SURSELE DE ENERGIE NECONVENTIONALABIOMASA

Proiect realizat de :Sitaru Andreea MariutaStoicu AlexandraStoian David

An I Grupa 2104

SURSELE NECONVENTIONALE=ALTERNATIVE

 Sunt din abundenţă  Sunt disponibile local  Produc poluare redusă sau zero  Pot fi utilizate direct în clădiri  Nu este necesar să fie mutată energia de la sursă la

punctul de utilizare Necesită un grad redus de transformare sau de loc ex.

căldură în căldură  Au costuri scăzute  Există variaţii zilnice şi sezoniere

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din

agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe,

precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane

Termenul de biomasă se aplică masei de substanţă generată de dezvoltarea organismelor vii, fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deşeurile rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la producerea zahărului, amidonului, berii etc.

Biomasa a fost utilizată în scopuri energetice încă din momentul descoperirii focului de către om, pentru ca în prezent să fie fi utilizată de la încălzirea încăperilor până la producerea energiei electrice și a carburanților pentru automobile.

Biomasa, care reprezintă cca. 15% din

sursele primare de energie utilizate pe plan mondial, nu contribuie la creșterea concentrației de CO2 în atmosferă, însă contribuie la reducerea efectului de seră și nu produce ploi acide, datorită unui conținut de sulf mai redus decât cel existent în structura combustibililor fosili.

TIPURI DE BIOMASĂ

Biomasa este reprezentată de: produse de origine agricolă și forestieră, deșeuri vegetale din agricultură și silvicultură, deșeuri vegetale din industria alimentară, deșeuri vegetale fibroase din producția de celuloză naturală și din producția de hârtie din celuloză, deșeuri de plută, deșeuri lemnoase provenite de la construcții și demolări.

IN FUNCTIE DE ORIGINE Biomasa primară este produsă prin activitatea de

fotosinteză de către plante, reprezentând ansamblul de materii prime vegetale, cu creștere mai mult sau mai puțin rapidă, folosite direct, sau în urma unui proces de conversie, în alimentația umană, furajare, diferite industrii sau pentru producerea de energie. 

Biomasă secundară este produsă de către ființele heterotrofe, cele care utilizează biomasa primară, și anume animale ierbivore și omnivore. De mare importanță sunt produsele reziduale din activitățile industriale sau de creștere a vitelor. 

Biomasa reziduală este produsă în activități umane: paie, rumeguș, resturi de la abatoare, reziduuri urbane, ș.a.

Biomasa fosilă este reprezentată de petrol, gaze naturale și cărbune.

DIN PUNCT DE VEDERE AL REZIDUURILOR  Reziduurile primare sunt produse din plante

sau din produse forestiere. O astfel de biomasă este disponibilă “în câmp” şi trebuie colectată pentru utilizarea ei ulterioară. 

Reziduurile secundare sunt produse la prelucrarea biomasei pentru producerea produselor alimentare sau a altor produse din lemn, fiind disponibile în industria alimentară, la fabrici de producere a hârtiei, etc. 

Reziduurile terţiare devin disponibile după ce un produs din biomasă a fost folosit. Acestea reprezintă diferite deşeuri, incluzând deşeuri menajere, deşeuri lemnoase, deşeuri de la tratarea apelor uzate, etc.

Pentru cogenerare pe biomasa putem

folosi drept combustibil desemenea: salcie energetica si stuf energetic cultivate in

acest scop paie cerealiere, resturi vegetale din culturile

de soia, mustar, floarea-soarelui namoluri organice provenite de la statiile de

epurare a apelor uzate deseuri menajere urbaneCogenerare=Conceptul de "cogenerare" defineşte

producerea concomitentă, cu aceeaşi instalaţie (grup motor termic-generator de curent, turbină, etc) a energiei termice şi electrice

ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA  se poate obtine din resturile de prelucrare a lemnului fie ca e vorba de prelucrarea primara a bustenilor: coji ,resturi din tivit, rumegus verde din gater, sau din exploatari forestiere: ramuri, crengi cu frunze, respectiv din agricultura, viticultura, pomicultura: paie, resturi din taierea  vitei-de-vie, a pomilor fructiferi si arbustilor ornamentali.

Pentru a putea prelucra aceste resurse este, necesara trecerea acestora printr-un flux tehnologic care are rolul de a aduce biomasa la o stare de granulatie corespunzatoare de aprox. 4-15 mm si la o umiditate de  15-17 %. Odata obtinute aceste conditii cu ajutorul unor prese specializate extrudere si masini de brichetat se obtine produsul finit : peleti sau brichete.

INSTALATII FOLOSITE IN COGENERARE

Aceste module functioneaza exclusiv cu biomasa vegetala sau lemnoasa, cu umiditatea de pana la 22 %: rumegus , aschii si deseuri din lemn, talas , resturi vegetale din agricultura: paiele din culturile cerealiere, a porumbului, a culturilor de rapita, soia, floarea-soarelui, etc.

Biomasa agricolă este, cantitativ, apreciabil mai multă decât biomasa lemnoasă Numeroase procese, cum ar fi cogenerarea, gazeificarea şi fermentaţia, pot fi adaptate la această sursă de energie pentru a produce energia necesară consumului uman. Potenţialul mare al biomasei poate fi mărit şi mai mult printr-o utilizare mai bună a resurselor existente şi prin creşterea productivităţii culturilor .

CULTURILE ENERGETICE SUNT CULTURILE CARE PRODUC BIOMASĂ UTILIZATĂ ÎN SCOPURI ENERGETICE:

culturi producătoare de amidon: cereale, cartof;

culturi producătoare de zahăr: trestia de zahăr, sfecla de zahăr;

culturi producătoare de ulei: rapiţă, floarea-soarelui, camelină, etc;

culturi ligno-celulozice: salcie, plop, miscanthus, anghinare, etc.

PRODUCTIVITATEA UNOR CULTURI AGRICOLE

Cultura Prod. mat. uscată [t/ha]

Prod.echiv.petrol [l/ha]

Sorg, stuf, sorg dulce

30 12000

Mazăre, cereale, salcie,

20 8000

Rapiţă, salcâm, hrişcă

10 4000

LISTA CULTURILOR DE PLANTE AGRICOLE ȘI NONAGRICOLE ENERGETICE DESTINATE PRODUCŢIEI DE BIOMASĂ UTILIZATĂ ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE  Rapiță- Brassica carinata - 12-14 t su/ha Porumb- Zea mays - 22-30 t su/ha Sorg zaharat - Sorghum saccharatum - 22-35 t su/ha Sorg x Sudan - Sorghum sudanese - 25-30 t su/ha Salcie energetică- Salix- 15-18 t su/ha Iarba elefantului - Miscanthus spp - 12-18 t su/ha Anghinare - Cynara cardunculus – 12-18 t su/ha Plop - Populus spp. - 10-15 t su/ha Mei - Panicum virgatum - 12-14 t su/ha Stuf gigant - Arundo donax - 15-18 t su/ha Topinambur - Helianthus tuberosum - 17-25 t su/ha (biomasă);

4,4-9,4 (tuberculi) Copacul Prinţesei - Pawlownia tomenthosa - 12-18 t su/ha Arbust de petrol - Jatropha sp. – 5-14 t su/ha Laptele câinelui - Euphorbia lathyris - Euphorbia tiriculli - 10-15

t su/ha Iarba energetică - Eliytrigia elongana - 10-12 t su/ha

CENTRALA PE BIOMASĂ DE LA HOREZU 

KDF Energy a investit începând din septembrie 2012, în construirea unei centrale electrice producătoare de energie regenerabilă pe bază de biomasă

Aburul tehnologic rezultat va fi utilizat de sistemul centralizat de încălzire, dar şi de serele care se intenţionează să fie construite în apropierea centralei.

SISTEMELE DE ÎNCĂLZIRE PE BIOMASĂ, SOLUȚII ECONOMICE PENTRU ÎNCĂLZIREA SERELOR

Cu astfel de sisteme, chiar si serele vor putea fi încălzite, pe toată durata iernii, cu costuri reduse. Iar produsele horticole obținute, vor avea prețuri competitive, existând posibilitatea reală de a face față concurenței produselor de import.