SURSE- Managementul deseurilor solide Tiberiu Apostol, Cosmin Mrculescu - Editura AGIR Bucureti 2006- Igiena Mediului Bumbu Ion - Chiinu U.T.M. 2013Tema 2: Stabilitatea circuitului global al materieEcosfera a parcurs o cale lung de dezvoltare de circa 4-5 miliarde ani de la Arhei i pna azi. i prezint o totalitate de procese de sintez i descompunere a substanelor anorganice i organice de natere,dezvoltare i pieire a organismelor vii. Circuitul materii implica cheltuiala de energie, sursa principala pe terra fiind radiatia solara. In aceste procese are loc nu numai circulatia materii si curgerea energiei, datorita acestui fapt are loc transformarea evolutia atit a substantelor cit si a energiei. In orice ecosistem actual circuitul materie este determinat de factorii abiotici, biotici si in cele mai multe cazuri de factori ai activitatii umane. Aceste 3 categorii de factori care astazi coexista si actioneaza simultan, si in interactiune au aparut pe pamint in mod succesiv de aceea putem vorbi de o perioada abiogena a existentii terrei inainte de aparitia vietii perioada in care circuitul materiei era un circuit geochimic determinat doar de factori abiotici. O 2 etapa biogena este cea care in care se formeaza circuitul biogeochimic si in a 3 etapa- cea antropogena incepe cu aparitia omului ce aduce importante schimbari in desfasurarea circulatiei si evolutiei materiei pe terra.Etapa abiogena evolutia geologica a pamintului a inceput 4-5 miliarde ani in urma, se admite astazi ca sistemul nostru solar a luat nastere dintr-un nor de materie. Soarele a luat nastere in centrul norului prin incalzirea gravitationala a materiei. Datorita miscarii de rotatie intregul nor a capatat forma discoidala. Planetele care se formau in zona centrala a norului protoplanetar dintre care si pamintul incorporal mai ales elemente si compusi cu punctul de fuziune (combinare) ridicat (sulfu, magneziu, fier etc.) compusii alcatuiti din carbon azot si hidrogen respectiv substantele din aceste elemente metanu, apa, erau retinuti in masura in care se combinau cu elementele din prima grupa. Astfel apa era retinuta prin hidratarea compusilor. Pentru viitoarea evolutie a materii pe terra deosebit de importante sunt 2 procese: formarea hidrosferei si atmosferei. Se admite ca atmosfera planetei noastre sa format initial prin degazificarea magmei prin procesul de racire si gazificare. Apele ocianului planetar a luat nastere dupa formarea scoartei terestre si scaderea temperaturi peste 1000C. Apa acestor ociane a inceput relativ in cantitati mici avea o compozitie foarte diferita de cea actuala, avind descompus in ea o serie de oxizi si unele gaze. O caracteristica a atmosferei si hidrosferei a acestei etape este lipsa oxigenului liber. Aciditatea ocianului primar a fost treptat neutralizat de apele alcaline a retelii hidrografice continentale. In conditiile lipsei de hidrogen din atmosfera primara in mediul acvatic sub influienta unor surse puternice de energie ca descarcarile electrice si raidiatia UV, pornind de la substantele simple aflate in atmosfera: aldehide, hidrati de carbon, aminoacizi etc. aparitia sub. organice ca rezult a evolutii chimice in conditiile circuitului hidrologic a deschis o noua cale de evolutie a materiei, care a culminat prin aparitia vietii a unei noi forme de organizare si miscare a materie.Etapa biogena aparitia vietii a insemnat si aparitia unor procese si legi specifice biologice. Dintre acestea procesul cel mai semnificativ pentru desfasurarea circuitului global al materiei evident este metabolismul sau schimbul de sub. si energie dintre org si mediu. Aceste procese metabolice sunt insotite de degradarea propriilor substance cu eliberare de energie (catabolism). Aparitia metabolismului dupa parerea savantilor primele organisme trebu sa fie organismele heterotrofe cu sensul ca ele se hraneau pe calea abiotica. Aparitia vegetatiei in general a vietuitoarelor marcheaza un moment nou prin stocarea de energie solara precum sunt in prezent zacamintele de combustibil organic. Aceasta etapa pe in existenta vietii pe terra se caracterizeaza ca nu existau procesele de descompunere biologica. Acest proces nu dura prea mult deoarece cresterea de organisme era mai rapida decit a substantelor organice a caror cantitate fiind limitata sa putut ajunge la stingerea vietii abia aparute. Iesirea din acest impas a reprezentato aparitia organismelor capabile de fotosintesa aproximativ 3-4 miliarde ani in urma. Treptat din oxigen se formeasa si ecranul de ozon care absoarbe radiatile UV. Protejata de actiunea distructiva a acestei radiatiiviata a capatat un alt impuls putinduse extinde in paturile superficiale. Un prim moment care trebu remarcat este aparitia formelor pluricelulare metafite trecind prin faza monocelulare coloniale. Momentul de importanta majora il reprezinta aparitia de plante terestre care au facut posibila aparitia si evolutia faunei terestre aparuta si ea in era seluriana acum 400 milioane in urma. Aparitia vertebratelor terestre a marcat o cotitura in procesul de evolutie biogena. Complexivitatea activitatii lor, organizarea vietii de grup, turme a dus la aparitia omului, fenomen care marcheaza cea de a trea etapa in evolutia circulatie materie.Etapa antropogena aparitia omului si dezvoltatea societatii umane a devenit un factor de prim ordin in desfasurarea circulatiei global al materiei si transferului de energie pe terra. Energetica ecosferei este enfluientata sub mai multe aspecte. Omul utilizeza energia solara stocata in combustibili fosili influientind tot mai puternic circuitul unor asemenea elemente C, N, S. eliberarea unor mari cantitati de CO2 influienteaza asupra climei planetei provocind efectul de sera. Utilizarea energiei solare captate cu ajutorul diferitor sisteme tehnice(elemente solare, oglinzi, panouri solare) capata o dezvoltare tot mai mare in ultima vreme ca urmare a crizei de energie. Utilizarea altor forme de energie decit cea solara devine si ea tot mai semnificativa intensificind fluxul de energie. Rolul crescind al energiei atomice a carei actiune este imprevizibila ce va fi cu ea. Punerea in valoare a tuturor acestor sisteme de energie reprezinta in sine un fenomen nou caracteristic etapei antropogene. Activitate omului atit in domeniul productiei industriale cit si acele agricole aduce la acumularea deseurilor ingrijoaratoare care aduc daune ireversibile biosfere. Prin activitatea sa omul tot mai mult contribuie la perturbarea la ciclurile biogeochimice. Din punc de vedere al managementului ecologic pentru protectia naturi au importanta atit sistemele bilolagice deschise cit si cele abiotice a nivelurilor de organizare a materiei si anume la nivel populational, biocenotic si nivel biosferic. Litosfera la rindul sau reprezinta componetul primar al biosferei substratul solid pe care traiesc org vii. Suprafata solului pe litosfera este cea mai populata a biosferei dintre plante predomina talofitele iar dintre animale nevertebratele (viermi, insecte, protozoare). In zacamintele de petrol sau gasit unile bacterii vii la adincimea de 2-3 mii metri aceasta adincime constituie limita inferioara a vietii in litosfera in hidrosfera org populeaza straturile acvatice. Atmosfera este alcatuita din 5 straturi.

Tema 3:Retrospectiva istorica a gestionarii deseurilorUrmare a exploatarii intensive nelimitate a RN iepuizabile si regenerabile precum si transformarea acestora in energie si produse este nu numai epuizarea lor dar si transformarea unei mari parti a lor in deseuri care se acumuleaza in componentele biosferei in calitate de poluanti modifikind functiile si structura ecosistemelor. Clasificarea riziduurilor dupa principiul starii de agregare poate fi ilustrata conform schemei (fig. 1). Exista clasificari ale deseurilor in baza diferitor principii independenta de scopul urmarit: dupa starea de agregare, toxicitate, materialul fizic din care sunt formate riziduurile, componenta chimica, sursa de formare. Clasificarea dupa starea de agregare este in fond cea mai simpla insa foarte importanta pentru planificarea atit a activitatilor de prevenire cit si de gestionare a deseurilor (vezi fig. 1). Tendinta de crestere a dimensiunii socio-economice ca urmare a procesului de urbanizare este insotita si in RM de detiorarea sistemelor ecologice naturale, fenomen care are drept consecinta reducerea resurselor naturale, materiale si energetice. De aceea pentru continuarea evolutiei socio-economice sunt necesare strategii noi bazate pe principiile DD. Privind retrospectiv istoria omenirii putem spune ca nu in totdeauna deseurile au constituit o problema pentru mediu. Pin la mijlocul sec XIX antroposistemul format din ansamblul activitatilor umane sa integrat complet ciclurilor biogeochimice ale materiei din mediul natural. In aceste conditii comunitatile umane consumau materii de origine vegetala sau animala si in cantitati reduse metale oxidabile. Deseurile biodegradabile erau in acest fel desconpuse de microorganisme si dupa mineralizare ele se reintegrau in circuitul materiei. Auto epurarea apei si solurilor era astfel asigurata (fig. 2). In cadrul ecosistemului se disting 3 actori:- producatorii primari/vegetatia-consumatorii/producatorii secundari (animale ierbivore/carnivore)-descumpunatorii/microorganismele.Descompunatorii degradeaza materia vie reziduala pentru a o restitui in litosfera. Hidrosfera sau atmosfera sub forma unor compusi elimentari CO2 s.a. care reprezinta la rindul lor elemente esentiale pentru produsi. Odata cu evolutia societatii si tretecea la cea tehnogena problema deseurilor devine mai complexa. Datorita cresterii mai cantitativa si a diversitatiilor microorganismele nu mai sunt in masura ca ele singure sa asigure degradarea deseurilor in aceste conditii fluxul de deseuri se acumuleaza in litosfera, ele devin incompatibile cu mediul natural. Ciclul materii in civilizatia tehnogena poate fi ilustrata conform (fig. 3). Aceasta acumulare de deseuri nu este decit rezultatul neinchiderii ciclului global al materiei, care se traduce intro proasta gestiune generala a materiei in societatea contemporana. In cazul societatii tehnogene nu putem miza pe tehnologii de 0 deseuri. In cel mai fericit caz am putea sa ne asteptam la o minimizare in formarea deseurilor. Se vorbeste despre fatalitatea deseurilor concept enuntat de cercetatorul francez Navarro:1) Fatalitate biologica ciclu biologic al vietii produce deseuri, cadavre, excremente etc. care le gasim sub forma efluentilor urbani, a deseurilor agro-zootehnicilor, industriei agro-alimentare ect. 2) Fatalitate chimica unu din activitatile industriale il reprezinta transformarea materiei partial in deseuri. Aceasta modificare urmeaza principiul conservarii materiei. Pe linga produsul fabricat sunt formate si o serie de subproduse din care fac parte si deseurile. Fatalitatea chimica a deseurilor poate fi ilustrata si prin relatia chimica produs initial + reactiv = produs cautat si subprodus. 3) Fatalitate tehnologica operatiile procesului tehnologic antreneaza productia de rebuturi. 4) Fatalitate economica dupa un anumit timp de folosire fiecare produs devine deseu pierzindusi valoarea sa economica. Prin reciclare se urmareste integrarea lor in circuitul economic.Pina la sfirsitul sec. XX sistemul de productie arata astfel (fig. 4). La inceputul sec.XXI asistam la o noua strategie privind gestionarea deseurilorcare rezuma un principiu fundamental: evitarea si reducerea in cantitate si nocivitate a deseurilor generate. Aceasta strategie evidentiaza 3 axe legislative: 1) prevenirea producerii deseurilor prin tehnologii de producere mai pura si nu tehnologii de epurare, care nu fac decit sa transfere poluarea realizind astfel un impact minim asupra mediului prin producerea durabila. 2) Valorificarea la maximum a deseurilor atit din punct de vedere material cit si energetic incepind astfel o reintegrare in circuitul ecologic. 3) Optimizarea eliminarii finale, reglementind exportul deseurilor periculoase catre tarile in curs de dezvoltare condamnind incinerarea si imersia acestora in mri, oceane. Tema 4: Gestionarea deeurilor la nceputul sec. XXI Strategiile la nivel UE : prevenirea aparitiei deseurilor, tratarea deseurilor, reciclarea si reutilizarea deseurilor si optimizarea metodelor de eliminare finala. Aceasta este adoptata si in Strategia Nationala de gestionare a deseurilor iar planul de actiune elaborat pentru elaborarea ei treseaza liniile generale de realizare a obiectivelor impuse de legislatia UE in domeniu, pe care RM trebu sa le atinga dupa aderarea sa la UE. In prezent in RM functioneaza un sistem de gestionarea deseurilor bazat pe colectarea neselectiva. Guvernarea de la Chisinau este constienta ca trebu sa atinga tintele pentru statele UE si trebu sa introduca tehnici si tehnologii noi pentru gestionarea durabila a deseurilor. Neavind cunortintele pentru a integra astfel de tehnologii la nivel national intr-o prima etapa ar trebui sa se realizeze instalatii demonstrative ce vor servi la evoluarea metodelor de gestionare a deseurilor considerate optime, aceste instalatii vor servi pentru optimizarea parametrilor tehnico-economici reali si experientei de exploatare precum si pentru informarea populatiei privind tehnologiile de prevenire si reciclare. Prevenirea minimizarii deseurilor trebu sa fie discutata/ planificata in strinsa corelare cu gospodarirea resurselor si produselor obtinute. Domeniile pentru prevenirea aparitiei deseurilor trebu sa fie tehnologiile de producere mai pura in UE precum si derectivele privind direct Prevenirea Controlului Integral al Poluarii care vor convinge agentii industriali de beneficiile atit ecologice cit si economice de prevenire a deseurilor.Gestionarea deseurilor in strategia Producere mai pur valentin bobeica producere durabila;Tema 5: Probleme de aprovizionare cu apa potabila in RM