Munca persoanelor condamnate

Tema 12

ROLUL MUNCII ÎN REGIMURILE PENITENCIARE.

• Rol represiv accentuat, munca a fost destinată represiunii şi distrugerii fizice şi psihice în societăţile bazate pe exploatare

• Munca este consacrată ca un izvor al bunăstării, devenind un drept în societatea industrială

• Munca este legată de ameliorarea statutului juridic al condamnaţilor.

• Munca în penitenciare trebuie să nu fie diferită de cea din societate

Munca în penitenciarele comuniste• Era considerată cel mai important mijloc de reeducare

prevăzut în lege ;• Condamnaţii erau consideraţi “forţă de muncă specială”,

necalificată;• Locul de muncă, uneltele, transportul spre locurile de muncă

erau de cea mai proastă condiţie;• Retribuţia muncii se făcea procentual, 10% pentru

condamnaţi;• Condamnaţii erau folosiţi în cele mai grele condiţii,

îndeplinirea şi depăşirea normelor fiind obligatorie; POZITIV:• Crea o legătură cu societatea, deţinuţii venind în contact cu

muncitori liberi;• Munca în aer liber era benefică în condiţiile de

supraaglomerare • calificarea în unele meserii utile; • Unele avantaje la hrană, vizite, pachete de la familii,

câştigarea unor zile considerate ca executate din pedeapsă.

Rolul muncii în penitenciare

• Este dat de caracteristica sa, de a putea antrena într-un loc productiv, pe timp îndelungat şi cu efort organizat, în condiţiile folosirii de personal puţin o mare parte din populaţia penitenciară, cu un efect de resocializare accentuat.

Organizarea actuală

• Efect corectiv, dat ca instrument al regimului în atribuţiunile organelor de pază şi supraveghere;

• Aranjament contractual cu caracteristici comerciale şi economice, mai puţin de tratament educativ;

• Favorizează ridicarea creativă a personalităţii;• Condamnaţii consideră munca o corvoadă, atitudine ce se

concretizează în lipsa de angajament în activitate;• Obişnuirea deţinuţilor cu munca, în ideea de a-şi procura astfel

principalele resurse de trai.• Necesităţile de întreţinere ale aşezămintelor penitenciare,

începând de la curăţenie, asigurarea hranei, încălzirii, depozitării diferitelor lucruri, repararea şi întreţinerea construcţiilor, care necesită eforturi deosebite şi care sunt în mare parte rezolvate cu folosirea condamnaţilor

PRINCIPIILE EUROPENE PRIVITOARE LA MUNCA DEŢINUŢILOR

• Regula de bază este dată de art. 71(1) în care se stipulează că “munca în penitenciar nu trebuie să aibă un caracter degradant”. Î

• În Convenţia Internaţională pentru Drepturile Civile şi Politice se stabileşte că persoanei condamnate “nu trebuie să i se impună să îndeplinească o muncă forţată sau obligatorie“ ( art. 8.3.(a)).

• Constituţia României prevede că, munca condamnaţilor nu este considerată muncă forţată, derogare admisă de documentele internaţionale, care acceptă munca impusă prin hotărârea judecătorească, cum ar fi munca în folosul comunităţii.

Reguli europene1. Muncă numai în raport de aptitudinile lor fizice şi mintale stabilite de medic;2. Munca să fie îndestulătoare pentru a-i ocupa pe durata zilei de lucru;3. De natură a conduce la creşterea deprinderilor şi posibilităţilor de a-şi câştiga

cinstit existenţa după liberare;4. Tinerii trebuie să deprindă o pregătire profesională de pe urma căreia să poată

câştiga un salariu după liberare;5. Posibilitatea pentru deţinuţi de a alege natura muncii ce o vor presta în

penitenciar;6. Ziua de lucru şi durata săptămânii de lucru nu trebuie să difere de exterior;7. Organizarea muncii şi metodele de muncă trebuie să fie similare cu cele din

societatea liberă; 8. Întreprinderile şi fermele penitenciarelor trebuie să fie conduse pe cât posibil,

de persoane din cadrul administraţiei şi nu de persoane particulare;9. Când munca se efectuează la particulari, administraţia trebuie să numească

supraveghetori, ce vor fi plătiţi de către beneficiari;10. Măsurile de protecţie a muncii, de securitate şi sănătate pentru muncitorii liberi,

trebuie să fie luate în egală măsură şi pentru deţinuţi; 11. Despăgubirile pentru accidentele de muncă, pentru bolile profesionale trebuie

acordate în aceleaşi condiţii şi condamnaţilor ca şi angajaţilor liberi;12. Munca trebuie remunerată echitabil, iar măcar o parte să fie la dispoziţia lor

pentru cumpărături.

SPECIFICUL MUNCII ÎN PENITENCIARE

• în regim de prestări servicii pentru agenţii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul sau exteriorul penitenciarului;

• în regie proprie;• în interesul penitenciarului pentru

activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului;

• în folosul comunităţii.

Munca productivă Munca industrială, agricolă şi activităţile în domeniul

construcţiilor. În aşezămintele penitenciare, formele muncii nu sunt

deosebit de atractive sau nobile, adesea ele sunt forme ocupaţionale ce antrenează deţinuţii la consumarea unei mari părţi din pedeapsă.

Există fabrici şi ateliere uneori de foarte bună calitate chiar în interiorul penitenciarelor. Aceste fabrici şi ateliere produc mărfuri pentru piaţa internă sau externă, contribuie cu venituri substanţiale la finanţarea extrabugetară a sistemului penitenciarelor

Activităţile de prestări de servicii Contracte între penitenciar care pune la dispoziţie un număr de

condamnaţi şi agentul economic care asigură:

1. activitatea lucrativă prin front de lucru; 2. transportul condamnaţilor la şi de la locul de muncă; 3. transportul hranei la ora prânzului; 4. uneltele, dispozitivele şi sculele necesare; 5. amenajările pentru pază : garduri împrejmuitoare, foişoare,

posturi de control, sala de mese, sursa de apă potabilă, instalaţiile sanitare, materiale de protecţie a muncii şi echipamentul de protecţie, căşti, palmare, salopete, încălţăminte, etc.

6. amenajări la care nu se poate renunţa: legătura telefonică cu penitenciarul, lista persoanelor care au acces în zona de lucru cu deţinuţii.

Activitatea productivă în regie proprie

• Necesară pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului penitenciar:

- în regie proprie se construiesc secţii de deţinere, amenajări interioare, reparaţii capitale şi curente, montarea unor elemente de fixaţie la clădiri;

- realizarea de instalaţii electrice, sistemelor de calcul, reparaţiile la tehnica de transport şi altele;

- ateliere bugetare cu o producţie necesară sistemului cum ar fi obiectele de mobilier pentru birouri, camere, cluburi, capele, săli de aşteptare, camere de oaspeţi sau chiar pentru vânzare în afara penitenciarului;

- munca permanentă de bucătar, frizer, tâmplar, cizmar, croitor, coafor, caloriferist, mecanic de întreţinere, ajutor contabil, ajutor magazioner, manipulator de materiale, ospătar, lucrător la spălătoria unităţii, veselar şi multe altele.

Legea 83 din 13 mai 2010, • Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească în funcţie de

aptitudinea lor fizică şi mentală şi de sfatul medicului ( art. 57 alin.2)• Persoanele condamnate pe bază de voluntariat pot presta muncă în ori ce

loc din interiorul sau exteriorul penitenciarului, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului justiţiei ( art, 57 ali.21);

• Persoanele condamnate care muncesc beneficiază de două zile consecutive pe săptămână pentru odihnă ( art. 59 alin. 5);

• Sumele realizate prin folosirea condamnatului la muncă se împart astfel: - 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata

executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate

- 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice ( art. 62 alin. 1 lit. a) şi b).

Munca în folosul comunităţii • Cu acordul directorului aşezământului, fiind utilă pentru

creşterea imaginii instituţiei penitenciare în comunitatea de reşedinţă,

• Realizarea de acte caritabile şi de ajutor acolo unde nu sunt alte resurse, pentru mulţumirea sufletească, morală a condamnaţilor care conştientizează că sunt aparţinătorii unor comunităţi.

• Se pot organiza acţiuni de curăţenie ocazionale, de ajutor a unor cămine de bătrâni sau copii instituţionalizaţi, de efectuare a unor lucrări de înfrumuseţare a localităţii, de edificare a unor locaşuri de cult, de sprijinire a şcolilor şi internatelor pentru intrarea într-un nou an şcolar,

• În cazuri de calamităţi naturale, incendii, catastrofe, cutremure când ori ce fel de ajutor poate fi util.

• Cultivarea simţului de solidaritate cu cei ce au suferit necazuri diferite este un punct de plecare util spre o nouă configurare a personalităţii condamnaţilor în vederea reinserţiei sociale.

Condamnaţii din cadrul regimului de maximă securitate

• Sunt repartizaţi de regulă, numai în interiorul penitenciarelor.• S-au creat în penitenciare fabrici şi ateliere care să folosească forţa

de muncă a celor foarte periculoşi sau cu condamnări peste 15 ani.• În aceste fabrici şi ateliere organizarea, procesul productiv,

conducerea, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, energie, se realizează prin grija administraţiei sau a întreprinderii, condamnaţii având rolul de muncitori, calificaţi sau în curs de calificare, precum şi acela de şefi de echipă sau ajutor de maistru.

• Diversitatea meseriilor necesare unei întreprinderi fac posibilă opţiunea unei munci sau alteia. Cu toate acestea schimbarea locului de muncă este greoaie şi rareori acceptată.

• Legea 275/2006 art. 98 Persoanele private de libertate din regimul de maximă siguranţă care au o comportare bună şi respectă regulile de ordine interioară pot presta o muncă, dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de deţinere, în spaţii prevăzute cu dispozitive de închidere sigure şi sub supraveghere permanentă.

Condamnaţii repartizaţi în regim penitenciar închis

• Lucrează, de regulă, în interior cu supraveghere sau exteriorul penitenciarului cu escortă militară înarmată.

• Organizarea “punctelor de lucru” presupune realizarea unei recunoaşteri prealabile, stabilirea condiţiilor de pază şi amenajarea acestora, crearea posibilităţilor de lucru pentru opt ore zilnic şi o durată în timp, până la terminarea lucrărilor.

• Natura acestor lucrări sunt de o diversitate deosebită şi se referă la necesităţile de pe plan local, cu privire la activităţile industriale, agricole, construcţii civile, de drumuri, căi ferate, locuinţe, îmbunătăţiri funciare, lucrări hidrotehnice şi altele.

• Diversitatea lucrărilor presupune şi o multitudine de opţiuni concrete de activităţi individuale conform cu calificarea şi dorinţa condamnatului.

Folosirea la muncă a celor din regimul semideschis şi deschis

• Paleta diversificării este mai bogată, aceştia putând să lucreze chiar în grupuri mici cu supraveghere sau individual fără supraveghere,

• Se pot alege diverse activităţi lucrative, cu o elasticitate deosebită în schimbarea locului de muncă, a beneficiarului, a naturii acesteia.

Munca femeilor, minorilor şi a celor cu handicap fizic

• Se realizează în raport de situaţia specială în care se pot afla.

• Femeile gravide sau care au născut în penitenciar şi au în îngrijire copii în vârstă de până la 12 luni, pot fi folosite la muncă, la cererea lor;

• Minorii nu pot fi folosiţi la muncă pe timpul nopţii ori în mediu toxic sau vătămător;

• Condamnaţii cu handicap fizic vor fi folosiţi la muncă numai cu avizul medicului;

• Pentru toţi aceştia durata zilei de muncă este de 6 ore.

Decizia 619 din14.10.2011 a directorului A.N.P.

• Instrucţiuni privind folosirea la muncă a persoanelor private de libertate aflate în unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Organizarea muncii1. Probleme generale2. Planificarea, organizarea şi evidenţa muncii3. Selecţionarea la muncă a persoanelor condamnate4. Dispoziţii aplicabile serviciului de planton5. Dispoziţii pentru cei cu grad de invaliditate I sau cu handicap grav6. Dispoziţii pentru cei folosiţi la întărirea dispozitivelor de pază7. Constituirea formaţiilor de lucru8. Evidenţa muncii şi a drepturilor rezultate din muncă9. Dispoziţii pentru cei care lucrează în regim deschis în afara locului

de deţinere10.Calculul zilelor considerate ca executate11.Activitatea de producţie bugetară12.Acordarea zilelor câştigate ca urmare a activităţii de cercetare

ştiinţifică13.Munca în Centrele de reeducare Minori14.Folosirea programelor Web de înregistrare a muncii15.Rezolvarea litigiilor ca urmare a contractelor neonorate