Supraviefuirile sacruluiScenarii posibile in literatura lui Mircea Eliade

Prefald de Angelo MITCHIEVICI

rAcnAuroARA BERECHET

INSTITUTIJL ETJROPEAN20t7

Cuprins

Prefalil l7Despre text, pe scurt / 13

Capitolul 1. Istoria religiilor, o hermeneutic[ ce decripteazi creatorlimbajul sacrului / 15

Capitolul2. Mitul qi supravie{uirile sacrului / 192.1 . Reinvestirile mitologice ale lumii ca text. Puncte de vedere. Certitudini 9i

controverse / 19

2.2.tr4itttl, o cunoa$tere hyponoeticl / 20

2.3. Realitatea mitului. Urmele sufletului uman I 24

2.4. Sacrul recuperat din camuflajele profanului / 28

2.5. Mitul reface reveria omului arhaic I 29

2.6. Mysterium tremendum: sacrul acceptd si se limiteze i 31

2.7.incea mai abjectd dintre nostalgii se poate camufla sacrul / 33

Capitolul3. Poeticl qi hermeneuticl in povestirea inifiatici. Aventuraini{ierii in literatura lui MirceaBliade I 37

3.1. O literaturd cu func1ie soteriologicd / 37

3.2. Ficliunea iniliaticl provoacd aventura limbajului. Un,,fantastic de

semnificalii" / 53

3.3. Intriga, un mediator intre timpul istoric qi timpul mitic / 60

3.4. Figuri retorice / 60

3.5. Povestire a iniliaticd, formd de anamnesis cu ro1 soteriologic / 64

3.6. Arta teofanicS. Fic{iunea care reangajeazd gdndirea mitic6. Perspectiva

esteticii tantrice I 65

3.7. Stmcturi gi tehnici narative ale imaginarului ezoteric. Inilierea mediath

prin limbajul indirect. Allegoria infactis - formi a limbajului intenlional / 66

3.8. Povestireamiticd, un exerciliu spiritual / 68

3.9. Semne qi camuflaje. Funcliile cuv6ntului in povestirea iniliaricd I 7l3.10. Ficliunea, un cadru diegetic pentru scenarii gnostice. Reangajarea

congtiin{ei mitice in imaginarul litetatuii I 77

3.11. Camuflajele qi cdlduzi/rle sacrului. Scrierile canonice ca metatext al

povestirii iniliatice I 73

3.l2.Exegezahermeneutic6, un exerciliu spiritual. Rolul instantelortextuale 174

3.13. Structurile imaginarului soteric. Gdndirea simbolicS, un dat fundamental

al congtiinlei umane / 76

3.14. Funclia soteric6 a g6ndirii simbolice / 823.15 Relalia sacru-profan: coincidentiq oppositorum I g5

3.16. Principii de constituire a naraliunii mitice / 873.17. Complexele mitice reiterante / 893. I 8. Ritualuri alchimice reconstituite de povestirea ini,tiatica / g9

3.19. Invariante ale discursului alchimic ys discurs tantric /913.20. Similaritdli $i diferenle intre textul iniliatic qi textul fantastic / 92

Capitolul4. Supravie{uirile sacrului. Scenarii posibile / 974.1 . Adio, un text programatic despre experienfa esteticl asumatb mistic I 974.2. Noudsprezece trandafiri, (Jniforme de generar, Incognito la Buchenwald.Literatura cu rol soteriologic / I 064.3. T eatralitatea in registrul mitic I I 1 04.4. impotriva mimesisului. Un teatru ce realcdtuiegte paradisiac / 1204.5. Coloana neffirSitd, teatrul care uneqte lumile / 1244.6. Iphigenia. Jertfa puritllii absolute treze;te din ,,somnul ad6nc,, I 1364.7 . Oameni qi pietre. Misiunea orfrcd, apoeziei / 1444.8. Noaptea de Sdnziene. Locuirea sacrului in hermeneutica recuperato are I 1474.9. Pe Strada Mdntuleasa. Un text care igi asuml drama operei deschise I 1994.10. Podul.Ieqirea din Roatr prin ,Boartacea stramtr" a voievodurui Negru / 2144.11. La ligdnci. Moartea, un vis al vie[ii I 2264.12. in curte la Dionis. Literatura, o ,riti*a metodd,,politic6,, de iniliere amaselor / 2304.13. $arpele. Mdntuirea eschatologicd a ingerului oitzut I 2424.14. Doctorul Eliade, un scrib alshambalei I 2524.15. Nopli la Serampore. Halucina{ia,,diavoleascd,, alumilor 12704.16. $antier. Scriitura diaristl care trage spre cer / 2g0

Bibliografie selectivl / 293

Glosar al termenilor specifici sistemelor filosofice qi mistice indiene, hatha qitqntra yoga, folosili in text I 301Abstract / 315R6sum6 / 317

Capitolul I

Istoria religiilor, o hermeneuticl ce decripteazil creatorlimbajul sacrului

Tratatul de istorie cr religiilort qi mai tdrzitt Istoria credinlelor Si ideilorreligioasez il inscriu pe Mircea Eliade in $coala francezd, denumit[ de PhilippeBorgeaud ,,qcoala maeqtrilor"3, alSturi de Georges Dumdzil, Claude Ldvi-Strauss, Jean-Pierre Vernant, Roger Caillois; in aceste opere fundamentale

Mircea Eliade creeazd, o hermeneutici ,,instaurativd" care decripteazd marele

limbaj al divinitilii prin fenomenele qi experienlele sacrului, interpretate ca

hierofanii. $coala Francezd nu exclude interpretarea contextualistd, fenomenelereligioase fiind investigate qtiinlific in funclie de spaliile geografice, culturile qi

cir,ilizaliile clrora le aparlin, dar exerciliul hermeneutic se realizeazd intot-deauna in temeiul in{elegerii cI acestea apar}in unei forme universale de

edndire, transistorice, in aceeaqi manieri in care mitul inregistreazd eveni-

mentele unui timp originar. Contribulii ale antropologiei lui James George

Frazer (Creanga de Aur, The Golden Bough, 1890) precum magia timpuluiinitic, puterea de regenerare a acestuia, funcfia sacrificiald a riturilor, misterul

=acerdodal sunt continuate de aceasti generalie de ,,maegtri", care abordeazd

:t-rntinutul complex qi indicibil al experienlei religioase cu empatie, frra distanla:3ce a cercetitorului qtiin{ific, atdt cdt expertiza s[ se transform6 intr-un exer-

-'rtiu de amp15 spiritualitate.in opinia lui Philippe Borgeaud istoria religiilor, pe linia F. Max Mi.iller,

Levi- Strauss, Mircea Eliade, Frazer, Durkheim, Mauss, Caillois, inregistreazd

-\Iircea Eliade, Tratatul de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, EdituraHumanitas, Bucureqti, 7992, Traite d'histoire des religions, Payot, Paris, 1949.

. Histoire des croyances et des iddes religiettses, Payot, Paris, 1983.- \lircea Eliade, Istoria credinlelor Si ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag,

Editura Univers Enciclopedic, Bucuregti, 2000, Histoire des croyances et des idees,eligieuses, Payot, Paris, 197 6, 197 8, 1983.Philippe Borgeaud: ,,1a fameuse constellation francophone des maitres de nos maitres"in Exercices d'histoire des religions, Contparaison, rites, mythes et dmotions, Textesrdunis et dditds,r Daniel Barbu qi Philippe Matthey, Leiden, Boston, 2016. p. 65.

'-\utorul a studiat cu Mircea Eliade la Unilersitatea din Chicago).

15

SUPRAVIETUIRILE SACRULUI

mai ales ideile despre problematica alteritdtii qi mentalitd[ile celuilalta, accen-tudnd inlelegerea experienlelor religioase. Studiul comparat asupra miturilor giriturilor incearcd s[ surprindd felul diferit de g6ndire in care reliigiile lumiiconstruiesc ontologia unui popor, o metafizicd preistorici, a$a cum o numeaMircea Eliade, deschizdnd studiul pluridisciplinar asupra fenomenelor reli-gioase. Georges Dum6zil, profesorul qi colaboratorul lui Mircea Eliade, aduce operspectivd noud in studiul comparat al istoriei religiilor, un model euristic careaqazd, in prim plan, dincolo de analizele filologice de tip etimologic, autonomiasimbolului, responsabil cu ideologia sistemului religios (Mythes et dpopee,1968). Ideea conform cireia spiritul uman ascult6 pretutindeni de aceleaqi legiale gdndirii, intdlneqte, de asemenea, teoria arhetipurilor lui Jung, conceptul demoqtenire colectiv[, evidentd in structurile ritualice gi in modelele mitice deoriunde. Istoria religiilor iqi construiegte conceptele, categoriile teoreticenecesare unei discipline gtiinfifice, hotdrdtd si se detageze obiectiv de latura saconfesional6.

Mircea Eliade imbog[leqte conceptual, sub influenla lui Durkheim qiRudolph otto relalia sacru-profan, acorddnd conceptului de sacru, pe ldng6calitatea sa de adjectiv, istorie sacri, statutul de su6stantiv care desemneai,antropologic gi fenomenologic, o categorie de fenomene. printre operatoriiteoretici ai paradigmei sacru-profan amintim coincidentia oppositorum, stareade numinos si mysterium tremendum et fascinans. Ultimul exprimi starea para-doxal6 la intdlnirea cu sacrul fali de care omul simte fascinalie qi spiime.ceilalli doi operatori activi in registrul fenomenologiei religioase pot sd recu-pereze sacrul din camuflirile profanului qi sd redea sensul istoriei. MirceaEliade realc[tuieqte morfologiile sacrului (Tratatul de istorie a religiilor, SacrulSi Profanul etc) cu ajutorul conceptului de hierofanie intr-o sintax[ universall,care evidenliazd polisemnatismul acestor ,,complexe mitice"; traduse intr-undiscurs metafizic ce explicd globa1 semantica arhaicd. a experienlelor, autorulinventeazd de fapt o ..mel.ateologie"i.

Mircea Eliade iqi sistematizeazd.metoda cercetirii in 1949, c6nd publiciTroitd d'histoire des religions in care devine clar sistemul morfologic alsacrului, pe care il ordoneazi in urma unei analize de tip comparativ, ins6 inecualie enciclopedic6. Este binecunoscuti clasificarea hierofaniilor, fenomene

o fhilippe Borgeaud, op. cit.,p.13.' Ibidem,,,L'Guvre d'Eliade, de ce point de vue, est symptomatique. Eile est construite

sur le postulat que 1'6tre et le sens 6chappent au temps, que le sacr6 est d rechercher auniveau des archdtypes, en degir de la diversit6 profane des contextes culturels. Eliadefait de la comparaison un instrument trds libre vis-d-vis de l'histoire, mais indispen-sable i la construction de ce qu'il appelle une ontologie archaiQue, en fait uneth6ologie de toutes les religions, d l'usage et compr6hension des seuls historiens desreligions, une sorte de m6ta-th6ologie, 6chappant ir l,histoir e,, , p. 45.

16

Istoria religiilor, o hermeneuticd ce decripteazd creator limbajul sacrului

universale prezentate sub forma unor imagini arhetipale care definesc expe-

rienlele sacrului inh-o ontologie descrisl in termenii unei metafrzici arhaice:

hierofaniile celeste in cadru1 c6rora sunt analizate simbolurile solare qi lunare

(semnele fiinlei diadice), hierofaniile acvatice, kratofaniile litice, hierofaniiletelurice qi marile complexe mitice ale vegetafiei, fecundit[1ii, feminti]ii sacre,

ce reconstiutuie ontologialti homo religiosus. Sistemul hierofanic este ordonat

in func{ie de doud coordonate majore, desprinse din sensurile universale ale

mitului cosmogonic: simbolismul centrului, in jurul cdruia se alcdtuie;te cosmo-

sul, spaliul sacru, gi temporalitatea ciclicS, ce regenereazd sacrificial orice nou

inceput al experienlelor umane.

Esenlial pentru sistemul eliadian r6m6ne conceptul de centru. siruat

printre conceptele tari in gAndirea miticd, deoarece acest locum metatlzi;sculpteazl in corpul spaliului acel axis mundi, care leag[ cerul de int'ern- iu:nina

de intuneric, spiritul de materie in complementaritate, devoaland unitatee trFu-

selor. Pentru Mircea Eliade sacrul qi profanul sunt categorii substanliale. care n'.t

igi schimbd valoarea in func{ie de context; sacrul poate doar sd se camutleze. sidevind irecognoscibil. Mircea Eliade consider[ profanul ca pe o limitare a

sacrului in manifestare. Sacrul exist6 in sine, precedi, transcende existenla 9i se

afld, ca reper in centrul acesteia, construind cosmosul6. Conform cu Mircea

Eliade mitul reconstituie din orice experienld repetabild urmele sacrului, desco-

perind in spatele acesteia un model exemplar, adevirat qi sacru.

Existi in gdndirea eliadian[ certitudinea ci o hermeneutic[ creatoare

poate descifra marele lirnbaj al divinitdlii pierdut printre fotmele dezafectate ale

profanului qi in felul acesta sacrul ar putea fi recuperat din orice experienliuman6, oricAt de neinsemnat[ ar fi. Viziunea este unitar[, in pofida faptului ci:sre de presupus cd istoria de desparte de simbolismele celeste. Mitul a inventat

un limbaj special pentru a-l intoarce pe om aproape de sursa pe care a p6rdsit-o.

' Philippe Borgeaud, Exercices d'histoire des religions, comparaison, rites, mythes et

entotions, ed. cit.'.,,Cette croyance selon laquelle le mythe dans sa pl6nitude, et plus

encore le symbole - signe muet d'avant toute parole - pr6cdde l'histoire comme du

sens toujours d6jd pos6 ld., avant tout dvdnement, mais auquel 1'6vdnement (et non

seulement la fiction narrative) doit 6tre r6f6r6 pour exister, pour prendre sens, se

retrouve jusqu'd aujourd'hui dans nos 6tudes, via Eliade mais aussi, plus

curieusement, via L6vi-Strauss". 11 s'agit d'une conception ancienne, classique et

dou6e d'une persuasion trds efficace. Elle considdre le m14he comme un r6cit

traditionnel, dont l'enieu et les consequences ddpassent f individu qui le raconte, et

dont le contenu entre-tient avec la pratique sociale et la coufume collective un rapport

d'autorit$ et d'exemplarit6. Cette conception du mythe sera celle de Malinowski,d'Eliade, et encore un peu, malgr6 1a critique du fonctionnalisme, celle de L6vi-Strauss", p.274.

t1

SUPRAVIETUIRILE SACRULUI

Pentru Mircea Eliade mitul nu este doar o posibilitate de refleclie filosoficiasupra unor evenimente fundamentale, prezentate alegoric, ci o intdlnire ,,fafd,cdtre fald" cu puterile risipite ale sacrului in umilitatea intrupirii profane.Mircea Eliade se detaqeazi net de teoriile care sustin cd int6lnirea cu felelesacrului este o experienld nepermis[ fiinlei umane, nu-qi intoarce fa\a,,ruguluiaprins" din neputinla de a-i suporta apropierea. ln teoretizrrile sale despre sacruun rol important il au perspectivele oferite de creqtinismul cosmicf specificEuropei de Sud-Est, in care gra{ie conceptului de ordine sofrosinicd, omul ilintdlneqte pe Dumnezeu in lucrurile mrrunte ale existenlei, uluit ci El se poateface atdt de mic qi nu c[ omul nu se poate face atdt de mare ca El. oesigurtrebuie coroborate aici influenlele gdndirii religioase indiene, in care sacrul esterecuperat din corpul Marii Mame in orice form6 a manifestirii sale infinite.

t8