SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR · PDF fileScoli prof % Prevalenta de moment a...

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2013

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJUL

EPIDEMIOLOGIC DUPĂ VACANŢE

RAPORT NATIONAL 2013



SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN

TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC DUPĂ VACANŢE Autori : Coordonator: Dr. Camelia Teodora Stanescu Colaboratori: Dr. Carmen Dumitrache, Dr Viorica Kassai, Dr. Rodica Nicolescu, Asist. med. Drost Magda, DSP judetene si a municipiului Bucuresti INTRODUCERE

Cunoaşterea starii de sănătate a copiilor si adolescentilor din colectivităţi cu ajutorul

datelor de epidemiologie descriptivă la grupele de populaţie 0-18 ani constituie o abordare ştiinţifică a conceptului de prevenire în practica ocrotirii sănătăţii.

Măsurile de combatere ale unei maladii au la baza cunoasterea distribuţiei bolii si efectuarea unei anchete de tip etiologic. Orientarea profilactică a acţiunilor medico-sanitare şi social economice vizează ocrotirea sănătăţii populaţiei şi prin cunoaşterea potenţialului epidemiologic din creşe, grădiniţe, case de copii, şcoli generale, licee, în cadrul efectuării triajului epidemiologic. Brasajul populaţiei este intens, rapid, de aceea pentru evitarea transferului de agenţi patogeni dintr-o arie geografică în alta se impune o cooperare şi măsuri igienico-sanitare antiepidemice, educaţie la nivel naţional pentru evitarea unor situaţii epidemice critice. Lucrarea pleacă de la ipoteza că după vacanţe în rândul populaţiei antepreşcolare, preşcolare şi şcolare există bolnavi sau purtători aparent sănătoşi de germeni, care pot constitui surse de infecţie în colectivitatea respectivă. Pentru prevenirea aparitiei in colectivitate a unei entitati morbide este necesara efectuarea triajului epidemiologic de către cadrele medicale sanitare care asigură asistenţa medicală in colectivitati. OBIECTIVE

Prestaţiile sanitare pentru populaţie impun acordarea unei atenţii deosebite copiilor şi tinerilor cuprinşi în colectivităţi. Astfel prin supravegherea epidemiologică preventivă se realizează:

- cunoaşterea potenţialului de risc epidemiologic pentru sănătate prin depistarea în cadrul triajului epidemiologic a :

• bolilor infectocontagioase;



• bolilor parazitare (pediculoză, scabie); • stabilirea de măsuri imediate în raport cu entitatea nozologică şi forma clinică a

bolii (izolare, internare, tratare, control periodic). METODOLOGIE Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate, practicată în colectivităţile de copii şi adolescenţi dupa fiecare vacanta scolara (creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, scoli profesionale, licee), conform Ord. M.S. 1668 din 9 decembrie 2011/ Ord. M.Ed. 5298 din 9 decembrie 2011, Ord. M.S. nr.1955/1995 (art.19). Acesta se efectuează prin: anamneză succinta, termometrizare, examen clinic al cavităţii buco-faringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor de către medici şi cadre sanitare medii.

Există unele aspecte particulare ale triajului epidemiologic legate de grupul de control, astfel:

- în crese ,casele de copii antepreşcolari, casele de copii preşcolari, gradinite triajul se face concomitent cu cel din şcoli deşi în unele din colectivităţi acesta se efectuează zilnic; - subiectii suspecţi de boală vor fi examinaţi complementar prin examen clinic complet şi examene de laborator; - bolnavii confirmaţi cu boli contagioase vor fi izolaţi în funcţie de boala respectivă în spital (grupa A) şi la domiciliu (grupa B); - contacţii, în funcţie de maladii, vor fi izolaţi la domiciliu sau suprevegheaţi medical în tot timpul perioadei de incubaţie maximă a bolii respective; - copiii diagnosticati cu afecţiuni intercurente vor fi îndrumaţi la domiciliu făcându-li-se recomandările terapeutice adecvate; - datele rezultate pe unităţi, pe mediul urban şi rural în fiecare judeţ sunt prelucrate prin metode statistico-matematice. prescolar

In anul scolar 2013/ 2014 s-au efectuat urmatoarele triaje epidemiologice: - la inceputul anului scolar, de la 16 septembrie 2013 , “triajul dupa vacanta de vara” ; - pentru clasele/grupele din invatamantul primar/grupele de la 11 noiembrie 2013; - dupa vacanta de iarna ,de la 6 ianuarie 2014, ”triajul dupa vacanta de iarna” ; - vacanta intersemestriala, de la 10 februarie 2014. La 10 zile după încheierea triajului, compartimentele de igienă şcolară din DSP-urile judetene si a Municipiul Bucureşti trimit o informare privind rezultatele triajului efectuat după vacanţele elevilor la INSP-CNEPSS, compartimentul de Evaluare a sanatatii copiilor si tinerilor. Aceste informări cuprind date privind cazurile de boală depistate (boli infecto-contagioase şi parazitare) conform metodologiei: nr. de copii examinati, cazuri depistate de hepatită virală, scarlatină, angină, angină cu SH+, BDA, scabie, pediculoză capitis, micoze etc. precum şi cazurile rămase în evidenţă după recontrolul efectuat la 7 zile (pediculoză, scabie). Prelucrarea datelor, interpretarea lor, se concretizează într-un material informativ trimis M.S.



REZULTATE ŞI DISCUŢII Anul şcolar 2012/2013, a avut ca dată de începere ziua de 16 septembrie 2013. Analiza datelor privind rezultatele triajului epidemiologic de la începutul acestui an şcolar s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise Institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din 41 DSP-uri judeţene si a Municipiul Bucureşti. Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an şcolar ,“triajul dupa vacanta de vara” a cuprins un numar de 2.324.844 copii şi adolescenţi , din care 681.022 din mediul rural si 1.643.822 din mediul urban. Pe tipuri de colectivităţi distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 1

Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total

2 324 844 Crese 8 966 Centre de plasament 3 399 Grădiniţe 382 387 Scoli generale 1 221 925 Licee 677 641 Scoli profesionale 14 410 Unităţi speciale 16 016

- grădiniţe 1 001 - şcoli generale 11 530 - licee + şcoli profesionale 3 485

Numarul mare de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate din unitatile de invatamant, prin depistarea afectiunilor si instituirea de masuri medicale in cazul copiilor bolnavi sau purtatori de germeni . De la un numar de 928.923 de copii examinati prin examenul de triaj in anul scolar 2007/2008, s-a ajuns la un numar de copii 2.324.844 examinati in anul scolar 2013/2014, aspect vizualizat in graficul urmator (Grafic nr.1).



Grafic nr.1

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infecto-contagioase şi parazitare 1,133% (26 335), din care 1,094 % în urban (17 985) şi 1,226 % (8 350) în rural si in unitati speciale 16 016 cazuri de boala. Cazurile de boala depistate in ultimii ani au o variabilitate mare intre minim 0,28% si maxim 1,48% din copiii examinati. Grafic nr. 2

928.923 1.050.183 1.563.973

2.162.786 2.280.861

2.417.518 2.324.844

0 500000

1000000 1500000 2000000 2500000 3000000 Numar

An scolar

Dinamica numarului copiilor si adolescentilor examinati

0.28

1.48

0.63 0.46

1.18 1.12 1.13

- 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60

%

ani scolari

Dinamica incidentei bolilor infecto-contagioase si parazitare pe ani scolari



In cele 41 judete si Municipiul Bucuresti a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta

analiza, se constata urmatoarea distributie in ordinea descrescatoare a procentelor cazurilor de boala depistate pe tipuri de colectivitati: -unitati de ”scolarizare in masa”: - centre de plasament 2,618%

- grădiniţe 1,464%

- şcoli profesionale 1,207% - şcoli generale 1,201% - creşe 1,104%

- licee 0,772%

- unităţi speciale:

- scoli: 3,556%

- licee+sc.prof: 1,492%

- gradinite: 0,899%

Pe tipuri de colectivitati, in unitatile de ”scolarizare in masa” se remarca cel mai mare procent a imbolnavirilor in centre de plasament ; iar pentru „unitatile speciale”, care scolarizeaza copiii cu dizabilitati, in scoli. Grafic nr. 3

2.618

1.464

1.207

1.201

1.104

0.772

0 1 2 3

Centre de plasament

Gradinite

Sc. Profesionale

Sc. Generale

Crese

Licee

%

Distributia imbolnavirilor pe tipuri de colectivitati



În cadrul triajului epidemiologic de la inceputul acestui an scolar (2013/2014) prevalenta de moment a imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare depistate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza , micozele , scabia. Grafic nr.4 ; 5

Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele 0,595% (din care 0,008% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoza 0,312% micoze 0,064%, scabie 0,014%, boala diareica acuta 0,004% si varicela 0,001%.

0.595

0.312

0.064

0.014

0.008

0.004

0.001

0 0.2 0.4 0.6 0.8

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

Angine strept. β hemol.

BDA

Varicela

%

Boli diagnosticate prevalente de moment

52,52

27,54

5,65 1,24

Ponderea in morbiditate a prevalentei de moment - boli triaj - septembrie 2013

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

Angine strept. β hemol.

BDA

Varicela



In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, intalnite de fapt la toate varstele scolare. Grafic nr. 6

In dinamica, in ultimii ani, cazurile de angina depistate la triajul de la inceputul anului sunt cu valori intre 0,31% si 0,63%. Se observa faptul ca in ultimii trei ani scolari, au fost valorile mai mari decat in anii anteriori. (Grafic nr.7) Grafic nr. 7

Prevalenta de moment a anginelor la inceputul anului scolar 2013/2014 a fost de 0,595%. Analizand, pe judete, observam ca cea mai mare prevalenta de moment a fost inregistrata in judetul Timis (1,792), apoi in municipiul Bucuresti si in ordine descrescatoare in judetele: Harghita,Bihor, Caras Severin. Cea mai mica prevalenta de moment a fost inregistrata in judetul Dambovita (0,048%). (Grafic nr.8) Pentru mediul urban prevalenta de moment a anginelor este mai mare fata de mediul rural (0,626 % versus 0,519 %).

0.771

1.265

0.949

0.532

0.485

0.833

0 0.5 1 1.5

Crese

Centre de plasament

Gradinite

Scoli

Licee

Scoli prof

%

Prevalenta de moment a principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati

BDA Angine cu SH Scabie Micoze Pediculoza Angine

0.31 0.36

0.54 0.36 0.41

0.63 0.62

0.595

0 0.2 0.4 0.6 0.8

An scolar 2006/2007 An scolar 2007/2008 An scolar 2008/2009 An scolar 2009/2010 An scolar 2019/2011 An scolar 2011/2012 An scolar 2012/2013 An scolar 2013/2014

%

Prevalenta de moment angine 2006-2014



1.075 0.681

0.896 1.616

0.768

0.944 0.809

0.714

1.402

0.975

0.862

1.792

0.609

0.595

0 0.5 1 1.5 2

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures

Mehedinti Mures Neamt

Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis

Tulcea Valcea Vaslui

Vrancea MEDIE

%

Prevalenta de moment angine -septembrie- 2013



Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, in ultimii ani a inregistrat oscilatii mari de la

0,001 la 0,03 % (datorate probabil si dificultatilor obiective privind recoltare exudatelor faringiene la copiii cu angine prezumtiv streptococice ). Dificultatile de depistare sunt cu atat mai mari cu cat 10-20% din copii sunt purtatori sanatosi. In anul scolar 2013/20014 prevalenta de moment a fost mai scazuta (0,008%).(Grafic nr.9) Grafic nr.9

Scarlatina: nu a fost depistat nici un caz la triajul epidemiologic din sptembrie 2013. Hepatita acuta virala a fost semnalata la un numar de 13 copii. Judetele in care au fost depistate cazuri de hepatita epidemica sunt: Brasov 1 caz in urban, intr-o colectivitate de gradinita speciala; Calarasi 3 cazuri mediul urban in scoli generale; Dambovita 7 cazuri in urban , cinci in scoli generale si doua in licee; Galati 1 caz in rural in scoala generala; Harghita 1 caz in rural in scoala generala. Prevalenta de moment altor boli a fost in acest inceput de an scolar de 1258 de cazuri.

0.001 0.03 0.03

0.005 0.03

0.009 0.006

0.008

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035

An scolar 2006/2007

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

%

Prevalente de moment angine SβH +



Pediculoza prezintă la inceputul acestui acest an scolar o prevalenta de moment (per total colectivitati) de 0,312% (7.245 cazuri); este pe locul al doilea ca pondere in patologia diagnosticata la triaj. Grafic nr. 10

In ultimul an s-a remarcat o usoara crestere a numarului cazurilor de pediculoza Dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol, prevalenta de moment pediculozei a fost de 0,064%, deci o reducere de aproape cinci ori a numarului de cazuri diagnosticate (de la 7 245 la 1491), deci o eficacitate a masurilor aplicate de 500%. Grafic nr.11

Pe cele doua medii, rural si urban, sunt diferente, asfel prevalenta de moment a pediculozei este mai mare in mediul rural de 0,493 % , fata de 0,237 % in mediul urban. Se pastreaza aceste diferente si la triajul de recontrol, gasindu-se in mediul rural prevalenta de moment a pediculozei de 0,099 % , iar in urban de 0,050 %.Grafic nr.12

0.22 0.51

0.32 0.29

0.312

0 0.2 0.4 0.6

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la

inceputul anului scolar

7245

1491 0

5000

10000

Septembrie 2013 Recontrol

Dinamica numarului cazurilor de pediculoza la triajul de toamna

0.237

0.05

0.493

0.099

0

0.2

0.4

0.6


%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la triajul din toamna diferente: urban-rural

Mediul urban

Mediul rural



Se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele prevalenta de moment a pediculozei: -in unitatile de “scolarizare de masa”

- centre plasament 0,647% - scoli generale 0,448% - gradinite 0,235% - scoli profesionale 0,160% - licee 0,091% - crese 0,045%

-iar in “unitatile speciale” a fost: - scoli generale 1,596% - licee si sc.prof 0,689% - gradinite 0,100%. Referitor la prevalenta de moment a pediculozei pe teritoriul tarii, obervam ca au fost depistate cazuri in toate judetele , iar prevalenta de moment cea mai mare, la inceput de an scolar a fost in judetul Satu Mare (0.965831% ), urmat de Mures, Sibiu, Hunedoara, Harghita, Bistrita-Nasaud, Sibiu. In municipiul Bucuresti pediculoza a avut cea mai mica prevalenta de moment de 0.05551%. Deasemenea este de remarcat faptul ca dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol in 6 judete nu s-au mai depistat cazuri de pediculoza; aceste judete sunt: Arad, Covasna, Giurgiu, Ialomita, Ilfov si Mures. (Grafic nr.13)



Grafic nr.13

0.055511

0.467877

0.965831

0.311633

0 0.5 1 1.5

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures


Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis


Vrancea Media tara

%

Prevalente de moment a pediculoza: septembrie 2013 -

recontrol

Triaj epid. initial

Triaj epid. recontrol



Micozele in anul scolar 2013/2014 au prevalenta de moment de 0.064%, ocupand locul trei,

dupa angine si pediculoza. Pe tipuri de colectivitati, frecventa este urmatoarea: 0,471% in centre de plasament, 0,097% scoli profesionale, 0,068% in licee, 0,061% in scoli generale, ,059% in gradinite. In ultimii doi ani se observa un trend descendent a acestei prevalente de moment.

Grafic nr.14

Morbiditatea prin scabie diagnosticata cu ocazia triajului epidemiologic evidentiaza o prevalenta de moment de 0,014 % in colectivitatile de copii. Sunt diferente in tipurile de unitati privind prevalenta de moment prin scabie astfel:

- in unitatile de “invatamant de masa”nu a fost nici un caz de scabie in crese; prevalenta de moment in ordine descrescatoare, a fost: in centrele de plasament de 0,059% , in gradinite de 0,020%, in scoli de 0,016%, in scoli profesionale de 0,014%, iar in licee de 0,002%;

- in “unitatile speciale” prevalenta de moment a scabiei a fost de 0,364% in scoli generale , de 0,100% in gradinite.

De asemenea sunt diferente si in ceea ce priveste morbiditatea prin scabie in teritoriul tarii. Astfel sunt judete in care nu a fost dignosticat nici un caz de scabie cu ocazia triajului epidemiologic dupa vacanta de vara: Arad, Arges, Bacau, Botosani, Braila, Bucuresti, Calarasi, Dambovita, Gorj, Ialomita, Prahova, Teleorman, Timis, Valcea si Vaslui. Judetele Iasi (0,09062%), Suceava (0,08345%), Bistrita-Nasaud ( 0,06664%), se situeaza la polul opus cu prevalente de moment superioare mediei pe tara.(Grafic nr.15)

0.09

0.01

0.06 0.05 0.05

0.09

0.067 0.064

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

%

Prevalenta de moment a micozelor in intervalul 2007- sept. 2013



Grafic nr.15

0.066643

0.02001

0.038984

0.066229 0.031772

0.090626

0.017709

0.020425 0.018272

0.083451

0.016998

0.014496

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures


Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis


Vrancea Media tara

%

Prevalenta de moment scabie septembrie 2013 triaj epidemiologic intial si recontrol

Triaj epid. intial.




Numarul cazurilor de scabie a scazut de sase ori, de la 337 la 96 cazuri de scabie (0,004%) dupa aplicarea masurilor de tratament de deparazitare. Grafic nr. 16

Se observa ca prevalenta de moment prin scabie este mai mare (de aproape patru ori) in mediul rural 0,030 %, fata de cea din mediul urban de 0,008 %; aceste diferente raman si la triajul de recontrol, cu prevalenta de moment in rural mai mare, de 0,010 % fata de 0,002 % in urban. Grafic nr.17

337

96

0

100

200

300

400


Dinamica numarului de cazuri de scabie la triajul

de toamna

0.008

0.002

0.03

0.01

0

0.02

0.04


%

Dinamica prevalentei de moment a scabiei la triajul din

toamna diferente urban - rural

Urban

Rural



Triajul epidemiologic dupa vacanta de iarna Semestrul al II-lea al anului şcolar 2013/2014, a avut ca dată de începere ziua de 6 ianuarie 2014.Analiza datelor privind rezultatele triajului epidemiologic efectuat la începutul anului 2014 s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din toate DSP-urile judeţene si a Municipiul Bucureşti. Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an (dupa vacanta de iarna) a cuprins un numar de 2 206 627 copii şi adolescenţi, din care 595 028 din mediul rural si 1 611 599 din mediul urban. Pe tipuri de colectivităţi distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 2 Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total 2 206 627 Crese 9 289 Centre de plasament 3 671 Grădiniţe 343 808 Scoli generale 1 139 568 Licee 680 991 Scoli profesionale 13 951 Unităţi speciale 15 349

- grădiniţe 1 253 - şcoli generale 10 597 - licee + şcoli profesionale 3 499

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infectocontagioase şi

parazitare 1,299% (28 659). In mediul urban prevalenta de moment a fost de 1,270 % (20 463) şi în rural 1,377 % (8 196).

In unitatile speciale s-au inregistrat 438 cazuri de boala. Comparativ cu triajul epidemiologic de la inceputul anului scolar , efectuat in septembrie

2013 - cand prevalenta de moment a bolilor diagnosticate a fost de 1,133%, observam ca la triajul dupa vacanta de iarna, in ianuarie 2014, prevalenta de moment a fost, de 1,299%, deci mai mare. Prevalenta de moment a bolilor diagnosticate cu ocazia examenului de triaj epidemiologic este mai mare la copiii din mediul rural decat la cei din mediul urban ; acest aspect se evidentiaza atat pentru triajul epidemiologic din septembrie 2013 , cat si pentru cel din ianuarie 2014.



Grafic nr.18

Pe tipuri de colectivitati in cele 41 de judete si Municipiul Bucuresti, a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta analiza, se constata urmatoarea distributie a cazurilor de boala diagnosticate: - unitati de „scolarizare in masa”: - centre de plasament 100 (2,724%) - grădiniţe 6 233 (1,813%) - creşe 105 (1,130%) - şcoli generale 14 974 (1,314%) - şcoli profesionale 223 (1,598%) - licee 6 586 (0,964%) - unităţi speciale: - gradinite: 34 (2,713%) - scoli: 316 (2,982%) - licee+sc.prof: 88 (2,515%) In colectivitatile de scolarizare in masa, se remarca cea mai ridicata frecventa a imbolnavirilor in centrele de plasament (2,724%), apoi in gradinite (1,813%), şcoli profesionale (1,598%), scoli generale (1,314%), urmate de crese (1,130%), licee (0,967%).

1.133

1.299

0 0.5 1 1.5

Incidenta generala septembrie 2013

Incidenta generala ianuarie 2014

%

Prevalenta de moment la triaj 2013 - 2014

comparatie



Grafic nr.19

În cadrul triajului epidemiologic dupa vacanta de iarna, prevalenta de moment a imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare diagnosticate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei pe primele trei locuri urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza si micozele Grafic nr.20

0.967 1.13

1.314 1.598

1.813 2.724

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Licee Crese

Sc. generale Sc. profesionale

Gradinite Centre plasament

%

Distributia imbolnavirilor in colectivitatile de scolarizare in masa

triaj ianuarie 2014

0.004 0.006

0.01 0.016

0.073 0.292

0.724

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

Boala diareica acuta Angine streptococice β hemol.

Scabie Varicela Micoze

Pediculoze Angine

%

Prevalenta de moment boli diagnosticate - triaj ianuarie 2014



Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele (0,724% ), (din care 0,006% angine cu streptococ β hemolitic), urmate de pediculoza (0,292%), micoze (0,073%), varicela (0,016%), boala diareica acuta (0,004%). Scarlatina a fost depistata la doar un numar de 7 copii (4 cazuri in scoli generale, 2 cazuri in gradinite, 1 caz in cresa). Prevalenta de moment a altor boli a fost de 0,149% (3 283 de cazuri). Grafic nr.21

Angina a avut prevalenta de moment pe tara dupa vacanta de iarna de 0,724%. Cea mai mare prevalenta de moment prin angine este in Timis 1,9079 % , apoi in ordine descrescatoare in judetele : Sibiu 1,8323% , Harghita 1,8151 % , municipiul Bucuresti 1,6399 %. Prevalenta de moment a anginei, valoarea medie pe tara , cat si cea din judetele amintite este mai mare la triajul din ianuarie 2014 fata de cel din septembrie 2013. In ceea ce priveste angina cu streptococ β hemolitic prevalenta de moment a fost de 0,006 %.

0 0.5 1 1.5

Crese

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Licee

Scoli profes.

%

Prevalenta de momenta principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati triaj - ianuarie 2014

Angine

Pediculoza

Micoze

Varicela

Scabie

Angine strept.β hemol.

Boala diareica acuta



Grafic nr.22

1.0047

1.3957 0.9055

1.0998 1.6399

0.9120

0.7415 0.9480 0.9597

1.8151

0.8276

1.1778

0.9214

1.8323

1.9079

0.7242

0 1 2 3

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures


Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis


Vrancea Media tara

%

Angina prvalente de moment - triaj ianuarie 2014



Pediculoza prezintă o prevalenta de moment per total colectivitati de 0,292% (6 437 cazuri). Pe tipuri de unitati se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele prevalente de moment : in centrele de plasament 0,627%; în şcoli generale 0,421%; in gradinite 0,239%; in scoli profesionale 0,093%, în licee 0,086%; in crese 0,022%.Comparativ prevalenta de moment a pediculozei , fata de triajul din septembrie 2013 (0,312%) are valoare mai mica in triajul din ianuarie 2014 (0,292%). Se observa faptul ca dupa anul 2011, valorile prevalentei de moment a pediculozei in colectivitatile de copii sunt mai mici in fiecare an. Grafic nr.23

La recontrol au mai fost depistate cazuri de boli parazitare si anume: 1 066 cazuri de pediculoza, deci o scadere de sase ori a numarului de cazuri. Grafic nr. 24

0.41 0.28

0.61

0.22

0.51

0.32 0.3 0.29

0

0.2

0.4

0.6

0.8

An 2007

An 2008

An 2009

An 2010

An 2011

An 2012

An 2013

An 2014

%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei - triaj ianuarie 2007

- 2014

6 437

1 066

0

2000

4000

6000

8000

Ianuarie 2014 Recontrol

Numar cazuri

Dinamica numarului de cazuri de pediculoza triaj ianuarie 2014



Se observa diferente intre mediul rural si urban privind prevalenta de moment a pediculozei, aceasta fiind mai mare in rural, aproape dubla, aspect intalnit si in septembrie 2013. Grafic nr. 25

Cea mai mica prevalenta de moment a fost in judetul Arges de 0,116%, iar cea mai mare in Satu Mare de 1,122%. Atat in septembrie cat si in ianuarie regasim judete cu prevalente de moment mari comparativ cu media pe tara ca: Satu Mare, Hunedoara, Sibiu . In majoritatea judetelor la triajul de recontrol valorile prevalentei de moment a pediculozei au fost mai mici decat la triajul initial. Intr-un numar de opt judete la triajul de recontrol nu s-au mai gasit cazuri de pediculoza: Arad, Dambovita, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mures, Neamt. In judetul Covasna s-a gasit aceeasi prevalenta de moment si la recontrol(Grafic nr.26).

0.243

0.039

0.423

0.073

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5


%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei triaj ianuarie 2014 comparativ rural - urban

Urban

Rural



Grafic nr.26

0.430

0.048

1.122

0.292

0 1 2

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures


Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis


Vrancea MEDIA TARA

%

Prevalente de moment ale pediculozei - triaj ianuarie 2014 si recontrol

Triaj epid. initial Triaj epid. recontrol



Scabia fost depistată în urma acestui triaj la 214 copii reprezentand 0,010 % din subiectii examinaţi (0,005% in mediul urban si 0,022% in rural). Grafic nr. 27

Se remarca o scadere lenta a cazurilor de scabie depistate in ultimii ani. Distribuitia prevalentei de moment a scabiei pe tipuri de colectivitati este urmatoarea: 0,272% in centre de plasament; 0,019% in gradinite; 0,011% in scoli generale; 0,001 % în licee si 0,057 % in scoli speciale. Scabia nu a fost depistata în creşe si scoli profesionale. Grafic nr. 28

Din cele 41 de judete si municipiul Bucuresti , in 20 nu a fost nici un caz de scabie diagnosticat la triajul de iarna (judetele: Alba, Arad, Arges, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Dambovita, Galati, Gorj, Ialomita, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Valcea, Vaslui si municipiul Bucuresti).Cea mai mare prevalenta de moment a scabiei a fost in judetul Iasi 0,084%, urmat de Harghita 0,058%, Mures 0,038%, Neamt 0,030%.(Grafic nr. 29) .

0.04

0.03

0.04

0.01

0.03 0.017

0.013 0.01

0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05

%

Dinamica prevalentei de moment a scabie 2006 - 2014

0.272

0.019

0.011

0.001

0

0

0 0.2 0.4

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Licee

Crese

Sc. Profes.

%

Prevalenta de moment a scabiei triaj ianuarie 2014 pe

colectivitati



Grafic nr. 29

0.013

0.016

0.058 0.015

0.084

0.038 0.030

0.015

0.029

0.017

0.010

0 0.05 0.1

Alba Arad

Arges Bacau Bihor

Bistrita N Botosani

Braila Brasov

Bucuresti Buzau

Calarasi Caras Sev

Cluj Constanta

Covasna Dambovita

Dolj Galati

Giurgiu Gorj

Harghita Hunedoara

Ialomita Iasi

Ilfov Maramures


Olt Prahova

Salaj Satu Mare

Sibiu Suceava

Teleorman Timis


Vrancea Media tara

%

Prevalenta de moment scabie ianuarie 2014 triaj epidemiologic initial si recontrol

Triaj epid. Initial




La recontrol, dupa aplicarea masurilor de deparazitare, numarul cazurilor depistate a scazut de cincisprezece ori, ramanand 13 cazuri de scabie din initialul de 214. Grafic nr. 30

Dupa aplicarea masurilor de tratament la subiectii diagnosticati la triajul epidemiologic, scaderea numarului de cazuri de scabie, din grafice se evidentiaza clar, atat pentru mediul urban, cat mai ales pentru mediul rural, unde prevalenta de moment este mai mare .

Grafic nr. 31

Se impune o intensificare a măsurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor parazitare (scabie şi pediculoză), deoarece acestea continuă sa fie prezente in colectivitatile de copii si adolescenti. Deasemenea se impune instituirea unor masuri complexe si de preventie riguroase, care sa includa si familiile celor diagnosticati, cu o identificare si tratare a focarelor de scabie si pediculoza.

214

13 0

50 100 150 200 250


Numar cazuri

Dinamica numarului de cazuri de scabie triaj ianuarie 2014

0.005

0

0.022

0.002 0 0.005

0.01 0.015

0.02 0.025


%

Prevalente de moment a scabie triaj ianuarie 2014 comparativ rural urban

Urban

Rural



Pentru efectuarea triajului epidemiologic in scopul stabilirii potenţialului epidemiologic şi aplicarea eficientă a măsurilor de prevenire şi combatere adecvate, personalul medico-sanitar implicat în aceste acţiuni (medicii si asistentele medicale din cabinetele medicale şcolare si de medicina de familie, medicii igienişti şcolari, epidemiologii) vor pregăti şi organiza din timp triajul epidemiologic (inclusiv aprovizionarea cu instrumentar, medicamente şi materiale necesare recoltării de probe de laborator). Astfel, dupa vacante, acţiunea să va putea derula în condiţii si pe intervale optime, care să permită depistarea tuturor cazurilor de boli infecto-contagioase si parazitare. CONCLUZII 1. Numarul de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic se mentine mare, ceea ce contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate a copiilor si adolescentilor din unitatile de invatamant. 2. Din numarul total 2 324 844 de copii care au fost examinati in septembrie 2013, au fost diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 26 335 cazuri (1,133%), iar dupa vacanta de iarna – ianuarie 2014 din numarul total 2 206 627 de copii care au fost examinati au fost diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 28 659 (1,299%). 3. Analiza datelor din teritoriu pe tipuri de afectiuni arata ca anginele ocupa primul loc, urmate de pediculoza si micoze, aspect intalnit si in anii anteriori. 4. Prevalenta de moment a afectiunilor infectocontagioase si parazitare, inregistrata la triajul epidemiologic dupa vacanta de iarna a elevilor, este mai mare comparativ cu prevalenta de moment dupa triajul din septembrie . 5. In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, intilnite de fapt la toate varstele, dar mai ales la copii, astfel anginele au prevalenta de moment mai mare in ianuarie 2014 de 0,724%, fata de septembrie 2013 de 0,595% . 6. Prevalenta de moment a pediculozei si a scabiei este mai mare in mediul rural decat in cel urban, atat la triajul initial , cat si la cel de recontrol. 7. Ca urmare, se impune o intensificare a măsurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor infectioase si parazitare, din care unele, angine, pediculoza, scabia, micozele, continuă sa fie inca prezente in colectivitatile de copii si adolescenti si se impune deasemenea instituirea unor masuri de preventie riguroase care sa includa si familiile celor depistati, cu o identificare si tratare a focarelor (pediculoza). 8. Desfasurarea unor actiuni de educatie pentru sanatate privind igiena individuala si colectiva la scoala si in familie, reprezinta inca o necesitate stringenta in activitatea medicala de supraveghere igienico-sanitara si epidemiologica a colectivitatilor de copii si tineri din Romania anului 2014.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR · PDF fileScoli prof % Prevalenta de moment a...

Documents

Transcript of SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR · PDF fileScoli prof % Prevalenta de moment a...