Surse de Radiatii

8/17/2019 Surse de Radiatii

1/16

CUPRINS:

1. Elemente radioactive folosite în reactoare nucleare…………….....22. Componentele unei centrale nucleare……………………………...23. Accidentul de la Cernobîl……………………………………….....5

3.1. Cernobîlul după accident……………………………….....84. ratamentul cu iodură de potasiu……………………………….. 1!5. opul "ărilor cu cele mai multe centrale nucleare…………….…..11#. opul celor mai nesi$ure centrale nucleare din lume…………….13

%. Curio&ită"i…………………………………………………………148. 'iblio$rafie………………………………………………………..15

1


2/16

1. Elemente radioactive folosite în reactoare nucleare

(n reactoare se utili&ea&ă uraniu 235)2 *. Condi"ia necesară pentru decur$erea reac"iei

nucleare în lan" este masa suficientă de uraniu din reactor.

+eutronii care se formea&ă în procesul reac"iei nucleare, pot ie-i prin suprafa"a uraniului

afară -i participă la de&voltarea reac"iei în lan".

entru ca frac"iunea de ace-ti neutroni să fie mică, în compara"ie cu volumul lui, trebuie

ca masa uraniului din reactor să fie suficient de mare -i să depă-ească o anumită masă critică. e

de altă parte, pentru ca reac"ia să nu decur$ă prea violent, trebuie re$lat numărul de neutroni,

nepermi"/ndu0i să crească prea mult. Aceasta se reali&ea&ă printr0o absorb"ie a neutronilor

termici ecedentari cu autorul unor elemente ca borul ' -i cadmiul Cd.

Element radioactiv * nr. at. )2, m. at. 238,!3, metal alb0ar$intiu. 6e $ăse-te în natură,

mai ales în pleblendă. U. natural este un amestec de trei i&otopi, cu masa atomică 238, 235 -i

234. 6e întrebuin"ea&ă ca material fisionabil în reactoarele nucleare, la fabricarea bombei

atomice, în pilele atomice pentru ob"inerea elementelor transuranice, precum -i la datări în

ar7eolo$ie. A fost descoperit de c7imistul $erman .9. :laprot7 în 1%8). ;adioactivitatea

uraniului a fost descoperită în 18)# de către fi&icianul france& 9.A. 'ec


3/16

ctoare se utili&ea&a uraniu 235)2*. Conditia necesara pentru dec

r

*n reactor nuclear este alcătuit din=

0 spatiul în care sunt a-e&ate blocurile de uraniu 235 )2* -i de moderatori de obicei,

$rafit A

0 reflectorul de neutroni care au părăsit spa"iul în care se desfă-oară reac"ia '

0 strat de protec"ie care proteea&ă spa"iul înconurător de ac"iunea radia"iilor emise în

timpul desfă-urării reac"iei nucleare C

0 bare de cadmiu Cd sau bor ', > -i E care sunt introduse în volumul A -i încetinesc

reac"ia de fisiune nucleară.

?ntroducerea barelor se face în mod automat, imediat ce puterea reac"iei nucleare

depă-e-te o anumită limită. Apa este folosită pentru răcirea blocurilor de uraniu, iar aburul

re&ultat din fierberea apei pune în mi-care turbina unui $enerator electric care produce ener$ie

electrică.

Reactorul nuclear este o instala"ie în care este ini"iată o reac"ie nucleară în lan",

controlată -i sus"inută la o rată sta"ionară în opo&i"ie cu o bombă nucleară, în care reac"ia în lan"

apare într0o frac"iune de secundă -i este complet necontrolată.

3


4/16

;eactoarele nucleare sunt folosite pentru numeroase scopuri. Cea mai semnificativă

utili&area curentă este pentru $enerarea de putere electrică. ;eactoarele de cercetare sunt folosite

pentru producerea de i&otopi -i pentru eperimente cu neutroni liberi. >in punct de vedere

istoric, prima folosire a reactoarelor nucleare a fost producerea plutoniului pentru bomba

atomică. @ altă utili&are militară este propulsia submarinelor -i a vapoarelor de-i aceasta

presupune un reactor mult mai mic dec/t cel folosit într0o centrală nuclearo0electrică.

(n mod curent, toate reactoarele nucleare comerciale sunt ba&ate pe fisiunea nucleară -i

sunt considerate problematice datorită nesi$uran"ei lor -i riscurilor asupra sănătă"ii. >in contra,

al"ii consideră centrala nucleară ca fiind o metodă si$ură -i nepoluantă de $enerare a

electricită"ii.

4


5/16

5

6c7ema simplificată a unui reactornuclear

1. bară pentru oprire deur$en"ă

2. bare de control

3. combustibil

4. protec"ie biolo$ică


6/16

3 .ccidentul de la Cerno!îl"

2# PRI$IE 1%

CEN'R$ NUC$ER( )E $ CERN*+,$

CE$ -I R/ CCI)EN' NUC$ER )IN IS'*RIE

ccidentul nuclear de la Cerno!îl a fost un accident maor în Centrala Atomoelectrică

Cernobîl, pe data de 2# aprilie 1)8# la !1=23 noaptea, care s0a compus dintr0o eplo&ie a

centralei, urmată de contaminarea radioactivă a &onei înconurătoare. Centrala electrică se afla în

apropiere de ora-ul părăsit ripiat, *craina. Acest de&astru este considerat ca fiind cel mai $rav

accident din istoria ener$iei nucleare. *n nor de precipita"ii radioactive s0a îndreptat spre păr"ile

6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%AElhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrala_Atomoelectric%C4%83_Cernob%C3%AEl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrala_Atomoelectric%C4%83_Cernob%C3%AEl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/26_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Contaminare_radioactiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pripiathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_nuclearhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Precipita%C8%9Bie_radioactiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrala_Atomoelectric%C4%83_Cernob%C3%AEl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrala_Atomoelectric%C4%83_Cernob%C3%AEl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/26_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Contaminare_radioactiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pripiathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_nuclearhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Precipita%C8%9Bie_radioactiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%AEl


7/16

vestice ale *niunii 6ovietice, Europei -i păr"ile estice ale Americii de +ord. 6uprafe"e mari din

*craina, 'elarus -i ;usia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproimativ 33#.!!! de

persoane. Circa #! din precipita"iile radioactive au că&ut în 'elarus, conform datelor post0

sovietice oficiale.

Accidentul a pus în discu"ie $ria pentru si$uran"a industriei sovietice de ener$ie nucleară,

încetinind etinderea ei pentru mul"i ani -i impun/nd $uvernului sovietic să devină mai pu"in

secretos. Acum statele independente B ;usia, *craina -i 'elarus au fost supuse decontaminării

continue -i substan"iale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de

evenimentele de la Cernobîl, deoarece secreti&area din timpul sovietic a în$reunat numărarea

victimelor. istele erau incomplete -i ulterior autorită"ile sovietice au inter&is doctorilor citarea

Dradia"ie din certificatele de deces.

Centrala a fost compusă din patru reactoare de tip ;':01!!!, fiecare capabil de

producere a 1 FG de putere electrică. Construirea centralei a început în anii 1)%! ai secolului

HH, cu reactoarele I1 care a fost înc7is în anul 1)%%, I2 în 1)%8, I3 în 1)81 -i I4 în 1)83.

>ouă alte reactoare 0 I5 -i I# 0 erau în timpul construc"iei c/nd a avut loc accidentul.

6/mbătă, 2# aprilie 1)8#, la !1=23=58 am, reactorul I4 a suferit o eplo&ie catastrofală a

ca&anelor sub presiune de abur din componen a acestuia, care a declan at un incendiu, o serie deț șeplo&ii adi ionale i ț ș fluidi&are nucleară. Accidentul poate fi $/ndit ca o versiune etremă a

accidentului 601 în 6tatele *nite din 1)#1, unde centrul reactorului a fost distrus omor/nd trei

oameni, radioactivitatea răsp/ndindu0se direct în interiorul clădirii unde se afla 601. (n timpul

accidentului de la Cernobîl însă, aceasta a fost dusă prin v/nt spre frontierele interna ionale.ț

Planuri de testare

a data de 25 aprilie 1)8#, pe lumină, reactorul I4 a fost pro$ramat pentru fi înc7is pentru între"inere. 60a decis folosirea acelei oca&ii ca o oportunitate pentru controlarea capacită"ii

$eneratorului turbinei de a produce putere electrică suficientă pentru alimentarea sistemelor de

si$uran"ă ale reactorului mai ales pompele de apă după pierderea puterii eterne. ipul ;':

al reactorului are nevoie de apă care să circule continuu prin centru, at/ta vreme c/t

7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belarushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siguran%C8%9B%C4%83_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Decontaminare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Reactor_nuclearhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RBMK&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Putere_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1978http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/wiki/26_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/26_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fluidizare_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fluidizare_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/SL-1http://ro.wikipedia.org/wiki/1961http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belarushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siguran%C8%9B%C4%83_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Decontaminare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Reactor_nuclearhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RBMK&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Putere_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1978http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/wiki/26_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fluidizare_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/SL-1http://ro.wikipedia.org/wiki/1961http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986


8/16

combustibilul nuclear este pre&ent. ;eactoarele Cernobîlului au avut o perec7e de $eneratori

diesel, disponibilă, dar aceasta nu se activea&ă imediat B reactorul a fost, deci, pre$ătit pentru a

răsuci os turbina, punct la care ea ar fi fost deconectată -i ar fi permis răsucireea sub elanul său

rotativ, iar scopul testului a fost acela de a se 7otărî dacă turbinele în fa&a etenuată pot $enera

putere pentru pompe. estul a fost făcut cu succes la altă unitate cu toate sistemele de si$uran"ă

active, av/nd, însă, re&ultate ne$ative B turbinele nu au $enerat puterea suficientă, dar au fost

făcute îmbunătă"iri adi"ionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test.

,nainte de accident

Condi"iile pentru începerea acestui test au fost pre$ătite pe lumină la data de 25 aprilie -i

produc"ia de ener$ie a reactorului a fost redusă spre 5!. @ sta"iune locală de putere a fost

înc7isă nea-teptat. Coordonatorul retelei electrice a :ievului a cerut am/nare scăderii aportuluiener$etic al centralei în re"ea, pentru acoperirea v/rfului de consum al serii. >irectorul centralei a

consim"it -i a am/nat testul pentru mai t/r&iu. estul de si$uran"ă a fost am/nat p/nă la sc7imbul

de noapte, o ec7ipă neeperimentată care ar fi trebuit să lucre&e la reactorul I4 noaptea aceea -i

următoarea.

a 11=!! noaptea, 25 aprilie, se permite înc7iderea reactorului pentru continuarea

testului. 60a prevă&ut ca din nominalul său de 3,2 FG ener$ie, aducerea reactorului spre !,%01,!

FG, cu scopul de a efectua testul la cel mai os nivel de putere recomandat. @ricum, noua ec7ipăa fost surprinsă de am/narea anterioară a încetinirii reactorului -i a urmat protocolul ori$inal al

testului. *rmarea a fost reducerea prea rapidă a nivelului de putere. (n acea situa"ie, reactorul a

produs mult enon0135, care a scă&ut -i mai mult puterea spre 3! G 0 aproimativ 5 de

valoare presupusă. @peratorii au cre&ut că scăderea rapidă a fost din cau&a unui defect la unul

dintre re$ulatorii de putere, scăp/nd din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori

reactivitatea ne-tiind că scăderea drastică a puterii este cau&ată de absorb"ia în eces a

neutronilor de enon0135, au fost scoase celulele de control din reactor în ciuda faptului că acest

lucru este permis cu respectarea unor re$uli stricte de si$uran"ă. Cu toate acestea, puterea

reactorului nu a crescut dec/t în ur de 2!! G putere ce repre&enta mai pu"in de o treime din

minimul necesar pentru efectuarea eperimentului. ai mult, -eful ec7ipei ale$e continuarea

eperimentului. Ca -i parte din eperiment, la 1=!5 a.m., pe 2# aprilie au fost pornite pompele de

apă care erau ac"ionate de turbina $eneratorului cresc/nd fluul de apă peste specifica"iile

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_dieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_dieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pompehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pompehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pompehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kievhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kievhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Xenonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_dieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_dieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pompehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kievhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Xenon


9/16

re$ulilor de si$uran"ă. Jluul de apă cre-te spre ora 1=1) a.m. în tot acest timp apa absorbind

neutroni -i nivelul tot mai mare necesit/nd scoaterea manuală a celulelor de control. Acest

aspect produce o func"ionare foarte instabilă unde lic7idul de răcire -i enon0135 au substituit

rolul celulelor de control din reactor.

3.1. Cerno!îlul dup0 accident

?ncendiul care a urmat eplo&iei reactorului numărul patru nu a fost stins dec/t la data de

# mai 1)8#. e toată această perioadă au fost eliberate în mediul înconurător cantită"i mari de

$a&e rare -i de materiale radioactive. Conform estimărilor pro$ramului interna"ional pentru

monitori&area efectelor accidentului de la Cernob/l asupra sănătă"ii ?9ECA, ini"iat de

@r$ani&a"ia ondială a 6ănătă"ii, cantitatea de material radioactiv eliberată în mediu a fost de

2!! de ori mai mare dec/t cea re&ultată în urma eplo&iilor de la 9iros7ima -i +a$asaKi.

>o&a de radia"ie ioni&antă LnaturalăL se situea&ă în urul valorii de 2,5 m6vMan. Al"i

factori influen"ea&ă această valoare= o eplorare radiolo$ică pulmonară adau$ă !,5 m6v, o

călătorie cu avionul timp de c/teva ore 0 !,!3 m6v, iar un NeeK0end petrecut la o altitudine de

1.5!! de metri 0 !,!1 m6v.Conform recomandărilor unanim acceptate,limita maimă de iradiere

din surse artificiale este de 1 m6vMan în popula"ia $enerală -i 2! m6vMan pentru cei care lucrea&ă

în domeniul nuclear. Atunci c/nd se depă-e-te pra$ul de !,5 6v la o epunere, se consideră că

apar efectele adverse deterministice, indiferent de circumstan"e, după un interval scurt B c/teva

ore sau &ile. entru o cantitate de radia"ii absorbită de 1 p/nă la 2 6v, mortalitatea este de 2!,

iar peste % 6v, se consideră ca letalitatea este 1!!.

(n ca&ul de&astrului de la Cernob/l, doi oameni au fost uci-i de eplo&ia ini"ială, o altă

persoană a decedat la scurt timp din cau&a arsurilor etinse. *lterior, 4)) de persoane pre&ente la

locul accidentului au fost internate cu diferite simptome. >intre acestea, 134 au fost

dia$nosticate cu sindrom acut de iradiere, 28 deced/nd la 3 luni de la accident. /nă în 1))8 au

mai fost înre$istrate încă 11 decese în r/ndul supravie"uitorilor sindromului acut de iradiere.

Cateorii de populaie iradiat0 în mod diferit

Cei #!!.!!! după unele surse, 8!!.!!! de lic7idatori B au primit, în medie 1!! de m6v,

cu un maim de 1! 6v. ermenul de lic7idatori desemnea&ă muncitorii -i solda"ii adu-i la locul

9


10/16

accidentului pentru a limita propor"iile de&astrului -i care au construit ulterior sarcofa$ul din

beton deasupra reactorului.

opula"ia evacuată din &one?e învecinate 11#.!!! de persoane în primele &ile, apoi încă

22!.!!! 0 pentru care do&a de iradiere eternă a fost, în medie, de 2! m6v, cu un maim de 38!

m6v. a aceasta se adau$ă încă aproimativ 1!m6v, re&ultat al iradierii interne prin in$estia de

produse contaminate.

Cinci milioane de oameni locuiesc încă în &ona contaminată cu Cesiu013%. Ace-tia sunt

iradia"i în continuare cu do&e variabile, de la 1 p/nă la 4! m6vMan, în func"ie de contaminarea

solului. 6indromul acut de iradiere 6A? este o afec"iune determinată de epunerea la do&e mari

de radia"ie ioni&antă ce penetrea&ă "esuturile pe o perioadă de timp scurtă c/teva minute.

Cancerul de tiroid0/nă în pre&ent, aproape 1.8!! de ca&uri de cancer de tiroidă au fost atribuite eplo&iei de

la Cernobîl, conform datelor *+?CEJ din ianuarie 2!!2, -i se aprecia&ă că acest număr va atin$e

8.!!! în următoarele decade, întruc/t inciden"a acestui tip de cancer este maimă la 2503! de ani

postepunere. (n sc7imb, surse independente afirmă că numărul total de ca&uri de cancer de

tiroidă se apropie de 1!!.!!!.

lte pro!leme de s0n0tateAu fost aduse în discu"ie multiple afec"iuni non0mali$ne, în special de raporturi independente=

0 afec"iuni ale sistemului endocrin, în special $landa tiroidă. >upă unele date, pentru fiecare ca&

de cancer tiroidian eistă alte 1!! de 7ipotiroidism

0 diabet &a7arat B a fost observată o cre-tere cu 28 a ca&urilor de diabet insulino0dependent la

v/rste tinere, conform unui studiu reali&at în 'elarus

0 probleme oculare 0 cre-terea numărului de ca&uri de cataractă, cu debut precoce

0 afec"iuni diverse ale sistemului imun 0 cu scăderea re&isten"ei la infec"ii -i cre-terea numărului

de boli aler$ice, în special la copii

0 probleme cardiovasculare 0 unele studii sus"in că Cesiu013%, i&otopul cel mai frecvent înt/lnit

în &onele contaminate, se concentrea&ă la nivelul miocardului, determin/nd diverse tulburări de

ritm -i cardiomiopatii. A mai fost semnalată cre-terea prevalen"ei 7ipertensiunii arteriale. >upă

unele date, prevalen"a bolilor cardiovasculare este de 4.!!!M1!!.!!! în r/ndul lic7idatorilor -i

10


11/16

3.!!!M1!!.!!! printre locuitorii din &ona învecinată reactorului, rata de 1.#!!M1!!.!!! în

popula"ia $eneral

0 scăderea fertilită"ii în r/ndul lic7idatorilor -i scăderea drastică a ratei natalită"ii, în special în

&ona afectată cel mai mult de răsp/ndirea materialelor radioactive

0 efecte asupra sarcinii. 6e afirmă că acumularea Cesiului013% 1a nivelul placentei a dus la

cre-terea numărului de avorturi spontane -i la dublarea ca&urilor de retard mintal prin suferin"ă

fetală. Conform altui studiu, iradierea în prima săptăm/nă de sarcină duce ireversibil la avort

spontan pentru o sarcină care a depă-it prima săptăm/nă -i pentru care do&a totală nu depă-e-te

5! m6v, nu eistă efecte secundare asupra fătului. entru o do&ă mai mare de 2!! m6v, se

recomandă întreruperea sarcinii.

. 'ratamentul cu iodur0 de potasiu

?odura de potasiu este o substan"ă de care corpul nostru are nevoie pentru a produce

7ormoni tiroidieni. 6upraîncărcarea tiroidei cu această substan"ă prin medicamente o proteea&ă

de efectele distru$ătoare ale radia"iilor. Jără o suprasaturare a tiroidei, aceasta ar absorbi iodul

radioctiv i s0ar produce riscul de cancer.ș

>ar iodura de potasiu proteea&ă numai tiroida. +u previne intrarea în corp a iodului

radioactiv prin in7alare sau prin m/ncarea contaminată. +u proteea&ă alte păr"i ale corpului

înafară de tiroidă i nu proteea&ă tiroida de alte componente radioactive înafară de iod, cum ar ș

fi, de eemplu, cesiul. >e asemenea, medicamentele nu au efect retroactiv, deci, odată

epusă iodului radioactiv, tiroida nu va î-i va reveni după tratarea cu iodură de potasiu. @ do&ă

de iodură de potasiu are efect pentru 24 de ore.

11


12/16

4. '*P 25 0ri cu cele mai multe reactoare :

25. Pa6istan

;eactoare opera"ionale= 3

(n contruc"ie= 1

(n plan= 1

1%. Unaria;eactoare opera"ionale= 4

(n contruc"ie= !

(n plan= !

1&. 7inlanda


(n contruc"ie= 1(n plan= !

18. Slovacia


(n contruc"ie= 2

(n plan= !

1#. Elveia


(n contruc"ie= !

(n plan= !

14. Ce9ia

;eactoare opera"ionale= #

(n contruc"ie= !

(n plan= 2

1. +elia;eactoare opera"ionale= %

(n contruc"ie= !

(n plan= !

13. Spania


(n contruc"ie= !(n plan= !

12. Suedia

;eactoare opera"ionale= 1!

(n contruc"ie= !

(n plan= !

11. C9ina


(n contruc"ie= 2#

(n plan= 52

15. Ucraina

12


13/16


(n contruc"ie= !

(n plan= 2

5%. ermania

;eactoare opera"ionale= 1%

(n contruc"ie= !

(n plan= !

5&. Canada

;eactoare opera"ionale= 1%(n contruc"ie= 3

(n plan= 3

58. -area +ritanie;eactoare opera"ionale= 18

(n contruc"ie= !

(n plan= 4

5#. India

;eactoare opera"ionale= 2!

(n contruc"ie= #

(n plan= 1%

54. Coreea de Sud


(n contruc"ie= 5

(n plan= #

5. Rusia


(n contruc"ie= 1!

(n plan= 14

53. aponia

;eactoare opera"ionale= 51 capacitate totală

de 4%.348 G 0 acoperă 2) din produc"ia

de ener$ie electrică a "ării

?n contructie= 2?n plan= 1!

52. 7rana

;eactoare opera"ionale= 58 capacitate totală

de #3.23# G 0 acoperă %5,2 din

produc"ia de ener$ie electrică a "ării

?n contructie= 1

?n plan= 1

13


14/16

51. SU

;eactoare opera"ionale= 1!4 capacitate totală de 1!1.2!! G, acoperă 2!,2 din din produc"ia

de ener$ie electrică a "ării

(n contruc"ie= 1

(n plan= %

#. 'op 4 cele mai nesiure centrale nuclare din lume

Centrala nuclear0 -etsamor din rmenia, construită în anii O%!, este una din cele mai

periculoase din fosta *niune 6ovietica. Centrala a fost lovită de un cutremur de #,) $rade în

1)88, fiind înc7isă timp de % ani. (n momentul de fa"ă este în func"iune -i asi$ură umătate din

ener$ia Armeniei.

Su!marinele nucleare din -area +ritanie

*n mare risc îl pre&intă submarinele nucleare, care potrivit 7e >ailP ele$rap7 pleacă în

misiune în ciuda faptului că pre&intă defec"iuni. *n astfel de incident s0a petrecut anul trecut,atunci c/nd un submarin a rămas în"epenit în 6co"ia, iar remorcarea sa a produs avarii ce ar fi

putut duce la o catastrofa.

Centrala nuclear0 de la Cernavod0 a fost proiectată înainte de 1)8), dar primul reactor

a fost dat în eploatare în 1))#. Al doilea reactor a început să producă ener$ie electrică în 2!!%.

(n luna ianuarie unul dintre reactoare a fost înc7is pentru între"inere. Celălalt reactor a fost, de

asemenea, oprit în 2!!) din cau&a unor probleme electrice. Compleul nuclear de la Cernavodă a

fost proiectat să re&iste la cutremure de 8 pe scara ;ic7ter. Cel mai devastator cutremur care a

lovit ;om/nia a avut loc în 1)%% -i a avut ma$nitudinea de %,3.

Centrala nuclear0 $eninrad func"ionea&ă din anul 1)%4 -i este ec7ipată cu reactoare

sovietice ca cele de la centrala nucleară de la Cernobîl.

http://http/www.incont.ro/industrie/cat-rezista-centrala-nucleara-de-la-cernavoda-la-cutremure.htmlhttp://http/www.incont.ro/industrie/cat-rezista-centrala-nucleara-de-la-cernavoda-la-cutremure.html


15/16

Centrala nuclear0 Enrico 7ermi din -ic9ian are două reactoare, dintre care unul

sin$ur este func"ional. Celălalt a fost avariat în urma unui incident din 1)##. Compleul nuclear

se află în apropiere de >etroit.

8. Stiai c0...

*n $răunte de uraniu 238 poate produce aceea-i ener$ie termică cu cea produsă la

arderea a 2,% tone de carbune sau1,) tone de petrolQ

;e&ervele de uraniu -i toriu sunt suficiente pentru a asi$ura consumul de ener$ie în viitor

pe o perioadă de %08 sute de ani, dacă se utili&ea&ă uraniul 238 în reactori rapi&i reproducătoriQ

>acă vom putea reali&a reac"ia de fu&iune a deuteriului cu deuteriul, atunci un metru cub

de apă va avea un con"inut ec7ivalent cu 3!! tone de cărbune sau 13!! barili de petrol.;e&ervele

de ener$ie, în acest ca&, devin at/t de mari înc/t nu mai avem probleme pe o durată de c/teva mii

de aniQ

*n sin$ur Kilo$ram de uraniu0235, în urma unei fisiuni complete poate produce ocantitate de ener$ie de circa 8! de teraouli, adică aceea-i ener$ie produsă prin arderea a 3.!!! de

tone de cărbuneQ


16/16

+I+$I*R7IE

1. ;i6ipedia2.

Surse de Radiatii

Documents

Transcript of Surse de Radiatii