fost revoltat de modul cum eelflout Linen 1st rideau de nenorocirea bietetcreatun, facind jocurl de cuvinte, triviale sineroade asupra uumelul el clasie, am voitsit profit de ocazie si sa mat culeg catevainformatiuul asupra dottorasulul. In adever,Il cunosteaa. La prima mea Intrebare des -pre dliisul, aü inceput iar risul tor, careme enerva :

Se saturase bietul =doftorasul»... Insfarsit a scapat 1 zise unul.

Mare rabdare a avut ! Incllipue'tt ,atatia ant de -a reudul, tot o portie, si ceportie !

Iar? am strigat ea indignat si farssal mat salut, am plecat.

Tot drumul plia la redactie m'am gall-dit Bata prapastie este antre educatiuneaspiritului si educatiunea iuimil, si cum ne-glijand pe aceasta din urina, nu putt, Cutoata Inv etatura, produce decat minstri so-ciall. lata cazul celor Bout tinerl, eari mane,poimaue, vor- fi chvmatl hi societate saexercite cea mat nubile si mat umanitaraprofesiune. La ce alfa profesiune se ceremai mulla dragoste si mila de aproapelesea, mat multe delicatete de seotimente,mal Ingaduitoare nob'ete, mat fina price -pere a cutelor sufletulul omenese? Medi-cul i... Dar medicul este un duhovnic man -gaetor ; el trebue sa se apropie de nenoro-citul suferind cu blaudetea eu care Mantui-torul s'a apropiat de Lazar : numal astfelstiinta. ajutata de Inalt,rea sufletulul, poateface miracolul !.. Mane, acesti dol tinerl vorfi medics, si astazi rId si Ist bat joc, tntr'unmod atat de vulgar, de suferinta extremacare a determinat pe nefericita tinera saprefere luminil vietit berna nimiculut ! Iateroadele Inaltel noastre culturl universitare!Foarte multumim de ara cultural

Dar, In fine, bine ea a seapat biataAsta de -igur o s'o faca niai cumiute... Malla urina, cive stie ce noroc poate avea!

(Sfiretu! mdne).Caragiale

Asasinarea d-lui CanovasMadrid, 30 Julie.

Guvernul e decis sa trimeata In judecatatribunalelor pe asasinul d-lui Canovas.

Madrid, 30 Iulie.Cosciugul d-LtI Canovas a sosit azt dimi-

neata la gara. A fost primit de guvern side delegatiunile tuturor societatilor orasu-lui. Escortat de trupe, a fast transportattu urina la otelul defunctulul, unde s'a rira-eat o capela miuunata. S'aa facut pares-tase ptua la amiazi, apol capela s'a des-Otis publicului.

IIEPOCA" IN PROVINCIETECIUCI

Mal zilele trecute avind afacerl prin jud.nostru am avut ocasiunta sa vad multe lu-crurt ce merita a fi cunoscute de public.

Coni am esit din bariera orasulul am ra-bias uumit vazlnd sutele de pogoane de pa-mint a caror semanaturl erat] cu desavir-sire perdute ; ici colo cite un tan mal bu-nisor de la Bare se mal spera sa dea ceva.

Drutnurile cu desavirsire ruinate, soselelepar ca niel n'aü Post; cit despre podurt,par'eà niel nu exista.

Unele podurt poate ca sunt stricate, dincauza apelor, dar numal gratie negligen-tel admicistratiel aü ajuns In asa tristastare ; de cite ori ajnngeam la vre -un podse opreaü eai1, presnnteatt cal pericol sitrebuia sa -1 turni de capastru ea ast-fel In-curajtndu-1 sA -I facem a ne trece trasura.

Ma gtudeem la inginerul judetulul, d. Bre-zeanu, t mè intrebam : oare nu niat aretimp sa se ocupe si eu asa ceva ? samat piece prin judet?

Dupa o buna trecere de timp si de loe,vad In departare niste semne ce pareaü afi vtrfurile unor jaloane indicind o direc-tiune ; Init amintil ca prin atea parte safac studil pentru facerea soselet Adjud-Podul- Turculul- Birlad. Ajuns colo, Intreb peoament pentru a me couvinge in presupu-nerea mea, ce studil se fac ; nu me Inse-lasem. si din vorba In vorba mi se spunede un taran ca, zilele trecute a fost si d.inginer al judetulul eu un donan pieher In-tr'o trasura, de aü vazut lucrarile, In Limpce, un altnl raspunde cd nu era pieher ciprefeetul judetulul. Am lutrebat daca nu-niat sa vada lucrarile aü venit inginerul siprefeetul ? Mi s'a lamurit, s'a decis a seface soseaua pe din sus, pe la Gainceana,ca sa se duca la Birlad.

Atunel, Intelesel venirea prefectulul. Sestie ca moria Gaiticeana este proprietatead -lut Dim. Sturdza, si d. Patarlageanu caprefect ce este, a staruit sa se faca so-seaua pe acolo, pentru a avantaja moria.

Syl.

CURIERUL BAILOR

GO J O.ACIta schimbare la aceste bal.Numal vedeti : de anal trecut si pins acum

s'aü construit vile noul, o muttime, antre carivilele Beresteanu si Cecile, staü In frunte.Apol, auul acesta at venit visitatori ara demulti, ca nu mal aü loe. Va citez In tree-cat : d -nil general) Berendel, Borauescu siPoenaru cu familiile, d -nil inginer Savu-lescu, Moscu, Craiova, col. Beresteanu, col.Zorileanu, capitan Bottea, Gulgoteanu, Io-nascu, senator Viisoreanu, col. omanescu,lot ot. Herescu, etc. etc.

Duminece, la orele 9 sears, s'a dat unconcert, organisat de un comitet de doamneto frunte eu doamnele dr. Zorileanu si in-giner V. Stefanescu. Coneertul s'a dat pen-tru terminarea cismelel zisa a Zorilor, carese alla lunga vita d -lut Zurileanu.

S'a executat:

Poetul si fáranul, Souppé, 4 mini, ded- soarele L. Zorileanu si Vangler.

Nunta lui Figaro, duo de d -na Zorileanusi d soara Vangler.

Norma, de Alard, executat pe vioara ded -ra T. Zorileanu.

Dan(uri spaniole, de Maskowsky, ded na F. Popescu si d -ra Vangler.

Rond strálucitor de Meudelshon, de d-raL. Zorileanu.

Dilect de orchestra sub conducerea maestrulul ref, d. capitan Ioan olz.

Rapsodie ungureascá de Liszt, de d.Leon Alexandru.

Faust, Gounod, ctntat de d -na A. Ste -fanescu.

Vals, Chopin, de d -na F. Popescu sidan( unguresc. tot de d -na Popescu.

Ernani, de Verdi, cintat de d -na V. Stefatieseu.

Robert diavolul, de Mayerbeer, cintat ded na Zorileanu.

Straniera, pe vioara, de d -ra T. Zori-leanu.

Dupa concert s'a dansat mutt si bine.At asistat la concert tots high -life vizi

tatort din Govora.S. Peson

CALATORIAImpbratului Germanie)' la Petersburg

Alt prtnz de galsPetersburg, 30 Iulie.

Erra s'a dat la Peterhoff un prinz elegala.

In asistenta se remarca : 600 de ofiferlde marinó germana, 30 ofiferi de marinarusa prin f ill Enric al Prusiei, prin f ul deHohenlohe .0 d. de Baton).

Tarul, purtind uniforma de amiral Ber-man, a ridicat un toast in onoarea siprosperitatea f otea Germania

Impáratul Wilhelm, in uniforma de a-miral rus, a mulfumit in numele foteagermane, si a ridicat un toast in onoa-rea gi prosperitatea frumoasea si glorioa-sei flote rusesta.

Iluminafia grädinilor din Peterhoff erasplendidá si o mulfime imensá se ingrá-mádea acolo.

MM. LL germane pleacá azi.Fleets, ea de la Petersburg

Petersburg, 30 Julie.MM. LL. germane, Tarul si Tarina aú

párásit Peterhoff pentru a merge la Krons-tadt, la 11 ore dimineata pe bordul A-lexandriel.

La a- rnbarcaderul din Peterhof, perechia-imperialá germana si -a luat ráinas bun£ntr'un mod foarte cordial de la mamaduce, marele d ucese, de la contele Mura-,vieiv, de la minigtrii si de la PrintulRadolin. Tarul s'a intrefinut mult cu d.de Bulow, cetruia i -a steins mina.

In momentul plecarei Alexaudries, s'äútras salve de artilerie, muzica a cintati mnul german, pe and trupele scoteaú ura -lele reglementare.

U muslime enorm4 a ura! cálátorie

buná MM. LL. germane, care nu incetaúde a raspunde salutárilor ce li se trimi-teaú.

Printul de Hohenlohe, care lease rá-mas bun de la Majestáf ile Lor de dimi-nea f á, a plecat la amiazi cu drum de fierde la Petersburg la Berlin.

Prima escadrä germane&, sub ordineleamiralului Thomsen a plecat de la Kron-stadt la Neufahrwasser.

* ** Eminentul medic de copil, d. doctorRappaport, s'a Intors de la Lacul Sarat sisi -a reluat clientela.

* ** Satira No. 9, care a aparut azl, con -tine un sumar foarte variat.

La moartea mea, Dracul, Din cazarme&,0 incurcáturá, Din vremile perdute, Iu-birea moderná, Din memoriile unui gi-nere, etc.

* ** Aflam ca un mare nuniar de proprie-tari si arendasl din tara aü adresat scrisorlde multurnire Fabricei Florica din Craiova,pentru rezultatele es..elente obtinute prinintrebuintarea salamurei Florica.

Intr'adevar, toate granele ce aü fost mu-rate cu acest minunat preparat chitnic, aafost eu desavlrsire ferite de maduras, cutoata rateala si eu filate ploile din prima -vara asta.

Inregistrtnd cu piacere aceste succese re-purtate de industria nationala, felicitäm pepreparatorul d. I. Pefca, pentru excelentuld -sale remediü Ivi contra malurei.

INFOILIIIA 'IILa prînzul de galet dal la Peterhoff

in onoarea Iinpäratului Wilhelm a par -ticipat tri d. Rosetti Solescu, ministrulplenipoten liar al f árii la Petersburg.

Aceastd participare are cu acid maimulta importante, cä la acest prinz n'aüfort invitafi de cit numal ambasadorii

nice un ministru plenipotenfiar.

D. Take Ionescu a sosit ier'l la Si-naia, venind din Paris.

Consiliul de ministri a decis ça fatacu insuficienta ajutoarelor impartite ta-ranilor, victime ale inundatiilor, sa semal distribue la primavarä nous ajutoarein porumb.

Simbatä, 2 August, cu ocasia aniver-sarel nasterei Regelul Alexandru al Ser-biel, va fi receptiune la legatlunea strbädin Capitala. Pentru acest sfïrsit, d.ChristicJ, ministrul Setbiel In Bucuresti,care acum sa afla la Sinaia, se va In-toarce VinerT in Capitala.

Oriental Correspondenz afla din izvorsigur urmátoarele :

(M. Sa Impäratul Frantz Joseph vainvita pe Regele Carol al Rom£niei sá a-ziste la manevrele din Septembre dela To-tis, cu ant mai virtos, cá va fi fa(á ,vi lm-paratul Wilhelm, care dupa manevre tinesá viziteze Curtea Rominá la Sinaia.

Citim In Voinfa Nei fionalá :tirea data de unele ziare cum ca d.

Chiru, directorul general al postelor si te-legrbfelor, va fi numit in curind prefecteste lipsita de ori -ce temciü.

Voin f a are dreptate : D. Chiru va finumit sub prefect, nu prefect.

Simbata, 2 August, find a 10 aniver-sare a intronärei Principelul Ferdinandal Bulgarien d. Mincievicl, agentul Bul-garin ln Capitala, va primi colonia bul-gara In localul agencien, din strada Cle-mente).

Pester Lloyd publica, In lista calato-cilor din Budapesta la Hotel Hungariasi urmätorul nume:

«Se. Exc. Porumbaru E. aus Buka-rest».

Adica pe rotnineste : Ezeelenta SaE. Porumbaru din Bucurestl.

Stiri sosite din provincia arun(á cá po-rumbul s'a indreptat mult in toatá f arasi ca stint unele judefe unde sá spera ase lua 2 si jum. pine& la 3 chile la pogon.

Ast -fel, aunt £ntinderi £nsemnate in ju-defele Vlasca, Telerman si Arges.

Treeratul gr£ulul s'a sfirsit mai intoata Para.

Iatä proiectele de lege pe care guver-nul le va propune si sustine In viitoa-rea sesiune a Corpurilor Legiuitoare,daca bine Inteles, vor mal pastra por -tofoliile sor pina atuncl actuali1 ministri :

1) Proiectul Case! rurale, modificat.2) Proiectul modificator al legel pen-

tru constructia de Iiliit ferate de inte-res particular ;

3) Proiectul modificator al legel mi-nelor ;

4) Proiectul pentru modificarea legelpositiul ofiterilor ;

5) Proiectul relativ la Inaintarile Inannata ;

ti) Proiectul pentru organizarea regi-mulul din Inchisorl ;

7) Proiectul pentru unele modificarl deintroduis In organisarea judecatoreasca ;

8) Un proiect pentru organisarea mi-nisteruluI de lucrar! publice.

Mare parte din medicil rotnini fn-scrisl la congresul international din Mos-cova, all Inceput sä piece acolo.

Milne Vineri, vor pleca d nil doctorlSevereanu, N. Thomescu si Racuviceanu.

'*

Companiile drumurilor de fer din Aus-tro-Ungaria, Danemarca, Suedia, Frantasi Italia at Imprastiat sute de mil Jecirculan si reclame oferind tuturor mem-brllor acestul congres, precum si fami-liilor lor, o reducere de pret pina la 50la sutä, pentru casul cind ar vroi säfaca excursiunl prin acele tari.

De ce n'a fatut acelas lucru ,si di-rectia cäilor noastre ,ferate ?

Unele ziare aü inregistrat stirea cäd. inginer Bottea va participa, ca dele-gat al Rominiei, la congresul de geolo-gie care se va tine In curind la Peter-sburg.

Am voi sä stim cu ce fondurl va faced. Bottea aceastä calatorie. Pe cit stirod. An. Stolojan a dat unuT alt inginercite -va mil de let pentru acelas scop.

Fuga de la SárataUn capitan de artilerie, sa-1 zicem d. Pr...

se plimba la brat cu amicul sae d. doctorGli. lnaintes hotelulus de la baile Seratadin judetul Buzaü, proprietatea d -lot Mon -teoru. Amindoul pureed a fi foarte agitatisi asteptaü cu nerebdare ca putina lumede la bai sa se retraga In bratele tillMorfeü.

La miezul noptil eel Bout prietenl se des -part urtndu -si :

Succes bun !i amindoul se retrag sub cite o fereasträ

a hotelulul.'fiiarul doctor Gli., un baiat frumos, cu

ochil negril stralueitori si cu pi?rul negrucret, Incepe sa cinte eu oare care dis-cretiune

Mindrulita de la munte,Ce nu trect corea pe punte?Sa te siring la pieptul mail.Cad te -ali face zaü puicutaSa urastl a to casruta,Sa uits (liar pe D -zeü !

Si capitanul Pr. la alta fereasträ repetaultimele doua versurl.

Pst !La fereastra pe care o pazee oacliesul

doctor, apare un cap blond de femee. 0femee frumoasa In toata puterea cuvintulul,cu ochi marl alhastri, ca albastrnl mari!, euo figura blinda, ingereasca si visatoare.

Nu e ninieni ? Intreaba eu sfiiciunefrumoasa blonda.

Nimeni, raspunde doctorul eu glasullnecat de voluptate.

In acel moment apare un cap de femeesimpatica si la fereastra capitanului Pr.

Dupa elle -va minute, ambele femel dis-par cu Don Juanii tor.

Pe mama for pllnsete de copil midi ra-suna prin pare din cele doua camere cuferestrele lasate desehise.

A doua zi dimineata toata lumea aflasede fuga celor doua doamne din societateabuna a Buzeulul.

Patru copil plingeaü dupe blonda ceafrumoasa a doctorulus- strigind mergü :

Unde -I mama ?§i alti cease copil plingeaü dupa oachesa

capitanulul.Urmarea se va desfasura tnaintea tribu-

nalulul de Buzaü, care a fost sezisat dejade d. C., fost prefect si de d. Pl. M., mareproprietar.

Inters de la rázboiú(Aventura until student transilvanean)

Un elev al internatului romín din OradeaMare, aniline Vasile Tamar, fini preotulutroman unit din Satumare, entusiasniat astaiarna de pregatirile de razboiü ale Grecielsi de strigatele de : Zito o polemos ale pa-triotilor din Atena, si -a pus In gin(' sa seInroleze si el In leginnea strains spre acombate contra Turcilor.

§i Intr'o noapte, fars sit vesteasca pe ni-ment, sare ulu ^i1 internatulul din Oradea sicu putiuil gologant ce -1 avea a plecat cutrenul direct la Brasov. Neavind Issa pass-port, a trecut cu concursul until taran ro-min din Rtsnov muntil Carpals si ajungindrupt de toame si de frig la Azuga, a luatpriniul tren si s'a dus drept la Braila.

* **

Ajuns In priniul port al tarit, bietul baiatramesese Fare niel un ban, dar entusiasmulnu si -1 pierduse.

A doua zi facuse cunostinta unul grecbogat, care uiniit de curajul si de entusias-niul baiatulul, i -a Inlesnit, fare multa gin -dire, plecarea la Atena.

Dupa un vagabondaj de pattu zile prinstradele Atenel. baiatul Vasile Tames, Inetate de vr'o 17 ant, a fost Inrolat In le-giuuea strains si a plecat la granita Te-saliel.

A fost brav lu lutpta, dar la Farsala alost gray ravit primind vr'o 20 de rani sia fost transportat la Atena, unde a stat Inspital pitre In primele zile ale luuel Iulie.

Acum zece zite s'a Intors prin Fiume siBudapesta la Satumare, unde 1st arata cumindrie cele 20 de rani.

Mare fu bucuria parintilor dad l'ail revit-zut, diet baiatul nu lea scris niel un rindsi I credeau mort vine stie pe aide.

Ttnarul Vasile Tentas se va tutoarce InGrecia si va infra In armata greceasca eurangul de aspirant de ofiter.

1TIBI MAIItiUNTE* S'aü frtceput diferite reparatiurit in fos-

tul local al Regiel Monopolurilor Statulul,In vederea stramutarel ministerulul de jus-titie.

* D. M. Manoleseu, prefectul judetululArges, care a lipsit ctt va Limp din Pitestl,s'a Mors la postul saa.

A yrtctittorif,Citi(i la png. Iiba, fo!oasele ce le pute(a

obtins pria £+atrebitin(areaÁ(alarnurei «FLOBIC.iI..

I)IVER EDIN CAP17 ATA

tia,,,atrO erlmi lndr1azneatd. Pe Bu'evardul

Ferdinand s'a corms erg, pe la orele i l si jum.o crirna care a emotionat molt pe trecatorl.

Tate tmprejurari +e In cari s's intimplat :Nae Mateescu. dezertor din armara, aves de

foarte mutt limp o ura i roz,va In contra luiNae Sianescu, chiristigin, din soseaua MahalBravu e :,.

De multe on el s'aö botut, atti de raft to citall zacut prin spitaluri mutt timp.

Er1, Intl nindu.se iarasl pe Bulevard, s'aulust la coarta. La un moment dat. Mateeseuaeoate un cutit ce avea a briü si aplica o pu.ternica lovitura lui Stanescu. sub coasts.

Cazind jos, in nesim ire, sergentul de stradait sue intro tras_rra si it transporta irnediat laspitalul Colentiva, intro stare desperate,

Pina sa se dea ajutor victimel, criminalulreuseste sa fuga si ast -fel sa acepe din mtinelepolities.

S'ati insciintat sectiile pentru prinderea lut.

Slnueldere. Err, la orele 11 si jumetate,a cercat sa se sioucid* tinarul Anton Geor-gescu, in versta de 18 ant fiut prentului An-tonica de la Biseraca Sf. Gheorghe Vechiö, dincales Mosi'or.

Pentru a'sl pune capat zilelor, tinarul a loaf.

multe cutis de ehibriturt, pe cari le a dizolvatIn spa, iutr'o ceasell. Apul se in, bide in camerasa, urde boa otrava preparata.

Parintil sal, vazind ca nu mat ese din odas,cu f rta sparsera urea yi intrara in odre.

Acolo trintit In pat, tinarul Anton Georgesruse svireolea gr azav de teribelele duren ce i lepricinuira otrava.

D. doctor Siegler, ehemat in grabe, putu sadea ajutor nenorocitutul otravit si ast -fel äa'1scape cu vista.

* **Cauzele care ail determinat pe Georgesru

sa is aceastä funesta hotarire, e neint.legereazilnica pe care o aves cu parintil sal.

Ineendiú. Asta - noapte, pe la orele 10si juwetare, s'a deelarat un foe in calea Ratio -vet No. 229, la o magazie in care se afla grillsi porumb a circiumarulut itefan Alex ndrescu.

In cite -va minute, focul se intinse eu o iu-teals vertiginoasa asupra intregel constrnctil.

Pompierii, instüntatl, sil sosit dupa o juma -tate de ora, si ail putut localiza focul Li orele12 si jurnatate.

Se crede ca focul a fost pus intentionat deservitorul Petru Paraschiv, din pravalia circiu-marulut proprietar.

Servitorul a fost, deocamdata, arestat la see-ds 29.DIN ARA

Furt In vagon. Ert noapte, pe cindd Gheorghe Flores-u venea eu fret ul 104. dinConstants, Intre statirle M gosnaia si Bu urestii s'a furat un portofoliö eu 1080 le', trot biletede liber pareurs pe catea f. -rata, niste ro-ipisede contrrbutie catre Stat, si mat multe cart! devizita straitie si ale d -sa e

In gara de Nord, reclarnind politiei. nu i s'adat niel un concurs sore a putea gasi banit.Se crede ea in aglomeratia re s'a produsOrd d. Florescu s'a seoborit din vagon, unpungas i l'ar fi lustras din buzunar.toccata. Corespondentul nostru din Ca-larasi ne serie ea alalraerl s'a in -cat lntr'uneleven din comuna Cocom -anca, Ialomita, fata

Bris de 7 ant, frica locuitorulut Leonat .talan.Facindu -se cereetart, cadavrul a fost s,osdin ape ebiar in area zi, si dupa incuvitnta-

rea parchetului inmormtntat.Foe. In comuna Purcarent, judetul Muscel,focul a consumat o casa a locuitorulut Taube

N. Chirea. Toste banuelile cad asupra veeinilorsal, Chirita Tudor si Constantin N. Preda, carisr ti pus foe din razbuuare.

DIN STREINATATE

Memorie rari. Intr'un orases. Sondrio,linge Milan, traeste un profesor de gintuasiucare are o memorie in adevar rara si de invi-diat:

Acum cite -va zile el a facut o prinsoare euun amic al lut, ca va recita ne din afara in-treaga =Comedia divinad a lui Dante, t'ara saface o greseala.

0 noapte tutreaga, pina a doua zi la orele2, a declamat neintrerupt In fhta unul hume-ros pobl c care 'I urmarea eu aviditate, uitin-du-se coti pe corte.Pe de o parte de soma, pe de alta de acest

fenomen rar, tot!, se zite, ramasesera eu Bu-rile cascate la profesor..11111.

Franta4i('ilitorta ImpAratulul Germanie) laPetersburg

Paris, 30 Julie.Vorbind de toaslurile cetor doua Iin-

pärafi la Petersburg, Le Temps zi,;e c4odatä cu po!i'e f ei de Curie ;ti elocin f elde gala s'a facut gi diplomatie conser-vatoare. Ambii Suveranl aü [dent eu-noscut popoarelor for §i Europei cdnu s'a produs niel o schimbare inlume.

ln aceastá vizitet nu se poate vedeade cit clout Suverani de bund voinfä,peintre mules alte sapete incoronate, ¢iça §ti ele, amici al pet ii.

»':esta este i lut;rul la care se a,y-teaptd syi pub'icul inteligent, si e bineça evenimentul a rdspuns ara de re-pede ,gi pe deplin la a ds'ptarea sa.

Depe§ile de azi3ervicinl Agentieìi Rumble

Mohilew, 30 Iulie.Un incendia mare a isbucnit in orasul

Mstislawl ; 200 de case ad fost dlstruse.Aix - les - Bains, 30 Iulie.

D. Felix Faure a asistat la un banchetoferit de municipalitate, apol a plecat laParis.

Constantinopol, 30 Iulie.Ieri dimineata a fost o Intrunire a arnba-

sadorilor. Dupa amiazi s'a tinut o conferiu%In priviuta paces.

Constantinopol, 30 lulie.Primii dragomans al ambasadetor aü salu-

tat de Printul Bulgariel In numele anibasa-dorilor.

D. Stoilow a avut eri o Intrevedere lungaeu marele vizir.

Priutul Ferdinand a facut ail o vizita ex-

EPOCA 8

arehulul bulgar si d -lui Markow agent di-plomatie al Btllgariel. A depus cartes sa latoti ambasadorii.

Prin f ul Bulgariei n'a purtat uniformade maresal turc de cit in interiorul de laIldiz Kiosk. Meine dupa amiazi pleacä.

Paris, 30 lotie.Meine dimineatá vor fi expulzati mal mut£

anari histl spanioli.Matin crede ça netntelegerile dintre prin-

tul Henri d'Orleans si ofiter i italiens se vorregula fars duel.

Constantinopol, 30 Iulie.Vizita Printulul Ferdinand a avut Inc

dupìí o invitatie a Sultanulul repetatá demnl multe ori, de cit -va timp deja, sipentru a impedica de a pune in execu-tare un ocre -tare plan.

Printul ar fl filent sit depindñ vizita sade indeplinirPa unor profesiunl ce il s'aitficut mal nainte.

Constantinopol, 30 Iulie.Ziarul Ikdam serie : Svonul care cir-

cula cd Printul Ferdinand a sosit laConstantinopol pentru afae.ert politiceeste fal,q, Fiind deja la Roma, Prin-f ul Bulgariet a manifestat dormía de apresenta Sultanuut asigurarea devotarnenlutul 8á4. Nu e de mnirat ca nivtepersoane puse, sub suzeranitatea oto-mana, viziteazd din cind in and Cons-

tantinopol, dupa cura a fácut -o PrinfulFfrdinand, pentru a vorbi de afacerileBulgarie£ ,Fi ale Rumelief.

Viena, 30 Iulie.Regele Serbiel a plecat la Carlsbad.

Paris, 30 Iulie.D. Darlan a distribuit 20 dP medalis de

aur si 6 de argint, trimise de Tara' Prese-dintelul Repubiicel pentiu a fi remise sca-patarilor de la bezant de cantate. D. Dar-lan a pronnntat un diseurs reamintlrrd sim-patiile ce '[arul a dovedit Frantiel, eu oca-zia catastrufei de la 4 Mai.

Haga, 30 Iunie.15 persoane scotlnd strigete anarchiste

In fata legatiunet Spauiole ate fost arestati.Paris, 30 Iulie.

D. Félix Faure s'a Intoars din calatoriasa ln Sud -est.

ULTIME INFORMATIUNISe asilgurä cndesbinä-

rile din sînttl partidulttl liberal,d. Dim. A. Sturdza, pretiedittteleconsilinlui, ar fi hotärît sa se re-traga, la toantni, in viata pri-vata.

Acest sgomot cirvulä eu multiiusiytentä printre multi din frun-ta$il colectivilti.

D. Nicolas de Fonton, ministrul Ru-siel in capitala, a plecat eri ín streinA-tate, in virtutea unul concedia de douAluna.

In timpul lipsel d-lui de Fonton, afa-cerile legatiunel imperiale vor fi giratede d. Ah-xandru Somov, primul secre-tar al leKatiunel.

Se crede CA d. de Fonton nu va malveni In tara de cit pentru a presentascriorile sale de rechemare ; se asi-gllrA ca domnia-sa fi chemat in capulunel alte legatiuni, probabil la Copen-haga.

Zilele acestea se va face o miscareprintre ingineril sefi de judete.

Asti -seará d -nil D. Sturdza, I. Brä-tianu si Al. Djuvara pleacä la Galatipentru a tala parte miine Vinerl la inau-gurarea digulul soselel Bratesulul.

De la Galati ministril se vor intoarcedirect la Sinaia, pentru a petrece pinala fruntaril pe MM. LL. Regele si Re-gina.

In orma unui studio prezintat de di-vizia agricola, ministrul domeniilor a ho-tarit ridicarea unes härli agronomice, deentre corpul inginerilor de mine, avindbaca natura mineralogica f composifiuneachimici a terenurilor, precum fi ciemen-tele cari determinai produsul net la hectar.

Corpul inginerilor de mine. cu ocaziacautürii mineralelor industriale de prinfard, cauta in acelavi timp ,si mineraleu'ile agricultures ; va culege probe de pä-minturi, le va analiza ,vi va raporta re-zultatele.

In aceasta cestiune ministerul a dut ins-truc f iuni amdnun f ite inginerilor de mine.

Ni se serie din Galati cA primarululC. PlesnilA 'I s'a acordat un concedilïde 20 de zile.Prefectul GorilA lipseste, PlesnilA pleacA,

bravo administratie.

La Focsanl, in toc sä scada tifosul,din contra creste.

Pe ziva pe 28 c. aveam 21 bolnavlde o vteme IndelungatA, far pe ziva de29, cu una ma! mult.

Main cA d. Ghesof, ministru de fi-nante al Bulgariei, care se afta inca inCapitula, va demisiona in curind si seva stabili definitiv in Bucuresti ca sacontinue afacerile easel EvloghieGheor-ghieff.

I. P. S. Sa Mitropolitul Primat lositGheorghian va fi primat miine in audi-enta de cAtre M. S. Regele.

Cite-va zile dupa plecarea MM. LL.In stráinatate, I. P. S. Ghenadie, fostal Ungro-Vlahiei, se va stabili pentru olunA la Sinaia.

Din Vieraa se telegrafiaz4, cd MM.LL. Regele vi Regina Romf nie£ vor vi-zita pe Impcliratul Prantz lose f si inprimele zile ale lunee viitoare la Buda-pesta.

In acela$ timp se va alla la Buda -pesta, ca oaspete al Imparatulul Frantzlose f, vi Impáratul Wilhelm al Germa-niel.

D. Papinia, ministru plenipotentiar altarif la Belgrad, va intimpina Lulli peMM. LL. Regele si Regina la Budapesta

le va insoti pina la Viena.D. Papinie va referi M. Sale Regelui

asupra prNgfitirilor ce se proiecteaza laBelgrad pentru recepttunea Suveranilorromini.

Directorul general al serviciulul sa-nitar a adresat medicilor judetelor citeo circulará prin care le atrage atentiaasupra esentelor ce se vind de unii ne-gustorl ambulanti, de obiceiü prin sate,la circiumi.

In circulará, directorul se punge cAmedicil nu dati mal multa atentiune vi-zitelor prin circiumi si fabric! de apügazoasá.

Dava aceasta s'ar face cu mal multaingrijire, s'ar descoperi nu nuoral esentenepermise in alcooluri, dar chier colorioträvitoare ri zaharina.

Se punge d. Felix, dar cu atita -i mul-tumit ?

D. Rosolino Orlando a fost numit con-sul onorar al tarit la Livorno in locald -lui G. Pierni, care a incetat din viata.

Mal multi proprietarI si agricultor£din pl-lsa Oltetu, judetul R. Vilcea, aïereclamat telegrafie ministerulul de in-terne si d-luI Dr. Felix, cA desi febraaftoasA bintue eu furie printre vitele dinplasä, totusi bilciul anual de la GrAdis-tea, care urmeazä sá se tina la 6 Au-gust, nu s'a interzis, ceea ce e un pe-ricol mare.

Bilciut nu este inca oprit, de ocre -cearendasul lui este subprefectul plAsii,d. C. C. Plesoianu.

Corespondentul nostru din Craiovane adreseaza azt o telegrama (Nr. 1551)prin care ne roagá sa relevám faptutcd mal multe ziare din Bucure,gtl aftreprodus, fard a indica 8orgintea, amá-nuntele vi unele scrisorl din corespon-den f a trimisd Epocel asupra sinucide-rel tinárulul ,S'erban Cantacuzino.

La Radäut!, in Bucovina, se va des-aide cu incepere de la 1 Octombrie, oscoalA de agricultura romineascA, ce seva infiinta din budgetul Statulul.

Un fel de fat§ In acte publiceCorespondentul nostru din Botosani ne a

vorbit despre niste potlogaril savirsite deinginerul acelui judet, Daus.

Reproducem aci amanunte complecte Inaceastä chestie pe care le gesim in ziarulSteagul din localitate.

Indivitut Constantin Pricop, rindas in ogradadlul inginer D.lus, si cantonist in acelasi timp,era trecut in statele personaluluf serviciulultechnic in diferite felurt, nu dupa norma sta-bilita, ci dupa cum convenea inginerului sef.

Iata ce s'a constatai prin procesul- verbal No.3983 din Iunie a. c., dresat In arma declara-tiet sub -serisa de individui in chestie inregis-tratA la No. 3984.

Pe lunile Noembre si Decembre 1895 indivi-dul Constantin Pricop e trecut in state ca can -tonist pe finis StrahotinMihälugens si iscalitde scriitorui acelul oficiO, pe cind ConstantinPricop stie sa serie.

Nu pules oruul sa fie si pe linfe si In ogradad -lui Dais in ace as timp. In statele pe ani]1896 aeelat individ este trecut, pe calea Mr-läü- Dolhasca ,i iscalit in state pro panere dedeget (!), cind Prie p stie sa iscaleasca.

In statele din 1897.... acelasT liter.Iata acum declaratia individiliul Pricop, luata

In ziva de 30 [unie a. c.:Ma numesc Constantin Pricop, in etate de

.23 ant, lucuitor din BotolanT, desp. IV maha-alaua Durninica mare. Sunt in servisti la d.einginer Daue ca rindag 'in ogradä de vre-oadoni ani. Primese leafs de eantonist. La nia.nn canton n'am foste.

Subscrisa de Constantin Pricop, nu prin pu-nere de deget, ci eu mina lui proprie.

Cum se chtania asta ?Sa se stie o repetam se constata aceasta

din procesul - verbal No. 3983 dia 60 Iunie a. c.si din declaratia individului Pricop, inregistraläla No. 3984.

Este un fats in acte publics ?Cey in drept sä judeee si eel datori sa faca

se lneeteze asemenea procedeuri, sa 'si facad toria.

Alta.Prin raportul No. 4054 se mal constata ca

cantar' 11 1. Ciohotorul de pe linfa Boto,ani-tetanestl si Gli. Holospinca de pe talea Bu-

tosant Radauti, ah fast Juatt de pe la posturilefor si adusi in ograda d -sale, spre a 'i cosi fi-nul ei lucra gradina.

Intr'o alta ordne de idei, iala amanunte pre-cise asupra titlulul dlu% inginer Dais:

Cu ordinul No. 82l din 20 Ianuarie 1896, mi-nisterul lucrarilor public') cere a't se comunicaun tabloü de inginerit si conductoril cari figu-reaza eu grad to corpul technic al judetului.Prefectura, eu raportul No. 1244, cere a i se comunita ce titie sat] grad poseda Daus ingine-rul judetnlut, precum ,i in ce categorie figu-reazA. La aceasta ministerul eu ord nul No.3535 din 13 Martie 1896, raspunde :

D -nul Alfred Dam, nu figureaza eu niel ungrad In cadrele corpulul technic si niel nu segases,ste In conditinnile prevazule de art. 88 dinrogulamentul pentru apliearea leget de organi -

zare a zisulul Corp.Apol, cind cine -va se gese3ate In afar! condi-

tiunl, clod se eheltueste Intr un ast -fel de halbani. judetuliiT, cind... etc.

Cant 'i d -le prefect ?Vom mal reveni, cad dupa cit se pare, seria

nu e inca ahrgila,

Intre Vointa" §i Drapelul"Vointa NationalA nu a publicat nict

pind azt faimosul ráspun8, promisDrapelulul, eu privire la atacurile scrisede acest ziar contra minorulul lonel8rátianu, cunoscutul fiü al operilor ta-Mut set.

Se tie cá Vointa anunfase ce va pu-blica raspunsul el care trebuia sd do-vecfeasea absoluta incapacitate, ca mi-nistru al lucrdrilor publica a d-lut Em.Porumharu, presupu:z autor al atacuri-lor din Drapelul, indate dupa Intoarce-rea in fard a copilutul lonel de laRcätätoria de pläcere» ce a fácu.tin Olanda vi la Bruxelles.

Putem da ozi amanunte precise asti-pra raRgindirel Vointel.

Afirmátn ca d. Em. Porumbaru,temindu-se de destäinuirile Voin-te1 arupra aetivitatel sale la M1ninisterullucrarilor publiee, s'a gräbit a co-munica d-lui Ionel Brätianu, inaceer+lï' zi chiarim care acesta s'aintors in tara, eä nu d-sa esteautorul articolelor dia Drapelul ;

mat mull, d. Porumbaru a adáo-gat eä desaprobi artieolele dínDrapelul ,Fi prin urmare a solir+itott re-ciprocitate, rugindu-se ca Vointa sá numal publice arti olul anuntat.

Fa f e eu atitudinea umilita a d-lutEm. Porumbaru, c,opilul Ionel s'a ara-tat generos ,si a oprit orl-ce ráspunspyin Voinfa.

Congresul medical din MoscovaMilne sears, eu acceleratul de Iasi, vor

pleca din Bucuresti niai multi doctori simagistrati, la congresul international demedicine din Moscova.

Printre acel cari vor pleca putem cita ped nil doctor! Severeanu, Thomescu, Malda-rescu, Racoviceanu- Pitestl si Petrini -Paulen familiile tor, apol doctoril Andronescu,Ettingher, AnglielescuBuzaü, medicul vete-minar Oceanu, tarmacistul B°tudus, SpiridonStateicu, procuror general, Sarateanu, primprocuror, Maimarolu, advocat, etc.

Et se vor intilni la Iasi eu d -nil doctor£Puseariü, Zamfirescu, farmacistul Konya,etc. si impreunA vor continua drumul.

* **

Cougresistii rombi se vor opri o zi laKiew ea sA vaza monumentele bisericestldin localitate, precum si celebrele muzeereligioase.

Marti dupa amiazi la orale 4 vor sosila Moscova, unde li se va face o primiresolemna de entre comitetul organizator alcongresulul.

La Intoarcere, coagresistil romtot se voropri cite doua si tree zile la Nisui Novgo-rod, Charcov si Odessa.

Numarul congresistilor rornint va fi depeste 100.

Chestiunea Apei

Primaria Capitalel a primit alaltá-erl o adresá de la ministerul de in-terne, semnatá de d. M. Ferechide, princare i se fare cunoscut cel ministerulnu aproba rotul con8tliuluirelate, la incheierea uniticontract eu d. inginer ElleRada pentru farerea proectulul de-finitiv vi supravegherea lucrárilor dealimentare a orasulul cu ape sub -te-rane, ca find contrar leget comptabili-ta f et generale a Statino£.

Ministerul det a infelege priinárielce urmeazá 84 se fina lii ita f ie.

Pina atuncl d. Gh. Bursan, loco -fii-torul de primar, care nu are ni,,dI votauser competenfa de a rezolva chestiuntanal £nsemnate, sta foarte perplex infata acestel adrese precum vi a avizu-lui consiliu'ut sanitar superior desprecare am vorbit alta data ; nu are nielcet pufin putinfa de a imparfi ráspun-dere,z 'i greutatea sartine£ ci' colegiesal din consiliú, eacl nu -1 este permissa -1 convoace pina la intoarcerea pri-marulut, adita pina fn Septembre.

In timpul atesta chestiunea alimen-tárei orasulul cu apa potabile sta balta,precum stá balta la Bâcu apa de Dim-bovifa, care, eu toate an hetele omnide-legatulul consilier Melisianu, refuzásistematic de a veni in Bucurevti incantitatea necesard, fard intreruperl icu presiunea cerutl.

In tirgusorul rominesc Fáget din Ba-nat, s'a infiintat o societate comerciabaromineascá cu un capital pe actiuni de30,000 florinl.

AceastA societate, numitá (Gloria»,are de scop a inletni pe toti tinerii ro-Inini, cari doresc sa facA vr'un comert.

Farmacia ANDREI CRUCEANUDin Tirgn- Neamtu

Sub- semnatul am onoare a iustiinta pe onor.Public, care este hotarit a visita, in timpul ve-re£ orasul Tg. Neamtn, renumitele bai de laOglinzi ,oar splendidele lueur! de vara din lin-prejurimite orasulul Tg. -Nearn u, ca din luna¡annerie a e. aut lust to posesie farmacia dinacest ora, si ca n'am cute munta nisi ban!pentru a o ridica la nivelul firmaciilor celormal moderne, îizestrind'o tot o ata in belsugeu din tonte necesare, aducli d pe linge un de-poeit mare de droguerie. preparate stroias, ar-li ole de cauciuc, sapunerie, parfumerie, eau docologne, etc., etc., ife un mare deposit de apeminerale din tara si streinatate direct dela surse.

Ast -fel ea cunt in posibilitate de a servi peonorabili! visitatori. cu din toate ce se atingede bransa mea de farmacist. ce stima,

Andrei Cruceanu.

DIN ORIENTDepefile sosite azt in privin fa tratá-

rilor de pace dintre Grecia ,yi Turciaarate cet aceasta cestiune a intrat in-tr'o fazá nona.

Puterile aú propus Grecia sa deaun acont de un milion de lire Turcieipentru a inlesni acesteiamijloacele de aevacua Tesalia.

Grecia a ráspuns cal n'are parale ficet niel nu va avea pina nu va fi au-torizatá sa trateze direct cu creditori£el din stráinatate.

Prin urmare chestia creditorilor Gre-ciel se pune hotar£t vi pe fata in dis-cu fie.

Pe de allá parte presa turcease4 dinConstantinopol a inceput sel publica a-tacurl violente contra Angliet. Acestfapt este foarte semnificativ vi el intro-duci o noua complicaf ie in atit de tnultcomplicatul Orient.

Tata depevile :Londra, 30 Iulie.

Se anuntä (l in Atena ziarulul«Times» cä paterile ail comnni-cat (retie!!, eä Turcia n'are mij-loace actualmente de a retragetrupele sale din Tesalia, dar cäva ordona ineeperea rechemärittor, indattt clupä plata moat uni-lion de lire de catre Grecia, caprim acompt al indemnitäti1 deräsboiit.

(recia a ráspuns eä nu posteobtine ban', de eft fäcind un im-pruanut in streinatate, cesa ce -1este eu neputintä cil Limp n'areautorisatia de a negocia directem bondolderii.

Constantinopol, 30 lulie.In cereurile diplomatice se ob-

servó atacurile presel_turceiti incontra Engliterel.

Constantinopol, 30 Iunie.Asti noapte s'a gisit pe toate

edißciile ministeriale, afi §e cerîndschimbarea regimuluï actual.

Constantinopol, 30 Iulie.Ministrul afacerilor streine, la con

ferinfa ce s'a finut ieri la Tophane, apropus un compromis privitor la mo-datitatea evacuare£ Tesaliel. Ambasa-doril a4 referat aceasta propunere gu-vernelor tor.

Viitoarea conferinfá la Tophane seva fine miine sait Simbátá.

1SPECTACOLETheatru Lieblich (Jignitza) Viner! 1 Au-

gust se va juta pent u a 5 -a oars senz +tionalapiesa Ocolul Pämintulu! in 80 de ai.'e de JulesVerne si d'Eani, eu coucursul artistulut germai'Eduard Kula, lauriat al teatrul ut din Berlin.

Dr. A. GoldenbergChirurg- dentist

de la scoala de chirurgie dentara din Paris23, Strada Doamnei, 23

Cureta dintit de pi.,trit intarindu -1 si aducin-du-1 pentru tot -d'a una la coloarea for naturala.

Scoute dintit stricati fard nid o durere, ast -felca bolnavul ramine surprins cind 1gt vede ma-seaua scoasa,

Plombeaza dintii coi mal stricati eu plombecari tin chier 10 -010 an!.

Face denture in sur si cauciuc eu cari pacientiipot vorbi si mince chier din prima zi

Liuisteste cele mai oribile durera de dint!,a'l scoate.Consultatif de la 8 -11 a. m. ci 2 -5 p. m.

Institutul Eniu BälteanuStr. Vîntulul, No. 6. Bucuresti

Autorisat de onor. Minister eu ordinal No.3811:0334 din 4 Iunie 1897.

Acest institut coprinde: curs primar, licouclasic si real eu 7 clase, preparatiunl de baca-

laureat, etc.Se primese elevi interni, extern! si semi- intern!.Cince minute depArtare de liesele: Mate! Ba-

sarab, Mihal Bravul, gimnasitil *iucai si s. oalelede comert. Inscrierile se lnrep la 1 Aegleit, laori -ce ora. Prospecte se trimit la cerera. Prepa-ratiunile de corigentä ineep ta 15 August,

Director, DEM. D. POPESCIIProfesor, Ilcentiat in itlologle.

Dr. Georges Diamandy(din Breiila)

Prime§te ConsultatiuniViena X. Hebragasse, 12.

dela 1 Noembrie viitor, I. Kärntnerstrasse b

Bälle BäItätetT1) Reille Minerale calde cloro -ro-

dice, Iodnrate r1t bromnrate, analnageeu apele : Kreutznaeh. Hamburg, Debt, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lut, scrofule!, rachitismutu!, aupuratia glandelorlimphatice, abrase ree". boule de piele, maladieleoaselor, debilitatet generale, precum si In tonteboalele de femel: metrite acute si cronies, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterulul sianexelor.

2) Isvornl Cnza -Vodä. Ievoral Cuea-Vodä. apa de haut, foarte bogst in suifat desodifi analog eu apa de Karlsbad ,i Vichy. isvordin care se extrage : sarea purgativi de B41 -(4tefti, este foarte folositor in tonte boalele destomeh si anexele tubule!' digestiv, preoum : dis-pepsie, catar acut si cronic al stomahulu!, ulcerprecum ,i contra rancerulul stomahal, consti-patia opiniatra, colicele de ficat si rinichi, cirosahepato- splenica, hydropisiile si obesitatea. Tóteceste maladif se vindecA in urina unel curesistematico facutA eu apa sag sarea de Haltatestl.

3) Stabilimenlnl de Inbala(ie ill Pal -

verisatle miueralá. Noul stabilintent deInhalatie eu brad, terebentina, goaiaeol creozot,rucaliptol satt ori -ce esenta urrnata de pulve-eisatie de apa minorala; arangiat dupa sistemulReichenhall si Ischl, este foarte folositor Intonte boalele de mas. gat si mal eu scarna tobronehita. emphiseme, astma gi tuberculos4pulmonare, fiind ref ma! sigur mi,lloc de a Intro-duce sArurl in organism.

4) St'biliment de Hydroteraple euduauri ecoseze, frictiuni, impachetari, masage,executat de un masseur si o masseuse sub ai-reetiunea mea.

Stabilimentele situate Intr'un vast pare debrad, poseda camere elegant mobilate £i restau-rantul de prima ordine eu preture fixe.

Inchirierile de camera pentru intreaga lunaIunie si August, se fat eu reducere de 150/o.Sesonul incepe de la 1 Iunie st. v. pina la 1Se''tenlbrie.

Pentru ori -ce information!, ea : angajArl decamere, comenzf de sare de bal, sare purgativaa se adresa la:

Doclorul $tasssallssBeiltiit. ctrl. judeial :Team(.

8, STRADA SARINDAR,-8Prelunuirea strudel Noua

BUCURE*TII N FABRICA LUI

PAUL MILKERSe gäselte in tot timpul un

lilare asortt»ientDE

Articole de VoiagiuPlela'rie find

Porte- monaie, Porte visit. etc.SACI CU NFCESAIRE OE TOILETA

de la 40 parla la 350 le!

I. F. NIARWANBUClTRUtTI

99, Strada FONTINE', 99Atelier de Reproductiune foto - litografici

Fondat in 1883SPECIALITATE de CLISEURI IN AUTOTIPIE

Zineografle economici pentru tiareSpecial in fotografiarea de diferite ve-der£, peisage dupa natura, cládirl, etc.

Pini la format de 50 -60 om.

FABRICADE

ingräsäminte chimice din óralovRecomandt d-lor AGRICIILTORI

tot felul deSüPERFOSFgTE

pentru îngrAsarea pAmîntululInformatiun! la 1)-nu A. I. L 0 E BE L

Bucure¢ti, Str. Smirdan No. 9saa In provincie la agPntil fabricel

Dr. D. TatuesscuBorde interne ,vi iwifiliti e

86, Strada Romani", 86mirares prin sir. f:orobantilor

Consu tapunt de la 6-7 xeara

D -rut ION i%ANUFost medic secundar al Spitalelor

din Bucurestistabilit in CAmpulung dä consultati!

p liment viers,,.

Dr. N. Z`hoinescuMedie primar la Spitalul de copi!

Profesor la Facultatea de medicinas'a stabilit pe lirnpnl vere! la

Balevardul Ghika, SINAI Bulevardul Ghika

Dr. I. T. NieraMedic rotnln

KARLSBAD, Marktplatz Tempel

04'A D Ti- P.#4 -ViEAL Ti- .1Z A!i anul atesta malura a Meut ravagie inspaimintatoare. Majoritatea grinelor romtuestI aunt

atacate de aceasta ciuperra uricivase. Ar trebui sA desperAm de viitorul agriculture! noastre, dadaniel de aeunt !nainte ea n'ar putes fi ferita de emesstA calamitate. Din fericire inca, agricultori!nostri, in sehimbul une! cheltuell foarte neinsemnete, pot aves la indeintuit cel mai sigur fi maineintrecut leac impotriva mälurei (täc,unelus) la grane. Acest leac este fara inani a:

Salamura de murat seniin f ele de griú, marca ,, FL O If d C 4"preparata de d. beau Pefia, font ve. -hita preparatsr chirnist la t boratorul de chimbe al scoale!militrre din Craiova. Analizatä <i recomandatä de Institutul de chimie universitar, ci' certificata£No. 1296, din 21 August 1895, eliberat de eninentul chimist Dr. A. BERNA-RO.

Probatä cu cel-ma! mare suecas in toatá tara, dupa coin se constata cu prisas din numeroaaelecertificate ;ri snisori de multunire, Liberate de ere sai mari proprietari de mo,il si arendaet din tara.

Salamura de seminte, marca F1,1)KI(7A", ajncli cretterea li deavoltarea bobalal, ti dia -truge Cu desavïr ire germenele mutarsi (tìiciunelui).Salamnra de seminte, marca FLURIU%a, se viudo in pachete de aprox. 420 gr.. et púrta

pe eticheta marca de t'abric.A: FL11RII)4 ». cit sl seaunatura preparatorulul, d Loan retint.lin pachet ajunge pentru 2 pogoane. Tres pachete ajung pentru 2 falci (Moldo va).Modul de intebntn(are, care e cit se poate de simplu, este tiplírit pe fte -cara pachet.1 :a toate preparatele excelente, salamura de semuiute, marca «FLORiCA 's! -a gasit imitatori

de care agricultoril stint rugata sa se fereasea. Pentru a inlatura ore-ce paeitlealA, sa se observebine ea pachetele sa poarte atit marca de fabrica FLORICA, cit semna tura preparatorulul, dloan Pefca. Reproducen. pentru a convinge si pe cet mai potin literez tort, urinaturul certificat al mulla din ccl mal marl agricu tort din tara :

Seinätriud sämiitFa murali cu salaniura marca FLORICA", am eonstatat olí grial mea.n'a flent absolut malar, ou toate cl timoni anal acestaafust rece i ploios. Mafuesirie melepentru acest ¡eue minunat contra täciunelui.. (a) S. Ilstravopol.

Arendatul moa.i .1agarrea, dumeniul Coruan.l, Do{jw.Salantura de sentiu(e. marca ,orzonIüA ,,, sa gä,s gte ele vin are pe la diferite ma-gasine de manufncturä, coloniale gi deposite de anagnai agricole din ,rd i la grinar4.

Depozitul general- pentru iiomluia, este la d -oil Th. D. Dlaultreseu dc Petrino, Craiova.

101100fff10eea

sss

ÉSTE CEa

fAl/VOUA

IN VENTIUNE

Sl S /NGURUL i

PRÄPARAT

NENTRECIITPENTRU

CONSERVAREA$

OINfILORDE VÊNZARE LATUATE FARIAACIILE.

DROGUERIILE SI NIADASLNELE DIN

TARA 91 MN 'MATA LUTAEA

SOCIÉTÉ DE PRODUITS HYGIÉNIQUES

STAPLER & C°VIENNE: PARIS:

XVIII, GENTIGASSE 27 RUE DUTEMP LE 197

DEPOULGENERALPENTRUROMANiA :: CH. LAZAROVITS BUCU RESTIsasmems.se..seeseesseseee $

a

; SE VA FERITI

DE IMITATIUMI

NEFOLOSI-

i RARE!

4 EPOCA

FOITA ZIARULUI (EPOCA>,

15

DIAXIME-RUDE

Victima mînástireT

O sa nia rog cerulul, maica, zise Her-mina.

Domnisoars, relufi superioara, pentruea cerul sa asculte de rughe d -tale, trebuesa fil curata la cuget.

Spovedania pe cure trebuia s'o facideja de mutt, o vet face azi.

Hermina tacea.Nu vorbes :: ventru peretl, ci pentru

d -ta domnisoara. Voiü sa fia ascultata. Ras -punde.

Permite-mi sfi'ml aleg eri ziva spove-danii.

Si eri, cer...Se auzi o hatatura In usa.

Intra zise superioare.Capelanul infra. Era un orn tlnpr, eu

figura vie si inteligeuta, vesela cu toate cfifruntea era potin iucretita.

Si el avea povestea lui : un scandal fa-,miner i1 tamise sa fuga de acast, sa para -seasca Facultatea de drept, unde urina, sisa se internase intr'un seminar.

Domnule Abate zise en glas tareSaint- Athanase domnisoara de Croisytrebue sa se presinte azi inaintea tribuna-lutin ispfisirit.

Cind o putetl primi ?

Abatele Langel se tata la Hermina tua-

inte de a raspunde.Vol fi la dispozitia domnisoaret de

Croisy Indata ce o sa faca examenul deconsc ii n ta.

At auzit donulisoars ? Zise superioara.Atunci domnule abate, zise Hermina,

ma voiü presenta cind o sa fili gata.Pina peste deus ceasurt cred ca o sa

fil gata, zise superioara. Nu e asa ?Abatele Langel raspunse in local el :

Sa lisanl domnisoarel de Croisy tim-pul necesar. Pina atunci o sa ne ruganlpentru dtnsa.

Dar, domnule Abate, tosta lumea segrijeste Dominica viitoare. Ce o sa se zitadai( va lipsi domnipara.

Dunulezeü e bun : daca a gresit o sa-1ierte.

Daca a reintrat la minastire apol desigur ca are Incredere in Dunulezeü. Alt -feln'ar fi revenit.

De sigur ca tea atins atila indulgente.Date dar si arata lu timpul cel niai seurtposibil ca nu est: niel ingrata, niel vinovati.

Hermine eli si strsbatlnd gradina si co-ridoarele a,jnnse In odoaie la diosa. Acolototul se revolts in ea, singele 11 se urca incap, si ea cszu pe canapea.

Fu Quoniam acea care o destepta, miratafiind ca domnisoara de Croisy nu veuise lamasa.

Dolìlnisoara de Fayolles afit de la Saint-Athanase ceea ce s'a Ynttnlplat si vorbichier cu capelanul.

Intr'o dimineats domnisoara Aurelia deFaiolles intra in odaia Hermine'.

Hermina, zise ea, te vsd cs suferl.Fil sigurs ca ln äst moment nu vorbesc decit diutr'un instinct de simpatie pe care o

am catre Dumneata : De ce nu cheml peabatele Langel ?

Abatele Langel ma asteapts. E avisuld -lui director pe care trebue ca sa -1 res -pect mal lutti de toate, o stil ?

Ah, d -loara de Croisy, striga Amelia,tufi Invinovatesc In fie -care zi ca ant Inaltatdin un suflet catre Dumnezeri.

Si eli indatä pentru a se duce sa se a-.runce lo picioarele superioarel.

D -soarS zise cu un aer gray Saint -At-tarisse.

'Ml -e frica cfi duhul rAü a intrat ln ea.Ochil lor se Intilnirfi, insa se intelesers

asa de bine ca 11 Ifisarf Indata jos.Maica, mi -e frica cfi aceasta vine din

neglijenta mea.Sculati -vai, d -loara si sperati inca. Nu

cred cd providenta sa ne paraseasca.Amelia eli alergind catre Abate.

Domnule Abate, zise ea, alearga catreasta d -loara si salveaz -u cit riai e vremea.

Crede d- loara, zise atesta : Nu se for-teazfi un sutlet ca acel al d- soarel de Croisy.

El trebue sa se descli zfi singur.Dar deed nu se deschide d -le Abate ?

Daca Intr'adevar, duhul rati a intratIn el, apol sutletul se deschide cind niel nute gindestl la une ca asía si vaiata (acepe.

Atnnet fie ! zise Amelia. }termina primivisita d -rulut minfistiril.

Vi -e din ostenealfi mare, zise el.D -loara are nevoe de odihna.Ziaa poate sa faca plimbart in grädinà ;

iar noaptea sa se odihneasca.Adevdrul era eS Hermina suferea. In fini -

pul boalel sale ist amintea de d -loara deVilly. Cite o data se gindea :

Poate mal e o raza de speranta pentrumine

Intr'o zi Amelia iutrd eu doua scrisorl inmina.

lata ce am prilnit zise ea.Ilermina desfacu plient si citi fari a

tracta Irisa pe obrazu 1 vre -o emotiune :(Donna" de Villy are onoarea sa va fica

cunoscut casatoria fiicel sale Alisa eu d -nulEmmanuel d'Argonges».

Aci insA adauga cu surzitnd :De ce n'a adaugat : «nepotul sfili ».

Fie- careia diRtre noi i este fixat desti-nul. Alisa n'a fient mofturl.

Si eli as fi acceptat fAra mofturl.'Lise domnisoara de Croisy.Dar mai bine, drags d -soard de Fayolle,

dute -In C' pela si te roaga pentru mine.Si in urina, despdrtindu-se de aspra -t

profesoara, care tot timpul o malmise, careera izvorul celor mai multe alte el uenoro-eirl, sa pierdu prin gradinile nitnsstiret,ratScind toata ziva, nAueS, ne stiind ce safata.

1st amiuti trecutul, plin de speranta, cind,copila inca, era alintata, de pariutit, ei, iubitade tata, adorata de o marna blinda.

Dar soarta fu nemiloasa pentru diosa.Frageds inca Ili pierdu pe tata' sari.Si pentru a nu ti corvoada unel vAduve

dezolate, care dorea sa-t dea o educatie a-leasa, accepta sa intre in niinastire.

Dar val ! In ziva cind lus aceasta 'rota-rire Ist subscrise singurs ostoda de múrte.

Caci tot izvorul durerilor sale, fu minas -tirea, unde sultetul el se otrsvise de tint-purin.

Ah ! Cum ar fi durit sa fie si ea fericitd,maritata dupa Emanuel, iubitul, sa traiascsin lume, ça toits lumea.

Dar la numele lui Emanuel fiori ü trecursprin tot corpul ; Ili aminti cu durere degresala ce comisese de a -t fi cedat. Si voisA -I biesteme.

Sentimental inimel sale nobile el inter-zise aceasta si farti voie il veni pe buze.

Sa fie fericiti, Alisa eu EmanuellIst plecA capul Ll fierbiutat pe o piatra

rece. Cúzu pe gindurl.VazU atunci cura i,si perduse, tineretea,

patata de nu IndrAsnea sa se spovedeaseA.

Se avinta Cu Iniutea spre viitor si vazu can'o astepta de cit zidurile !cet ale minAsti-ret. tracaseriile superioarelor.

Ce-i mal trebbia asa viata, mimai cu nortnegri, ca snfletul ei.

Sóarele Is1 aruuca primile razele orbi-toare prin fruuzis.

Undele riulut care desparea gradina indoua jutnstAti legale , sclipeaií refiectindrazele.

!termina privi lung in ripa.Si din noü Ist :unirti de Emanuel si de

(arnica" ei Alisa.Ah 1 zise ea, cu un gest furios, eü ma

pierd in asemenea glndurl dureroase lipsitade speranta ameniutaü de un pustiü si elpetrec fericiti utwl in bratele celui alt !

Nu ! nu va fi asa si se aruncA in vtrtejuriulul, jar valurile se grabirA si 'nghita fintaaceasta ce a cunoscut mimai durerea siplinsul.

D r, d-rA Hermina, se auzi un glasdesnadajduit.

Era al (puoniei, care tonnai venise s'ociterne la dejan, si care sosi tocmat in mo-mentul fatal.

Ali ! Isuse, striga cocosata amica ad-ret Croisy si cAzu lesinata pe tarmairiulul.

Inir'un tirziü fu dus ;a capela minfisti-rei un cadavrusi un trup nesinititor.

SFIRSIT

Directiunea Epitropiel SpitalululBî4RLAD Sj ELENA BELDIMAN"

In ttïíntareLa 15 August a. c., ora 2 p. m. (al III -a

termen) se va tine licitMtie publica orala,in camera si inaintea Epitropiel acestulspital, pentru uu period de 5 ani, tue -pator la 1 Aprilie 1898, a urrnätoarelntproprietfitT rurale ale spitalulul, situatiin acest ,lude:.

a) Mosia Ciocani, din comuna Ciocael,plasa Corod - Pereschiv. Ga antia provizorie 4.500 lei,

b) Mosia- Raia, din comuna Murgenl,pl. Tirgu. Garantii provizorie 3,000 lei. Senoteaza cd in conditiunile speciale pentruarendarea arestel mosti s'an adaos urma-toarele : Viile paraginite se vor distruge,iar locul se va intrebuinta la seminatura.Moara fiind deteriorata, materialul se vavinde in folosul Epitropiel, si

e) Pamintul de hranä numit «Varami-zoaea» din comuna Birlad, hliza crangu.Garantie provizorie 600 lei.

Licitatia se va Linea conform art. 68 -79din logea cemptabilitatel publice.

Conditiunile generale de arendare, pro -cum si cele speciale se pot vedes in fie-care zi de lucru in cancelaria EpitropielIntre orale 9 -11 a. m.

Director, Dr. T. Cerchez.Secretar, W, Kaininski.

TsYorulpnincipesei de cononá teiania

rnlnEr,albonlca natural r/ca, ac c

du i a I

e

Representantr generali pentru Romînia

Voss & Siebenelclier7, Strada General Floreiscu, 7

Tipografia EPOCA executA tot f'elui de lucrAri atingätoare de aceastA artA, en tea mai mare acuratetA Ii Cu preturi foarte moderate.

Promptitudinea $i exactitatua sunt devisa Tipografiel,I

es

FARRICILE UNITE ROMANEPRIMA INDUSTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDFORA VITRIOL

Lipsit de ori -ce inconveniente, atit sanitare ct sitechnice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer.

GARANTAT, PUR si FARÀ MIROS_ Tot d'o -date aducen la cunostints ca posedfim siproducen ori -ce articole, t'ara esceptiune, pentru fa-bricarea Bauturilor Gazoase si Ape Minerale.

TURNATORIE de ARMATURT de SIFOANEAparate de Debitares Berti sub presione de Acid Carbonic

Prospecte se trimit gratis si franco.AffenswallegnagENNI 11311111111111111111111.1111.1111111M

AVISIn urina groaznicel catastrofe din strada

Jean Goujon, in Paris, undo sute de per -soane, din familiile cele mal marl d iFranta, ab gasit o mearte cruda, nu pu-ter fudestul Indemne pe onor. public casa se asigure contra accidentelor corpo-rate. Aceste asigurarl cart se fat de societatea noastra «PATRIA' ofera avau-tagiul ca. In schiinbul unul premia mi-nim se asigura un capital Insemnat.

Asa de exemplu : un advocat. un patieular, ar aves de platit lei 67.50 anuapentru a ti asigurat eu let 50.000.

ormemormumiatemairommarmaSOCIETATEA

deBasalt Artificial i de Ceramita

De la CotroceníCapital social 2.50Q.000 intreg vfirsatSe aduce la cunostinta d -lor detentorl

de actiunl ale Societatel de Basalt, cacuponul de dividend No. 12 al exercitiu-lut 1896, se plateste eu incepere de Lulli7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie -care,la casa de baud Ieschek de C -ie, stradaLipseani No. 1.

J. -'44747C1011LJSTUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRIN

BUCURE4Ti. Strada Sf. DnCEL MAI MARE DEPOSIT de toate ART

TIBURI DE FONTA, DE FER SI DTUBURi de CAUCIUC $i de CAMPA pentru

POMPE pentru VIN, APA si PEROBINETE pentru APA qi ABUR, ARTICOLE de C

ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR SI LOCOMOBILE

CÚRELE de PIELE si BALATA ", MACARALE §i VIRTEJEMAIN $I IINELTE DE ORI -CE FEL

Table de fer Negre, Plnmbnite qi G:alvanisate'fable de Zinc, Otel englezese ai Bessemer

DERILOR de orl -ce fel

mitre, 3.ARTICOLE TECHNICS

E PLUMBVIN, APR, etc. etc.

TROLEULUCIUC si de AMIANTA

ATELIER PENTRU REPARATIUNi DE M.A§INTFabrica de Baiamisie de fer Ri de Alamí

Broasco api Ferñrie de constructif de ori-oe felCONSTRUCTIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.

Sectiune pentru articole de precisiune : Parti de munitil do resboiíNUMetRUL LUCRATORILOR 150.

x

r...........Fabrica UNIVIRSAL.

DE

SOBE MM,INÏ DE BUCATA RIEB I ID USURI Sistematice

FELIIVARET'E1V TILATli de AER

YenttlatÚre ,h9 T'OLPEItTaUtf de Co$ur4 eu chef

Ornamente de zincAItTICAtLI, de nlenayfia11E g;'ß'i"li 11d Sistematice

Mobile ale f :ictalén(i

Jean lilaperBUC LJRE STI

,Stä"ada CAMPINEANU, IVo. 1d.FABRICA : Calea MAN; No. 19 (statia Tramwayului Dudesti)

Se prilnesc comenzl Si reparalriunl in aceastA bianse.I . .,,,_

_STONiAC,AIECÄILOR UFINAtiO

ANEtIIE,GASTRALGIE,DIABETÄ;

DISPEPSIE,CROLEtIINASI PENTRU CALITÁTILF'

LITIN;4TE sl LA

RHUMATISME

APELE,MINERALt DE

PouGU1s$?LÉGER

SUNT RECOMANDATE

DE CATRE SoMIiATIIE

MEDICALE IN B6LELE DE

E fórle gazdsá s: placutá la bául,amestecutú sui fui, ru ori-ce bóuturti.

SINGURA APA PURGATIVAINLATURAND SURSELE UyGURESCI

GARE PRODUCEAFARA DE EFECTUL SiGUR

Si NEJIGNITOR SI O ACT!IáNE CURATI!'?ASUPRA 6RGAiELDR 80LNA!(E.A

UN PÄ6iAREL FACEACELAS EFECT CA

0 STICIÁ 1NTREAGÁ DE APÁ DE BUDA.SE GÁSESCE DE VANDARE LA TOTEFAR MACULE SI DROGUERIILE DIN TARA.

irENS3

TEIRICHBUCURE*TI0.trada, Berzei,-9.

INSTAI.ATIUNI

TELEGRAF GAZ §i APADE r

Luminä incandelce,tApentru

Graz aeria>t><I AptraTi=e de gaz

Closete de toate sistemelel SALON DE EXPOSITIE

Proecte. Biuroü do coilstrucie. Export41"0'. tttNISII

KM

CHAMPAGNE DOYEN & C REIMSRepresentant pentru Romania A. Feldmann, Bucureatt.

-_,..,,,..,.._ ..,,_.__. .,.,. ...,.............-..,............._-.-. ..._ _

BUCURESTI --- Tipografia

Baile MitraszewschiStrada IPolitieï, No. 4 11 O

Cel mai îngrijlt $i mai bunSTABILIMENT

Mal de Abur,; de Putin:t

EPOCA Strada Clemente! 3.17 BUCURE$TI

4

.

íuutii ÁÓLIÑÉR' Friedrich I1Vallnieck & Co.LI'GON

INSTALEA7. A:

42FABI,ICICAAíiIlÌDE

CUPTÓRE CIRCULAREDUPE SISTEME PROPRIE

PATENTATEPentru PRODUCTIUNEA IN MASA de

CARA 1I II» IOLANE

ECONOMIE DE COMBUSTIBIL

RANDAMENT DE MINA t I cv ABURICAT SE POATE DE MARE Peutru CARAMIIII, etc. etc.

REPRESENTANT PENTRU ROMANIA

axUNNFABRICA de MASINÌ

TURNATOItIE DE FERFURNISÉZA ea SPECIALITATE:

MAINÏPENTRU

CARAMIDARIÏSistem TH. GROKE

VAL `UI-tISIMPLE, DUBLE si TRIPLE

APARATE DE TAIATPRESE

VICTOR LUPESCIJINGINER

BUCURESTI. BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis(Ling$ ministerul Domenulor)

T IPORAfIA EPOCA" executl, tot feluxde lucr(d,li atlYigá,toare de aceast, arti.

YOUELL$I INDUSTRIALEademiei, 14 (fost Raca)

BrG,ila, Strada Regalá.

AnigiffliEBEMMENOMIWATSON d

MA$1NÏ AGRICOLEBUCURESCÍ, Strada A

Gala i, Strada Portalei.REPREENTANTI GEN

LALUER, VERNOT & Col,

PIETRE DAdevärat fzantuzesti, lucrate din

legate si foarSPECIALE PENTRU MORI

O cantitate mare in depozit din

4. .. CALI

c

ERALI AÏ FABRICEI

LA FERTÉ SOUS JOUARRE

E 1IOARA4-6 bucAtl In ciment, bine

te durabile

DE MALAI *I DE FAINAdimensiunile 36, 42 si 48 toluriTATE RECUNOSCUTA

I

Mor1

TOT FEUIL DE MA4I,I ACI?.:OOLE

NSTAL tiTIITNIDE

¡i FabricT de Spirt

d7azlaloat,ae dlur+araae yraaci,q {ad franeo.

.,w._IA

r:".

-_, ..., v.. ... .... . . . . . ...,.. . .,.. . .. ..wor ..-.+-;....MM