T 2 Analiza Echilibrului Financiar

12
TEMA 2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 2.1 Conceptul şi utilitatea bilanţului contabil Bilanţul contabil reprezintă componenta de bază a situaţiilor financiare prin care se prezintă ansamblul elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii, la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în cazul fuziunii, divizării sau încetării activităţii. Activul patrimonial cuprinde elementele concrete de avere a întreprinderii, iar datoriile şi capitalul propriu, sursele de procurare ale averii. Elementele de activ se ordonează în bilanţul contabil după natură şi lichiditate, iar datoriile şi capitalul propriu după natură şi exigibilitate. Structura bilanţului contabil potrivit Ordinului 3055 din 2009 este sub formă de bilanţ vertical sub formă de listă, care ordonează structurile patrimoniale în active, datorii şi capital propriu, pentru scoaterea în evidenţă a situaţiei nete (SN) sau poziţiei financiare nete, conform relaţiei: SN = ACTIVE – DATORII TOTALE (2. 1)

description

ae

Transcript of T 2 Analiza Echilibrului Financiar

Tema 2

Analiza echilibrului financiar2.1 Conceptul i utilitatea bilanului contabil

Bilanul contabil reprezint componenta de baz a situaiilor financiare prin care se prezint ansamblul elementelor de activ, datorii i capitaluri proprii, la sfritul exerciiului financiar, precum i n cazul fuziunii, divizrii sau ncetrii activitii.

Activul patrimonial cuprinde elementele concrete de avere a ntreprinderii, iar datoriile i capitalul propriu, sursele de procurare ale averii. Elementele de activ se ordoneaz n bilanul contabil dup natur i lichiditate, iar datoriile i capitalul propriu dup natur i exigibilitate.

Structura bilanului contabil potrivit Ordinului 3055 din 2009 este sub form de bilan vertical sub form de list, care ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii i capital propriu, pentru scoaterea n eviden a situaiei nete (SN) sau poziiei financiare nete, conform relaiei:SN = ACTIVE DATORII TOTALE(2.1)

n cadrul bilanului contabil sunt prezentate mai nti elementele de activ cele mai puin lichide (imobilizri necorporale, corporale i financiare), iar la sfrit activele cu lichiditate maxim (casa i conturi la bnci). Activele circulante sunt clasificate n funcie de lichiditate, i includ numerar, titluri de valoare negociabile, creane, stocuri i pli anticipate. Alte active pot fi clasificate n active circulante, sunt cele scoase la vnzare.

Elementele de pasiv sunt structurate n ordinea descresctoare a exigibilitii, prezentndu-se mai nti pasivele cu gradul cel mai mic de exigibilitate (datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an), iar la sfrit pasivele cu gradul cel mai mare de exigibilitate (capital i rezerve).

Analiza pe baza bilanului ncearc s identifice starea de echilibru (dezechilibru) existent la nivelul ntreprinderii. n cea mai simpl variant, starea de echilibru se realizeaz pe baza bilanului contabil i a informaiilor oferite de acesta. ntruct n bilanul contabil sunt elemente care nu reflect adevrata valoare a lor, cea stabilit de pia, ele trebuie reajustate, iar acele elemente care nu au legtur cu activitatea de exploatare trebuie eliminate.

Bilanul contabil poate fi prezentat schematic astfel:

BILAN CONTABILDENUMIREA ELEMENTULUISOLD LA:

nceputul exerciiului financiarSfritul exerciiului financiar

A. ACTIVE IMOBILIZATE

B. ACTIVE CIRLULANTE

C. CHELTUIELI N AVANS

D. DATORII CARE TREBUIE PLTITE NTR-0 PERIOAD MAI MIC DE UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (B + C D VENITURI N AVANS MAI MICI DE UN AN)

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A + E)

G. DATORII CARE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN

H. PROVIZIOANE

I. VENITURI N AVANS

J. CAPITAL I REZERVE

n urma retratrii elementelor din bilanul contabil, se pot obine mai multe tipuri de bilan: financiar, funcional i economic.

2.2 Bilanul financiar

Bilanul financiar constituie acel tip de bilan n care posturile sunt ordonate n funcie de lichiditate (posturile de activ), respectiv de exigibilitate (posturile de pasiv).

Obinerea bilanului financiar impune efectuarea unor corecii ale activelor i pasivelor pe baza informaiilor din anexe prin regruparea posturilor dup criteriul vechimii (mai mari sau mai mici de 1an).

Urmtoarele corelaiile trebuie urmrite prioritar n analiza financiar:

- existena unui raport optim ntre nivelul imobilizrilor i cel al activelor circulante; de regul, activele circulante sunt cele care aduc profit i cash flow pentru firm; acest raport depinde de domeniul unde i desfoar activitatea ntreprinderea analizat; exist un raport optim n industria constructoare sau metalurgic i un alt raport optim pentru o firm din comer;

- un nivel prea ridicat al stocurilor poate semnala fie o politic de aprovizionare exagerat cu materii prime, materiale, fie o existena unor mrfuri care nu au putut fi vndute;

- o pondere exagerat a creanelor poate semnala deficiene n ncasarea acestora, dar i o politic agresiv de expansiune pe pia, motiv pentru care trebuie efectuat o analiz mai profund;

- ponderea activelor de trezorerie (disponibiliti, conturi la bnci, valori mobiliare de plasament) trebuie s se situeze la niveluri reduse (n medie 3 - 5%), depirea acestor niveluri semnalnd incapacitatea identificrii unor perspective viabile de investire;

- ca principiu, trebuie s se asigure niveluri ale ponderilor capitalurilor proprii i ale celor mprumutate aproximativ egale.

n cazul bilanului financiar, analiza echilibrului financiar se realizeaz cu ajutorul indicatorilor fond de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) i trezoreria net (TN).

Fondul de rulment (FR) denumit n englez Working Capital arat echilibrul pe termen lung al firmei, prin sursele permanente (capital propriu i datorii pe termen lung) i activele imobilizate nete.FR = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung Imobilizri nete(2.2)

FR = Active circulante Datorii pe termen scurt(2.3)

Modul de calcul a fondului de rulment este prezentat n figura 2.1:ACTIVPASIV

IMOBILIZRICAPITALURI PROPRII

DATORII PE TERMEN LUNG

FOND DE RULMENT

ACTIVE CIRCULANTEFOND DE RULMENT

DATORII PE TERMEN SCURT

Figura 2.1 Fondul de rulment

Un fond de rulment pozitiv semnific o stare de echilibru financiar pe termen lung, surplusul finannd nevoile de finanare pe termen scurt ale ciclului de exploatare.

Un fond de rulment negativ evideniaz imposibilitatea acoperirii n ntregime a finanrii pe termen lung. De regul, ntreprinderile cu cicluri lungi de producie, ar trebui s nregistreze un fond de rulment pozitiv semnificativ, iar cele cu cicluri relativ scurte pot accepta valori mai reduse ale fondului de rulment. Pentru firmele care funcioneaz n domeniul comerului en detail, n condiiile n care firmele mari permit plata mrfurilor dup o anumit perioad, se poate funciona i cu fond de rulment negativ.

Nevoia de fond de rulment (NFR) evideniaz raportul care trebuie s existe ntre nevoile de finanare aferente ciclului de exploatare i resursele disponibile n acest scop.

Nevoile temporare reprezint finanri pentru rennoirea stocurilor i a creanelor i ele trebuie acoperite din surse temporare, respectiv credite comerciale primite de la furnizori i creditori. NFR se determin astfel:

NFR = Stocuri + Creane Datorii din exploatare(2.4)

NFR = (Active circulante Disponibiliti bneti) (Datorii pe termen scurt Credite bancare curente)(2.5)

NFR pozitiv arat c nevoile temporare (stocuri i creane) sunt mai mari dect resursele temporare.

NFR negativ semnific c exist un surplus de resurse temporare n raport cu nevoile temporare. Situaia este pozitiv dac este determinat de:

accelerarea vitezei de rotaie a stocurilor i creanelor (se ncaseaz mai repede);

plata datoriilor din exploatare ntr-o perioad mai mare.

Trezoreria net (TN) este alt indicator al echilibrului financiar care se stabilete astfel:

TN = FR NFR(2.6)

TN = Disponibiliti bneti + Investiii financiare pe termen scurt Credite bancare curente(2.7)

TN = Active de trezorerie Pasive de trezorerie(2.8)

O trezorerie net pozitiv semnific o stare de echilibru financiar la nivelul ntregii ntreprinderi.n analiza bilanului financiar trebuie respectate mai multe reguli:

a) FR NFR sau TN 0;

b) suma disponibilitilor bneti dect valoarea cifrei de afaceri pe 2 luni;

c) FR cu 50% fa de NFR din exploatare.

2.3 Analiza echilibrului financiar cu ajutorul ratelor

Ratele financiare reprezint numai unul dintre instrumentele analizei financiare i bazarea numai pe aceste rate ar putea duce la rezultate eronate. Mrimea ratelor financiare difer de la un domeniu la altul n funcie de natura activitii, de amplasarea ntreprinderii care genereaz diferene n ceea ce privete mrimea cheltuielilor cu fora de munc, de aprovizionare i de transport.

Rata de finanare a stocurilor (Rfs) este calculat ca raport ntre fondul de rulment i nivelul stocurilor:

Rfs =

(2.9)

Un nivel ridicat al acestui indicator caracterizeaz ntreprinderile cu o politic prudent de finanare. Dac nivelul indicatorului este mai redus, finanarea stocurilor se realizeaz prin datoriile din exploatare, ceea ce este echivalent cu o politic agresiv de finanare, i un risc mai mare dect n prima situaie.

Lichiditatea curent (Lc) se stabilete ca raport ntre activele curente i datoriile curente:

Lc =

(2.10)

Conform Ordinului MFP nr. 3055 din 2009, valoarea recomandabil acceptabil a acestui indicator este n jurul valorii de 2. Acest indicator semnific o lichiditate general ntruct stocurile luate n calcul pot cuprinde i unele greu vandabile, care se vor ncasa (sau nu se vor ncasa) dect ntr-o perioad mai mare de timp.

Lichiditatea imediat (Li) sau testul acid, poate semnala o stare de lichiditate mai apropiat de semnificaia termenului lichiditate (proprietatea elementelor de activ de a se transforma n bani):

Li =

(2.11)

Valoarea recomandat a acestui indicator este 0,8 n timp ce o valoare mai mic de 0,5 poate evidenia probleme n plata imediat a datoriilor.

Lichiditatea la vedere (Lv) se stabilete ca raport ntre activele de trezorerie i datoriile curente:

Lv =

(2.12)

Un nivel de 0,2 al acestui indicator semnific o situaie normal a firmei.

Rata solvabilitii generale (Rsg) msoar riscul de incapacitate de plat a datoriilor, se calculeaz ca raport ntre activele totale i datoriile totale:

Rsg =

(2.13)

Valoarea acestui indicator trebuie s fie supraunitar, ceea ce semnific c firma i poate plti la scaden toate datoriile. Dac valoarea este subunitar, firma se afl n stare de insolven.

Rata autonomiei financiare (Raf) se stabilete prin raportarea capitalurilor proprii la capitalurile angajate (permanente):

Raf =

(2.14)

O valoare mai mare de 0,5 semnific o activitate normal a firmei, ntruct se consider c sunt posibiliti de rambursare a datoriilor pe termen lung din capitalurile proprii.

Pentru gestiunea activelor imobilizate utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a activelor imobilizate (NRAI):

(2.15)

B) Durata de rotaie a activelor imobilizate (DRAI):

(2.16)

Valorile considerate normale pentru firmele industriale sunt de 4 rotaii pe an.

Pentru gestiunea activelor curente utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a activelor curente (NRAC):

(2.17)

B) Durata de rotaie a activelor curente (DRAC):

(2.18)

Se consider c avem o eficien minim a activelor curente la 6 rotaii, care corespund unui termen mediu de revenire sub form iniial bneasc de 60 de zile.

Pentru gestiunea stocurilor utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a stocurilor (NRS):

(2.19)

B) Durata de rotaie a stocurilor (DRS):

(2.20)

Se apreciaz c avem o eficien minim a stocurilor la 8 rotaii, care corespund unui termen mediu de revenire sub form iniial bneasc de 45 de zile. Pentru gestiunea creanelor curente utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a creanelor (NRC):

(2.21)

B) Durata de rotaie a creanelor (DRC):

(2.22)

Se apreciaz c avem o eficien minim a creanelor la 4 rotaii, care corespund unui termen mediu de ncasare de 90 de zile.

Pentru gestiunea clienilor utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a creditului client (NRCC):

(2.23)

B) Durata de rotaie a creditului client (DRCC):

(2.24)

Se apreciaz c avem o eficien minim a creditului client la 8 rotaii, care corespund unui termen mediu de ncasare de 45 de zile. Valoarea optim se consider 30 de zile.

Pentru gestiunea datoriilor curente utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a datoriilor (NRD):

(2.25)

B) Durata de rotaie a datoriilor (DRD):

(2.26)

Valoarea minim care asigur o stare acceptabil a gestiunii datoriilor curente este de cel puin 4 rotaii, care corespunde unei durate medii de plat de maxim 90 de zile. Valoarea optim de decontare ar fi de maximum 90 de zile.

Gestiunea datoriilor din exploatare utilizeaz urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a datoriilor din exploatare (NRDE):

(2.27)

B) Durata de rotaie a datoriilor din exploatare (DRDE):

(2.28)

Valoarea minim care asigur o stare acceptabil a gestiunii datoriilor din exploatare este de cel puin 6 rotaii, care corespunde unei durate medii de plat de maxim 60 de zile. Valoarea optim de decontare ar fi de maximum 30 de zile.

Pentru gestiunea creditului furnizor utilizm urmtorii indicatori:

A) Numrul de rotaii a creditului furnizor (NRCF):

(2.29)

B) Durata de rotaie a creditului furnizor (DRCF):

(2.30)

Se apreciaz c avem o eficien minim a creditului furnizor la cel puin 8 rotaii, care corespund unui termen mediu de plat a facturilor de 45 de zile. Dac se pltete un furnizor mai trziu, este un avantaj pentru firm, ntruct ea se poate folosi de aceast surs de creditare. _1426148552.unknown

_1426148813.unknown

_1426149086.unknown

_1426152668.unknown

_1435050912.unknown

_1435051231.unknown

_1426152792.unknown

_1426152809.unknown

_1426152486.unknown

_1426152642.unknown

_1426152462.unknown

_1426148946.unknown

_1426149058.unknown

_1426148903.unknown

_1426148696.unknown

_1426148793.unknown

_1426148650.unknown

_1406799987.unknown

_1406800788.unknown

_1426148525.unknown

_1406800391.unknown

_1406798788.unknown

_1406799730.unknown

_1406798420.unknown