Surse de Finantare a unei afaceri

8/12/2019 Surse de Finantare a unei afaceri

1/39

Unitatea de nvmnt

........................................

SURSE STRAINE DEFINANTARE A UNEI AFACERI

Prof. Coordonator..................

Elev...........................


2/39

CuprinsArgument.............................................................................................................................3

1.1 Noiuni generale privind sursele de finanare..........................................................61.2 Clasificarea surselor de finanare.............................................................................82.1 Avantaje i dezavantaje ale finanrii e!terne.......................................................132.2 Creditul "ancar.......................................................................................................132.3 #mprumutul o"ligar................................................................................................1$2.$ %easingul................................................................................................................1& 3.1 'escrierea firmei(serviciilor acesteia( pia pe care acioneaz ..........................2$ i solicitrile firmei.....................................................................................................2$3.2 'escrierea ideii de afaceri)strategia afacerii ...........................................................2*3.3 'escrierea produselor si serviciilor pe care le comercializam.................................263.$ +anagementul afacerii ...........................................................................................283.* ,lanul de mar-eting al societatii..............................................................................2&

3.*.1.'escrierea pieei pe care actionam ( ne desfasuram activitatea..................2& 3.*.2. /egmentul de piat pe care il urmarim.....................................................30 3.*.3. /trategia de mar-eting pe care ne propunem sa o realizam........................31 3.*.$.Necesarul de finantare.................................................................................33

Concluzii............................................................................................................................3*Ane!e.................................................................................................................................3Ane!a 1..............................................................................................................................3Ane!a 2..............................................................................................................................38Ane!a 3..............................................................................................................................3&

2


3/39

Argument

#n omnia( datorit lipsei legislaiei i a instituiilor specializate 4n susinerea i

promovarea #++( avantajul datorat ine!istenei unei concurene reale este practic anulat.

,rincipala pro"lem nu o reprezint ideile sau dorina de munc( ci aspectele privind

finanarea afacerii( cel puin 4n perioada de 4nceput.

Condiie esenial pentru dezvoltarea viitoare a firmei este s dispun de o

finanare corect i complet( 4ntruct fr un capital suficient( care s confere siguran

c afacerea se va dezvolta 4n continuare( firm va tri de pe o zi pe alta( din e!periene(

nivelul de risc fiind crescut. #n aceast situaie firma este e!trem de vulnera"il.

5nul din cele mai mari o"stacole( adesea de netrecut( pe care le 4ntlnete un

4ntreprinztor potenial 4l constituie o"inerea fondurilor necesare pentru iniierea sau

cumprarea unei afaceri. 'ei acesta poate avea inventivitate i talent pentru iniierea sau

conducerea unei afaceri( dac nu are tiina i a"ilitatea de a convinge potenialii creditori

i investitori( nu va putea o"ine "anii necesari.

,riceperea 4ntreprinztorului i o pia atractiv nu sunt deci suficiente pentru

succesul afacerii. ,entru a face "ani este nevoie de "ani. 'ac ingeniozitatea4ntreprinztorului i uneori norocul pot menine afacerea pe linia de plutire( pentru

creterea i supravieuirea ei pe termen lung este nevoie de o "az financiar solid.

,entru a intra 4n afaceri este nevoie de resurse financiare i o "un gospodrire a acestora(

4n aa fel 4nct afacerea s)i ating potenialul deplin. 'estui 4ntreprinztori 4ns intr 4n

afaceri cu prea puini "ani( mergnd pe 4ncercate. Curnd 4ns ei vor intra 4n criz

financiar( deoarece furnizorii doresc plat la livrare( ec7ipamentele cost mai mult dect

s)a anticipat sau vnzrile sunt mai mici dect s)a sperat. C7iar dac nici cele mai "une

planuri financiare nu)l vor pregti pe 4ntreprinztor s rezolve toate pro"lemele

financiare( o estimare detaliat a cerinelor financiare 4nainte de 4nceperea afacerii va

reduce riscul confruntrii cu pro"leme financiare insurmonta"ile i eecul afacerii 4nc de

la 4nceput. ,entru a evita acest lucru 4ntreprinztorul potenial tre"uie s se ocupe de

aspectele financiare ale afacerii 4nc 4nainte de 4nceperea ei. Astfel( el tre"uie s se

3


4/39

gndeasc la urmtoarele aspecte suma de "ani necesar iniierii afacerii( sursele de

o"inere a acestor "ani( modul de o"inere a lor i posi"ilitile de a o"ine sume

suplimentare 4n caz de urgen. 'ac va face acest lucru( 4ntreprinztorul va putea o"ine

mai lesne fondurile necesare i le va utiliza cu o mai mare eficien.

,rocesul de finanare a afacerii este anevoios. l cuprinde trei etape alegerea

sursei de finanare( pregtirea pac7etului de finanare( prezentarea cererii de finanare.

a. Alegerea sursei de finanare. 9sirea unei surse ideale de finanare este dificil

de realizat. :otui( 4ntreprinztorul tre"uie s discute posi"ilitile de finanare cu cteva

surse poteniale. 4n felul acesta va 4nelege mai "ine gama posi"ilitilor de finanare i va

putea gsi o surs convena"il de capital.

4n alegerea sursei de finanare 4ntreprinztorul tre"uie s in cont de urmtoarele

criterii1. !periena sursei de finanare 4n acordarea de 4mprumuturi 4ntreprinztorilor.

/ursa de finanare tre"uie s fie familiar cu pro"lemele cu care se confrunta

4ntreprinztorul.

2. eputaia sursei de finanare. /uccesul 4ntreprinztorului se "azeaz adesea pe

calitatea relaiilor cu sursa de finanare. 'e aceea( sursa de finanare tre"uie s ai"

reputaia de onestitate( corectitudine i dorina de a lucra cu 4ntreprinztorul.

3. Asistena pe care o ofer. 4n o"inerea finanrii este important ca surs definanare s acorde asistena necesar. Aceasta este cu att mai important pentru

4ntreprinztorii care nu au e!perien 4n anumite domenii ale afacerii i au nevoie deci de

consiliere.

$. Alte servicii. 4n unele cazuri( sursa de finanare ofer servicii gratuite sau la

tarife reduse( cum ar fi analiza situaiei financiare( ela"orarea unor proiecii financiare

etc.

". ,regtirea pac7etului de finanare. ,ac7etul de finanare se mai numete i

pac7et de 4mprumut. 'ei cerinele de ela"orare a pac7etului de 4mprumut variaz 4n

funcie de sursa de 4mprumut( cteva elemente vor rmne comune. c. ,rezentarea cererii

de finanare. la"orarea unui pac7et atractiv de finanare mrete semnificativ ansele de

o"inere a 4mprumutului. :otui( afacerea este condus de 4ntreprinztor i nu de un plan(

fie el i "ine 4ntocmit. ,rin urmare( cei ce acord 4mprumutul vor evalua nu numai

$


5/39

pac7etul de finanare( ci i 4ntreprinztorul 4n persoan i ec7ipa sa. +odul 4n care este

prezentat pac7etul de finanare va influena decizia final de acordare a 4mprumutului.

'eoarece viitorul afacerii depinde 4n mare parte de 4ntreprinztor( decizia final de

acordare a 4mprumutului se va "aza 4n mare parte pe discuia personal pe care o va avea

cel ce ofer 4mprumutul cu 4ntreprinztorul. ,ersonalitatea( a"ilitatea i vivacitatea

4ntreprinztorului vor fi evaluate cu atenie.

'e asemenea( se va avea 4n vedere realismul 4ntreprinztorului( competena sa(

onestitatea i organizarea prezentrii pac7etului de 4mprumut. 4ntreprinztorul tre"uie s

fie pregtit s 4ntlneasc pe cei cei ce 4i vor putea acorda 4mprumutul i s ai" idee

despre ceea ce doresc acetia s afle de la el. ; prezentare clar( "ine documentat nu

numai c mrete ansa de o"inere a 4mprumutului( 4ns poate duce i la sta"ilirea unor

relaii pe termen lung cu sursa de finanare.

*


6/39

Capitolul 1. : Delimitri i structuri priin! sursele !e"inan#are

1.1 No#iuni generale priin! sursele !e "inan#are

,rimul pas pe care un 4ntreprinztor tre"uie s)l fac este estimarea ct mai precis

a sumei de "ani necesare afacerii( indiferent de etapa ciclului de via al afacerii deea despre finanare pe care o au majoritatea 4ntreprinztorilor este de a acumula

"anii necesari afacerii din orice surs( pe orice ci( 4n orice cantitate i ct mai uor

posi"il. 'in pcate( aceast a"ordare nu ine cont de faptul c o"inerea "anilor pentru

afacere implic o mulime de compromisuri( att financiare ct i nefinanciare( "une sau

rele.

'ar firmele au nevoie de mai mult dect o simpl sum de "ani( ele au nevoie de

"ani ?inteligeni@( ceea ce presupune c aceti "ani aduc 4mpreun cu ei i sprijin i

consultan pentru afacere. Astfel de finanare poate fi o finanare garantat de o

organizaie guvernamental( situaie care permite meninerea proprietii intacte pn 4n

momentul 4n care vei dori s vindei o parte din aciunile firmei.

>ndiferent dac se urmrete o"inerea unui 4mprumut "ancar sau gsirea unui

investitor care s aduc afacerii capitalul de care are nevoie( procesului de cutare tre"uie

s i se acorde aceeai atenie ca i( spre e!emplu( introducerii unui produs nou saucumprrii unei afaceri.

,rocesul alegerii unei modaliti corespunztoare de finanare a afacerii este mai

mult arta dect tiin. :re"uie s se ia 4n considerare o multitudine de factori i s se

evalueze 4n conte!tul propriei afaceri i a nevoilor acesteia.

6


7/39

#n funcie de etap din ciclul de via al firmei necesarul de finanare este diferit i

posi"ilitile de gsire a surselor corespunztoare difer.

#n etapa de lansare( firmele au pro"leme 4n ceea ce privete asigurarea capitalului

necesar pentru funcionare deoarece prezint un risc ridicat pentru creditori sau

investitori. ezultatul acestei situaii este faptul c mai mult de * dintre afacerile nou

4nfiinate sunt finanate din resursele personale ale 4ntreprinztorului( cum ar fi

economiile( do"nzile sau credite personale. :ot aici un rol important 4l joac familia i

prietenii( care asigur o parte din "anii necesari demarrii afacerii. #n acest stadiu este de

nepreuit dorina i perseverena 4n cutarea de surse de finanare( att personale ct i

guvernamentale.

Birmele 4n etapa de dezvoltare i cretere sunt de o"icei suficient de sta"ile 4n

funcionare pentru a nu avea 4n mod constant pro"leme cu flu!ul de numerar. 'ac firmaare succes( fondurile generate de firma vor acoperi 4n cea mai mare parte necesitile

firmei. :ipic( firmele au la dispoziie mult mai multe surse de finanare datorit faptului

c au deja o istorie a activitii( o valoare sta"ilit( un istoric al creditului etc. #n plus(

faptul c firma are clieni i furnizori constani( proceduri interne de funcionare eficiene(

planuri de afaceri mai realiste i mai "ine puse la punct( campanii de mar-eting i

promoionale mai "ine realizate i fundamentate ajut la crearea unei 4ncrederi att din

partea potenialilor creditori ct i a potenialilor investitori.'ac firma a fost profita"il( modalitatea preferat de finanare este creditul.

#n etapa de declin apar pro"leme cu flu!ul de numerar( iar posi"ilitile de

finanare ale firmei se vor reduce mai ales 4n cazul 4n care i piaa pe care firma

acioneaz este 4n restrngere. Astfel( c7iar dac istoric firma are credi"ilitate( situaia

curent va 4mpiedica o"inerea facil de fonduri pentru continuarea derulrii operaiunilor

sau pentru realizarea altor o"iective. Nu tre"uie uitat c att instituiile de credit ct i

investitorii poteniali( 4nainte de a acorda credit sau de a 4nveti 4i vor face propriile

aprecieri asupra via"ilitii afacerii i asupra planului de afacere propus.


8/39

1.$ Clasi"icarea surselor !e "inan#are

#n omnia( datorit lipsei legislaiei i a instituiilor specializate 4n susinerea i

promovarea #++( avantajul datorat ine!istenei unei concurene reale este practic anulat.,rincipala pro"lem nu o reprezint ideile sau dorina de munc( ci aspectele privind

finanarea afacerii( cel puin 4n perioada de 4nceput.

Condiie esenial pentru dezvoltarea viitoare a firmei este s dispun de o

finanare corect i complet( 4ntruct fr un capital suficient( care s confere siguran

c afacerea se va dezvolta 4n continuare( firm va tri de pe o zi pe alta( din e!periene(

nivelul de risc fiind crescut. #n aceast situaie firma este e!trem de vulnera"il.

#ntreprinztorul tre"uie s asigure fondurile necesare crerii celor trei tipuri

principale de capital utilizate 4n activitate

)capitalul fi! ) imo"ilizat 4n activele fi!e( cu rol de formare a fondurilor

permanene ale firmei ncu"atoarele de afaceri

8


9/39

C. Alte surse de finanare

) Creditul comercial

) ;"inerea plii anticipate de la clieni

) #nc7irierea sau locaia

) Cumprarea 4n rate

) Arendarea

) ,articiparea la profit

) misiunea de o"ligaiuni

) 'onaiile i 4mprumuturile fr do"nda.

+rimea fondurilor necesare este dependent de tipul i amploarea afacerii i de

stadiul 4n care se gsete afacerea. ,e parcursul formrii i funcionrii unei firme( 4n

funcie de etapa 4n care se gsete( 4ntreprinztorul va avea acces la anumite surse definanare. Aceasta datorit faptului c muli investitori nu sunt doritori s investeasc 4ntr)

o afacere 4n perioada de 4nceput a acesteia( considernd c riscul este prea mare( investiia

urmnd a fi fcut doar dup ce afacerea ajunge la maturitate( 4n momentul 4n care firma

a fcut deja dovad via"ilitii. ,otenialii investitori pentru participarea lor la capital in

cont( de asemenea( de stadiul afacerii i de gradul de risc pe care aceasta o implic. 'in

acest motiv( 4ntreprinztorul are datoria s investig7eze toate posi"ilitile de finanare de

care dispune( pentru a putea lua cea mai avantajoas 7otrre posi"il 4n momentulrespectiv.

Sursele !e "inan#are intern.

Binanarea din venituri personale

#n aceast situaie( "anii necesari pentru finanarea afacerii provin din economiile

personale ale 4ntreprinztorului( a eventualilor parteneri( rude iEsau acionari. Capitalul

este denumit capital de risc( deoarece aceste fonduri pot fi pierdute 4n caz de eec al

afacerii.

Avantajul principal al acestui mod de finanare 4l constituie faptul c fondurile

utilizate nu tre"uie ram"ursate( participanii la formarea capitalului recuperndu)i

investiiile din "eneficiile firmei. 'ar( dezavantajul cel mai important este ca investitorii

tre"uie consultai la luarea deciziilor( reducndu)se astfel gradul de independen al

4ntreprinztorului.

&


10/39

) >nvestiia 4ntreprinztorului

ste cea mai frecvent utilizat surs de finanare( fiind influenat de originalitatea

i eficient ideii( economiile disponi"ile( natura i valoarea "unurilor sale personale ce

pot deveni active ale firmei sau care pot fi ipotecate pentru o"inerea unui 4mprumut.

>ndiferent de form de proprietate adoptat( proprietarul tre"uie s furnizeze cel puin

jumtate din capitalul iniial necesar datorit faptului c un investitor nu va putea fi

convins s investeasc dac vede c proprietarul nu particip cu fonduri su"staniale la

afacere( iar un 4ntreprinztor puin angajat financiar nu prezint garania unei suficiente

motivri pentru a lupta pentru succesul afacerii. +ai mult( cu ct va fi mai mare investiia

4ntreprinztorului( cu att mai mare va fi i puterea sa de a controla afacerea i tot cu att

vor fi mai mari drepturile sale.

) >nvestiiile partenerilor nvestiiile prietenilor i ale rudelor

ste printre cele mai utilizate surse de finanare pentru 4ntreprinderile mici imijlocii( "azat pe legturi interpersonale speciale. 'ar implic o serie de pro"leme

specifice cum ar fi posi"ilitatea apariiei de intervenii i interferene nedorite 4n

pro"lemele operaionale ale firmei( politica afacerii etc.( din partea rudelor care au

investit sau posi"ilitatea deteriorrii relaiilor cu rudele care au investit 4n afacere 4n

cazul 4n care firma eueaz( 4n condiiile 4n care 4ntreprinztorul nu a fost corect 4n ceea

ce privete prezentarea riscurilor.

) >nvestiiile acionarilor

>nvestiiile acionarilor denumite investiii pu"lice( constituie sursa de finanare

care asigur cea mai puternic infuzie de capital pentru o afacere. %ansarea pu"lic a unei

afaceri( prin emiterea i vnzarea de aciuni( este o operaiune comple!. /ocietatea pe

aciuni este considerat una din inveniile care au adus prosperitate( oferind avantajul

10


11/39

atragerii disponi"ilitilor "neti ale populaiei i folosirea lor eficiena prin investiii 4n

afaceri de volum mare.

Acionarii( cei care cumpr aciunile( sunt proprietarii prii din societate pe care

au cumprat)o su" forma de aciuni. i pot vinde aceste aciuni la preul sta"ilit( 4n

funcie de cerere i ofert( la "ursa de valori( recuperndu)i astfel "anii investii. #n plus(

ei 4ncaseaz dividende( adic pri din profitul total care le revin 4n funcie de numrul de

aciuni deinute. #n cadrul adunrii generale a acionarilor 4i pot e!ercita dreptul de vot


12/39

Surse !e "inantare e%terne.Constituie o alt posi"ilitate de finanare a unei afaceri prin fondurile puse la

dispoziie de ctre organismele financiare internaionale.

; firm poate o"ine o finanare com"inat( care presupune utilizarea simultan a

mai mult de o singur surs de finanare. /ituaie care depinde de pro"lem ce tre"uierezolvat i de posi"ilitile de a ajunge la fiecare dintre sursele de finanare disponi"ile

la momentul respectiv 4n economie.

12


13/39

Capitolul $: Surse strine !e "inan#are a unei a"aceri

$.1 Aanta&e i !e'aanta&e ale "inan#rii e%terne

Binanarea e!tern #n cele mai multe cazuri( finanarea intern este insuficient

pentru a asigura o susinere corespunztoare a activitii firmei i noilor ei proiecte de

investiii. 'in aceast cauz firmele sunt nevoite s apeleze la surse e!terne de finanare.

Cele mai o"inuite forme de finanare e!tern sunt creterea capitalului propriu( 4n

special prin noi emisiuni de aciuni( contractarea de 4mprumut o"ligatar prin emisiune de

o"ligaiuni( contractarea de 4mprumuturi "ancare i apelarea la finanarea prin leasing.

$.$ Cre!itul (ancar

Creditul "ancar reprezint o surs principal de fonduri( 4n special pentru firmele

mici i mijlocii. #n cazul omniei( accesul la credit al firmelor noi sau de mici

dimensiuni este mai dificil.

Avantajele creditului "ancar

o"inerea de fonduri suplimentare( peste cele proprii

sta"ilirea unei relaii cu o instituie financiar cunoscut( accesul mai uor

la alte servicii furnizate de ctre "anc

o"inerea unui credit poate funciona ca un semnal ce atest via"ilitatea

afacerii 4n faa altor investitori poteniali

4n cazul anumitor forme de credit e!ist un grad de fle!i"ilitate 4n ceea ceprivete sumele angajate( datele la care se angajeaz sumele respective(

do"nzile i termenele de ram"ursare

necesitatea de a convinge "anca de via"ilitatea afacerii sau simpl

completare a unei cereri de creditare poate ?fora@ 4ntreprinztorul s 4i

13


14/39

analizeze 4n mod o"iectiv afacerea( s o"in o imagine clar a situaiei

sale financiare i un ta"lou al punctelor sla"e( punctelor ri( oportunitilor

i ameninrilor care caracterizeaz situaia firmei.

'ezavantaje ale creditului "ancar

reticena "ncilor 4n ceea ce privete finanarea noilor firme( "anca avnd

nevoie de siguran c va primi 4napoi "anii acordai drept credit( 4n timp

ce firmele nou)4nfiinate nu ofer aceast garanie( din diferite motive


15/39

dezvoltarea 4mprumutului o"ligatar pe pieele financiare naionale i internaionale( el

este totui mai puin rspndit ca form de finanare a majoritii firmelor.

#mprumutul o"ligatar este un contract pe termen lung 4n care cel 4mprumutat emite

o"ligaiuni ctre investitori i este de acord s efectueze plti de do"nzi i s ram"urseze

la anumite date creditul o"inut deintorilor de o"ligaiuni.

;"ligaiunile sunt active financiare care dau natere la un flu! de pli( dinspre

emitent spre investitor( ce constau dintr)o sum constant pltit periodic i o plat final

la scaden format din plata ultimului cupon i o sum glo"al numit valoarea la

scaden( sau valoarea nominal. Haloarea sumei restituite la scaden de 4mprumutat

este( 4n mod o"inuit( apropiat de suma primit de el la emiterea o"ligaiunii.

/uma transferat de la creditor la cel 4mprumutat esde denumit principal( preul

pltit pentru utilizarea capitalului este( de o"icei( e!primat ca procent din principal i senumete rata cuponului( iar suma pltit periodic c do"nda investitorilor se numete

cupon.

#mprumutul o"ligatar poate fi o"inut de ctre firme 4n urma realizrii unor

emisiuni de o"ligaiuni care pot fi pu"lice sau private. ,rincipala deose"ire dintre

emisiunea pu"lic i cea privat a datoriei este ca emisiunea privat plaseaz o"ligaiunile


16/39

o termenii de "az referitori la o"ligaiune


17/39

am"ursarea 4mprumutului o"ligatar se poate face prin urmtoarele modaliti

o ram"ursarea prin amortismente constante sau serii egale


18/39

permisiunea de a modifica condiiile contractului( c7iar dac apariia unor noi condiii

economice poate conduce la dorina celui 4mprumutat sau a deintorilor de o"ligaiuni de

a le sc7im"a. #n sc7im"( 4n cazul 4mprumutului "ancar pe termen mediu su lung( cei

4mprumutai pot( 4n general( conveni cu creditorul s modifice mutual condiiile

contractuale.

ata do"nzii pentru creditul "ancar pe termen mediu su lung poate fi ori fi! pe

4ntreaga perioad de acordare a creditului( ori varia"il. 'ac se utilizeaz o rata fi!(

aceasta va fi( 4n general( sta"ilit aproape de ra do"nzii o"ligaiunilor cu aceeai

scaden i acelai risc c 4mprumutul "ancar. 'ac rata este varia"il( aceasta va fi( 4n

mod o"inuit( sta"ilit cu un anumit numr de puncte procentuale peste do"nda "ancar

de referin sau raa inter"ancar oferit de pia D; sau %>D; sau o alta=.

Aceste rate pot fi ajustate anual( trimestrial( lunar sau pe "aza altor date specificate 4ncontract.

+ajoritatea creditelor pe termen mediu i lung sunt garantate( iar contractele de

credit prevd i acorduri restrictive care s dea o mai mare certitudine creditorului 4n

legtur cu recuperarea creditului acordat.

#n privina ram"ursrii( contractul de credit pe termen mediu su lung prevede( 4n

mod o"inuit( c valoarea creditului s fie amortizat pe 4ntreaga perioad de angajare a

acestuia. Aceasta 4nseamn c firm va tre"ui s plteasc periodic rate egale pentruram"ursarea creditului i ac7itarea do"nzii. ,rin acest mod de ram"ursare se reduce

riscul creditorului de a nu resupera creditul.

#n unele cazuri( 4n contractul de credit pe termen mediu i lung se prevede i o

perioad de graie


19/39

:m F perioada medie de acordare a creditului

r F rata anual a do"nzii.

,erioada medie de angajare a creditului se poate o"ine cu formula

:mF:g K

:g F termenul


20/39

Apariia leasingului ca noiune i rspndirea lui ca form de finanare dateaz din

anii L*0( 4ns "aza economic s)a format mai devreme( 4n perioada premergtoare celui de

al doilea rz"oi mondial. Bar s aprofundm evoluia tipurilor de leasing( pentru

4nelegerea planului structurii economice i pro"lematica juridic a leasingului( este de

ajuns s privim 4n urm pan la punctul cnd industrialul a ajuns la o recunoatere a

faptului c 4n procesul de valorificare a produselor nu este necesar transferul imediat al

dreptului de proprietate i ec7ivalarea integral a contravalorii acestuia 4n momentul

4nc7eierii contractului.

5n astfel de moment istoric economic a fost 4n 18( cnd Dell :elep7one

CompanM din /tatele 5nite ale Americii a oferit posi"ilitatea folosirii aparatelor

telefonice din producia proprie contra unui cost de folosin far ac7itarea total a

contravalorii produsului./c7im"area radical 4ns a adus o structur economic( de dup al >>)lea rz"oi

mondial( 4n /tatele 5nite ale Americii dup 1&*0( iar un deceniu mai trziu i 4n rile

uropei ;ccidentale( dup revitalizarea economiei acestora.

#n /tatele 5nite ale Americii oamenii de afaceri au realizat pentru prima dat c

investiiile decapitalizate se pot realiza nu numai prin finanarea clasic "ancar. A aprut

atunci pe piaa mijloacelor de producie acel finanator care s)a auto)asigurat astfel 4nct(

s)a prezentat 4n calitate de cumprtor al o"iectului fat de furnizor i( pstrndu)idreptul de proprietate asupra o"iectului( l)a dat 4n folosin 4ntreprinztorului.

Contractul de leasing este o form special a contractului de 4nc7iriere prin care se

o"ine utilizarea unui activ pe o anumit perioad fr a o"ine un titlu legal asupra

activului. ,entru vnztorii unor "unuri 4n leasing reprezint o metod de cretere a

vnzrilor( 4n timp ce pentru cei care au nevoie de anumite active pentru activitatea de

producie( leasing)ul reprezint o procedur de finanare.

Binanarea prin leasing poate fi furnizat de ctre firme productoare de "unuri ce

pot fi folosite 4n activitatea economic( dar i de societi comerciale specializate 4n

asigurarea finanrii prin leasing.

%easing)ul este o procedur de finanare a investiiilor prin care o "anc sau o

instituie financiar specializat ac7iziioneaz un "un mo"iliar sau imo"iliar pe care)l

20


21/39

4nc7iriaz unei firme sau unei persoane private( acestea din urm avnd posi"ilitatea s)l

cumpere la sfritul contractului la un prIt convenit


22/39

"= o alt clauz a acestui tip de leasing este clauza anulrii care permite

utilizatorului s renune la plata c7iriei 4nainte de e!pirarea termenului de 4nc7iriere

aceast clauz este important pentru utilizator( deoarece 4nseamn c el poate returna

"unul dac acesta se uzeaz moral 4n urma dezvoltrii de noi te7nologii sau dac nu mai

este necesar s fie prelungit contractul din cauza declinului 4n afacerile utilizatorului

c= 4n mod frecvent( acest tip de leasing nu permite amortizarea integral cu alte

cuvinte( plile prevzute 4n contractul de leasing nu sunt suficiente pentru acoperirea 4n

4ntregime a costului "unului aceasta 4nseamn c cel care d 4n leasing "unul se ateapt

s acopere costurile cu ac7iziia "unului prin noi 4nc7irieri ulterioare la ali utilizatori sau

prin vnzarea "unului respectiv.

%easing)ul financiarpresupune ca cel care d 4n leasing s fie finanatorul

operaiunii. Birma care va utiliza "unul


23/39

tre"uie s plteasc do"nzi pentru 4mprumutul contractat( ceea ce 4n mod o"inuit ridic

costul leasing)ului.

#n legislaia romn sunt definite dou tipuri de leasing leasing financiar i

leasing operaional. %easing)ul financiar este definit ca fiind operaiunea de leasing care

4ndeplinete una s mai multe din urmtoarele condiii

1. riscurile i "eneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului

din momentul 4nc7eierii contractului de leasing

2. prile au prevzut e!pres c la e!pirarea contractului de leasing se transfer

utilizatorului dreptul de proprietate asupre "unului

3. utilizatorul poate opta pentru cumprarea "unului( iar preul de cumprare va

reprezenta cel mult *0 din valoarea de intrare


24/39

Capitolul ): Stu!iu !e ca': Surse strine !e "inan#are

STUDIU DE CA-: SURSE DE FINANARE

,A S.C. /I,ENIU/ S.A

).1 Descrierea "irmei0sericiilor acesteia0 pia# pe care ac#ionea'

i solicitrile "irmei

SC./ilenium S.A.s)a 4nfiinat 4n 1*.03.1&&6( cu un capital social integral

privat de 20.000 lei ;"iectul principal de activitate al societii 4l reprezint activiti

specifice pentru restaurante i alimentaie pu"lic@( conform codului CAN **30. pe

parcursul activitii sale restaurantul deinut de societate i)a mrit i consolidat nivelul

de clieni( gradul de utilizare a capacitii sale de deservire evolund de la $* 4n anul

1&&6 la apro!. * 4n anul 200.

#n prezent valoarea lunar a cifrei de afaceri aste de apro!. 1$.*00 lei( 2*

fiind asigurat de serviciile de catering. Cota de pia a restaurantului este de *( fiind

susinut de serviciile a 2& de salariai. estaurantul ((Acas OPofer un meniu cu mncruri i "uturi deose"ite( cu

specific naional sau aparinnd "uctriei internaionale( clienii si avnd de ales dintr)o

gam larg de preparate. /ocietatea este renumit pentru politica strict de asigurare a

calitii seviciilor sale( fcnd din aceasta un avantaj concurenial.

,iaa:

Activitatea societii se 4ncadreaz 4n sfera alimentaiei pu"lice( focalizndu)

se pe segmentul consumatorilor cu pretenii. Condiia esenial de competitivitate 4ntr)un

astfel de sector o reprezint satisfacerea e!igenelor clienilor printr)un meniu variat( de o

calitate ireproa"ile( asigurarea unui am"ient plcut 4n incita restaurantului precum si

promptitudinea livrrilor pentru serviciile de catering.

2$


25/39

Ce le mai mari riscuri provin din posi"ilitatea intrrii pe piat a unor

reprezentanti ai lanturilor internationale de restaurante si din eventualitatea unor presiuni

din partea ,atronatului Crnii.

/olicitrile financiare:

Ca urmare a cresterii continue a cererii pentru serviciile restaurantului 4n

conditiile unei capacitti limitate( s)a 7otrt desc7iderea unui nou restaurant care vine 4n

4ntmpinarea tendintelor pietei.

,entru dezvoltarea activittii societatea consider necesar desc7iderea unui

nou restaurant( investitie care necesit 300.000 euro. ,entru aceasta se urmreste

contractarea unui credit pe trei ani cu do"nda de 12 pe an.

#mprumutul va fi garantat printr)un contrat de gaj si ipoteca asupra activelor

societtii.,5NC: :A>E ,5NC: /%AD

,uncte tari

)profil de activitate "azat pe alimentatie cu mancaruri si "auturi diverse care atrag

o mare categorie de consumatori

)asigurarea unui climat placut in restaurant pentru cei mai e!igenti

clienti

,uncte sla"e)piata pe care isi desfasoara acttivitatea care presupune o concurenta puternica

)imprumutul care tre"uie realizat printr)un contrat de gaj si ipoteca asupra

activelor societtii.

).$ Descrierea i!eii !e a"aceristrategia a"acerii

,rin intermediul restaurantului ((ACA/APP /.C. +ilenium /.A. presteaz

servicii de alimentatie pu"lic de apro!. 6 ani. #n acest interval de timp( ca urmare a

calittii ireprosa"ile a serviciilor sale( restaurantul si)a cstigat un renume "inemeritat si o

cot de piat conforta"il. Calitatea ofertei si preturile accesi"ile atrag totusi un numr

important de consumatori din zona vestic a Dacaului.. #n prezent( capacitatea de

deservire a restaurantului este utilizat 4n proportie de *.

/trategia afacerii:

2*


26/39

,e "aza cunostintelor do"ndite( succeselor anterioare si tipul serviciilor

oferite( strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere calitativ fat de oferta

concurentei.

,rezentatrea situatiei actuale:

#n prezent societatea dispune de un capital social de 62(2 mii lei( reprezentat

de un numr de 6.200 de actiuni 4n valoare de 10 leiE actiune. Binantarea activittii sale se

face predominant din surse proprii( la data 4ntocmirii planului de afaceri structura de

finantare a activittii cuprinznd 4n proportie de 80 capitaluri proprii si 20 datorii

curente ctre furnizori( actionari si institutii ale statului.

%a aceast dat( /C +ilenium /A si)a consolidat imaginea si pozitia de piat)

tint( valoarea cifrei de afaceri a anului 2010 ajungnd la nivelul record de apro! 61.000

euro . /tructura actual a cifrei de afaceri lunare este urmtoarea


27/39

7rnitoare este 4n crestere 4n ultimii ani G conform studiilor de piat efectuate de Agentie

de monitorizare a tendintelor de consum 4n anul 200&.

2ro!use si sericii:

estaurantul a reusit s atrag si s satisfac pretentiile unor noi clienti prin varietatea

produselor culinare si sortumentelor de "uturi disponi"ile. Actuala structur a ofertei

poate fi urmrit 4n ta"elul urmtor

TI2 Nr. apro!. de sortimente ,ondere 4n CA total,roduse culinare traditionale 1*0 *0/pecialitti ale "uctriei

internationale

0 30

Dauturi 0 20

/e constat o crestere a interesului consumatorilor fat de specialittile culinare

apartinnd "uctriei internationale( 4n special fat de "uctria italieneasc( frantuzeasc

si asiatic. Cu e!ceptia "uctriei asiatice( firma dispune de ora actual de personal

specializat pentru a satisface pe deplin aceste tendinte de consum.

/ervicii oferite

/unt dou feluri de deservire a consumatorilor

)4n mod direct G la una din cele 30 de mese din cadrul restaurantului

)prin livrarea la domiciliu sau la "iroul clientului a preparatelor comandate prin telefon

sau fa!.

%ocalizarea restaurantelor

estaurantul ((ACA/APP dispune de un vad comercial deose"it( fiind amplasat 4n

apropierea intersectiei dintre strzile Ducegi si Carpati( la parterul unui "loc de locuinte

de curnd construite. Amplasamentul se afl visa)vis de ,arcul Cancicov astfel 4nct

((ACA/APP "eneficiaz att de vecintatea unui loc intens circulat( ct ti de privelistea

oferit de vegetatia parcului.

2


28/39

Amplasamentul viitorului restaurant va fi pe strada ;r7ideelor( nr 10 "is. Aceasta

se afl 4ntr)o zon usor accesi"il( 4n vecinatatea Cladirii Al"astre G un important centru

de afaceri din jumtatea vestic a orasului.

'escrirea mediului 4n care evolueaz afacerea

/erviciile de alimentatie pu"lic au fost si vor fi 4ntotdeauna o afacere permisiv si

permea"il( deci usor de imitat si desc7is competitiei sustinute. ,rin urmare si riscul de

faliment este destul de mare.

#n acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic( politicile

macroeconomice ti sistemul juridic nu au o important major. Ceea ce conteaz cel mai

mult sunt a"ilittile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei( de a

satisface dorintele clientilor si de ai fideliza.'up o "un perioad de timp 4n care a e!istat o preferint general pentru

restaurantele fast)food( se constat o tendint de reconsiderare a restaurantelor clasice.

Bast)food)urile rmn 4ns preferatele tineretului ti persoanelor cu venituri modeste(

conform cererii de piat ocazionate de 4ntocmirea prezentului studiu.

,5NC: :A>E ,5NC: /%AD

,uncte tari)personal specializat pentru satisfacerea celor mai e!igenti clienti

)vadul commercial "un in care este localizat restaurantul

,uncte sla"e

)lipsa alimetelor specifice "ucatariei asiatice

).+ /anagementul a"acerii

,rogramul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform

precizrilor din planul operational. ecrutarea personalului se va e!ecuta prin cola"orare

cu firma de recrutare si plasare a fortei de munc Qenit7 ecruitement.

28


29/39

#ntregul personal va fi angajat cu carte de munc( remunerarea sa se face prin

salariu fi! si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau o"tinerii unor

rezultate deose"ite. volutia salarial si primele se vor corela cu rezultatele individuale

ale fiecrui angajat.

,olitica societtii de management a resurselor umane presupune programe de

pregtire comun a angajatilor celor dou restaurante( mai ales din perioada de

acomodare si verificare a persoanelor nou angajate.

,5NC: :A>E ,5NC: /%AD

,uncte tari

)managementul firmei compus din persoane cu e!perienta in acest domeniu

)organizarea mi!ta a afacerii)acordarea de prime angajatilor

)diverse programe de pregatire a angajatilor

,uncte sla"e

)numarul relativ mare de angajati pe care)i are in su"ordine un sef de restaurant

).3 2lanul !e mar4eting al societatii

#n concordan cu rezultatele cercetrii de pia efectuate( clienii)int au din ce 4n

ce mai puin timp i a"iliti s gteasc pentru ei( preocuprile lor 4ndreptndu)se 4n

general ctre viaa social i realizarea profesional. Societatea /ilenium4i propune s

rspund eficace acestor tendine ale persoanelor ce doresc s serveasc mncruri de

calitate( sntoase( la preuri accesi"ile.

).3.1.Descrierea pie#ei pe care actionam 0 ne !es"asuram actiitatea:

#n cadrul sectorului teriar serviciile de alimentaie pu"lic ocup locul 1$ la nivel

naional( vnzrile anuale fiind de apro!imativ &*.000 mii lei


30/39

pu"licat 4n Duletinul /tatic nr. &E 200&=. #n aceste condiii( activitatea restaurantelor

private reprezint cca. &0 din totalul activittii de alimentatie pu"lic.

Conform cercetrii de pia comandate de societatea +ilenium romnii c7eltuiesc

4n medie din venituri pentru a lua masa 4n orat. ,otrivit statisticilor oficiale( acest

procent a 4nregistrat o evoluie fluctuant 4n ultimii $ ani. #n anul 200 veniturile din

activitatea restaurantelor au crescut 4n termeni reali( ajungnd la 3 din veniturile

sectorului tertiar. Aceasta tendint este e!plicat de un raport 4ntocmit de Agentia de

monitorizare a tendintelor de consum ca fiind efectul sc7im"rii stilului de viat(

climatului economic si cresterea variettii ofertei e!istente de piat.

Anual 4n marile oarase se desc7id 4n medie de 1*)20 restaurante( &0 fiind

localizate 4n zone utor accesi"ile ale municipiului. Aceste activitti se dezvolt 4n special

4n zone "une( 4n apropierea centrelor de afaceriE spatilor de "irouri( calitatea oferteiscznd 4n general odata cu deprtarea de zona central.

'e asemenea este necesar ca sa se atraga un numar mare de clienti avand in

vedere faptul ca piata pe care actioneaza firma noastra are o concurenta puternica.ste

necesar ca fiecare client sa fie multumit de calitatea serviciilor si a produselor oferite.

).3.$. Segmentul !e piat pe care il urmarim:

/ervicile actuale ale firmei se adreseaz urmtorului tip de clienti

)adulti peste 28 ani( persoane ocupate( cu un nivel al salariului de minimum $00

euroElunar cu locuinta sau "iroul amplasat 4n zona de est a municipiului Dacau.

,entru restaurantul ce se intentioneaz a fi desc7is segmentul)tint va fi

reprezentat de

)adulti peste 28 ani( persoane ocupate( cu un nivel al salariului de minimum $00

euroElunar cu locuinta sau "iroul amplasat 4n zona de vest a municipiului Dacau.:re"uie de asemenea ca restaurantul ( prin serviciile si produsule oferite sa atraga

un numar din ce in ce mai mare de clienti si din celelalte zone ale Dacaului (

consolidandu)si pozitia si imagine ape piata .

:rendul pietei

30


31/39

Att previziunile pe termen scurt( ct si cele pe termen lung indic un trend

cresctor al acestei activitti( 4n direct corelatie cu evolutia previzionat a economiei

nationale.

Acelati studiu pu"licat de agentia de monitorizare a tendintelor de consum arat

c( persoanele au venit cel putin mediu vor fi nevoite s serveasc masa 4n ora din ce 4n

ce mai des.

Concurenta si alte influente

Concurenta poate fi apreciat ca fiind foarte intens 4n acest domeniu( la nivelul

capitalei activnd peste 100 unitati. 'in acest motiv /.C. +ilenium /.A. incearc s se

diferentieze si vine cu o oferta ct mai varia"il la preturi accesi"ile( pstrnd standardele

de calitate cu care si)a cttigat un segment cu piat "ine definit.

).3.). Strategia !e mar4eting pe care ne propunem sa o reali'am

/.C. +ilenium /.A. 4si propune s)ti du"leze cota de piat detinut( prin

desc7iderea unui nou restaurant 4n jumtatea vestic a Dacaului..

#n plus conducerea( societtii va adapta meniul la cerintele variate ce vin din

partea consumatorilor strini. #n prima faz sau ales produse specifice "uctriilor

frantuzetti( italienesti si asiatice.

'ac acest proiect va avea succesul scontat( se va lua 4n calcul desc7iderea unui al

treilea restaurant 4n zona rezidential 97eraiesti..

,olitica de pret

,olitica de pret nu se va modifica( practicndu)se 4n continuare un adaos

comercial accepta"il. +eniul pentru 2 persoane


32/39

/trategia de distri"utie

/e va mentine strategia adoptat pn 4n prezent( ce ti)a dovedit eficienta. #n

continuare se va acorda o important deose"it satisfacerii cu promptitudine a cererilor de

livrare la domiciliu sau la "irou a preparatelor solicitate.

,entru noul restaurant se vor ac7izitiona 3 autove7icule. /e doreste ca durata

ma!im de distri"utie a comenzii s fie de 20 minute din momentul 4n care autoturismul

pleac de la restaurant. #n cazul unor aglomerri se va recurge la folosirea matinilor

personale a doi angajati dentificarea si analiza riscurilor

lemente de risc ce ar putea afecta evolutia activittii societtii sunt

Calitatea conducerii

) pentru aceasta se estimeaz un risc sczut.

Rustificarea acestui nivel de risc este dat de respectarea angajamentelor asumate

pn 4n prezent( preocuparea permanent pentru mentinerea ti dezvoltarea relatiilor de

afaceri ti portofoliul de clienti( e!perient profesional( structur organizatoric "un ticapacitatea mare de influentare.

/ituatia financiar

prezint de asemenea un risc moderat( fiind caracterizat de du"larea cifrei de

afaceri( lic7iditatea imediat peste 0.26( indicatori de renta"ilitate pozitivi si grad de

4ndatorare previzionat 4n jurul valorii admisi"ile)*0


33/39

Anali'a S56T

Asadar ( conform analizei /S;: tre"uie realizat un sistem de investitii care sa

confere unitatii de alimentatie o sta"ilitate financiara si nu numai in urmatorii ani. Acest

lucru se poate realize prin

)realizarea unor spatii de parcare proprii avand in vedere numarul tot mai mare de

automo"ile

)crearea unui sistem destinat special pentru rapiditatea onorarii comenzilor de

valoare mai mica in mai putin de doua zile

)marirea spatiului de deservire care nu este incapator pentru clientela e!istenta in

orele de varf

) trmiterea periodic la cursuri de instruire a personalului unitatii.

).3.+.Necesarul !e "inantare

'estinatia fondurilor

,entru realizarea proiectului de investitii specificat societatea indentific un

necesar de finantare de 300.000 euro( suma care se argumenteaz astfel

Alocri "on!uri Sumaac7izitie imo"il cu destinatia restaurant( din care

):eren


34/39

Haloarea amenajrilor rezult dintr)un deviz antecalculat de societatea ce va

efectua aceste lucrri. /umele necesare ac7izitionrii utilajelor de "uctrie(

autoturismelor ti mo"ilierului sunt conforme cu rezultatul selectiei de ofert ti studiilor de

piat efectuate.

+odul de finantare

/e intentioneaz ca necesarul de finantare astfel o"tinut s fie acoperit prin

o"tinerea unui credit din partea unei institutii specializate. ,reviziunile financiare s)au

fcut su" premisele o"tinerii unui 4mprumut pe termen lung de 300.000 euro( a crui

ram"unsare se va face 4n 3 ani prin rate egale ti do"nd calculat la sold. ata do"nzii

creditului 4n valut ce a fost utilizat 4n proiectiile financiare este de 12.

+omentul finantrii

'atorit timpului scurt 4n care se va efectua investitia( creditul se va trage 4ntr)un

singur an( mai e!act 4n primul trimestru al anului NKl( dup cum urmeaz

313(*. mii lei G 4n luna ianuarie

313(*. mii lei ) 4n luna fe"ruarie

228 mii lei G 4n luna martie

Deneficiului finantatorului

,entru suma 4mprumutat


35/39

Conclu'ii

ecunoasterea nevoii de imprumut este deose"it de importanta( intrucat

su"capitalizarea duce de cele mai multe ori la esec. ,rin urmare( intreprinzatorul tre"uie

sa planifice cu atentie cerintele de capital ale firmei. 5na din sursele principale de capital

o reprezinta resursele financiare proprii. 'aca sunt insuficiente( se va imprumuta de le

prieteni( rude sau institutii financiare. imprumutul este riscant intrucat el tre"uie garantat

cu "unurile personale sau cele ale firmei. 'e aceea( intreprinzatorul tre"uie sa imprumute

doar suma care ii este strict necesara.

Ca urmare( finantarea tre"uie planificata cu multa atentie. ; com"inatie potrivita a

capitalului propriu cu cel de imprumut care sa acopere atat c7eltuielile de pregatire cat si

cele de lansare este de dorit. 5na din modalitatile cele mai "une de determinare afinantarii de inceput este de a face trei proiectii suma minima( suma ma!ima si suma cea

mai pro"a"ila. intelegerea diferitelor surse de o"tinere a fondurilor si implicatiile lor

pentru afacere este o conditie esentiala pentru reusita in afaceri.

ealizarea cu success a oricarei afaceri necesita e!istenta si utilizarea unor resurse

financiare care sa permita firmei mentinerea si apoi afirmarea pe piata.

'e modul cum sunt administrate aceste resurse( dar si de nivelul acestora depinde in

mare masura evolutia ulterioara a activitatii economice desfasurate.

'e aici rezulta interesul deose"it pe care agentii economici il acorda pro"lemei finantari

afacerii.

3*


36/39

7i(liogra"ie1. Da-er R. +. ) +ar-eting@( d. Ttiinific i :e7nic( Ducureti( 1&&6

2. Donta '. ) +anagement@( d. :e7nopress( >ai( 1&&&

3. 'u"ois ,. %.( Roli"ert A. ) +ar-eting( teorie i practic@( d. conomic(

Ducureti( 1&&$

$. Blorea . G :e7nici de promovare@( suport de curs( 5niversitatea 9eorge

Dacovia@( Dacu( 2002

*. Blorescu C.( Dalaure H. ) +ar-eting@( 9rupul Academic de +ar-eting i

+anagement( Ducureti( 1&&6

6. Uotler ,7.( Armstrong 9. ) ,rincipiile mar-etingului@( d. :eora( Ducureti(

2001

. %uca 9a"riel ,.( Herzea >.( (+anagementul logisticii industriale si comercialePP(

ditura ,erformantica

8. +lcomete ,. ) +ar-eting@( d. Bundaiei 97e. Qane( >ai( 1&&3

&. +unteanu H. )+ar-eting@( d. Bundaiei C7emarea( >ai( 1&&6

10. Niculescu . ) +ar-eting modern@( d. ,olirom( >ai( 2000

11. Ni C.( ,opescu +. ) 'icionar de mar-eting i de afaceri@( d. conomic(

Ducureti( 1&&&

12. ,rutianu Tt. ) Comunicare i negociere 4n afaceri@ d. ,olirom( >ai( 1&&813. ,urcrea :.( Branc >. H. ) +ar-eting@( d. !pert( Ducureti( 1&&2

1$. G,etru ((+anagementul mar-etinguluiPP ditura :e7nopres

1*. Colecia revistei :ri"una economic@( 2000 G 200$

36


37/39

Ane%e

Ane%a 1

Structura lunar a

ci"rei !e a"aceri

2rocent 8aloare lunar

9mii lei

Numr me!iu

!e

clienti 9'ilnicCatering 2* 36(2. 12/ervicii directe 4n

incinta

restaurantului

* 108(* 2&0

Total 100* 1$*. $62

3


38/39

Ane%a $

2uncte tari 9Streng;ts

e!perient 4n domeniu

) imagine foarte "un pe piat

) ec7ip de conducere e!perimentat ti unit

) amplasament favora"il al restaurantelor

) strategie de mar-eting eficient

) servicii variate ti de calitate

) raport pretE calitate favora"il

) relatii strnse cu un important post :H

2uncte sla(e 95ea4nesses

)lipsa spatiilor de parcare proprii

)suprasolicitarea personalului de deservire

)imposi"ilitatea de a prelua comenzi mici de

deservire la mai putin de dou zile pn la data

livrrii

)capacitate insuficient de deservire 4n orele de

vrf ++

) utilizarea la scar tot mai larg a internetului


39/39

Ane%a )

Surse de Finantare a unei afaceri

Documents

Transcript of Surse de Finantare a unei afaceri