1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA***

SERVICIUL DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂȚII PUBLICE***

CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

SUPRAVEGHEREA DE STATA SĂNĂTĂŢII PUBLICE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

(RAPORT NAȚIONAL)

CHIȘINĂU – 2014

2

CZU 351.77:614(478)(047)S 95

SUPRAVEGHEREA DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(Raport Național)

Supravegherea de stat a sănătăţii publice în Republica Moldova (raport național, ediția 2013), reprezintă o lucrare științifi co-practică bazată pe analiza statistică și interpretare descriptivă a datelor despre activitatea in-stituțiilor teritoriale în domeniul prevenirii și profi laxiei bolilor, protecției și promovării sănătății, caracteristica igienică a unor factori de mediu, inclusiv, despre rezultatele de monitorizare și identifi care a factorilor de risc pentru sănătatea populației. Lucrarea este elaborată ca rezultat al activității Serviciului de SSSP întru realizarea și implementarea principiilor și prevederilor Legii Republicii Moldova privind supravegherea de stat a sănătății publice nr.10-XVI din 02.03.2009.

Informațiile cuprinse în acest raport sunt bazate pe materiale ofi ciale (rapoarte statistice) de dare de seamă, prezentate de instituțiile teritoriale ale Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice, conform rezultatelor de supraveghere sanitară și activitate de laborator, inclusiv, rezultatele activității de cercetare-inovare obținute de către savanții CNSP.

Actuala ediție este destinată unui cerc larg de utilizatori care activează sau studiază în domeniile supraveghe-rii sănătății publice, epidemiologiei, prevenirii și profi laxiei bolilor, promovării sănătății, medicilor de familie, specialiștilor din sectoarele de producere, specialiștilor din administrația publică locală, precum și profesorilor, doctoranzilor și studenților din domeniu.

Sub redacția:

Dr. în med. Mihail PÎSLA, Director general al Centrului Naţional de Sănătate Publică,adjunct al medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova

Colectivul de autori:

Bahnarel I., dr. hab. în med., prof. univ., Pantea V., dr. în med., conf. cercet., (resp. de ediție), Şalaru I., Gheorghiţă Stela., dr. în med., Spînu C., dr. hab. în med., prof. univ., Busuioc Ecaterina, Calmîc V., dr. în med., Ciburciu A., Cojocaru R., dr. în med., Costic Natalia, Gheorghiţă Şt., Ghidirim Victoria, dr. în med., Guriev V., dr. în med., Halacu Ala, Lungu Vera, dr. în med., Melnic A., dr. în med., Obreja Galina, Osoianu Iurie, Overcenco Ala, dr. în geon., Pînzaru Iu., dr. în med., Prudnicionoc Svetlana, Scurtu Raisa, Silitrari Natalia, Sireţeanu D., Sohoţchi V., Spînu I., dr. în med., Țurcan Laura, dr. în med., Tutunaru Mariana, dr. în med., Ursulean I., Vasiliev V., Volneanschi Ana, dr. în med., conf. cercet.

Compilare și tehnoredactare computerizată de:Dragomir Nina, Osman Rodica, Purice I., Mateuța V. și Țurcanu Gh.

Exprimăm mulţumiri medicilor şefi şi specialiştilor Centrelor de Sănătate Publică municipale şi raionale, Centrului Naţional de Management în Sănătate pentru contribuţia la colectarea şi prezentarea datelor statistice anuale.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

Supravegherea de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova: (Raport național) / colectiv de aut.: Bahnarel I., Pantea V., Șalaru I. [et al.]; sub red.: M. Pîsla; Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, Centrul Naț. de Sănătate Publică. – Chișinău : Centrul Național de Sănătate Publică, 2014 (Tipogr. AȘM). – 244p.

250 ex.ISBN 978- 9975-4027-2-9.351.77:614(478)(047)S 95

© CNSP 2014 (cnsp@cnsp.md) // Toate drepturile asupra prezentului document aparţin Centrului Naţional de Sănătate Publică. Reproducerea materialelor este permisă doar cu acordul conducerii CNSP și indicarea sursei.

ISBN 978- 9975-4027-2-9.

3

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................................... 4I. ACTIVITATEA DE ELABORARE A CADRULUI LEGISLATIV ŞI NORMATIV............. 5II. ACTIVITATEA DE IMPLEMENTARE A SUPORTULUI NORMATIV ............................. 6III. ASIGURAREA CU PERSONAL MEDICAL AL SERVICIULUI SSSP................................. 6IV. ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ȘI CONTROLUL BOLILOR

NETRANSMISIBILE................................................................................................................... 8

Promovarea sănătăţii………..…………….………………………………………….............… 8Reducerea efectelor negative a fumatului şi consumului nociv de alcool…………........……... 10Prevenirea bolilor netransmisibile….…..................................................................................... 12

V. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ. SĂNĂTATEA UNOR CATEGORII DE POPULAŢIE... 15Sănătatea copiilor și tinerilor......................................................................................................... 15Sănătatea angajaţilor în relaţie cu factorii de risc ...................................................................... 23Sănătatea mediului……………………………………..............................……………………. 33Calitatea solului, aerului atmosferic............................................................................................. 36Starea igienică a factorilor fi zici.................................................................................................... 39Siguranța chimică și toxicologică.................................................................................................. 40Radioprotecția și expunerea profesională la radiații ionizante...................................................... 48Igiena transporturilor.................................................................................................................... 54Siguranța alimentelor................................................................................................................... 58Expertiza sanitară a materialelor de construcţie şi fi nisare.......................................................... 61Factorul termic și impactul temperaturilor extreme asupra sănătăţii populaţiei………............. 63

VI. SUPRAVEGHEREA, PREVENIREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE..... 68Programul Naţional de Imunizări 2011 – 2015…......……………………..............…..….......… 68Infecțiile intestinale (holera, boli diareice acute, febra tifoidă, infecţia rotavirală, dizenteria,salmoneloza) ................................................................................................................................ 75Infecțiile transmisibile: (rabia, antraxul, leptospiroza, borelioza boala Lyme)........................... 79Supravegherea epidemiologică a infecţiei HIV……………..……………………............……. 82Controlul infecțiilor nosocomiale, rezistența antimicrobiană și dezinfecția................................ 86Supravegherea parazitozelor........................................................................................................ 92Supravegherea epidemiologică a hepatitelor virale…………………......................................... 95Supravegherea epidemiologică și virusologică a gripei, infecții respiratorii virale acute(IRVA) și infecții respiratorii acute severe (SARI)...................................................................... 102Diagnosticul de laborator a poliomielitei şi enterovirozelor........................................................ 106

VII. ACTIVITATĂȚILE DE LABORATOR ÎN DOMENIUL SUPRAVEGHERII SĂNĂTĂȚII PUBLICE........................................................................................................................................ 108

Investigații sanitaro-igienice ........................................................................................................ 108Cercetări sanitaro-microbiologice................................................................................................. 113

VIII. ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂȚII PUBLICE............................................................................ 118

IX. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE........................................................................................................................................ 122

X. COLABORAREA INTERNAȚIONALĂ ................................................................................... 126XI. ANEXE……………………………….......................……………………............………………. 130

4

INTRODUCERE

Etapa contemporană de dezvoltare a societății în secolul XXI, deține anumite carac-teristici prin care diferă semnifi cativ de perioada postbelica (a. a. 1945-1965) a secolului trecut. Pentru ramura sănătății publice, datorită dezvoltării și implementării unui sistem de măsuri de prevenire și profi laxie a maladiilor, aceasta s-a manifestat prin diminuarea esențială a maladiilor transmisibile, sau dispariția completă a unora, impactul cărora pe timpuri conducea la o rată destul de înaltă a mortalității în rândul populației, dar în special în rândul copiilor. Conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), privind sănătatea în Europa, principalele cauze ale poverii bolilor în regiunea europeană a OMS sunt bolile netransmisibile (77%), leziunile şi intoxicaţiile (14%) şi bolile trans-misibile (9%). Această structură este similară şi pentru Republica Moldova, cu unele fl uctuaţii ale proporţiilor procentuale. Actualmente, bolile netransmisibile reprezintă principala ameninţare pentru sănătatea publică. Abordările moderne prevăd înglobarea acţiunilor integrate, întreprinse în privinţa identifi cării și diminuării infl uenței factorilor de risc şi a determinanţilor, care stau la baza bolilor netransmisibile în toate ramurile economiei naţionale, cu accent asupra fortifi cării eforturilor sistemului de sănătate în prevenirea şi controlul acestor boli. În aceste scopuri sunt identifi cate și necesită apli-care practică măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor de ordin general și specifi c.

Obiectivele generale includ dezvoltarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea po-liticilor de prevenire şi control a bolilor netransmisibile prioritare în Republica Mol-dova, consolidarea eforturilor sistemului de sănătate şi implicarea, interacţiunea şi co-ordonarea structurilor statale, a autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor medico-sanitare, persoanelor particulare, ale organizaţiilor neguvernamentale şi celor internaţionale ca parteneri în realizarea acţiunilor de prevenire asupra factorilor de risc şi a determinanţilor lor în toate sectoarele economiei naţionale, reducerea impactului lor asupra sănătăţii.

Obiectivele specifi ce includ fortifi carea componentei de promovare a sănătăţii şi de implementare a sistemului informaţional de supraveghere a bolilor netransmisibile, uti-lizarea tehnologiilor moderne de colectare a informaţiilor din cadrul ţării şi între ţări, pentru a asigura posibilitatea de comparare internaţională. Domeniul sănătății publice, pentru realizarea acestor obiective, necesită a deține un suport legal care ar facilita im-plementarea reformelor destinate îmbunătățirii sănătății umane și diminuării sau elimi-nării infl uenței factorilor nocivi și/sau determinanților de sănătate.

Astfel, reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova vizează realizarea măsurilor menite să asigure efi cientizarea implementării celor 10 operaţiuni esenţiale stipulate în Strategia Națională de Sănătate Publică:

- Supravegherea şi evaluarea stării de sănătate şi a bunăstării populaţiei;- Identifi carea problemelor de sănătate şi a pericolelor pentru sănătate în comunita-

te;- Nivelul de pregătire şi planifi care pentru situaţiile de urgenţă în sănătatea publică;- Protecţia sănătăţii (de mediu, ocupaţionale, siguranţă a alimentelor etc.);- Prevenirea bolilor;- Promovarea sănătăţii;- Evaluarea calităţii şi efi cacităţii serviciilor de sănătate acordate individului şi ser-

viciilor comunitare de sănătate;

5

- Asigurarea cu resurse umane competente în domeniul sănătăţii publice;- Liderismul, administrarea şi iniţierea, dezvoltarea şi planifi carea politicii de să-

nătate publică;- Cercetarea în domeniul sănătăţii publice.

I. ACTIVITATEA DE ELABORARE A CADRULUI LEGISLATIV ŞI NORMATIV

În contextul armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în a. 2013 au fost elaborate, aprobate și implementate un set de acte legislative şi normative din do-meniul sănătăţii publice, orientate spre îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.

Astfel, în această perioadă în domeniul Sănătăţii Publice au fost elaborate și aprobate spre realizare prevederile:

a. Hotărîrii Guvernului nr.115 din 08.02.2013 privind controlul nitraţilor în produ-sele alimentare de origine vegetală elaborat în colaborare cu Ministerul Agri-culturii şi Industriei Alimentare. Obiectivul principal al căruia ţine de implemen-tarea normelor comunitare în ceea ce priveşte stabilirea nivelurilor maxime de nitraţi admise în producţia vegetală, aplicarea metodelor comunitare în procesul de prelevare a probelor întru exercitarea controlului de stat asupra inofensivităţii producţiei vegetale.

b. Hotărîrii Guvernului nr. 229 din 29.03. 2013 Regulamentul sanitar privind adi-tivii alimentari.

c. Hotărîrii Guvernului nr. 278 din 24.04.2013 Regulamentul sanitar privind materi-alele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare.

d. Hotărîrii Guvernului nr. 931 din 20.11.2013 privind Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane. Publicat în MO nr. 276-280/1037 din 29.11.2013.

e. Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 25.11.2013 Regulamentul privind sistemul na-ţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi eveni-mentelor de Sănătate Publică. Publicat în MO nr. 284-289 din 06.12.2013.

f. Hotărîrii Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013 privind Strategia Naţională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020. Publicat în MO nr. 304-310/1139 din 27.12.2013.

g. Ordinului MS nr. 1022 din 25.09.2013 cu privire la implementarea vaccinului contra infecţiei pneumococice.

h. Ordinului MS nr. 1249 din 06.11.2013 privind vaccinarea contra gripei sezoniere; i. Ordinului MS nr. 1438 din 12.12.2013 cu privire la programarea vaccinărilor

pentru anul 2014 şi organizarea efectuării lor. j. Ordinului MS nr. 419 din 08.04.2013 cu privire la organizarea şi desfăşurarea

Săptămânii Europene a Imunizărilor în perioada 22 - 27 aprilie 2013. k. Ordinului MS nr. 646 din 04.06.2013 cu privire la realizarea procedurilor de ve-

rifi care a eliminării rujeolei şi rubeolei. l. Ordinului MS nr. 1551 din 12.12.2013 Cu privire la aprobarea Ghidului şi Ma-

nualului operaţional de supraveghere epidemiologică de generaţia II.m. Ordinului MS nr. 1552 din 26.12.2013 Cu privire la aprobarea Ghidului privind

profi laxia primară a infecţiei cu HIV.

6

Concomitent, a fost elaborat proiectul Legii privind ajustarea cadrului legal în do-meniul controlului tutunului în conformitate cu prevederile Convenţiei cadru a OMS şi directivelor UE examinat la şedinţa Guvernului la data de 17.12.13. Actualmente este promovat spre examinare în Parlament.

În perioada de referinţă în adresa Ministerului Sănătăţii sunt promovate spre exami-nare următoarele documente:

a. Proiectul Hotărârii Guvernului Cu privire la acţiunile de implementare a Regu-lamentului Sanitar Internaţional în prevenirea transmiterii transfrontaliere a pe-ricolelor pentru sănătatea publică, (scrisoarea CNSP Nr. 01-3/51 din 10.01.14).

b. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Programul Naţional de acţiuni în dome-niul alimentaţiei şi nutriţiei (scrisoarea CNSP nr.06a-3/1700 din 26.06.2013).

c. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Concepţia Serviciului Medicina Muncii. d. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Regulamentul sanitar privind supraveghe-

rea sănătăţii lucrătorilor. e. Proiectul Hotărârii Guvernului privind Regulamentul sanitar buna practică de

fabricaţie a materialelor şi obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare armonizat cu regulamentul.

f. Proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea Planului de acţiuni pentru im-plementarea Strategiei naţionale de prevenire şi controlul bolilor netransmisibile pe anii 2013-2020 cu crearea Consiliului naţional de coordonare a activităţilor de prevenire şi control al bolilor netransmisibile (BNT).

g. Indicaţiile metodice privind diagnosticul holerei ș.a.

II. ACTIVITATEA DE IMPLEMENTARE A SUPORTULUI NORMATIV

Pe parcursul perioadei de referință în sistemul de sănătate și serviciul de suprave-ghere a sănătății au continuat activităţile de implementare a prevederilor actelor norma-tive armonizate la directivele și legislația UE, cum ar fi :Hotărîrea Guvernului nr.147 din 25.02.2013 pentru punerea în aplicare a Legii

nr.131 din 08.06.2012;Hotărîrea Guvernului nr. 229 din 29.03.2013 cu privire la aprobarea Regula-

mentului sanitar privind aditivii alimentari (MO nr. 69-74 din 05.04.2013);Hotărîrea Guvernului nr. 278 din 24.04.2013 privind materialele şi obiectele din

plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare;Hotărîrea Guvernului nr. 694 din 05.09.2013 cu privire la aprobarea Metodologi-

ei generale de planifi care a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc.

III. ASIGURAREA CU PERSONAL MEDICAL AL SERVICIULUI SSSP

Asigurarea instituțiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în a. 2013 cu personal a cuprins cifra de 2642,25 unități de funcţii, din ele 2409 au fost ocu-

7

pate de 2118 persoane fi zice. Pe parcursul anului au activat 479 medici, 107 specialişti cu studii superioare nemedicale (biologi, chimişti, ingineri din secţiile operative ş.a.), 825 persoane medicale cu studii medii, 45 specialişti cu studii medii nemedicale, per-sonal medical inferior 150 persoane și alt personal auxiliar 512.

Funcţiile ocupate sunt refl ectate în fi gura 1 de mai jos.

664

42

952

45

149

557 Medici

Speciali ti cu studii superioare nemedicale

Personal medical mediu

Speciali ti cu studii medii nemedicale

Personal medical inferior

Alt personal

Din numărul total de medici – 348 deţin categoria superioară, 54 – prima şi 30 – categoria a doua de califi care profesională şi 47 nu deţin categorie. În structura de ca-lifi care a personalului medical cu studii medii 535 persoane dețin categoria superioară, 83 întâia, 94 categoria a doua şi 86 – sunt fără categorie.

În cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au fost angajaţi în această perioadă 35 de medici şi 32 persoane cu studii medii medicale. În perioada de referință, sau eliberat din propria iniţiativă 26 de medici şi 42 persoane cu studii medii medicale (tab. nr. 1)

Tab. nr. 1Fluxul de personal în Serviciul SSSP (a. a. 2011-2013)

Funcţii Au fost angajați Au abandonat serviciul

2011 2012 2013 2011 2012 2013

Medici 40 9 35 25 23 26

Personal medical mediu 29 17 32 43 26 42

Total 69 26 67 68 49 68

Din datele raportate de către CSP teritoriale se observă, că exodul de personal conti-nuă să se mențină la un nivel înalt, iar în rândul efectivului de personal cu studii medii medicale acest indicator a crescut, comparativ cu a. 2012 de 1,6 ori.

Fig. 1. Funcţii de personal ocupate la fi nele anului

8

IV. ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI CONTROLUL BOLILOR NETRANSMISIBILE

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢIIO atenţie deosebită la acest capitol se acordă activităţilor de promovare a modului

sănătos de viaţă, care permite oamenilor să-şi sporească controlul asupra sănătăţii lor şi asupra determinanţilor sănătăţii, astfel, contribuind la menţinerea şi fortifi carea sănătă-ţii.

Politicile, strategiile şi legislaţia ce ţin de promovarea sănătăţii se bazează pe roluri şi responsabilităţi clare ale statului şi instituţiilor în domeniul promovării sănătăţii, precum şi colaborarea dintre instituţiile sistemului sănătăţii, autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii relevante sănătăţii.

Acum, societatea caută răspunsuri efi cace la criza fi nanciară, politică, umanitară şi de mediu, la resursele insufi ciente pentru sănătate, la nivelul înalt al morbidităţii şi mortalităţii îndeosebi a bolilor cronice netransmisibile, consumul excesiv de alcool şi epidemia fumatului la tineri şi adolescenţi, principiile sus-menţionate capătă o actualita-te deosebită. Accesul la informaţii şi servicii ce ţin de informare, comunicare, consiliere sunt esenţiale pentru a rezolva aceste probleme.

Activitatea de promovare a sănătăţii şi comunicare se realizează conform preve-derilor Programului naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 658 din 12.06.2007, ordinul Ministerului Sănătăţii nr.524 din 01.06.2012 „Cu privire la elaborarea şi utilizarea continuă a materi-alelor educaţionale şi informaţionale destinate promovării sănătăţii”, planul Ministeru-lui Sănătăţii şi a CNSP etc.

Pe parcursul anului 2013, în parteneriat cu organizaţiile internaţionale, ONG-uri şi alte ministere, s-a realizat analiza situaţională a politicilor în domeniul prevenirii şi con-trolului bolilor netransmisibile, ce include un capitol privind factori de risc asociaţi cu stilul de viaţă/de comportament, care ulterior au servit drept argumente pentru elabora-rea Strategiei naţionale de sănătate publică ce conţine un obiectiv strategic în domeniul promovării sănătăţii populaţiei, programele naţionale de control a bolilor cardiovascu-lare şi cancer planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de control a bolilor netransmisibile.

La capitolul mobilizarea socială a populaţiei s-au desfăşurat campanii de sensibi-lizare a publicului privind promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate în cadrul evenimentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a Zilelor Mondiale, a lunilor şi săptă-mânilor de promovare a sănătăţii şi profi laxia bolilor, inclusiv: Zilei Mondiale de pro-fi laxie şi combatere a cancerului – 4 februarie cu genericul „Prevenirea cancerului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer”; Zilei Mondiale privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului – 3 martie 2013; Zilei Mondiale de prevenire a bolilor renale – 14 martie cu genericul: „Rinichii pentru viaţă: Preveniţi leziunile acute ale rinichi-lor”; Zilei Mondiale a Apei – 22 martie, cu genericul „Anul Internaţional al cooperării în domeniul apei”; Zilei Mondiale de combatere şi profi laxie a tuberculozei – 24 martie, cu genericul: „Stop tuberculoza pe durata vieţii”; Zilei Mondiale a Sănătăţii cu slo-ganul: „Ţineţi sub control tensiunea arterială”; Săptămânii Europene de Imunizări în perioada 22-27 aprilie 2013, sub sloganul „Protejează lumea – vaccinează-te”; Zilei Mondiale de combatere a malariei – 25 aprilie; lunii de profi laxie a bolilor diareice acu-

9

te, intoxicaţiilor alimentare şi holerei 1-31 mai; Zilei Mondiale fără tutun, cu genericul: „Să interzicem publicitatea tutunului, promovarea şi sponsorizarea”, Zilei Mondiale a Inimii, a Hepatitelor virale, a Diabetului, Zilele Naţionale fără alcool şi fără fumat etc., - în total 28 de evenimente.

Mesajele de comunicare, informaţiile ce ţin de promovarea sănătăţii mai des se trans-mit prin comunicarea interpersonală, cum ar fi : convorbiri individuale şi în grup, pre-legeri, întruniri etc. De asemenea, se utilizează mijloacele mass-mediei: radiou, televi-ziune, presa scrisă şi cea electronică. Promovarea acţiunilor de comunicare în sănătate se abordează în cadrul festivităţilor şi acţiunilor în masă: festivaluri, concerte, întreceri sportive. În activităţi de comunicare sunt antrenaţi voluntarii în educaţie de la egal la egal, colaboratorilor centrelor prietenoase tinerilor, liderii comunităţilor, personalităţilor publice, reprezentanţii cultelor etc.

Tab. nr. 2Activităţi de promovare a sănătăţii pe parcursul anilor 2011 - 2013

Anii

Activitatea de promovareSemina-

re deinstrui-

re apersona-

lului

Materiale metodico- informa-

tive

EmisiuniPubli-caţii

în pre-să

Prele-geri

Convor-biri

Se-rate

tema-tice

Buleti-ne sa-nitare

Tele-vizate

Ra-dio

2011 4811 2771 1107 1118 2474 101050 1763831 1510 15428

2012 5119 1672 1187 758 2151 92753 1478679 2118 13097

2013 4992 1105 1423 740 1969 98910 1410779 1719 14474Sursa: conform raportului statistic de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate

Tendinţa generală a activităţilor de promovare a sănătăţii în anul 2013 faţă de anii precedenţi este în descreştere. Se atestă o insufi cienţă în colaborarea cu mijloacele me-dia: emisiuni radio, publicaţii în presă (prezentat în tabelul nr.2).

De menţionat, că în anul 2013, comparativ cu anii precedenţi au fost elaborate şi edi-tate un număr impunător de materiale informaţionale în domeniul promovării sănătăţii şi prevenirea bolilor transmisibile, inclusiv: pentru instruirea şi informarea tinerilor au fost elaborate şi editate cu suportul UNICEF Moldova 4 tipuri de materiale informaţionale, în tiraj total de 36 000 exemplare, din bugetul de stat s-au elaborat şi editat alte 6 tipuri de materiale informaţionale (pliante, postere, calendare) pentru diferite grupuri ţintă în domeniul promovării alimentaţiei sănătoase, activităţii fi zice, prevenirii consumului de alcool, prevenirii anemiei la gravide şi promovarea consumului de apă potabilă sigură, în tiraj total de peste 850 mii exemplare.

La diferite posturi de televiziune naţională (Moldova 1, Prime TV, Jurnal TV, Pu-blica TV etc.) sunt derulate unele emisiuni dedicate sănătăţii, în cadrul programelor informative şi de divertisment, sunt difuzate diferite informaţii, comunicate cu tematica promovării sănătăţii, situaţiei epidemiologice existente, evenimentelor importante din activitatea sistemului de sănătate, precum şi în profi laxia bolilor.

Există probleme legate de participarea la activităţi comune cu mass-media, ce ţin de instruirea insufi cientă a medicilor în domeniul comunicării, conducătorii instituţiilor

10

medicale nu sunt pregătiţi pentru o comunicare efi cientă în situaţii de criză, interesul major a mijloacelor media pentru senzaţii, decât pentru mesaje de comportament sănă-tos şi prevenirea bolilor. În ţară nu există emisiuni interactive în domeniul sănătăţii cu frecventă zilnică.

A fost implementată Campania naţională de comunicare antifumat orientată spre uti-lizatorii curenţi şi potenţiali ai tutunului, obiectivele de comunicare fi ind:

Sporirea nivelului de conştientizare privind consecinţele negative asupra sănătăţii induse de fumat şi fumatul pasiv.

Motivarea pe cei care nu fumează, să nu iniţieze fumatul sau să rămână ex-fumă-tori.

Crearea de servicii şi suport pentru fumători să renunţe la fumat şi a încuraja ne-fumătorii să-şi apere dreptul lor la aer fără fum de tutun.

În acest context s-au desfăşurat: 1 atelier de lucru cu jurnaliştii în domeniul profi la-xiei fumatului, 3 instruiri a medicilor de familie şi a specialiştilor din CSP teritoriale. S-au distribuit în IMSP din teritoriu şi prin sursele media 5 tipuri de spoturi sociale cu te-matica dată, care au fost activ mediatizate. S-au elaborat şi editat un set de materiale in-formaţionale privind prevenirea fumatului pentru diferite grupuri-ţintă, inclusiv, pentru adolescenţi şi tineri, pentru gravide, pentru adulţi, sfaturi pentru părinţi. La 21 noiem-brie curent s-a desfăşurat Ziua Naţională anti-fumat, unde s-au realizat diferite acţiuni de comunicare, informare şi sensibilizarea populaţiei privind riscurile fumatului asupra sănătăţii, inclusiv, derularea spoturilor sociale prin sursele mass-media, în incinta IMSP, supermarkete, s-a desfăşurat o expoziţie a desenelor copiilor privind spaţiile libere de fumat, fl ash-mob a tinerilor ”Aruncă ţigara din viaţa ta” în grădina publică Ştefan cel Mare şi Sfânt din mun. Chişinău. În colaborare cu Ministerul Educaţiei s-a desfăşurat o oră specială pentru elevii claselor VI, VII, VIII privind prevenirea fumatului. În acest context Centrul Naţional de Sănătate Publică a elaborat şi editat ghidul profesorului şi fi şa elevului pentru susţinerea acestor activităţi.

Impedimente în activitatea de promovare a sănătăţii:

1. Persistența defi citului de personal califi cat ce activează în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate.

2. Insufi cient se colaborează la nivel teritorial cu instituţiile de învăţământ, societă-ţii civile, comunităţilor, reprezentanţii cultelor, mijloacelor de informare în masă, lideri-lor de opinie şi altor parteneri interesaţi.

3. Lipseşte formularul de evidenţă primară a activităţilor de promovare a sănătăţii (f.038-e), ceea ce creează dubii privind veridicitatea datelor statistice la acest capitol.

REDUCEREA EFECTELOR NEGATIVE A FUMATULUI ŞI CONSUMULUI NOCIV DE ALCOOL

Au fost efectuate în conformitate cu prevederile Politicii Naţionale de Sănătate, apro-bate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 06.08.2007.

Răspîndirea cu o creştere continuă a deprinderilor dăunătoare în rîndurile populaţiei cum ar fi fumatul şi consumul excesiv de alcool prezintă probleme majore pentru sănă-tatea publică în Republica Moldova. Fiind unele din cele mai acceptate comportamente sociale dăunătoare sănătăţii, condiţionate în majoritatea cazurilor de modul (stilul) de

11

viaţă, ele se soldează cu consecinţe destul de serioase asupra sănătăţii populaţiei, avînd un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principale-le provocări a sănătăţii publice şi a securităţii demografi ce a ţării.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare OMS) confi rmă că 40% din bolile şi decesele timpurii sunt condiţionate de trei factori de risc ce pot fi preîntâmpi-nați: fumatul, alcoolul şi accidentele rutiere, ultimele în mare măsură fi ind consecinţa consumului de alcool.

Utilizarea tutunului şi consumul nociv de alcool provoacă peste 20% din totalul de decese înregistrate, cauzate de cancer, afecţiuni cardiovasculare, cerebrovasculare, he-patice, ulcer stomacal, diabet etc. şi, care sunt de 2,3 ori mai răspândite decât media pe ţările Europene din grupul A (OMS 2011) şi, au un rol crucial în scăderea numărului de populaţie, constituie o problemă naţională şi reprezintă unele din principalele provocări sănătăţii publice şi a securităţii demografi ce a Republicii Moldova.

Consumul excesiv de alcool se soldează şi cu majorarea numărului de persoane afec-tate de alcoolism cronic şi dereglări psihice în ţară, care în prezent înregistrează peste 46000 persoane afectate de alcoolism cronic şi psihoze alcoolice, dintre care peste 7000 sunt femei.

Estimările costurilor economice a utilizării tutunului şi consumului excesiv de al-cool, legate de productivitatea pierdută din cauza deceselor premature, spitalizărilor şi tratamentului ambulatoriu a bolilor legate de fumat şi alcool constituie anual până la 20% din PIB sau peste 2,5 mlrd. lei anual.

Constatarea prin rezultatele studiilor efectuate a faptului răspândirii înalte a fumatu-lui şi consumului băuturilor alcoolice în ţară şi, consecinţele lor au impus măsuri conti-nue privind combaterea fumatului şi de reducere a consumului nociv de alcool.

Luând în considerare că legislaţia existentă în domeniul controlului tutunului nu transpune în totalitate prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului a OMS (în continuare – CCCT), la care din 2009 Republica Moldova este parte, Acordului de asociere cu UE la capitolul Sănătate Publică, subcapitolul controlul tutunului, a fost ela-borat şi deja aprobat în Şedinţa de Guvern din 17.12.2013 şi remis Parlamentului pentru adoptare, proiectul de lege privind modifi carea şi completarea unor acte legislative care include Legea nr.278 din 14.12.2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun modifi -cată şi prezentată cu titlu „Lege privind controlul tutunului” şi un pachet de documente de modifi cări la legislaţia în vigoare, care va asigura implementarea acestor prevederi.

Pentru ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul controlului alcoolului la politicile OMS şi legislaţia UE au fost elaborate proiectele de modifi cări şi completări la actele legislative existente în domeniul dat.

Pentru realizarea prevederilor CCCT prin intermediul Ministerului Sănătăţii au fost înaintate propuneri, privind semnarea Protocolului cu privire la eliminarea comerţului ilicit cu produse din tutun, în contextul realizării prevederilor articolului 15 „Comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun” al CCCT, aprobat la Conferința a V-a a părţilor, din noiembrie 2012, Seul, Coreea şi, ca rezultat, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 840 din 28.10.13 „Pentru aprobarea semnării Protocolului privind comer-ţul ilicit cu produse de tutun” a fost aprobată semnarea Protocolului menţionat. Aceasta va permite ratifi carea şi implementarea prevederilor lui prin eliminarea de către Părţi a tuturor formelor de comerţ ilicit şi contrabandă cu produse ce conţin tutun etc.

Pentru implementarea Programelor naţionale privind controlul tutunului în anii 2012-2016 şi controlul alcoolului pe anii 2012-2020, s-a participat cu note informative

12

la organizarea Şedinţelor Consiliilor Naţionale Coordonatoare cu elucidarea lacunelor existente în aceste domenii. S-a înaintat propuneri privind necesitatea efectuării modifi cărilor şi completărilor în legislaţia naţională pentru aliniere la legislaţia UE, politicile şi recomandările OMS, măsuri de ameliorare a situaţiei etc.

Pe parcursul a.2013 s-a realizat Campania naţională de comunicare axată pe utili-zatori curenţi şi potenţiali ai tutunului.

În scopul supravegherii respectării prevederilor legislaţiei în domeniul controlului tutunului a fost efectuată expertiza sanitară la 18 dosare cu materiale, prezentate de producători şi importatori privind conţinutul substanţelor nocive specifi cate, datelor to-xicologice referitoare la ingredientele utilizate etc. Efectuată expertiza a 52 de dosare prezentate pentru avizare sanitară a articolelor de tutun, remise 14 scrisori de intenţie în adresa operatorilor de tutun, privind necesitatea prezentării rapoartelor în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi înlăturarea încălcărilor admise etc.

Din 15167 obiective de comercializare a articolelor din tutun au fost supravegheate de către specialiştii SSSSP 12648 (83,39%), din care 94,64% deţin autorizaţie sanitară de funcţionare şi 4,3% nu corespund cerinţelor sanitare.

Din 12904 obiective de profi l alimentar, cu excepţia obiectivelor de alimentaţie pu-blică, supuse supravegherii, la 6252 (48,45%) au fost implementate interdicţiile privind fumatul. Din 4327 obiective de alimentaţie publică la 2003 (46,3%) au fost implemen-tate interdicţiile privind fumatul şi, 1241 de obiective (28%) dispun de spaţii libere de fumat.

A fost realizat Studiul Global privind Prevalenţa Fumatului la Adolescenţi şi lucră-torilor privind politicile în domeniul prevenirii fumatului din instituţiile preuniversitare ale Republicii Moldova etc.

Totodată, situaţia curentă impune necesitatea măsurilor continue privind reducerea consumului de alcool şi combaterea fumatului prin:

- adoptarea de către Parlament a proiectelor de Legi cu propuneri de modifi cări şi completări în actele legislative existente în domeniul controlului tutunului şi alcoolului;

- elaborarea şi adoptarea proiectului de Lege pentru ratifi carea Protocolului privind comerţul ilicit cu produse din tutun la CCCT;

- aplicarea şi lărgirea serviciilor de consiliere, tratament şi de asistenţă necesară pen-tru reducerea consumului de alcool şi renunţare la fumat;

- monitorizarea consumului de alcool, tutun cu interzicerea publicităţii băuturilor alcoolice şi a articolelor din tutun;

- informarea permanentă a populaţiei în privinţa pericolelor consumului alcoolului şi a fumatului, consecinţele pentru sănătate şi măsurilor de protejare;

- respectarea cerinţelor privind interzicerea realizării producţiei alcoolice şi a artico-lelor din tutun copiilor şi adolescenţilor;

- asigurarea colaborării efi ciente intersectoriale dintre autorităţi şi agenţii impli-cate în implementarea măsurilor complexe de control al alcoolului şi a tutunului, între autorităţi şi agenţii guvernamentale şi ONG-urile din domeniile menţionate.

PREVENIREA BOLILOR NETRANSMISIBILEUn alt aspect al acestui compartiment de activităţi este profi laxia şi prevenirea boli-

lor netransmisibile.Povara globală şi riscul determinat de bolile netransmisibile constituie o provocare

13

majoră de sănătate publică care subminează dezvoltarea socială şi economică în întreaga lume. Acest spectru de boli reprezintă o prioritate majoră accentuată la nivel naţional în Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova pentru 2007-2021, în Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, cât şi în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017. În pofi da progresului impre-sionant obţinut de reforma sistemului de sănătate, mortalitatea prin bolile netransmisi-bile continuă să înregistreze un nivel sporit în Republica Moldova, fi ind răspunzătoare pentru 87% din decesele survenite.

679,6 653,7 700,1 671,4 676 657,4 663,2 688,1 633,4 641,6

114,1 119,4 112,3 115,5 121,9100,2 103,1

99,4 97 103,686,3 86,6

79 69,379,2 72,9 72,1 68,9 64,7 68,3

53,4 48,8

163,2160,1160160,5157,4152,6153,4145,8141,5138,5122,5128,6

116,3

101,9105108,4101,6103,2

0150300450600750900

10501200

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Boli cardiovasculare Cancere Boli digestiveTraume i otr viri Boli respiratorii cronice

O proporţie importantă din anii de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza dizabilităţii şi a decesului prematur (DALY) rezultă din cauza bolilor cardiovasculare, cancere şi diabetul de tip II, care sunt determinate în mare măsură de factorii de risc comun, precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, consumul nociv de alcool şi lipsa activităţii fi zice.

Conform prevederilor Strategiei naţionale de prevenire şi control a bolilor netransmi-sibile pe anii 2012–2020, Ordinul nr. 869 din 27 decembrie 2010 privind supravegherea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova, Programelor naţi-onale în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile, pe parcursul anului 2013 s-au efectuat activităţi orientate spre realizarea următoarelor obiective:

1. Dezvoltarea în continuare a politicilor în domeniul prevenirii şi controlului boli-lor netransmisibile.

2. Elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova până în anul 2020.

3. Participarea la desfăşurarea activităţilor de informare, educare şi comunicare în prevenirea bolilor netransmisibile şi diminuarea factorilor de risc, precum com-baterea tabagismului, reducerea consumului de alcool, raţionalizarea alimenta-ţiei, evitarea sedentarismului, controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului za-harat şi a dislipidemiilor.

Fig. 2. Dinamica mortalităţii generale cauzată de bolile netransmisibile prioritare în Republica Moldova, a.a. 2003-2012 (la 100 mii locuitori)

14

4. Intensifi carea procesului de instruire a specialiştilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii în domeniul prevenirii şi controlului BNT.

La acest capitol s-au iniţiat activităţi în domeniul studierii impactului obezităţii asu-pra sănătăţii publice şi efectuarea analizei epidemiologice retrospective a fenomenului obezităţii la copiii spitalizaţi în secţia endocrinologie a IMSP SCRC „Em. Coţaga”. Rezultatele au fost publicate în articolele „Identifi carea factorilor de risc care au infl u-ențat dezvoltarea obezităţii la copiii spitalizaţi în IMSP SCRC „Em. Coţaga” în perioada anilor 2010-2012” şi “Impactul obezităţii asupra sănătăţii publice”, editate în revistele ştiinţifi ce: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Ultimul articol a fost prezentat la lucrările celui de-al VII-lea Congres al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova (capitolul Medicină socială, economie şi management).

În perioada octombrie-noiembrie 2013, a demarat primul studiu naţional privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, utilizând abordarea STEPS (paşi) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Studiul a permis de a culege date despre principalii factori de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile şi de a evalua răs-pândirea lor în populaţia Republicii Moldova într-un mod standardizat. Realizarea Studiului STEPS este un pas important în cadrul sistemului de supraveghere a BNT, deoarece permite de a iniţia activităţi concrete de supraveghere şi control a bolilor netransmisibile şi a elabora politici şi strategii bazate pe dovezi în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile.

De asemenea, a continuat implementarea în teritoriile-pilot a sistemului naţional de supraveghere nutriţională, a programelor de screening în oncologie şi cardiologie.

Un aport semnifi cativ în consolidarea capacităţilor naţionale a servit procesul de instruire a specialiştilor instituţiilor medico-sanitare şi a altor servicii cu scopul sporirii nivelului de cunoştinţe, dezvoltării deprinderilor şi abilităţilor teoretice şi practice în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile, precum şi creării unei poziţii active a specialiştilor în vederea realizării şi fortifi cării stării de sănătate a populaţiei.

În concluzie, atingerea obiectivelor trasate pentru anul 2013 în domeniul prevenirii şi controlul bolilor netransmisibile înseamnă un pas înainte spre protecţia sănătăţii po-pulaţiei şi prevenirea morbidităţii, dezabilității şi mortalităţii prin bolile netransmisibile, adică mai multă siguranţă pentru ziua de mâine la capitolul sănătate publică.

Cu toate acestea, din probleme nesoluţionate au rămas promovarea HG cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de pre-venire şi control a bolilor netransmisibile până în anul 2020, respectiv şi elaborarea ordinului MS de implementare a Planului de acţiuni. Astfel, în anul 2014 vom conti-nua promovarea spre aprobare a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile; dezvoltarea Ghidului privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile; continuarea procesului de in-struire în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile şi a factorilor de risc ce le de-termină precum şi, desfăşurarea activităţilor de informare, educare şi comunicare în acest domeniu.

15

V. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ. SĂNĂTATEA UNOR CATEGORII DE POPULAŢIE

„Copilul este aidoma albinei, care adună nectarul pentru a face miere. Copilul preface totul în miere”.

A de S. ExupereSĂNĂTATEA COPIILOR ŞI TINERILORActivitatea în domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor s-a realizat în temeiul Legii nr.

10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Regulamentului Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, aprobat prin Hotărârea Guver-nului nr. 384 din 12.05.2014 şi altei legislaţii sanitare în domeniu.

Specialiştii Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au evaluat con-diţiile de instruire şi educaţie a copiilor şi au stabilit factorii de risc ce pot periclita să-nătatea lor.

În perioada anului 2013 pe teritoriul Republicii Moldova au activat 1387 de instituţii preşcolare, 69 şcoli primare-grădiniţe, 1332 instituţii de învăţământ preuniversitar, 61 instituţii de învăţământ mediu de specialitate, 36 instituţii de învăţământ superioare, 34 instituţii de învăţământ speciale şi 645 instituţii de învăţământ complementar. Numărul copiilor instituţionalizaţi este diferit în perioada anilor 2009-2013. Astfel, numărul de instituţii preşcolare în perioada de referinţă se menţine la acelaşi nivel, dar numărul de copii este în descreştere. Ponderea instituţiilor preuniversitare în perioada anilor 2009-2013 este în diminuare (tab.3). Indicii care caracterizează supravegherea sanitară a co-lectivităţilor pentru copii s-au stabilizat. Cota obiectivelor supuse supravegherii sanitare curente se afl ă la nivelul precedent. Cota obiectivelor ce nu au corespuns normelor sanitare în anul 2013 a constituit 14,5%, inclusiv, instituţii preşcolare – 16,8%, şcoli primare-grădiniţe – 7,3%, instituţii de învăţământ preuniversitar – 15,5%, instituţii de învăţământ mediu de specialitate – 19,7%, instituţii de învăţământ superioare – 13,9%, instituţii de învăţământ speciale – 17,6% şi, instituţii de învăţământ complementar – 11,3%. Cota obiectivelor ce nu corespund normelor sanitare este în diminuare compa-rativ cu anul 2012 care a constituit 14,8%.

Tab. nr. 3Numărul instituţiilor pentru copii funcționale în perioada anilor 2009-2013

Tipul instituţieiAnii

2009 2010 2011 2012 2013

Instituţii preşcolare 1389 1388 1389 1388 1387

Număr de copii 122490 129129 134676 134627 142174

Instituţii preuniversitare 1526 1439 1411 1375 1332

Număr de elevi 434016 398512 359491 365220 346498

Supravegherea sanitară preventivă. În perioada anului 2013 comparativ cu anul 2010 a crescut numărul de avize eliberate pentru selectarea terenului pentru construc-ţii, numărul proiectelor de construcţie şi reconstrucţie examinate, numărul obiectivelor

16

în construcţie pentru instituţiile pentru copii, ceea ce sunt relatate în tab. 4. Numărul proiectelor examinate care nu au corespuns normelor sanitare a constituit 6,2% în anul 2013, care de asemenea este în creştere comparativ cu anul 2010 (4,8%).

Tab. nr. 4Supravegherea sanitară preventivă a instituţiilor pentru copii

IndicatoriiAnii

2010 2011 2012 2013

Avize la selectarea terenului 94 119 124 107

Examinate proiecte, din ele 63 87 109 80

Neconforme normelor sanitare 3 (4,8%) 10 (11,5%) 5 (4,6%) 5 (6,2%)

Numărul obiectivelor în construcţie şi reconstrucţie, din ele 147 193 233 233

Controlate 142 (96,6%) 183 (94,8%) 225 (96,5%) 230 (98,7%)

Ca problemă majoră pentru sănătatea publică în rândurile elevilor rămâne a fi su-prasolicitarea programelor de studii în instituţiile de învățământ preuniversitar, care se manifestă prin numărul majorat de ore pe săptămână, includerea orelor pare la diverse obiecte, lipsa perioadelor de adaptare la început de săptămână şi de relaxare la mijloc de săptămână, întocmirea incorectă a orarului. În unele instituţii preuniversitare durata recreaţiilor este de 5 minute. Continue să activeze în 2 schimburi 23 (1,7%) din institu-ţiile din ţară.

Totodată menţionăm, că instituţiile de învățământ preuniversitare au activat cu zi prelungită fără organizarea alimentaţiei.

Unul din factorii determinanţi ai stării de sănătate a copiilor este calitatea alimentaţi-ei şi condiţiile în care este organizată alimentaţia. Starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preşcolare (IP) denotă următoarele defi cienţe: 60,7% dis-pun de apă caldă curgătoare, 84,9% apă rece curgătoare, unele din ele (11,7%) activează cu apă transportată în cisterne. Nu toate blocurile alimentare din cadrul instituțiilor pre-şcolare dispun de secţii separate de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor (tab. 5). Sunt dotate cu sistem de ventilaţie mecanică 48,7% blocuri alimentare, din ele nu func-ţionează 36,1%. Aceiași situaţie similară denotă starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preuniversitare (IÎP). În perioada anului 2013 nu toate IÎP au dispus de blocuri alimentare (3,3%). O problemă importantă la acest capitol rămâne a fi asigurarea blocurilor alimentare cu apă rece şi caldă curgătoare, dotarea cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor şi cărnii. O problemă importanţă este dotarea blo-curilor alimentare cu sistem de ventilaţie mecanică. Din 96,7% IÎP care sunt asigurate cu blocuri alimentare, doar 58% dispun de sisteme de ventilaţie mecanică, din ele nu funcţionează 33,0%.

Concomitent, în IP şi IÎP se constată defi cienţe privind asigurarea cu veselă, inventor de tranşare şi utilaj frigorifi c a blocurilor alimentare.

17

Tab. nr. 5Starea sanitară a blocurilor alimentare din instituţiile de învățământ preşcolare

şi preuniversitare (a. 2013)

IndicatoriiCota, %

instituţii preşcolare

instituţii preuniversitare

Au ospătării, inclusiv 100 96,7

Cu apă caldă curgătoare 60,7 62,8

Cu apă rece curgătoare 84,9 87,6

Inclusiv cu apă adusă 11,7 10,7

Cu secţii de prelucrare preliminară a cărnii 17,5 34,9

Cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor 22,1 36,8Cu secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor 73,7 59,0

Analiza calităţii alimentaţiei copiilor instituţionalizaţi în perioada anilor 2010-2013 denotă un consum sporit al pâinii, crupelor, pastelor făinoase, produselor de patiserie şi uleiului. În raţia alimentară se denotă un defi cit evident atât al produselor de origine animalieră (carne, peşte, lapte etc.), cât şi a celor de origine vegetală (tab. 6). Alimen-taţia neechilibrată a copiilor poate duce la înregistrarea a diferitor boli în rândurile lor, una dintre ele fi ind obezitatea. Astfel, în perioada anului 2013 au fost depistaţi în stadiul de obezitate la vârsta de 13 ani 1,9% fete şi 1,5% băieţi, iar în stadiul care precede obe-zitatea, respectiv, 4,4% şi 4,3%. La vârsta de 15 ani comparativ cu cei de 13 ani, cota copiilor depistaţi în stadiul de obezitate a scăzut şi, a constituit 1,5% fete şi 1,2% băieţi, iar în stadiul care precede obezitatea s-a mărit – 5,3% fete şi 5,4% băieţi.

Tab. nr. 6Ponderea defi citului de produse alimentare la copiii din instituţiile de învățământ

preşcolar în perioada anilor 2010-2013 (%)

Denumirea produselor Anii

2010 2011 2012 2013

Pâine >100 >100 >100 >100Crupe, paste făinoase, făină de grâu >100 >100 >100 >100

Produse de patiserie >100 >100 >100 >100

Cartofi 20 22 17 15,0

Legume 25,5 24 23 19,0

Fructe proaspete 34 28 27 21,2

Fructe uscate 66,8 75,5 74 69,4

Zahăr 1,4 8 5 18,4

Unt 4 23 16 20,7

Ulei >100 >100 >100 >100

Ouă 46 24 40 44,1

18

Lapte 38,6 37,5 35,5 24,5

Brânză, caşcaval 33,6 48 45,5 36,5

Carne 31 34 29 26,1

Peşte 37 43 37 38,0

Smântână 32 34 19 13,2

Alimentaţia copiilor din cadrul IÎP este organizată doar în clasele primare şi la cei socialmente vulnerabili. În tab. 7 este prezentată dinamica alimentaţiei elevilor din in-stituţiile de învățământ preuniversitar în perioada anilor 2010-2013, în care se atestă o tendinţă constantă a elevilor care sunt alimentaţi în IÎP. Ponderea IÎP în care copiii nu sunt alimentaţi este în diminuare constituind 3,7% în anul 2010, iar în anul 2013 – 1,5%.

Tab. nr. 7Starea alimentaţiei elevilor din instituţiile de învățământ preuniversitar

AniiNumărul total de copii

care se alimenteazăInclusiv din ei iau

micul dejunInclusiv se alimentează

de 2 ori

abs. % abs. % abs. %2010 164848 41,4 140566 85,3 27470 16,7

2011 174492 48,5 154714 88,7 29222 16,7

2012 160494 43,9 146188 91,1 24074 14,9

2013 153881 44,4 143591 93,3 19407 12,6

Defi cienţe fi nanciare sunt resimţite în calitatea alimentaţiei. Astfel, elevii au fost asi-guraţi insufi cient cu produse de origine animalieră şi vegetală (tab. 8).

Tab. nr. 8Ponderea defi citului de produse alimentare la elevii din instituţiile de învățământ

preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (în %)

Denumirea produselorAnii

2010 2011 2012 2013Carne 39,8 40,5 34,9 28,5

Lapte 14,4 47,6 45,05 37,2

Produse lactate 55,7 49,4 40,5 34,8

Legume 15,4 43,3 38,4 31,4

Fructe 63,5 52,0 42,0 30,3

Starea sanitară în instituţiile pentru copii este infl uenţată de calitatea asigurării cu apă potabilă de calitate, racordarea la sistemul de canalizare şi asigurarea cu sistem de încăl-zire adecvat, care să menţină parametrii microclimaterici în limitele normelor sanitare. Ponderea instituţiilor pentru copii care au fost racordate la sistemul de apeduct este în creştere în perioada anilor 2010-2013, oscilând de la 72,8% până la 85,3% IP, iar IÎP au fost racordate în această perioadă de referinţă de la 78,9% până la 87,8% (fi g. 3).

19

În perioada anilor 2010-2013 s-a constatat creşterea ponderii racordării instituţiilor pentru copii la sistemul de canalizare (fi g. 4.).

Fig. 3. Ponderea asigurării cu sistem de apeduct a instituţiilor de învățământ preşcolar şi preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (%)

Fig. 4. Ponderea asigurării cu sistem de apeduct a instituţiilor de învățământ preşcolar şi preuniversitar în perioada anilor 2010-2013 (%)

În instituţiile preşcolare s-a determinat creşterea ponderii racordării IP la sistemul autonom de încălzire variind de la 37,2% în anul 2010 până la 52,6% în anul 2013. Ponderea instituţiilor care sunt dotate cu sobe şi au sistem centralizat de încălzire este în diminuare (fi g. 5).

instituții preuniversitare instituții preșcolare

instituții preșcolare instituții preuniversitare

20

Fig. 5. Asigurarea cu sistem de încălzire a instituţiilor de învățământ preşcolarîn perioada anilor 2010-2013 (%)

29,4

24,7

23,2

26,9

14,7

11,4

8,87

8,6

56,8

65,1

67,8

65,3

0 10 20 30 40 50 60 70 80

2010

2011

2012

2013

centralizat sobe autonome

Aceiași situaţie s-a constatat şi în cazul IÎP la care ponderea dotării cu sistem de încălzire autonom este în creştere, comparativ cu cele care sunt dotate cu sistem centra-lizat de încălzire şi sobe (fi g. 6).

Fig. 6. Asigurarea cu sistem de încălzire a instituţiilor de învățământ preuniver-sitar în perioada anilor 2010-2013 (%)

Factorii nominalizaţi infl uenţează nemijlocit starea de sănătate a copiilor instituţi-onalizaţi. Analiza dinamicii morbidităţii generale a copiilor în perioada anilor 2008-2013 denotă creşterea nivelului morbidităţii generale atât la preşcolari cât şi la elevi (fi g. 7).

Pe parcursul anilor 2008-2013 nivelul morbidităţii cronice la copiii instituţionalizaţi are un caracter oscilant (fi g. 8).

Copiii din instituţiile preşcolare, cât şi cei din instituţiile preuniversitare se îmbolnă-vesc cel mai frecvent de bolile aparatului respirator, care ocupă I loc în structura mor-bidităţii generale. La preşcolari pe locul doi se plasează bolile aparatului digestiv, trei

centralizată sobe autonome

21

- bolile infecţioase şi pe locul patru – bolile sistemului nervos (fi g. 9). La elevi structura morbidităţii diferă mult de cea a preşcolarilor. Pe al doilea loc se plasează bolile ochilor şi anexelor sale, pe al treilea loc – bolile sistemului nervos, iar pe al patrulea loc - bolile aparatului digestiv (fi g.10).

53,459,2 54,4 60,8 54,4 50,4

129,2134 121,3136,6 132 141,5

0

50

100

150

200

250

2008 2009 2010 2011 2012 2013

pre colari elevi

Fig. 7. Dinamica morbidităţii generale la copiii instituţionalizaţi în perioada anilor 2008-2013

Fig. 8. Dinamica morbidităţii cronice la preşcolari şi elevi în perioada anilor 2008-2013

În perioada estivală a fost organizată odihna copiilor în cadrul taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor. Astfel, conform datelor parvenite din teritorii în perioada estivală 2013 au funcţionat 180 tabere de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor cu 69755 copii, din ele 77 tabere de odihnă cu regim staţionar cu 62061 copii în 2-8 schim-buri şi 103 tabere cu sejur de zi cu 7694 copii în 1-2 schimburi.

Pe parcursul perioadei estivale 2013 a funcţionat ilicit tabăra de odihnă staţionară din s. Morenii-noi, r-nul Ungheni, care a fost dislocată în gospodăria cetăţeanului D. Copiii au fost cazaţi în condiţii antisanitare. Alimentaţia copiilor a fost organizată în condiţii

preșcolari elevi

preșcolari

22

neprielnice, neconforme normelor sanitare în vigoare. Copiii au fost acceptați în tabără fără certifi cate medicale, iar personalul nu a fost instruit şi nu a susţinut examenul me-dical.

Fig. 9. Structura morbidităţii generale a copiilor din instituţiile de învățământ preşcolar

Fig. 10. Structura morbidităţii generale a copiilor din instituţiilede învățământ şcolar

Pe parcursul monitorizării stării sanitare a taberelor de odihnă colaboratorii Serviciu-lui de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au întocmit 20 procese-verbale de con-travenţie administrativă (CSP mun. Chişinău – 9, CSP Cimişlia – 2; CSP Călăraşi – 2, CSP Taraclia – 2, CSP Orhei – 3, CNSP – 1 şi CSP Criuleni – 1) şi 14 prescripţii sanitare privind ameliorarea condiţiilor sanitare din taberele de odihnă pentru copii.

Concluzii:1. Analizând starea sanitară a instituţiilor de învăţământ pentru copii în relaţie cu sta-

rea de sănătate, s-a constatat că pe parcursul anilor 2008-2013 mai rămâne ca problemă pentru unele din ele atât racordarea la sistemul de apeduct şi canalizaţie, cât şi instalarea sistemului autonom de încălzire.

bolile aparatului respirator

bolile aparatului digestiv

bolile infecțioase fără helmintiazebolile sistemului nervos

bolile sîngelui și sistemului hematopoeticaltele

bolile aparatului respirator

bolile ochilor și anexelor sale

bolile sistemului nervos

bolile aparatului digestiv

23

2. Analiza consumului de produse alimentare în instituţiile de copii în perioada anilor 2010-2013 denotă defi citul din partea celor de origine animalieră şi vegetală. Consumul produselor de panifi caţie, pastelor făinoase şi uleiului de fl oarea soarelui depăşeşte nor-mele fi ziologice de consum pe zi la un copil.

3. Condiţiile de alimentaţie sunt determinate de starea sanitară a blocurilor alimen-tare. Unele din ele nu sunt racordate la sistemul de apeduct şi canalizaţie, nu dispun de secţii separate de prelucrare preliminară pentru materia primă etc.

4. Starea de sănătate a copiilor instituţionalizaţi este infl uenţată şi de regimul instruc-tiv-educativ. În perioada anului 2013 ‒ 161 (12,1%) IÎP au activat cu ore supranormă, 23 (1,7%), IÎP au activat în 2 schimburi, 265 (19,9%) au activat cu grupe cu zi prelungită, iar din ele 100 (37,7%) IÎP au activat cu zi prelungită fără organizarea alimentaţiei.

5. Nivelul morbidităţii generale la preşcolari în perioada anilor 2008-2013 manifestă o tendinţă de creştere de la 667,7‰ până la 832,8‰ în anul 2013. Aceeaşi situaţie s-a constatat la elevii din instituţiile de învăţământ preuniversitar, la care nivelul morbidită-ţii generale a variat de la 456,7‰ în perioada anului 2008, până la 493,4‰ în anul 2013.

SĂNĂTATEA ANGAJAŢILOR ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE RISC Protecţia sănătăţii angajaţilor de pericole la locul de muncă, ridicarea bunăstării fi zi-

ce, psihice şi sociale, prevenirea bolilor profesionale şi a invalidităţii la locurile de mun-că ale angajaţilor este baza îmbunătăţirii climatului economic în ţară şi sarcina prioritară a specialiştilor din sănătatea ocupaţională.

În anul 2013 la 1583 obiecte (an.2012-1553) sau 15,5% din numărul total (10189) obiecte industriale şi agricole (an.2012 – 14,7%, an.2011 – 19,2%) a fost organizat con-trolul de laborator la factorii chimici în aerul zonei de muncă. Din ele nu corespund nor-melor sanitare 14,6% (an.2012 –14,4%, an.2011 – 10,4%). Numărul locurilor de muncă investigate la factorii chimici a constituit 8362 (an.2012 –10551, an.2011 – 11078), din care nu au corespuns normelor sanitare în medie 12,7% (an.2012 –6,6%, an.2011 – 5,2%).

În ultimii ani (începând cu an.2006) volumul investigaţiilor de laborator la compar-timentul sănătatea ocupaţională, efectuate anual de laboratoarele CSP, s-a stabilizat în jurul la 24-30 mii, iar cota investigaţiilor cu depăşiri a VLO în aceşti ani nu depăşeşte 8,4%. (Fig.11).

Fig. 11. Dinamica investigaţiilor efectuate (abs.) de CSP şi numărul investigaţiilor cu depăşiri a VLO (în %), Republica Moldova, anii 2006-2013

Volumul investigațiilor de laborator (cifre absolute) Cota investigațiilor cu depășiri a VLO (în %)

24

Conform rezultatelor analizelor de laborator a aerului zonei de muncă la majoritatea obiectivelor din ramurile economiei naţionale se atestă o creştere ponderală a probelor neconforme normelor sanitare (tab. 9).

Tab. nr. 9Ponderea probelor a aerului zonei de muncă care nu au corespuns normelor

sanitare în aa.2012-2013 (%)

Obiecte

Vapori şi gaze

Inclusiv substanţe chimice de

clasa 1 şi 2 de periculozitate

Praf şi aerosol

Inclusiv substanţe chimice de

clasa 1 şi 2 de periculozitate

2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013Industri-ale 1,8 1,1 1,4 2,5 1,3 0,5 6,8 7,8 11,5 4,4 4,5 10,2

Industria uşoară 2,4 1,6 2,4 0,6 5,6 5,5 0,0 0,0

Industria de pre-lucrare a produse-lor agri-cole

- 1,0 5,3 - 1,9 2,0 - 5,1 21,6 - 4,0 20,8

Agricole 1,6 7,6 4,7 1,9 1,2 1,6 24,6 19,9 13,6 7,5 17,0 0,6

Transport 4,6 5,9 5,0 16,0 8,8 13,4 14,0 19,9Comu-nicaţii şi informa-tică

- 7,0 9,6 - 9,7 9,8 - 0,0 2,0 - 0,0 0,0

Gospodă-rie comu-nală

- 0,9 36,8 - 1,9 25,0 - 5,1 26,7 - 4,0 40,0

În baza rezultatelor de laborator a aerului din zona de muncă, efectuate de către CSP teritoriale în perioada menţionată, demonstrează, că la obiectivele din diferite ramuri ale economiei naţionale se atestă o creştere a locurilor de muncă neconforme normelor sa-nitare la factorii chimici (agricultură, industrie, comunicaţii şi informatică, construcţii). (Fig.12).

Fig. 12. Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare la factorii chimici în anul 2013 (în %)

Agricole Industriale Transport Comunicații și informatică

Gospodăria comunală

Energetica Construcții

2012 2013

25

Conform datelor CSP teritoriale s-a constatat, că în condiţii cu depăşire ale VLO a factorilor chimici la locurile de muncă cercetate lucrează 1430 angajaţi, inclusiv, 585 femei (40,9%), (tab. 10).

Tab. nr. 10Caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici (în %)

Denumireaindicilor

Agricole Industri-ale

Trans-port

Comu-nicaţii şi infor-matică

Gospo-dăria co-munală

Energe-tică

Con-strucţii

2012

2013

2012

2013

2012

2013

2012

2013

2012

2013

2012

2013

2012

2013

Vapo

ri şi

gaz

e, P

raf ş

i aer

ozol Ponderea

angajaţilor ocupați la loc. de muncă cu depăşiri CMA

4,6 2,8 6,6 1,7 9,3 2,9 0,6 0,5 4,3 2,9 5,9 1,3 1,1 0,3

Inclusiv, femei 0,8 2,8 4,1 1,5 1,3 2,4 0,2 0,7 0,7 1,2 0,2 0,7 0,3 0,1

Efectuând o analiză a datelor obţinute în caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici, observăm în ramura economiei naţionale a agriculturii o creştere con-siderabilă în rândul femeilor 2,8% an.2013 (an.2012 - 0,8%).

Evaluarea rezultatelor de laborator efectuate la conţinutul de substanţe chimice to-xice în aerul zonei de muncă (investigaţii sanitaro-chimice efectuate de către CSP în an.2013) demonstrează o creştere a ponderii probelor în care s-au depistat cantităţi ce depăşesc VLO evidenţiate prin probele de pulberi şi metale toxice. Ponderea substanţe-lor chimice nocive depistate în aerul zonei de muncă an. 2013. (Fig. 13).

Fig. 13. Structura substanţelor chimice toxice ce depăşeau VLOîn aerul zonei de muncă (în %)

pulberi aldehidaformică

metaleletoxice

solvențiiorganici

aerozoli la procesul de

sudare

dioxid de sulf

acizi organici și neorganici

amoniac

26

La efectuarea investigaţiilor instrumentale au fost examinate în total pe republică în an.2013 – 145577 locuri de muncă (2012 – 133518, an.2011 – 155415) din ele necon-forme normelor sanitare sunt respectiv 8,7% - 8,7% - 7,7%.

Nu s-au efectuat investigaţii instrumentale ale zgomotului de către CSP Cahul, Ba-sarabeasca, Ştefan Vodă. Nici un CSP teritorial în an.2013 nu a efectuat măsurări ale vibraţiei, în afară de CSP mun. Bălţi.

Evaluarea factorilor fi zici investigaţi la obiectivele industriale, agricole, obiectivele de transport şi de producere a materialelor de construcţie, comunale, cu profi l alimentar total pe republică este prezentată în (tab. 11).

Analiza datelor denotă o creştere a numărului de obiective şi locurilor de muncă exa-minate cu ajutorul investigaţiilor instrumentale conform zgomotului microclimatului şi iluminatului în a.2013 comparativ cu anul precedent în mediu de la 1,1% până la 10%.

De asemenea, se observă o majorare a ponderii obiectivelor neconforme normelor sanitare după nivelul microclimatului şi iluminatului în mediu cu 10,1-41,3% în anul 2013 în comparaţie cu a.2012 şi o diminuare după parametrii zgomotului cu 17,7%, în acest timp s-a majorat numărul total al obiectivelor examinate cu 8,8%.

S-a diminuat ponderea obiectivelor industriale, de transport, de producere a materia-lelor de construcţii neconforme normelor sanitare după nivelul zgomotului, microclimei şi iluminatului, ce constituie în mediu cu 2-2,6%, cu excepţia obiectivelor agricole, unde aceşti indici s-au majorat cu 2-15%, (tab. 12).

Tab. nr. 11Supravegherea obiectivelor cu surse de factori fi zici

Anii

Zgomotul Microclimatul Iluminatul

Obiectivele controlate

Locuri de muncă

controlateObiectivele controlate

Locuri de muncă

controlateObiectivele controlate

Locuri de muncă

controlate

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

obi

ectiv

elor

nec

onfo

rme

norm

e-lo

r san

itare

, %

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

loc

urilo

r de

mun

că c

are

nu

core

spun

d no

rmel

or sa

nita

re, %

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

obi

ectiv

elor

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

, %

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

locu

rilor

de

mun

că

neco

nfor

me

nor

mel

or sa

nita

re, %

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

obi

ectiv

elor

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

, %

Tota

l

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Pond

erea

locu

rilor

de

mun

că

neco

nfor

me

nor

mel

or sa

nita

re, %

2011

2894

364

12,5

1573

7

1417

9,0

9515

1424

14,9

6083

7

5600

9,2

1434

2

844

5,9

7884

1

4972

6,3

2012

2300

403

17,5

1183

2

1478

12,5

9762

1380

11,4

5469

7

5813

10,6

1451

4

867

6,6

6698

9

4271

6,4

2013

2992

371

12,4

1305

9

1803

13,8

1076

3

1429

13,3

5806

7

5854

10,1

1512

4

1066

7,0

7445

1

5005

6,7

27

Tab. nr. 12Ponderea obiectivelor din diferite ramuri ale economiei naţionale,

care nu corespund normelor sanitare

Anii

Industriale Agricole De transportDe producere a materialelor de

construcţie

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

2011 12,8 11,6 9,9 23,0 22,1 17,3 3,7 9,9 8,3 34,2 22,8 16,5

2012 19,3 16,7 11,8 21,5 17,9 12,1 7,8 15,8 13,4 27,7 39,2 23,6

2013 12,8 14,6 11,2 23,5 17,9 15,0 7,0 11,3 12,5 21,9 19,9 12,6

În an. 2013 cu ajutorul investigaţiilor instrumentale a zgomotului au fost controlate 5726 locuri de muncă a femeilor, din ele neconforme normelor sanitare 7,8% (an.2012 - 15,9%); a microclimei -9,8% (an.2012 - 13,1% ); a iluminatului - 6,9% (an.2012 - 5,6%), (tab. 13).

Tab. nr. 13Ponderea locurilor de muncă a femeilor, neconforme

normelor sanitare

Anii Locurile de muncă Zgomotul Microclimatul Iluminatul

2012

Numărul locurilor de muncă controlate 3931 21977 27807

Din ele neconforme normelor sanitare 625 2875 1547

Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare, % 15,9 13,1 5,6

2013

Numărul locurilor de muncă controlate 5726 28607 31510

Din ele neconforme normelor sanitare 452 2813 2186

Ponderea locurilor de muncă neconforme normelor sanitare, % 7,8 9,8 6,9

În a.2013 în comparaţie cu a.2012 ponderea locurilor de muncă neconforme nor-melor sanitare s-a majorat la obiectivele de producere a materialelor de construcţie cu 13,6% şi obiectivele agricole – cu 6,1%.

La obiectivele industriale, agricole, de transport ponderea locurilor de muncă con-form parametrilor microclimaterici şi iluminatului în a.2013 în comparaţie cu a.2012 s-a diminuat în mediu cu 2-24%, (tab. 14).

28

Tab. nr. 14 Ponderea locurilor de muncă a femeilor, neconforme normelor sanitare

la obiectivele din diferite ramuri ale economiei naţionale

Anii

Industriale Inclusiv de confecţii Agricole De transport

De producere a materialelor de

construcţie

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

Zgom

otul

Mic

rocl

imat

ul

Ilum

inat

ul

2012 10,5 17,3 7,3 5,5 21,8 5,3 5,8 11,0 9,9 71 24,3 8,2 9,4 38,5 3,4

2013 8,3 8,3 7,0 6,0 6,9 3,6 11,9 9,8 4,7 1,9 10,7 8,0 23,1 14,5 8,2

În aa. 2009-2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 59 de cazuri de boală profesională cu 64 afectaţi. Indicele morbidităţii profesionale a constituit 0,51 la 100 mii de angajaţi, (Fig. 14).

Fig. 14. Morbiditatea profesională în dinamică pe anii 2009-2013

În ultimii 10 ani prin efectuarea examenelor medicale periodice nu s-au înregistrat cazuri noi de boală profesională. Această situaţie are loc din cauza, că pe întreg terito-riul administrativ examenele medicale periodice se efectuează la un nivel superfi cial. În componenţa comisiilor medicale nu sunt incluşi specialişti în domeniul patologiilor profesionale, iar medicii de familie, specialiştii curativi nu sunt orientaţi spre depistarea patologiilor profesionale.

Printre nozologiile înregistrate, ponderea cea mai mare se atribuie la osteochondro-ză – 46,9%, în descreştere este: tuberculoza cu 10,9%; hepatitele virale „B”, „C”, „D” toxice – 6,3%; encefalopolioneuropatia – 4,7%; intoxicaţii cu pesticide – 4,7%; bronşita şi astmul bronşic – 1,4%; artroza – 1,6%; alergia – 1,6% (Fig.15).

14

12

19

13

6

1,2

1,05

1,7

1,2

0,51

0 5 10 15 20 25

2009

2010

2011

2012

2013

Total afecta ți Indicele morbidității, %Total afecta i Indicele morbidit ii, %

29

Fig. 15. Ponderea bolilor profesionale aa. 2009-2013 prin prismaentităților nozologice, (în %)

Ponderea de afectaţi în dependenţă de factorii nocivi din mediul de producere, care au provocat aceste maladii, s-au repartizat în felul următor: vibraţiile; substan-ţelor chimice toxice; factori biologici patogeni; pesticide; alţi factori şi zgomotul. (Fig. 16).

Fig. 16. Ponderea afectaţilor în dependenţă de factorii nocivi din mediulocupaţional aa. 2009-2013 (în %)

Conform profesiilor morbiditatea profesională în perioada gestionată se manifestă

astfel: mecanizatorii – 56,3%; lucrători medicali – 17,2%; muncitorii de la întreprinderi-le industriale – 14,1%; lucrătorii cu agrochimicatele – 4,7%; alte profesii în sumă 7,8% (Fig. 17).

Vibrație Substanțe chimice toxice

Factoriibiologicipatogeni

Pesticide Alte pricini Zgomotul

30

Cauzele principale ale depistării tardive şi incomplete a bolilor profesionale sunt:- existenţa unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă şi asi-

gurarea insufi cientă cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie, impactul factorilor de risc de origine chimică, fi zică, biologică, psihoemoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor;

- lipsa sistemei unice a serviciului profpatologic, decentralizarea sistemului de ocro-tire a sănătăţii s-a manifestat prin slăbirea, iar uneori chiar şi ruperea, legăturilor de interdependenţă şi continuitate dintre medicina primară şi serviciul patologiilor profe-sionale;

- lipsa de interes a angajatorului în asigurarea efectuării examenelor medicale profi -lactice angajaţilor supuşi acţiunii factorilor de risc profesional la locul de muncă;

- lucrătorii ascund simptomele premorbide ale bolilor profesionale până la pierderea permanentă a capacităţii de muncă.

În an.2013 s-a majorat acoperirea cu examene medicale a persoanelor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă la obiectivele industriale de la 89,1% până la 91,4%, obiectivele din transport de la 92,6% până la 95,5%, obiectivele din construcţii de la 92,6% până la 95,5%. Astfel, s-au micşorat aceşti indici la obiectivele din agricul-tură de la 87,8% până la 85,1% (r-nele Basarabeasca - 34,5%, Cahul - 53,9%, Criuleni - 50,1%, Şoldăneşti - 54,6%, Străşeni - 24,7% etc.) tab. 15.

Acoperirea cu examene medicale a contingentului respectiv este la un nivel mai jos în industria de prelucrare a produselor agricole - 87,7%, industria uşoară - 89,5% şi industria extractivă - 92,3% etc.

Ponderea angajaţilor, care trebuie tansferaţi temporar şi permanent la alt lucru, cu ex-cluderea factorilor de producţie, a constituit corespunzător 1,1% şi 0,8% în agricultură; 0,6% şi 0,7% în industrie.

Fig. 17. Cota bolilor profesionale prin prisma profesieiîn perioada 2009-2013, (în %)

Mecanizatori Muncitorii de laîntreprinderile

industriale

Lucrători medicali Lucrători cu pesticide

Alte profesii

31

Tab. nr. 15Examenul medical al angajaților în muncă (în %)

Domeniulde activitate

Examinaţi medical

Admişi la lucru după examenul

medical

Angajaţi, transferați

temporar la alt lucru după

examenul medical

Angajaţi,transferați permanent la alt lucru,

după examenul medical

2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013

Industrie 89,1 91,4 99,1 99,2 0,6 0,6 0,5 0,7Industria constructoare de maşini

95,0 94,5 8,5 98,9 1,0 1,8 0,9 1,9

Transport 92,6 95,5 92,5 98,9 0,3 0,7 0,6 0,5

Construcţii 92,2 94,4 97,3 97,4 2,1 1,4 1,7 2,3

Agricultură 87,8 85,1 95,0 97,7 1,6 1,1 2,5 0,8

Au fost instruiţi igienic 93,4% (an. 2012 – 95,7%) angajaţi ai obiectivelor industriale şi 85,0% (an.2012 – 93,3%) angajaţi ai obiectivelor agricole din numărul planifi cat.

În ansamblu pe Republica Moldova morbiditatea cu incapacitate temporară de mun-că în ultimii 5 ani atestă o scădere a numărului de cazuri de la 58,2 în anul 2009 până la 54,9 în anul 2013 la 100 de salariaţi şi, a numărului de zile de la 895,5 până la 871,4 la 100 salariaţi, în an.2013 comparativ cu an.2012 avem o creştere a numărului de cazuri de la 50,6 până la 54,9 şi zile de la 778,5 până la 871,4. Printre femei în an.2013 numărul de cazuri constituie 58,1 (an.2012 – 52,9) şi numărul de zile – 922,3, (an. 2012 – 770,5) (Fig. 18, fi g. 19).

Fig. 18. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor, inclusiv, a femeilor (aa.2009-2013, cazuri la o sută)

Numărul de cazuri la 100 salariați Numărul de cazuri la 100 femei

32

În scopul asigurării supravegherii sanitare a sănătăţii angajaţilor la locul de muncă specialiştii serviciului în decursul anului au efectuat evaluarea riscurilor la 7531 obiecte industriale şi 1602 obiecte agricole.

În decursul an. 2013 au fost supuse expertizei sanitare 831 de proiecte de construcţie (reconstrucţie) a diverselor obiective din economia naţională (an.2012 - 896, an.2011 - 1261); dintre care 2,6% neconforme normativelor sanitare în vigoare (an.2012 – 1,2%, an.2011 – 1,0%), ponderea obiectivelor afl ate în construcţie (reconstrucţie), unde în tim-pul inspectării au fost depistate încălcări a normelor sanitare şi documentaţiei de proiect a constituit 0,7% (an.2012 – 5,3%, an.2011 – 1,7%).

În an. 2013 comparativ cu an.2012, se atestă o scădere a obiectelor supuse suprave-gherii sanitare curente, respectiv, la obiectivele industriale de la 77,6% până la 75,9% şi a celor agricole de la 85,2% până la 83,9%.

Ponderea obiectivelor industriale şi agricole supravegheate de către medici în an.2013 a constituit - 56% (a.2012- 56,8% şi a.2011- 61,8%) şi corespunzător 59,1% (2011-47,4% şi 2011-54,3%).

În an.2013 au fost examinate cu aplicarea metodelor de laborator şi instrumentale 49,1% obiective din agricultură (an.2012 – 44,4%, an.2011 – 42,3%) şi 68,4% obiective industriale (an.2012 – 62,7%, an.2011 – 65,8%). Aceşti indici sunt sub media pe ţară. Astfel, au fost examinate cu aplicarea metodelor de laborator obiectivele industriale în r-nele Comrat - 12,7%, Floreşti - 18,9%, Rîşcani - 19,7%, în obiectivele agricole: r-nele Cimişlia - 5,1%, Rezina - 6,7%, Hînceşti - 9,8%.

Ca urmare a diverselor defi cienţe depistate la obiectivele industriale şi agricole pe parcursul anului 2013 de către specialiştii în sănătatea ocupaţională au fost aplicate 54 amenzi (an.2012 - 120, an.2011 – 98, an.2010 - 85), pregătite şi emise 55 (an.2012 – 58, an.2011 - 45, an.2010 - 76) hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor, dintre care la 507 a fost stopată activitatea. Specialiştii CSP (r-nele Cahul, Nisporeni, Făleşti, Dro-chia) nu au fost aplicate sancţiuni de constrângere administrativă.

750770790810830850870890910930950

2009 2010 2011 2012 2013

Numarul de zile la 100 salariati Numarul de zile la 100 femei

Fig. 19. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor, inclusiv a femeilor (aa. 2009-2013, zile la o sută)

Numărul de zile la 100 salariați Numărul de zile la 100 femei

33

SĂNĂTATEA MEDIULUI

Un aspect al acestui compartiment de activităţi este sănătatea mediului.Activităţile efectuate în a.2013 privind ameliorarea mediului ambiant şi a condiţiilor

de habitat au fost îndreptate pentru formarea în continuare a cadrului normativ de acti-vitate a serviciului în supravegherea sănătăţii mediului.

În perioada de referință a intrat în vigoare Legea Apelor nr. 272 din 23.12.2011 şi integral serviciul a participat la elaborare a 16 acte normative adoptate de Guvernul Re-publicii Moldova, inclusiv, a cerinţelor de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane (HG nr. 890 din 12.11.2013, HG nr. 931 din 12.11.2013) a instituirii cerinţelor de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane (HG nr. 932 din 20.11.2013). Au fost aprobate cerinţele privind zonele de protecţie cu prizele de apă (HG 949 din 25.11.2013). Au fost fi nalizate lucrările de implementare a Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciului în domeniul autorizării sanitare de folosinţă specială a apei incluse în HG 894 din 12.11.2013.

Pentru realizarea măsurilor de ameliorare a sănătăţii mediului o deosebită atenţie s-a acordat evaluării indicilor de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu cu pregătirea mai multor propuneri în adresa ministerelor şi administraţiei publice locale cu întocmirea diferitor rapoarte naţionale şi teritoriale. A continuat activitatea de moni-torizare a calităţii apei potabile de suprafaţă, de irigare, de recreere a aerului atmosferic în localităţile şi graniţele zonei de protecţie sanitare (ZPS). Datele de calitate a mediului şi analiza măsurilor de implementare a planurilor naţionale privind construcţia de siste-me de alimentare cu apă, implementarea măsurilor pentru executarea Protocolului Apa şi Sănătatea, strategia gestionării deşeurilor etc., permite să conchidem că situaţia în ţară cu calitatea mediului de viaţă în localităţi nu se înrăutăţeşte la unele componente, inclusiv, la aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, acoperirea cu sisteme de sanitaţie, inclusiv, în şcoli, grădiniţe este în creştere.

Pe parcursul anului 2013 de către specialiştii CSP au fost examinate şi eliberate 1804 avize sanitare de atribuire a terenurilor (2011-1789, 2012-1885). În procesul efec-tuării supravegherii sanitare preventive au fost examinate 1701 proiecte de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor comunale sau poluante a mediului (2011-2141,2012-1595), din ele 7,05% au fost avizate negativ şi remise pentru corectare (2011-3,26, 2012-1,8). Se menţine la un nivel înalt numărul de obiective în construcţie afl ate la supraveghere în domeniul sănătăţii mediului 3647 (2011- 4014,2012-4041). De asemenea, este înaltă cota obiectivelor la care s-au stabilit abateri de la proiect - 1,4% - (2011- 1,54 , 2012– 1,4%). Ponderea obiectivelor la care s-au depistat abateri de la proiect şi normele sani-tare în vigoare şi, suspendată construcţia a constituit 1,2% - (2011-3,5, 2012 – 3,3 %).

Cu toate că în republică mai multe localităţi au planuri generale de sistematizare, nivelul de efectuare a controlului îndeplinirii măsurilor prevăzute în ele este foarte mic şi constituie pentru localităţi urbane 4,6%, iar în localităţile rurale 0,5%.

Starea de supraveghere a calităţii apei potabile denotă nivele sporite de neconformi-tate a calităţii acesteia din surse subterane şi din sistemele de distribuire.

Ponderea probelor neconforme la parametrii chimici din sursele centralizate subte-rane în a. 2013 a constituit 69,58 %, comparativ cu 71,5% în a. 2012. Situaţia cea mai agravantă se înregistrează în rr. Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Călăraşi, Cimişlia, Căuşeni, Hînceşti, Leova, Glodeni, Ceadâr-Lunga, Comrat.

34

O înrăutăţire relativă se atestă la parametrii microbiologici în cazul apeductelor comunale urbane din surse de suprafaţă, care a constituit 1,91% (2012-0,77%). Persis-tă difi cultăţi ale calităţii apei potabile din apeductele instituţiilor pentru copii, unde în a.2013 a constituit 20,28% (a. 2012-54,38%,) la parametrii microbiologici şi, 62,37% la parametrii sanitaro-chimici (a. 2012 – 54,38%) tab. 16.

Tab. nr. 16Ponderea probelor de apă potabilă din apeducte şi fântâni, neconforme

normelor sanitare la parametrii microbiologici și sanitaro-chimici

Denumirea

Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii

sanitaro-chimici (%)

Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii

microbiologici (%)2011 2012 2013 2011 2012 2013

Apeducte comunale urbane din surse subterane 43,7 44,5 39,46 9,2 10,82 8,21

Apeducte rurale 51,6 61,5 51,31 14,1 14,24 14,6Apeducte urbane din surse de suprafaţă 10,4 8,27 5,89 3,3 0,77 1,91

Fântâni 82,9 84 79,68 41,2 38,3 36,17

Cerinţelor sanitare în perioada anilor 2011-2013 la parametrii chimici fi ind la un nivel înalt de poluare constituie: în 2011 – 29,8% pentru toate fl uviile, inclusiv, a apeir. Nistru – 7,4 şi 21,1% în apa r. Prut, în 2012 – 32,5% pentru toate fl uviile, inclusiv, a apei r. Nistru – 9,6% şi 22,9% în apa r. Prut, în 2013 – 29,4% pentru toate fl uviile, inclu-siv, a apei r. Nistru – 5,4% şi 28,0% în apa r. Prut. Variabilele înregistrate se caracterizea-ză într-un vârf de maximă incidenţă în anul 2012 pentru r. Nistru şi r. Prut la parametrii chimici, datele sunt reprezentate în fi g. 20.

Fig. 20. Ponderea probelor de necorespundere a apei rr. Nistru şi Prut conform parametrilor chimici

Continuă să se menţină ridicat nivelul de poluare a apei acestor râuri la parametrii microbiologici, ponderea cărora a constituit pentru r. Nistru în perioada anilor 2011-2013 (54,4%-6,9%), respectiv, pentru r. Prut (56,3% – 52,0%). Variabilele înregistrate se caracterizează într-un vârf de maximă incidenţă în anul 2011 pentru r. Nistru şi pentru r. Prut la parametrii microbiologici, datele sunt reprezentate în fi gura 21.

r. Prut r. Nistru

35

Practic, în toate cazurile de neconformităţi în apa rr. Nistru şi Prut a fost mărit indi-cele bacteriilor coliforme lactozopozitive. În anul 2013 din apa r. Nistru a fost depistată microfl ora patogenă.

Cea mai poluată rămâne a fi apa râurilor mici (de categoria a II-a), care sunt folosite de populaţie pentru irigare şi în scopuri de recreere. Ponderea probelor neconforme nor-melor sanitare în perioada anilor 2011-2013 după parametrii chimici constituie (45,3% - 54,8% ) şi, după parametrii microbiologici (39,9% – 43,8%), datele sunt prezentate în fi gura 22.

Fig. 21. Ponderea probelor de necorespundere a apei rr. Nistru şi Prut conform parametrilor microbiologici

Fig. 22. Ponderea probelor de necorespundere a apei râurilor mici de categoriaa II-a, conform parametrilor chimici şi microbiologici

Continue să fi e depistate în apă ouă viabile de helminţi, ponderea necorespunderii normelor în vigoare pe perioada anilor menţionaţi constituie în r. Nistru 7,93% - 25,8%, r. Prut 11,67 % - 30,0%.

Aceste date denotă faptul că în Republica Moldova funcţionează nesatisfăcător ma-joritatea staţiilor de epurare, nu se efectuează salubrizarea corespunzătoare a teritoriului şi nu se soluţionează problema colectării şi epurării apelor meteorice. În total pe repu-blică, în anul 2013 din 105 de deversări a apelor reziduale la care s-au efectuat studii, cota probelor neconforme cerinţelor sanitare la parametrii chimici constituie 73,4 % şi la parametrii microbiologici 59,4%.

r. Prut r. Nistru

Chimici Microbiologici

36

Situaţia descrisă are tendinţe de ameliorare, însă construcţia sistemelor de evacuare şi epurare se tergiversează din an în an. În 2013 au fost primite în exploatare numai 18 sisteme de canalizare, din ele cu staţii de epurare au fost numai 10, corespunzător în 2012 – 17 şi 8. Aceea pe fonul creşterii cu mult a construirii apeductelor 2013 au fost primite în exploatare 52 de apeducte, în 2012 - 77 de apeducte.

Cu toate acestea în Republica Moldova în aa. 2011-2013 nu s-au înregistrat cazuri de erupţii epidemiologice legate cu factorul hidric la oameni, luând în consideraţie faptul că în apele de suprafaţă s-a depistat Vibrionul Cholerae H01, salmonela Enteritidis, iar ponderea probelor neconforme normelor în vigoare la indicatorii microbiologici în 2013 a constituit integral pe ţară 32,9%.

CALITATEA SOLULUI, AERULUI ATMOSFERICConform planului anual de activitate ‒ au fost prelevate şi investigate 783 probe la

indicatorii chimici, 1288 – microbiologici şi 1055 ‒ helmintologici.Conform evaluărilor efectuate se poate de menţionat, că solul a fost infl uenţat de

poluări, în special, organice. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametrii microbiologici în perioada a.2010-2013 s-a majorat de la 9,3% până la 14,3%. Zonele cele mai contaminate continue a fi zonele rezidenţiale, unde este stabilită necorespunderea de 10,5% cazuri (13,3% în a. 2010) şi teritoriile instituţiilor pentru copii – 13,2% (2012 - 7,3%) fi g. 23. Este alarmantă situaţia în contextul contaminării solului cu ouă viabile de helminţi, care constituie 17,1% probe neconforme (13,8% în a. 2010), inclusiv, terenurile pentru copii 14,1% şi solul din zonele de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă şi zonele de recreaţie a populaţiei – 17,2%.

Privind starea insalubră a teritoriilor localităţilor SSSSP agenţii economici şi persoa-nele fi zice întreprind permanent măsuri de constrângere administrativă prin înaintarea prescripţiilor sanitare, sistarea funcţionării obiectivelor poluatoare a factorilor de mediu, aplicarea amenzilor şi transmiterea materialelor în organele de anchetă.

0

10

20

30

40

50

60

2011 2012 2013

Chimici Pesticide Saruri a metalelor grele Microbiologici Helmintologici

Fig. 23. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare

37

Conform evaluării rezultatelor obţinute am constatat, că solul în perioada esti-mată a fost infl uenţat preponderent de poluări organice. Ponderea probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametri microbiologici în perioada aa. 2010-2013 s-a majorat de la 9,3 până la 14,2%. În a. 2013 sectoarele cele mai contami-nate au fost terenurile de joacă, intracartiere, pentru copii şi zonele de protecţie sanitară (ZPS) a surselor de apă, unde ponderea probelor neconforme a constituit, corespunzător 17,5 şi 17,3%. Ponderea probelor neconforme de sol la parametrii microbiologici pe terenurile instituţiilor preşcolare şi zonele rezidenţiale au consti-tuit, respectiv, 13,2 şi 10,5%. De menţionat, că în a. 2012 comparativ cu a. 2013 procentul probelor de sol neconforme normelor sanitare la indicii microbiologici pe terenurile de joacă în cartiere a fost de 1,7 ori mai mare, iar pe terenurile instituţiilor preşcolare de 1,8 mai mic.

De către SSSSP, au fost supuse estimării şi supravegherii 61 de localităţi ur-bane şi 1228 rurale din republică (în 2012, corespunzător, 60 – urbane şi 1298 – rurale). Ponderea populaţiei cu acces durabil la surse sigure de apă potabilă (Fig. 24), în a. 2013, a constituit 55,5% (a. 2012 – 54,6%), în sectorul urban acest indice este de 88% (a. 2012 – 84,7%), în cel rural – 33% (a. 2012 – 33,1%).

În republică, au avut acces durabil la sisteme colective de canalizare 24,5 la sută din populaţie (a. 2012 – 23,3%), dintre care 56,1 la sută din sectorul urban (a. 2012 – 52,5%) şi 2,6 la sută din sectorul rural (a. 2012 – 2,4%).

84,7 88

33,1 33

54,6 55,5

0102030405060708090

100

2012 2013

Urban Rural Total

Fig. 24. Starea sanitaro-igienică a localităţilor (%)

Procentul populaţiei asigurate cu colectarea centralizată a deşeurilor în anul estimat a constituit 34,7% (a. 2012 – 34,1%), în sectorul urban de acest servi-ciu au benefi ciat 72,8 la sută din populaţie (a. 2012 – 68,9 %), în sate – 8,3 la sută (a. 2012 – 9,1%). Dacă în oraşe acest indice în comparaţie cu anul anterior s-a mărit atunci în satele republicii el este în descreştere.

Din numărul total al localităţilor urbane 6,6 la sută dispun de zone de odihnă şi recreere autorizate, în sectorul rural aceste zone sunt disponibile doar în 0,98 din localităţi.

38

Au fost cercetate, referitor la igiena locuinţelor (Fig. 25), 79,5 din localităţi (a. 2012 – 80,8%). În anul curent au fost investigate cu 5,4% mai multe locuinţe com-parativ cu a. 2012 (10,3%), din ele neconforme cerinţelor sanitare 28,7% (a.2012 – 29,7%). Procentul locuinţelor în care starea sanitară a fost determinată prin intermediul studiilor instrumentale şi investigaţiilor de laborator a scăzut în a. 2013 comparativ cu a. 2012 de 1,8 ori. Cota parte a populaţiei ce locuiesc în locuinţe neconforme normelor sanitare, în ultimii doi ani, practic, nu s-a schimbat, constituind corespunzător în a. 2013 – 6,7% şi în a. 2012 – 6,8%.

La evidenţa Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice s-au afl at 16669 de obiective comunale, cu 100 de unităţi mai multe faţă de a. 2012 şi, de 1,15 ori mai puţine, comparativ cu a. 2011 (tab.17).

Tab. nr. 17Caracteristica obiectelor comunale supravegheate de Serviciul SSSP

Anii

Total obiecte supuse su-

pravegherii

Din ele au fost supravegheate

Inclusiv:

de medicicu folosirea măsurăto-

rilor

obiecte autoriza-te sani-

tare

nu corespund cerinţelor igienice

abs. abs. % % % % %2011 19188 15648 81,5 36,5 51,1 83,6 15,0

2012 16569 13543 81,7 37,1 52,6 89,9 14,7

2013 16669 13422 80,5 35,4 52,2 95,5 17,4

Din numărul total de obiecte înregistrate, în anul estimat, au fost supravegheate 80,5% (de medici - 35,4%, cu folosirea măsurătorilor şi a investigaţiilor de laborator - 52,2%), ponderea dată fi ind cea mai mică din ultimii trei ani. Numărul de obiecte comunale cu autorizaţie sanitară în a. 2013, comparativ cu aa. 2012 şi 2011 s-a mărit, respectiv, cu 5,6 şi 11,9%. Tot odată, a crescut şi ponderea obiectelor comunale ce nu corespund cerinţelor sanitare, de la 15,0% în a. 2011 până la 17,4% în a. 2013.

În ultimii trei ani a scăzut esenţial numărul persoanelor din sfera comunală ce ne-cesită examen medical pentru a activa, de la 57512 în a. 2011 până la 15373. Aceiaşi

80,8 79,5

10,3 15,7

29,7 28,7

0102030405060708090

2012 2013

localitatile cercetate locuintele cercetate locuintele ce nu corespund

Fig. 25. Starea sanitaro-igienică a locuinţelor (în %)Localitățile cercetate Locuințele cercetate Locuințele ce nu corespund

39

tendinţă este caracteristică şi pentru numărul persoanelor ce necesită instruire sanitară, care s-a micşorat comparativ cu a. 2011 de 1,4 ori.

Ponderea personalului din sfera comunală care a trecut examenul medical în a. 2013 (Fig. 26) a constituit 95,0%, dintre care au fost admişi în câmpul de muncă 80,2%. În anii anteriori (2012, 2011), cota persoanelor ce treceau examenul medical, practic nu a variat esenţial faţă de anul curent, însă, comparativ cu a. 2013 în mediu cu 19% a fost mai mare procentul persoanelor admise la lucru (respectiv, 99,2 şi 99,5%).

Fig. 26. Date cu privire la examenele medicale și instruirea sanitară a contingentului decretat

În a. 2013, din numărul total de persoane ce au activat în sfera deservirii populaţiei au fost supuşi instruirii sanitare 78,2%, comparativ cu anii 2012 şi 2011 acest indice a fost corespunzător cu 16,3 şi 17,3% mai mic.

STAREA IGIENICĂ A FACTORILOR FIZICIÎn a. 2013 în blocurile locative pe teritoriul zonei rezidenţiale au fost efectuate 4562

investigaţii instrumentale a zgomotului (an.2012 – 5344; an.2011 – 8054), din ele ne-conforme normelor sanitare 609 sau 13,4%; în a.2012 respectiv, 851 sau 15,9% şi, în a.2011 respectiv, 518 sau 6,4% tab. 18.

În a.2013 s-au efectuat 9645 investigaţii instrumentale a iradierilor electromagnetice, în a.2012 – 12206 şi a.2011 – 6344, depăşiri a nivelului maxim admis nu s-au depistat.

Tab. nr. 18Ponderea investigaţiilor instrumentale neconforme normelor sanitare la zgomot

şi iradieri electromagnetice, efectuate în mediul ambiant (abs.,%)

Denumirea obiectivelor

Zgomot, CEM2012 2013

măsură-tori

din ele ne-conforme

NS% măsură-

tori

din ele ne-conforme

NS%

Obiective de transport, TOTAL, inclusiv: 616 468 75,9 614 367 59,8

Automagistrale şi gări 604 463 76,7 569 355 62,4

Examinați medical Admiși la lucru Instruiți

40

Cai ferate şi gări 16 5 31,3 37 12 32,4Aeroporturi şi gări 0 0 0 9 0 0Întreprinderi industriale, plasate în raioanele locative

432 71 16,4 3460 222 6,4

Instituţii, organizaţii şi întreprinderi amplasate în casele de locuit şi ataşate la ele

4227 309 7,3 365 1 0,3

Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli etc. 65 3 4,6 123 19 15,5

Obiective cu surse de iradieri electromagnetice nonionizante

12206 0 0 9645 0 0

Petiţii la obiectivele cu surse de zgomot 389 122 31,4 264 100 37,9

SIGURANŢA CHIMICĂ ŞI TOXICOLOGICĂÎn ultimii 15-20 de ani se atestă o creştere anuală a volumului de substanţe chimice,

iar semnifi cația lor pentru sănătatea populației rămâne actuală atât în plan mondial, cât și cel local. Industria chimică, care a înregistrat circa 140000 substanţe chimice este una din cele mai mari sectoare (ramuri) ale economiei globale. Anual se atestă o creştere de aproximativ 3-4%. În această direcţie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) indică faptul că producţia industriei chimice la nivel mondial a fost evaluată la 171 miliarde de dolari în 1970. În 2010, surse din cadrul industriei a valori-fi cat producţia la nivel mondial la aproximativ 4,12 trilioane dolari SUA.

Substanţele chimice sunt o parte integrantă a vieţii moderne de zi cu zi. Practic, nu există nici o industrie în care nu sunt utilizate substanţe chimice şi, nu există nici un sector economic în care substanţele chimice nu joacă un rol important. Milioane de oa-meni din întreaga lume duc o viaţă mai bogată, mai productivă şi mai confortabilă din cauza miilor de substanţe chimice care sunt astăzi pe piaţă. Aceste substanţe chimice sunt utilizate într-o gamă largă de produse: îmbrăcăminte şi materiale de construcţii, în agricultură – pesticide şi îngrăşăminte, produse de uz farmaceutic şi, în timp ce ele sunt o contribuţie majoră la economia naţională şi mondială, buna gestionare a lor de-a lungul ciclului lor de viaţă – de la extracţie până la eliminare – este esenţială pentru a evita riscurile semnifi cative şi, din ce în ce mai complexe pentru sănătatea publică şi ecosisteme şi, costurile substanţiale pentru economia naţională.

Pentru a proteja sănătatea umană şi mediul, pentru a benefi cia pe deplin de valoarea pe care substanţele chimice o pot produce, toate ţările trebuie să includă în priorităţile lor de dezvoltare economică disponibilitatea Registrelor Naţionale a Substanţelor Chi-mice potenţial toxice pentru gestionarea substanţelor chimice.

Aplicarea produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor În anii 2010-2013, comparativ cu perioada 2000-2003, numărul de produse de uz

fi tosanitar utilizate în agricultură a sporit de 8 ori atingând cifra de 796. Nivelul aplicării produselor de uz fi tosanitar pe terenurile agricole în anii 2005-2013 denotă o variaţie a acestui indice între 1,05-1,59 kg/ha, în anul 2013 acest indice a constituit 1,55 kg/ha (fi g. 27).

41

Perioada aa. 2010-2013 se caracterizează printr-o sporire moderată a cantităţii pre-paratelor de uz fi tosanitar şi extinderea sortimentului de produse utilizate (tab. 19). În anul 2013 conform datelor statistice pe teritoriul republicii au fost utilizate 811 prepara-te de uz fi tosanitar şi fertilizanţi (771 preparate în anul 2012) în volum de 2481,02 tone şi constituie o sporire cu circa 200 tone, comparativ cu anul 2012, de unde se constată şi o sporire a intensităţii aplicării pesticidelor.

Tab. nr. 19Aplicarea preparatelor de uz fi tosanitar în perioada anilor 2010-2013

Anii

Cantita-tea pes-ticidelor utilizate (tone)

Nr. de pre-

parate utiliza-

te

Cantitatea pesticidelor după formă preparativă (tone):

compu-şii cu-prului

compu-şii sul-fului

compuşii clorfeno-

xelor

carbamat, ditio- şi

tiocarba-mate

organo- fosfori-

cealtele

2010 2486,99 756 552,4 137,41 446,05 464,05 264,78 266,3

2011 2477,27 654 493,1 93,5 462,63 301,18 293,61 263,7

2012 2296,5 771 389,1 80,15 437,33 279,81 316,44 210,3

2013 2425,3 811 508,0 88,55 379,76 290,82 332,87 216,49

Intensitatea aplicării produselor de uz fi tosanitar în Republica Moldova în anii 2004-

2013 (kg/ha substanţă activă) este prezentată în fi gura 27.

Din cele 22 depozite existente în anul 2012, în anul de raportare, din Republica Mol-dova au mai fost evacuate 538 tone de pesticide inutilizabile şi, interzise 6 depozite din raioanele Ocniţa, Cantemir, Căuşeni, Taraclia, Basarabeasca şi Anenii Noi.

De mai mult timp specialiştii CSP Vulcăneşti nu organizează în limita competenţelor supravegherea sanitară a Poligonului din s. Cişmichioi (unde sunt păstrate circa 4000 mii tone de pesticide inutilizabile şi interzise) în scopul evaluării riscului asupra calită-ţii apelor de profunzime, solului şi sănătăţii populaţiei din zonă.

E de menţionat, că în CSP teritoriale specialiștii în domeniul siguranţei chimice acor-dă o atenţie mai mică activităţilor ce ţin de evaluarea condiţiilor de muncă şi evidenţa

Fig. 27. Nivelul aplicării produselor de uz fi tosanitar în anii 2004-2013

Cantitatea, kg/ha

42

substanţelor chimice la producere, comercializarea şi depozitarea lor, de care sunt preo-cupaţi doar specialiştii din sănătatea mediului, sănătatea ocupaţională, sănătatea copiilor şi tinerilor etc., fără a avea o bază unică de date (Fig. 28).

În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specialiştii CNSP sunt incluşi în calitate de experţi în procesul de atestare şi omologare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor destinate utilizării în agricultură şi silvicultură sub aspect toxico-igienic.

Fig. 28. Harta depozitelor de pesticide (situaţia la 31.12.2013)

Depozit central raional

Poligonul de pesticidedin s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia

43

De menţionat, că în perioada 2008-2013, experţii au evaluat dosarele toxicologice a 1334 produse, dintre care pentru 68, ori (0,05%) au fost eliberate avize negative (tab. 20).

Tab. nr. 20Lista avizelor sanitare eliberate în perioada 2008-2013

Anii Nr. dosarelor evaluate Din ele avizate negativ2008 164 62009 185 12010 237 92011 265 202012 223 152013 260 17

TOTAL 1334 68

Supravegherea sanitară curentăÎn perioada anului 2013 la evidenţa instituţiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice au fost 1138 obiective, care au prestat servicii de depozitare, comercia-lizare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor, cu 66 obiective mai puţin comparativ cu anul 2012 şi, care a constituit 1204 obiective. Au fost supuse supraveghe-rii sanitare doar 982 obiective (86,3%), comparativ cu 1107 în anul 2012 (CSP Străşeni – 21,8%). Din totalul obiectivelor de chimizare supravegheate de medici, au fost doar 679 (59,7%), în anul 2012 (755 – 68,2%), iar cu folosirea măsurătorilor şi investigaţiilor de laborator – 323 (28,4%) obiective comparativ cu 32,3% în anul 2012. Autorizație sa-nitară de funcţionare au deţinut 817 obiective care au prestat servicii de depozitare, co-mercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor (71,8%), în raport cu cele 843 în anul 2012 (raioanele Basarabeasca, Străşeni – 20% obiective deţin autori-zaţie sanitară de funcţionare, Floreşti – 34,8%, Ştefan Vodă – 35,7%, Taraclia – 39,1%).

În anul gestionar s-au determinat 246 obiective care au prestat servicii de depozi-tare, comercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor (21,6%) neconforme cerinţelor sanitare în vigoare (Basarabeasca şi Străşeni 80% obiective care au prestat servicii de depozitare, comercializare şi utilizare a produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor neconforme cerinţelor sanitare în vigoare, Floreşti – 65,2%, Ştefan Vodă – 64,3%, Taraclia – 60,9%).

Cercetări de laborator a materiei prime şi produselor alimentare, obiectivelor mediului la conţinutul remanențelor de pesticide şi nitraţi

Dat fi ind faptului la 16 ianuarie 2013 Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 51 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, unele atribuţii inclusiv, responsabilitatea examinării de laborator şi eliberării certifi catului de inofensivitate, au fost delegate Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor de structuri teritoriale ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, au fost efectuate 15315 investigaţii a produselor agroalimentare şi a mediului înconjurător pen-tru determinarea remanenţelor de pesticide şi nitraţi sau cu 6426 investigaţii mai puţine, decât în anul 2012, dintre care 10271 investigaţii pentru determinarea pesticidelor şi 5044 pentru nitraţi (a. 2012 respectiv, 13816 la pesticide şi 7925 la conţinutul de nitraţi).

44

Cercetări de laborator a materiei prime şi produselor alimentare de origine animală la conţinutul remanenţelor de pesticide şi nitraţi au fost efectuate 437 (3,5%) investigaţii (a.2012 – 915 investigaţii – 4,2%), iar de origine vegetală şi produselor destinate prelu-crării industriale – 12018 (96,5%) investigaţii (a.2012 – 16307 investigaţii – 94,7%). În total s-au efectuat 12455 investigaţii (a.2012 – 17222). 5044 investigaţii au fost efectu-ate pentru determinarea conţinutului de nitraţi (40,5%), în anul 2012 – 7925 investigaţii (36,5%).

Luând în considerare, că investigaţii pentru determinarea remanenţelor de pestici-de şi nitraţi s-au efectuat mai mult la produse de origine vegetală şi produselor supuse prelucrării industriale, conform prevederilor HG nr. 929 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Cerinţe de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete” (tab. 21), mostrele au fost investigate la pesticidele organoclorurate, organofosforice, organice de cupru, piretroizi etc.

Au mai fost investigate la conţinutul reziduurilor de pesticide, dar într-un număr mai redus apa, solul, produsele pentru copii etc.

Tab. nr. 21Caracteristica igienică a produselor alimentare de origine vegetală şi supuse

prelucrării, conform conţinutului de remanenţe de pesticide şi nitraţi

Anii

Tota

l inv

estig

aţii

Din ele pe grupe de pesticide

organo-clorurate

organo-fosforice

organice de

Cuprupiretroizi alte

pesticide nitraţi

tota

l nu

core

spun

d no

rmel

or sa

nita

re

tota

l

nu c

ores

p.

tota

l

nu c

ores

p.

tota

l

nu c

ores

p.

tota

l

nu c

ores

p.

tota

l

nu c

ores

p.

tota

l

nu c

ores

p.2011 19417 1857 0 4326 10 1533 0 1672 2 2224 11 7805 553 576

2012 16307 1558 1 2337 7 1564 2 1113 4 1186 10 7925 399 452

2013 12018 1016 1 1708 1 928 0 806 0 1921 2 5044 232 238

În rezultatul evaluării cercetărilor de laborator efectuate pentru determinarea rema-nenţelor de pesticide şi nitraţi în produsele de origine animală şi vegetală concluzionăm: în produsele de origine animală în anul 2013 nu au fost depistate cantităţi care depăşesc limitele maxime admisibile comparativ cu anul 2012, concomitent în produsele de ori-gine vegetală s-au înregistrat valori care depăşesc limita maximal admisibilă la pesticide 0,06% (a.2012 – 0,64%) şi, la nitraţi 4,6% (a.2012 – 5,04%).

Intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimicăPe parcursul anului 2013 în Republica Moldova s-au înregistrat 6486 ca-

zuri de intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimică, (Fig. 29) cu 3040 (53,1%) cazuri mai mult, comparativ cu anul 2012, dintre care 219 cazuri decese (anul 2012 – 185).

45

Datele din fi g. 29, atestă sporirea intoxicaţiilor la medicamente cu 36,1%, care sunt plasate pe primul loc din numărul total de afectaţi 1595 (mun. Chişinău – 631 afectaţi, raionul Hînceşti – 71 pers., mun. Bălţi – 60 afectaţi, raionul Orhei – 58 afectaţi, raionul Ialoveni – 55 afectaţi etc.) şi, 5 decedaţi, pe când în anul 2012 această grupă de into-xicaţii s-a plasat pe locul doi cu 1019 afectaţi şi 3 decedaţi. Locul doi este ocupat de intoxicaţiile cu alcool care constituie 1438 afectaţi (mun. Chişinău – 546 afectaţi, raioa-nele Floreşti – 137 afectaţi, Hînceşti – 88 afectaţi, mun. Bălţi – 87 afectaţi, Făleşti – 72 afectaţi etc.) şi 80 decedaţi, iar în anul 2012 – s-a situat pe locul întâi cu 1110 afectaţi şi, 106 decedaţi. Pe locul trei s-au situat intoxicaţiile cu gaze, cu numărul de afectaţi 509 persoane (mun. Chişinău – 181 afectaţi, raionul Anenii Noi – 31 afectaţi, raionul Tara-clia – 31 afectaţi, raionul Rîşcani – 29 afectaţi, raionul Hînceşti – 27 afectaţi etc.) şi, 73 decedaţi (anul 2012 – 289 persoane afectate şi 57 decedaţi).

Urmează intoxicaţiile cu pesticide 173 persoane afectate (mun. Chişinău – 24 afec-taţi, raioanele Soroca – 18 afectaţi, Cantemir – 17 afectaţi, Căuşeni – 14 afectaţi, Criu-leni – 11 afectaţi etc.) şi, 15 persoane care au decedat cu scop de suicid, în anul 2012 s-au înregistrat, respectiv, 118 cazuri afectaţi şi 9 decedaţi. Pesticidele, care au cauzat intoxicaţiile şi decesele ulterioare în 2013 au fost Bi-58, pesticide organofosforice şi cele cu conţinut de sulf, pesticide din grupa piretroizelor.

La grupul de intoxicaţii alte substanţe toxice (ex.: acidul acetic, clorul etc.) s-au în-registrat 2514 cazuri (mun. Chişinău – 1572 afectaţi, raioanele Hînceşti – 102 afectaţi, Soroca – 97 afectaţi, Străşeni – 73 afectaţi, Drochia – 70 afectaţi etc.) şi, 43 decedaţi comparativ cu anul 2012 (648 persoane afectate şi 10 decedaţi).

Intoxicaţiile acute neprofesionale de etiologie chimică la repartizarea pe grupe de vârste (Fig. 30), reprezintă cea mai afectată grupă, cea de adulţi total (18 ani şi mai mare) cu numărul de afectaţi 2868 persoane, inclusiv 124 decese.

Pe locul secund s-a plasat grupa de femei sub 57 de ani cu 1267 din cazuri de in-toxicaţii inclusiv, 30 cazuri de decese. Urmează grupa de vârstă bărbaţi sub 62 de ani cu 1238 intoxicaţii, inclusiv, 61 decese. Locul patru este urmat de copiii de vârstă 3-18 ani cu 758 din cazuri inclusiv 3 cazuri de deces. Copiii din grupa de vârstă 1-3 ani au înregistrat cel mai mic număr de intoxicaţii acute – 355 din cazuri, inclusiv 1 decedat.

Fig. 29. Caracteristica etiologică a intoxicaţiilor acute neprofesionalede etiologie chimică (abs.)

afectați 2013 decedați 2013 afectați 2012 decedați 2013

46

Datele parvenite de la IMSP către CSP teritoriale denotă că intoxicaţiile acute ne-profesionale cu substanţe chimice refl ectă o raportare generalizată cu întârziere (datele generalizate parvin la CSP doar la fi nele anului).

Examenul medical şi instruirea igienică al angajaţilor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile

Calitatea examenelor medicale la angajarea în câmpul muncii şi cele periodice, pre-cum şi organizarea instruirii igienice a lucrătorilor au o importanţă majoră în supra-vegherea sănătăţii publice şi calitatea vieţii angajaţilor, care contactează pe perioada activităţii cu preparatele de uz fi tosanitar şi fertilizanţi.

Fig. 30. Intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimicăpe grupe de vârstă

Fig. 31. Examenul medical al angajaţilor care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă şi, utilizează preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi

Copii 1-3 aniBărbați sub 62 ani

Copii 3-18 aniFemei sub 57 ani

Adulți total (18 ani și peste)

Nr. deangajați, careau fost supușiexamenelor

medicale

Examinați Admiși la lucru

Nr. deangajați la care s-au

depistat boli generale

Nr. deangajați

transferați temporar

la alt lucru

Nr. deangajați

transferați permanent la alt lucru

Nr. deangajați cu suspecții de

boli somatice profesionale

Alcool Pesticide Medicamente Stupefi ante Gaze Alte substanțetoxice

47

Rezultatele examenelor medicale ale angajaţilor care lucrează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă şi, utilizează preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi sunt repre-zentate în fi gura 31 ce indică că, din 5723 persoane angajate 242 (4,2%) le constituie fe-meile. Cel mai mare număr de angajaţi implicaţi în prestarea serviciilor de comercializa-re, depozitare şi utilizare a preparatelor de uz fi tosanitar şi fertilizanţi supuşi examenului medical este atestat în raionul Râșcani – 549 de lucrători, iar femei, care activează în condiţii nocive şi nefavorabile de muncă, în mun. Chişinău – 97 persoane. În anul 2013 au fost examinaţi 5227 (91,3%) persoane (în raioanele Străşeni doar 21,6% examinaţi, Basarabeasca – 60%, Cimişlia – 63,8%, Taraclia – 72,2%) inclusiv, 224 femei (4,3%), admise la lucru cu preparate de uz fi tosanitar şi fertilizanţi – 5031 (87,9%) persoane, in-clusiv 219 femei (4,4%). 656 (11,5%) lucrători au fost depistaţi cu diferite boli generale, inclusiv 6 femei (0,9%), totodată 128 (2,2%) angajaţi au fost transferaţi temporar (cu excluderea factorului de producţie contraindicat) la alt loc de lucru, 73 (1,3%) angajaţi au fost transferaţi permanent (cu excluderea factorului de producţie contraindicat) la alt loc de lucru, inclusiv 2 femei (2,7%), însă un control riguros asupra reangajării persoa-nelor din partea CSP nu este organizat.

Din numărul total de 5723 angajaţi care au fost supuşi instruirii igienice, doar 4626 (80,9%) au fost instruiţi (în raioanele Străşeni acest indice a constituit 21,6%, Ungheni – 22,4%, mun. Chişinău – 42,9%, raionul Taraclia – 49,8%, Briceni – 61,1%).

Măsuri de constrângere administrativă aplicate de specialiştii CSPPe parcursul anului 2013 specialiştii Centrelor de Sănătate Publică teritoriale au apli-

cat la compartimentul siguranță chimică şi toxicologie un număr insufi cient de măsuri de constrângere administrativă, care într-un fi nal ar fi trebuit să contribuie la schimbarea pozitivă a situaţiei la obiectivele supuse supravegherii sanitare.

În rezultat au fost aplicate: 7 amenzi în sumă de 12400 lei (mun. Chişinău – 2 amenzi în sumă de 3400 lei,

raioanele Soroca – 2 amenzi în sumă de 2900 lei, Basarabeasca – o amendă în sumă de 4000 lei, Căuşeni – o amendă în sumă de 1200 lei şi Ştefan Vodă – o amendă în sumă de 900 lei), comparativ cu anul 2012, când au fost aplicate 15 amenzi în sumă de 17200 lei – dar în acelaşi timp, în ţară au funcţionat 321 obiective în lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare;

58 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor (CSP Briceni a aplicat 41 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor, Floreşti – 8 hotărâri, Hînceşti – 5 hotărâri, medicii şefi sanitari de stat din raioanele Basarabeasca, Căuşeni, Ialoveni şi Taraclia au aplicat câte o hotărâre de suspendare a exploatării obiectivelor), comparativ cu anul 2012 când au fost aplicate 84 hotărâri de sistare a exploatării obiectivelor. De menţionat că din par-tea CSP lipseşte controlul asupra executării propriilor hotărâri de stopare emise de către medicii şefi sanitari de stat;

Interzisă utilizarea în consum uman a 47 kg de produse agroalimentare (anul 2012 – 183443 kg);

eliberate din serviciu la propunerea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătă-ţii Publice 141 de persoane (în raionul Hînceşti au fost eliberate din serviciu 37 persoa-ne, raionul Floreşti – 34 persoane, raionul Râșcani – 33 persoane, raionul Căuşeni – 17 persoane), comparativ cu anul 2012 când au fost eliberate din serviciu 180 persoane.

48

RADIOPROTECŢIA ŞI EXPUNEREA PROFESIONALĂLA RADIAŢII IONIZANTEUna din sarcinile prioritare ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Pu-

blice este asigurarea radioprotecţiei populaţiei a unor condiţii inofensive de muncă pentru angajaţii din sfera utilizării surselor cu radiaţii ionizante şi a prevenirii poluării radioactive a mediului ambiant.

Măsurile întreprinse de specialiştii Centrelor de Sănătate Publică în a.2013 la com-partimentul de radioprotecţie au contribuit la optimizarea calității serviciilor radiolo-gice prestate populaţiei, diminuarea dozelor de expunere a expuşilor profesionali şi a pacienţilor în timpul efectuării investigaţiilor radiologice şi a radioterapiei cu utilizarea surselor de radiaţii ionizante.

Pe parcursul a.2013 specialiştii Centrelor de Sănătate Publică au desfăşurat un volum vast de activităţi de supraveghere a stării radioprotecţiei la obiectivele radiologice şi de elaborare a măsurilor adecvate de ameliorare a acesteia. A fost desfăşurată activitatea de monitoring a iradierii prin habitat a populaţiei, expuşilor profesional şi de prevenire a cazurilor de supraexpunere la radiaţii ionizante. În acest context a fost implementat programul de evaluare a conţinutului de radionuclizi în produsele alimentare şi de larg consum, a apei potabile, apei minerale şi a bazinelor de suprafaţă, materialelor de con-strucţii.

Materialele analitico-informative generalizate privind starea de radioprotecţie, secu-ritatea nucleară la obiectivele supuse supravegherii şi factorii, care infl uenţează asupra sănătăţii expuşilor din sfera ionizantă (personalul de categoria A), denotă menţinerea la un nivel satisfăcător a condiţiilor de muncă a persoanelor implicate în lucru cu diferite surse de radiaţii ionizante. Cazuri de maladii profesionale în sfera acţiunii radiaţiilor ionizante în a.2013 nu s-au înregistrat.

Un alt aspect important al radioprotecţiei îl constituie expunerea profesională a an-gajaţilor din sfera acţiunii radiaţiilor ionizante. Pe parcursul a.2013 de către Laborato-rul Monitoring Dozimetric (MDI) au fost efectuate 4372 (a.2012-3809) măsurători în cadrul monitoringului dozimetric individual al expuşilor profesionali din 302 obiective radiologice, inclusiv 136 ‒ instituţiile medicale, 12 ‒ industriale, 1‒ agricole, 137 ‒ comunale, altele ‒ 16 (tab. 22). Au fost cuprinşi cu MDI-2013 în total 1581 persoane, inclusiv - 1128 (71,34%) persoane din instituţiile medico-sanitare şi 453 (28,66%) per-soane din alte instituţii. Ponderea femeilor din numărul total al personalului a constituit 59,39% (939 femei).

Tab. nr. 22Numărul instituţiilor, subdiviziunilor şi persoanelor expuşi profesional la radiaţii

ionizante cu monitoringul dozimetric individual

Instituţii

Nr. instituţii Nr. persoanelor

totaldin ele cu lucrători

femeitotal inclusiv

bărbaţi

ponde-rea B,

%

inclusiv femei

ponde-rea F, %

Industriale 12(0) 2(0) 49(0) 39(0) 79,59% 10(0) 20,41%Agricole 1(0) 1(0) 3(-1) 1(-1) 33,33% 2(0) 66,67%Comunale 137(+32) 70(+11) 324(+97) 164(+42) 50,62% 160(+55) 49,38%

49

Instituţii medico-sanitare

136(-1) 129(+1) 1128(-32) 371(-17) 32,89% 757(-15) 67,11%

Altele 16(0) 5(0) 77(-17) 67(-7) 87,01% 10(0) 12,99%TOTAL 302(+31) 207(+10) 1581(+47) 642(+7) 40,61% 939(+40) 59,39%din ele:Medica-le(C+IMS) 273(+31) 199(+10) 1452(+65) 535(+25) 36,85% 917(+40) 63,15%

Nemedi-cale 29(0) 8(0) 129(-18) 107(-18) 82,95% 22(0) 17,05%

* Notă: Totodată, în tabel în paranteze sunt prezentate diferenţele față de a. 2012 (”+” >, ”– ”<)

Din 1128 de persoane investigate, expuse profesional la radiaţii ionizante din institu-ţiile medico-sanitare publice - 371 au fost bărbaţi, iar 757 femei. Personalul instituţiilor comunale a constituit 324 persoane, inclusiv - 164 bărbaţi şi 160 femei, personalul altor instituţii - 77, inclusiv 67 bărbaţi şi 10 femei, iar din totalul de 49 de persoane din insti-tuţiile industriale 39 au constituit-o bărbaţii, iar femeile - 10 (Fig. 32).

49 3

1128

324

7739 1

371164

6710 2

757

16010

0

300

600

900

1200

Industriale Agricole Institu ii Medico-Sanitare

Comunale Altele

Nr.

lucr

tori

TOTAL, inclusiv: B rba i Femei

Fig. 32. Lucrători expuşi profesional la radiaţii ionizante cuprinşi cu MDI – 2013 (numărul femeilor, bărbaţilor)

La fi nele anului 2013 – 90,3% din totalul unităţilor radiologice şi nucleare afl ate la evidenţă aparţineau sectorului medical, iar 9,7% – altor sectoare. Din numărul total al instituţiilor cuprinşi cu MDI ponderea instituţiilor medico-sanitare publice constituie 45,03%, instituţiile comunale – 45,36%, industriale –3,97%, altele – 5,3%, agricole – 0,33% (Fig. 33).

Nivelul de iradiere al expuşilor profesionali s-a situat sub valoarea de 1 mSv/an, doza comparabilă cu expunerea la fondul radioactiv natural în Republica Moldova. Cazuri de suprairadiere ale personalului expus profesional cu depăşiri ale dozei maxime admise (20 mSv/an) conform „Normelor Fundamentale de Radioprotecţie. Cerinţe şi Reguli Igienice” (NFRP-2000) n-au fost depistate.

50

Fig. 33. Ponderea instituţiilor afl ate la evidenţă pentru efectuarea monitoringului dozimetric individual

Industriale3,97%

Agricole0,33%

Institu ii Medico-Sanitare45,03%

Comunale45,36%

Altele5,30%

Industriale AgricoleInstitu ii Medico-Sanitare ComunaleAltele

În cadrul monitoringului şi evaluării igienico-radiologice a teritoriului republicii, conform datelor centralizate în a. 2013 în teritoriile administrative au fost examinate 1436 mostre (a.2013-1489) la conţinutul substanţelor radioactive, ceea ce constituie o micşorare cu 3,6%, comparativ cu a. 2012. Au fost efectuate 2767 investigaţii (a.2012–2995) ale produselor alimentare, materialelor de construcţie la componența radionu-clizilor naturali, a plantelor medicinale, apei potabile, a mostrelor de apă a obiectelor acvatice, a mostrelor de sol şi de aer atmosferic. Numărul investigaţiilor s-a micşorat cu 7,3%, comparativ cu a. 2012. Cazuri de contaminare radioactivă ale produselor alimen-tare şi mediului ambiant n-au fost înregistrate.

Ponderea probelor investigate la gama-beta spectrometrie pe parcursul anului a constituit: plante medicinale - 57%, altele - 16%, produse alimentare - 10%, materiale de construcţie - 12%, apă potabilă - 4%, sol necultivat – 0,5% conform programului. (Fig. 34).

Fig. 34. Ponderea probelor investigate la Gamma-Beta spectrometru a. 2013

Produse alimentare

Plante medicinale

Apă potabilă

Materiale de construcție

Sol necultivat

Altele

51

Pe parcursul anului au fost efectuate: 666 măsurători ale concentraţiei de radon (222Rn) în aerul de interior, 113 măsurători în apa potabilă din surse de profunzime (fân-tână, sondă arteziană) (tab. 23).

Tab. nr. 23Numărul măsurătorilor efectuate a concentraţiei de radon (222Rn)

şi a fondului gamma extern Tipul măsurătorilor dozimetrice

efectuate

Nr. măsurătorilor

efectuate

Limitele de variaţie a rezultatelor

obţinute

Normele de expunere

Măsurători a concentraţiei de radon în aerul de interior 666 26 – 717 Bq/m3 150 Bq/m3

Măsurători a concentraţiei de radon în apa potabilă 113 0,059 – 6,648 Bq/l 60 - nivel de

intervenţie

Măsurători a fondului extern Gamma 5238 10 – 15 μR/h 100 – 15 ƞSv/h

_

Total măsurători efectuate 6017

Valorile măsurătorilor concentraţiilor de radon din spaţiul locativ şi birouri au variat în limitele de la 26 până la 717 Bq/m3, iar pentru apă potabilă de la 0,059 până la 6,648 Bq/m3 şi, sunt situate în limitele normativelor admise conform NFRP-2000, cu excepţia unor încăperi amplasate la demisol. Cota parte a măsurătorilor concentraţiilor de radon, a fondului natural şi la gama-spectrometrie constituie – 9413 investigații efectuate în cadrul Centrului de Radioprotecţie al CNSP care sunt reprezentate în fi gura 35. Măsu-rătorile fondului extern gama constituie 27,3%, măsurători ale concentraţiei de radon (222Rn) în aerul de interior – 22,6%, măsurători ale concentraţiei de radon în apă potabilă – 14,9%, investigaţii spectrometrice – 23,3%.

Fig. 35. Cota parte a măsurătorilor concentraţiilor de radon şi a fondului natural, efectuate în a. 2013

Investigații gammaspectrometrice

Măsurători a fondului gamma extern

Măsurători aconcentrației de radon în aerul de interior

Măsurători aconcentrației de radon la exalarea din sol

Măsurători aconcentrației de radon în sursele de apă potabilă

52

Pe parcursul anului au fost efectuate 26681 (a.2012 - 17715) măsurători dozimetrice, radiometrice, inclusiv 9667 (a.2012 - 4983) în cadrul controlului calităţii instalaţiilor de radiodiagnostic. În această perioadă au fost verifi caţi parametrii tehnici de funcţionare în cadrul controlului calității în 234 cabinete de radiodiagnostic din cadrul a 94 (49 - a.2012) obiective radiologice (tab. 24). În total au fost efectuate 9667 (a.2012 - 4983) măsurători, din ele măsurători ale parametrilor tehnici – 6282, măsurători de determina-re a dozelor efective -3385.

Tab. nr. 24Numărul instituţiilor, cabinetelor cu verifi carea parametrilor

tehnico-radiologici

Nr. instituţii

Nr. cabinete

Nr. măsurători Din ele:

TOTAL parametrii tehnici

doza efectivă

Total, din ele: 94 234 9667 6282 3385Instituţii Medico-Sanitare (bugetare) 77 205 8470 5505 2965

Instituţii comunale (private) 17 29 1197 777 420

Numărul măsurătorilor în cadrul controlului calităţii şi a dozei efective în diferite instituţii au constituit: la parametrii tehnici – 77 instituţii medico-sanitare (bugetare) – 5505 investigaţii, iar în 17 instituţii private – 1197 măsurători. Numărul măsurătorilor dozei efective în instituţiile bugetare a constituit - 2965, în instituţiile private – 420, (Fig. 36).

96678470

1197

6282 5505

777

3385 2965

4200

2000400060008000

1000012000

Total, inclusiv: Institu ii Medico-Sanitare (bugetare)

Institu ii comunale (private)

TOTAL, din ele: Parametrii tehnici Evaluare Doza efectiv

Fig. 36. Numărul măsurătorilor controlului calităţii şi a dozei efective în diferite instituţii

Numărul instituţiilor unde au fost efectuate măsurătorile în cadrul controlului ca-lităţii şi a dozei efective au constituit: 77 instituţii medico-sanitare – 205 cabinete de radiodiagnostic, iar în 17 instituţii private – 29 cabinete de radiodiagnostic (Fig. 37).

doza

53

Pe parcursul anului 2013 au fost efectuate calculele tehnico-radiologice barierelor staţionare de radioprotecţie a cabinetelor de radiodiagnostic la 23 de instituţii, din ele 7 bujetare şi 16 private. Cota instituţiilor bugetare au constituit – 30%, iar instituţiilor private – 70%, (Fig. 38).

Fig. 37. Numărul instituţiilor şi cabinetelor unde a fost efectuată verifi careaparametrilor tehnico-radiologici

Fig. 38. Cota instituţiilor bugetare şi private cu calculele tehnico-radiologicea barierelor staţionare

La capitolul Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în perioada gestionată pe în-treg teritoriul republicii au fost examinate 532 obiective radiologice ceea ce constituie o majorare cu 5,5%, comparativ cu a.2012 - 503 obiective. Nivelul supravegherii igienice cu utilizarea metodelor de laborator şi a măsurătorilor instrumentale rămâne scăzut, ponderea investigaţiilor instrumentale în mediu pe republică constituind în a.2013 – 363 obiective (68,2%). Este în creştere numărul obiectivelor radiologice care dispun de au-torizaţii sanitare de funcţionare – 453 (a.2012 - 439).

Specialiştii în domeniu au participat la lucrările seminarului practic al zonei nord şi sud de pregătire şi califi care a specialiştilor instituţiilor RNOCL cu tematica „Activita-

94

234

77

205

17 29

0

50

100

150

200

250

Nr. institu ii Nr. cabineteTotal, inclusiv: Institu ii Medico-Sanitare (bugetare) Institu ii comunale (private)

Instituții bugetare Instituții private

54

tea instituţiilor şi laboratoarelor RNOCL în depistarea substanţelor radioactive, otrăvi-toare, puternic toxice şi agenţi biologici în mediul înconjurător”. Au fost instruite 62 de persoane participante la seminarele tematice. Pe parcursul anului de studii 2013 au fost prezentate prelegeri în cadrul cursului de „Igiena generală” la catedra de perfecţionare a medicilor UMSF „Nicolae Testemiţanu”. Un aspect important l-a constituit participarea la elaborarea aspectelor radioprotecţiei la compendiul „Managementul riscurilor şi ur-genţelor de sănătate publică” cu susţinerea Biroului Regional OMS.

În scopul educaţiei pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă specia-liştii CSP pe parcursul a.2013 prin intermediul mass-media au participat în informarea populaţiei despre starea radioprotecţiei şi măsurile de protecţie a sănătăţii populaţiei în raport cu factorul radiaţional.

IGIENA TRANSPORTURILORSecţia igiena transporturilor evaluează starea sanitară a navelor aeriene, obiectelor

dislocate în Terminalul aeroport, Zona cu acces limitat, obiectelor din or. Aeroport; eli-berează autorizaţii sanitare de funcţionare obiectivelor supuse supravegherii sanitare de stat conform actelor normative în vigoare.

Secţia este implicată în acţiunile de prevenire, alertă şi răspuns în caz de apariţie a urgenţelor de sănătate publică de importanţă internaţională în conformitate cu Regula-mentul Sanitar - Internaţional 2005; planifi care şi organizare, colectare a analizelor de laborator de la obiectele supravegheate din aviaţia civilă; promovează măsuri de asanare a condiţiilor de muncă a personalului aeronautic şi terestru în relaţie cu mediul ocupa-ţional.

Condiţiile de muncă a personalului aeronautic şi terestruÎn republică sunt autorizate două aeroporturi internaţionale SRL ,,Avia Invest” şi

,,Aeroportul Internaţional Bălţi”. Aeroporturile din Cahul, Comrat şi Mărculeşti nu funcţionează.

La 31.01.2013 Republica Moldova dispune de 5 nave aeriene, inclusiv E 90 - două nave, E 120 – o navă, A320 - două nave.

Zilnic în aeroport se îndeplinesc tur/ retur 25 - 30 rute în 20 direcţii, care sunt de-servite de 1700 de angajaţi la sol.

Pe parcursul anilor 2011- 2013 în Aeroportul Internaţional Bălţi din motive economi-ce nu s-a efectuat nici o rută de zbor.

Eventualii factori nocivi persistenţi în mediul ocupaţional al personalului aero-nautic şi terestru:Zgomotul, vibraţia,Ultrasunetul, iradieri electromagnetice, factori meteorologici,Vaporii de combustibil, Monoxidul de carbon,Oxidul de azot,Uleiurile, lubrefi antele, Alte substanţe chimice nocive: lichidele hidraulice, antiderapante, de răcire, Stresul ocupaţional.

55

Factorii de mediu şi de producere, de trai ş.a. care infl uenţează direct sau indirect starea de sănătate a personalului aeronautic şi terestru sunt estimaţi cu efectuarea inves-tigaţiilor instrumentale şi monitorizaţi periodic de specialiştii CNSP. În 2013 a continu-at efectuarea investigaţiilor instrumentale în zona aeroportului pentru aprecierea zonei sanitare de protecţie.

O dată la cinci ani se efectuează organizat controlul de laborator a factorilor chimici în aerul zonei de muncă, a factorilor fi zici la obiectivele din aeroport (Fig. 39).

300

66 69 51 69

341

224

138

3330 30 31 0 120 0 0 0 0

625

Zgomoul i vibra ia Iradia iielecromagnetice

Iluminatul Factorii meteo Aerul din înc peri

2010 2011 2012 2013

Fig. 39. Factorii nocivi de mediu ocupaţional în dinamică (abs.)

Factorii fi zici (zgomot, microclimatul, iluminatul) nu corespund normelor igienice în 1-4%, factorii chimici în 5%.

Conform formularului statistic nr.16-itm se studiază starea de sănătate a angajaţilor cu incapacitatea temporară de muncă, dinamica morbidităţii este prezentată în fi gura 40.

Fig. 40. Dinamica morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă (abs.)

1300 14001190 1228

1000 1100900

501

0200400600800

1000120014001600

2010 2011 2012 2013

# ! # !Zile Cazuri

Analiza morbidităţii cu incapacitatea temporară de muncă comparativ cu 2010 atestă o stabilitate a numărului de cazuri de la 62,3 până la 78,0 la 100 salariaţi, numărul de zile sunt în micşorare de la 1000,0 la 100 salariaţi până la 501,0.

Zgomotulelectromagnetice

56

Principalele cauze ale creşterii morbidităţii cu itm a salariaţilor constă în: - adresarea tardivă a angajaţilor după asistenţă medicală califi cată; - stresul psihosocial în rândurile angajaţilor (fi g. 41).

Fig. 41. Dinamica examenelor medicale a angajaţilor (abs.)

1154 1130 1043 1050

120 115 115 200

0200400600800

1000120014001600

2010 2011 2012 2013Num rul total de angaja i Inclusiv femei

Practic majoritatea angajaţilor susţin examenul medical şi periodic. Listele conform actului fi nal anexa nr. 1 din ordinul MS nr. 132 din 17.06.1996 în urma rezultatelor exa-menelor medicale sunt prezentate administraţiilor din aviaţia civilă pentru îndeplinirea propunerilor.

Conform ordinului MS nr. 225 anual sunt supuşi examinării medicale persoane din alimentaţia publică în 2011 – 248 persoane; 2012 - 220; 2013- 210.

Tab. nr. 25Unele formele nozologice cu cea mai mare pondere în structura maladiilor

la personalul aeronautic (în %) Maladii 2010 2011 2012 2013

- Sistemului cardio-vascular 22,52 21,45 20,45 21,34

- respirator 14,56 15,78 16,0 15, 67

- gastrointestinal 16,21 16,00 16,78 15, 87

- nervos 3,02 2,89 2,76 3,98

- urogenital 7,42 6,88 6,54 6,89

- endocrinic 8,79 8,23 7,76 8,54

- locomotor 6,04 6,12 7,65 6,78

- hipoacuzie 4,94 4,32 4,54 4,97

Altele: 16,5 18,3 17,5 16,0

Din tabelul 25 expus se observă tendinţa de nivel înalt la maladiile sistemului car-diovascular, apoi respirator şi gastrointestinal această tendinţă rămâne la același nivel ultimii cinci ani.

Din anul 2001 la contingentul aeronautic şi terestru nu s-a înregistrat nici un caz de boală profesională (Fig. 42).

57

Durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile ultimii ani s-a redus considerabil; companiile aeriene ale republicii exploatează aeronave de tip mult mai neofensive (Embraer, Aerbus) pentru starea sănătății personalului aeronautic şi un factor de dimi-nuare a ne înregistrării morbidităţii din a. 2001 şi, că personalul care a exploatat navele aeriene de tip sovietic în aviaţia civilă a republicii, au ajuns la vârsta de pensionare şi, nu activează ultimii zece ani.

Media de vârstă a contigentului aeronautic este de 40 – 50 de ani la 80% şi 50-55 de ani la 20%.

Din anul 2001 până în 2008 personalul aeronautic al republicii au fost angajaţi de companii aeriene de peste hotare cu activitate în multe ţări endemice prin malarie.

Din 2009 lucrările de servicii peste hotare s-a diminuat considerabil de aceasta cazuri de malarie nu s-au înregistrat în ultimii ani.

Compartimentul supravegherea epidemiologică - controlul bolilor transmisibile pre-văzute de Regulamentul Sanitar Internaţional – 2005 la frontieră şi volumul acţiunilor desfăşurate este prezentat în tabelul 26.

Tab. nr. 26

Acţiuni 2010 2011 2012 2013

Aeronave supravegheate la decolare 6177 6876 7511 6095

Aeronave supravegheate la aterizare 6178 6876 7511 6095

Numărul de pasageri care au decolat din ţară 401194 462437 609168 1,400

Numărul de pasageri care au sosit în ţară 406902 474593 756918 1,400 miiVerifi carea certifi catelor de vaccinare şi revaccinare 56 50 36 34

Prin linia de control la sosire în ţară s-au depistat persoane cu pericol biologic: în

2010 – 2 persoane; din 2011- 2013 nu s-a depistat nici o persoană suspectă.Conform contractelor pe investigaţiile sanitaro-bacteriologice şi microbiologice la

obiectele supravegheate se efectuează anual analize tab. 27:

Fig. 42. Dinamica cazurilor de malarie la contingentul aeronauticşi terestru (abs.)

15

2722

5

20

14

24

50 0 0 1 0

05

1015202530

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

58

Tab. nr. 27Anii Numărul de analize % necorespunderii2011 1704 3,0%2012 1737 2,0%2013 1644 3,0%

Secţia igiena transporturilor în urma efectuării supravegherii de stat a eliberat auto-rizaţii sanitare de funcţionare în a.2011-56; a.2012 – 39; a 2013 -50.

Pe parcursul a.2013 de către specialiştii secţiei au fost întocmite şi aplicate şase pro-cese-verbale cu privire la contravenţie.

SIGURANȚA ALIMENTELORÎn anul 2013 au continuat activităţile privind elaborarea cadrului normativ în dome-

niul siguranţei alimentelor şi implementarea actelor normative nou aprobate în confor-mitate cu domeniile de competenţă a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

Astfel, în scopul asigurării unui nivel mai înalt de protecţie a sănătăţii populaţiei, precum şi în scopul ajustării cadrului normativ la rigorile UE în perioada de referinţă a fost defi nitivat şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229 din 29.03.2013 Regula-mentul sanitar privind aditivii alimentari, care stabileşte cadrul necesar pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari.

A fost elaborat şi înaintat spre avizare ministerelor şi departamentelor cointeresate proiectul Hotărârii Guvernului de modifi care şi completare a Regulamentului sanitar privind formulele de început şi formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari şi copii mici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 11.05.2011.

În scopul implementării actelor normative elaborate de către Ministerul Sănătăţii, precum şi alte ministere au fost elaborate:

- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 530 din 01.05.2013 Cu privire la implementarea HG nr. 229 din 29.03.2013 privind aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari;

- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 94 din 01.02.2013 „Cu privire la implementarea Hotărârii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor ”.

Conform prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea princi-piilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), Hotărîrii Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sigu-ranţa Alimentelor (M.O. nr.15-17 din 22.01.2013), precum şi Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 94 din 01.02.2013 „Cu privire la implementarea Hotărârii Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor ” de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au fost delegate funcţiile şi competenţele în domeniul siguranţei alimentelor Agenţi-ei Naţionale privind Siguranţa Alimentelor, cu excepţia domeniilor de competenţă a Ministerului Sănătăţii în domeniul dat indicate în articolul 19 din Legea nr. 113 din

59

18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor.

În scopul implementării actelor normative sus-menţionate şi în conformitate cu Dis-poziţiile Ministerului Sănătăţii au fost organizate un atelier de lucru cu medicii şefi şi un seminar de instruire a specialiştilor în domeniul siguranţei alimentelor din Centrele de Sănătate Publică teritoriale fi ind puse în discuţie actele normative în vigoare şi com-petenţele Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în domeniul siguranţei alimentelor.

În perioada de referinţă a fost asigurată analiza situaţiei în domeniul siguranţei ali-mentelor în conformitate cu domeniile de competenţă şi elaborate 26 informaţii în adre-sa Guvernului, Ministerului Economiei, altor ministere şi instituţii.

Subiectele analizelor şi a informaţiilor au vizat diverse aspecte printre care: - privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 560 din 24.07.2013 ”Cu privire la

aprobarea Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020;- privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 1288 din 19.11.2006 ”Cu privi-

re la aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru a.a.2006-2015”;

- privind progresul realizat în implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE.

- privind realizarea Hotărârii Guvernului nr. 42 din 12.01.2007 cu privire la paten-ta de întreprinzător ş.a.

În a.2013 au fost examinate 17 proiecte de acte normative, elaborate de autorităţile administraţiei publice centrale, în special de Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali-mentare, Ministerul Economiei fi ind prezentate propuneri de modifi cări şi completări la ele ce ţin de protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.

Au fost perfectate Notele Informative privind situaţia epidemiologică la toxiinfec-ţiile alimentare, otrăvirile cu ciuperci, care au fost examinate la şedinţele Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică în lunile iunie, septembrie şi decembrie ale a.2013.

În scopul efi cientizării activităţilor de supraveghere de stat a sănătăţii publice a fost verifi cată activitatea şi acordat ajutor metodic şi practic specialiştilor la compartimentul siguranţa alimentelor din Centrele de Sănătate Publică municipal Bălţi şi raional Sîn-gerei. În comun cu specialiştii CSP municipal Chişinău au fost cercetate izbucnirile de toxiinfecţii alimentare, cu decesul unei persoane, la restaurantul Golden Nica fi ind între-prinse măsurile de rigoare şi perfectarea Notelor Informative pentru şedinţele Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică şi Colegiul Ministerului Sănătăţii.

În adresa medicilor şefi sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor au fost perfectate 3 Circulare referitor la rezultatele supravegherii de stat a sănătăţii publice în domeniul siguranţei alimentelor şi cu privire la agravarea situaţiei epidemice în toxiinfecţiile ali-mentare şi măsurile urgente de redresare.

În cadrul colaborării interministeriale au fost examinate 17 proiecte de acte normati-ve, elaborate de autorităţile administraţiei publice centrale, fi ind prezentate propuneri de modifi cări şi completări la ele ce ţin de protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.

60

În ultimii ani în Republica Moldova se atestă o agravare a situaţiei epidemiologice la toxiinfecţii alimentare, salmoneloze prin înregistrarea izbucnirilor epidemice (cu 5 cazuri şi mai mult) şi focarelor multiple (cu 2-4 cazuri) determinate de folosirea în con-sumul uman a produselor alimentare de origine animală nesigure.

Situaţia epidemiologică la boli diareice acute (BDA) determinate de folosirea în con-sumul uman a produselor alimentare nesigure rămâne a fi nefavorabilă şi în a.2013. Analiza morbidităţii populaţiei prin BDA determinate de folosirea în consumul uman a produselor alimentare nesigure denotă, că şi în a.2013 s-a atestat o uşoară diminuare a morbidităţii sumare prin aceste maladii.

Astfel, conform analizei morbidităţii populaţiei în perioada de referinţă au fost înre-gistrate 8877 focare de boli diareice acute (BDA) cu afectarea a 9188 persoane şi este în uşoară diminuare comparativ cu a. 2012, când au fost înregistrate 10033 focare cu afectarea a 10550 de persoane (tab. 28).

Tab. nr. 28Date despre unele boli infecţioase (BDA, botulism)

provocate de produsele alimentareAnii Numărul focarelor Numărul bolnavilor

2012 10033 10550

2013 8877 9188

Fig. 43. Numărul cazurilor de botulism înregistrate în aa. 2012-2013

În a. 2013 s-au înregistrat 7 cazuri de botulism cu afectarea a 7 persoane comparativ cu 3 cazuri de botulism înregistrate în anul 2012 cu afectarea a 3 persoane (Fig.43). Toate cazurile de botulism au fost determinate de folosirea în consum a produselor din carne şi peşte conservate în condiţii de casă.

De asemenea, în a. 2013 s-a înregistrat o creştere a cazurilor otrăvirilor cu ciuperci fi ind înregistrate 330 cazuri cu afectarea a 426 de persoane, inclusiv, 61 copii sub 17 ani, comparativ cu 171 cazuri de otrăviri înregistrate în anul 2012, unde au avut de suferit 186 de persoane, inclusiv 35 copii sub 17 ani. În anul 2013 ca urmare a otrăvirilor cu ciuperci au decedat 3 persoane, inclusiv 1 copil (Fig. 44).

Populaţia a fost informată despre unele aspecte ale siguranţei produselor alimentare, privind măsurile de profi laxie a bolilor transmisibile şi netransmisibile provocate de produsele alimentare. În acest sens au fost pregătite 5 materiale, care au fost difuzate prin intermediul mass-media.

cazuri persoane

61

În rezultatul supravegherii obiectivelor cu profi l alimentar, inclusiv în cadrul exami-nării petiţiilor s-au întreprins măsuri de redresare a situaţiei, iar în unele cazuri şi măsuri de constrângere administrativă.

Astfel, pe parcursul anului 2013 au fost aplicate 617 amenzi în sumă de 884300 lei, a fost sistată exploatarea a 150 obiective cu profi l alimentar şi interzisă plasarea pe piaţă şi folosirea în consumul uman a 8414,45 kg de produse alimentare necorespunzătoare actelor normative în vigoare.

ConcluziiÎn perioada de referinţă au continuat activităţile de elaborare a actelor normative,

ajustate la rigorile UE, în domeniul siguranţei alimentelor. Specialiştii din structurile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice efectuează activităţi de suprave-ghere şi control a circuitului produselor alimentare şi intervin în caz de evenimente sau urgenţe în sănătatea publică condiţionate de siguranţa alimentelor. Aceste activităţi sunt integrate cu activităţile de supraveghere a factorilor de mediu. Este asigurată suprave-gherea stării de sănătate şi a nivelului de cunoştinţe al personalului implicat în activită-ţile obiectivelor cu profi l alimentar. De către CSP teritoriale se efectuează cercetarea şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produsele alimentare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

EXPERTIZA SANITARĂ A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI FINISARE

Pe parcursul anului 2013 au continuat activităţile ce ţin de monitorizarea inofensivi-tăţii şi siguranţei materialelor de construcţie şi fi nisare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 226 din 29.02.2008 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la produsele pentru construcţii.

În perioada de timp gestionată au fost supuse expertizei sanitare circa 335 probe de materiale şi articole de construcţie cu efectuarea a peste 3552 investigaţii de labora-tor (an. 2012 – 314 probe şi 4051 investigaţii), inclusiv 167 probe şi 1639 investigaţii de laborator a produselor chimice pentru lucrări de fi nisare interioară şi exterioară a edifi ciilor (lacuri, vopsele, adezivi, amestecuri uscate, grunduri etc.); 78 probe şi 722 investigaţii de laborator a articolelor din materiale plastice (profi le din polimeri de clo-

Fig. 44. Numărul cazurilor de otrăviri cu ciuperci înregistrate în perioada aa. 2012-2013

cazuri persoane copii

62

rură de vinil, plinte şi accesorii decorative, lambriuri etc.); 40 probe şi 411 investigaţii de laborator a articolelor de mobilier, plăcilor din lemn, parchet laminat; 22 probe şi 182 investigaţii de laborator a articolelor tehnico-sanitare (cazi pentru baie, articole de robinetărie, accesorii de montare etc.); 28 probe şi 598 investigaţii de laborator a altor materiale de construcţie şi fi nisare (fi g. 45).

167 78 28 40 22

1639

722 599

411182

0200400600800

10001200140016001800

Produse chimice Articole dinmateriale plastice

Alte materiale deconstruc ie

Articole demobilier

Articole tehnico -sanitare

probe investiga ii

Fig. 45. Materiale de construcţii avizate sanitar

Produsele au fost supuse expertizei sanitare pentru determinarea proprietăţilor odo-rimetrice şi verifi carea migraţiei substanţelor chimice nocive caracteristice materialelor cercetate, inclusiv la conţinutul aldehidei formice – 713 investigaţii (20,1%); fenol – 553 investigaţii (15,6%); amoniac – 294 investigatii (8,3%); metilmetacrilat – 276 investigaţii (7,8%); alcooll metilic – 252 investigaţii (7,1%); benzen – 193 investigaţii (5,4%); epiclorhidrină – 181 investigaţii (5,1%); clorură de hidrogen – 149 investigaţii (4,2%); vinilacetat – 123 investigaţii (3,5%) etc., (fi g. 46).

Fig. 46. Structura cercetărilor de laborator după indicii sanitaro-chimici caracte-ristici pentru materialele de construcţie a. 2013 (%)

63

În rezultatul investigaţiilor de laborator efectuate nu au fost depistate produse ne-conforme, fi ind eliberate circa 1050 avize sanitare de corespundere a materialelor de construcţie şi fi nisare cerinţelor regulamentelor sanitare în vigoare.

FACTORUL TERMIC ȘI IMPACTUL TEMPERATURILOR EXTREME ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

Încălzirea climatului condiţionează riscuri pentru sănătatea populaţiei prin declanşa-rea fenomenelor climatice extremale, care în ultimii 20-25 de ani devin mai frecvente şi intensive. Numărul anual de călduri extremale și a gerurilor cu temperaturi extrem de joase a sporit. Consecinţele temperaturilor extremale ale aerului asupra sănătăţii popu-laţiei, inclusiv în Moldova, nu se limitează doar la decese. Impactul acestora în mare măsură este asociat și cu morbiditatea indivizilor, calitatea şi condiţiile prestării servi-ciilor medicale, condiţiile de muncă, instruire, educaţie etc. În practica internaţională există deja modalităţi privind abordarea problemei şi ele poartă un caracter local. Con-ferinţa a V-ea Ministerială pentru Mediu şi Sănătate (Parma 2010) a adresat apelul său Statelor-membre ale Uniunii Europene să contribuie şi să sprijine efectuarea estimărilor naţionale a impactului schimbării climatului asupra sănătăţii cu elaborarea planurilor locale de acţiuni şi strategii de adaptare.

Efectul negativ a temperaturilor extremale în cea mai mare parte poate fi prevenit [1,2,3]*)1 . Prevenirea impactului asupra sănătăţii necesită organizarea măsurilor de răs-puns prin acţiuni la diferite nivele, avertizare timpurie şi informaţii privind evenimente-le extremale. Experiența și estimările altor țări explică infl uența nefastă a temperaturilor extremale prin lipsa de potenţial, cunoştinţe, metode sau evidenţă neadecvată a morbi-dităţii la anumite grupuri-țintă din populație. Reducerea impactului nefast a temperatu-rilor extremale asupra sănătăţii necesită răspunsuri la întrebări cum aceste evenimente pot fi constatate, pronosticate la nivel local şi cum țara, institutele și organele statale, populația să se adapteze la ele. Cea mai efi cientă modalitate de pregătire a sistemului de ocrotire a sănătăţii către asemenea situaţii este elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni, elementul de bază al cărora să fi e avertizarea oportună şi monitoringul operaţi-onal efectuate de serviciile medicale, cât şi de infrastructura societății.

Evaluarea epidemiologică a impactului temperaturilor extreme (înalte şi joase) asu-pra sănătăţii populaţiei în Moldova a fost efectuată în cadrul realizării proiectului insti-tuţional al CNSP de către specialiștii laboratorului științifi c socioigienic.

Studiul fenomenelor meteorologice în perioada caldă, ca factor de risc pentru sănă-tatea populaţiei a permis stabilirea gradului de disconfort şi precauţie (exprimate prin Temperatura Aparentă şi Humidex, indicele care combină temperatura şi umiditatea ae-rului) în timpul caniculei (tab.29). S-a determinat că depăşirea pragului de disconfort

*)

1. Ebi K.L., Smith J.B., Burton I. and S. Hitz, 2005: Adaptation to climate variability and change from a public health perspective. In: Ebi K.L., Smith J.B., and I. Burton (eds.), 2005: Integration of Public Health with Adaptation to Climate Change: Lessons learned and new directions. A.A. Balkema Publishers, Leiden, The Netherlands, pp 1-17.

2. Kirch W., Menne B. and Bertollini R. (eds.), Extreme Weather Events and Public Health Responses. Published on behalf of the WHO Regional Offi ce for Europe by Springer-Verlad, pp. 303.

3. Koppe C., Kovats S., Jendritzky G., and Menne B., 2004: Heat-waves: risks and responses, Health and Global Environmental Change, SERIES, No. 2, WHO Regional Offi ce for Europe, pp. 123.

64

și precauţie duce la creşterea deceselor excesive în mediul urban și în Sudul țării, unde coefi cientul regresiei β =0,3 şi β =0,2 este corespunzător. În rezultatul cercetărilor a fost stabilit că cele mai mari valori ale Temperaturii Aparente medie se observă în luna iulie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Anomalii cu temperaturi pozitive pe parcursul a mai multor zile ale Humidexului s-au înregistrat din luna mai şi, au durat până la decada a 3-ea a lunii iunie, înregistrând cel mai lung interval de timp – 47 de zile.

Tabelul nr. 29Scara Temperaturii Aparente şi Humidexului

Temperatura Aparentă Humidex

Diapazon Gradul de precauţie Diapazon Gradul de confort

27–32°C 1 Precauţie – odată cu expunerea şi activitatea prelungită este posibilă apariţia oboselii. Continuarea activităţii ar putea duce la crampe de căldură

Mai puţin de 29

1 Puţin sau nici un disconfort

30 - 34 2 Disconfort vizibil

32–41°C 2 Precauţie extremă - sunt posibile crampe de căldură şi epuizare termică. Continuarea activităţii ar putea duce la accident vascular cerebral

35 - 39 3 Disconfort evident

40 - 45 4 Disconfort intens; a evita eforturi

41–54°C 3 Pericol - sunt susceptibile crampe de căldură şi epuizarea termică; cu continuarea activităţii este probabil accidentul vascular cerebral

Mai mult 54

5 Accidentul vascular cerebral este probabil

Expunerea la soare completă poate creşte valorile indicelui TA cu până la 8°C

Pe parcursul perioadei mai – august anomaliile au ajuns la o diferenţă de 12ºC (Bălţi), demonstrându-se severitatea evenimentelor extremale termice.

Căldura opresivă din vara anului 2007 a provocat un număr semnifi cativ de decese suplimentare. În teritoriile în care au fost efectuate cercetările s-au înregistrat 587 cazuri de decese suplimentare, ceea ce este cu 12,1% mai mult în comparaţie cu perioada de referinţă.

În mun. Chişinău au fost înregistrate 191 cazuri, reprezentând o cotă de 32,5% din totalul cazurilor de decese suplimentare din toate teritoriile studiate. Se observă evident, că în timpul zilelor cu temperaturi ambientale înalte concomitent sporeşte şi nivelul deceselor suplimentare (asociate temperaturilor excesive). Aceste tendinţe sunt mai vi-zibile în regiunile Centru şi Sud, dar o creştere mai pronunţată a numărului de decese suplimentare este caracteristică în mun. Chişinău.

Cuantifi carea impactului temperaturilor ridicate asupra mortalităţii populației în Re-publica Moldova, într-o vară anormal caldă a anului 2007, a permis a deduce următoa-rele concluzii:

relațiile identifi cate sunt mai pronunțate pentru populația urbană, femeile și vârstnicii și, anume aceste categorii sunt cele mai sensibile la temperatură ambiantă ridicată;

65

rezistenţa corpului uman la căldură scade cu vârsta, cele mai sensibile la căl-dură sunt persoanele în vârstă;

ponderea majoră de decese excesive se înregistrează preponderent la persoanele cu patologii a sistemului cardiovascular;

creșterea temperaturii minimale (de noapte) deţine cel mai sporit efect pentru creșterea cazurilor de decese.

La rândul său, estimarea cantitativă a impactului temperaturilor ambientale la numă-rul de solicitări în asistența medicală de urgență (AMU) prin regresia liniară, a permis a fi stabilită dependenţa diferitor grupuri de vârstă de condiţiile vremii caniculare. Această cuantifi care demonstrează că relaţiile identifi cate sunt mai pronunţate pentru populaţia urbană, femei şi persoanele în vârstă de 18-39 ani şi 40-59; majoritatea cazurilor de solicitări în AMU sunt cauzate de bolile infecţioase şi parazitare, sistemul nervos şi cel circulator. Creşterea temperaturii medii şi maximale deține cel mai pronunţat efect în ceea ce priveşte creşterea numărului de solicitări în AMU în perioada caniculară (de la 0,3 până 0,5 cazuri abs. solicitări la creşterea temperaturii cu 1ºC).

Rezultatele evaluării vulnerabilităţii populaţiei țării la temperaturile înalte ale aeru-lui, au stat la baza elaborării unui ghid de conduită corectă pe perioada caniculei, care este publicat şi distribuit Centrelor teritoriale de Sănătate Publică. Acest ghid este reco-mandat pentru utilizare de către toată populația și la toate nivelele societăţii (de la au-torităţile publice locale până la instituţiile medico-sanitare publice şi de învăţământ), în scopul reducerii efectelor adverse ale vremii caniculare asupra sănătății populaţiei ţării.

Împreună cu valurilele de căldură, intervenția de frig în clima blândă și temperată a ţării noastre în timpul iernii pot, de asemenea, afecta în mod negativ starea de sănătate a oamenilor. În lista riscurilor climatice din perioada rece a anului se includ cât valurile de frig, atât şi singularităţile termice negative, materializate prin extreme termice, uneori cu repercusiuni destul de grave pentru om ca individ, societate şi mediul înconjurător.

Estimarea confortului organismului uman în perioada rece poate fi efectuată prin cal-cularea Indicelui răcirii eoliene (WindChill Index), care ia în consideraţie temperatura aerului atmosferic şi viteză vântului. WindChill este termenul folosit pentru a descrie rata de pierdere a căldurii de pe suprafaţa corpului uman, determinată de efectul combi-nat al temperaturii scăzute şi vânt. La creşterea vitezei vântului, căldura se degajă de pe suprafaţa corpului într-un ritm mai rapid, micşorând atât temperatura la suprafața pielii cât şi, eventual, temperatura internă a corpului (tab. nr. 30).

Analiza condiţiilor termice în mun. Chişinău şi alte regiuni (nord, centru şi sud) ne-a confi rmt faptul că perioadele iernelor din anii 2005-2006 şi 2009-2010 au fost cele mai reci perioade din intervalul de studiu. Aceste concluzii sunt în corespundere cu datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care a înregistrat răciri masive în ianuarie-fe-bruarie a. 2006 şi în ianuarie 2010, când temperaturile aerului au atins valoarea de -30°C.

Tabelul nr. 30 Scara Indicelui Răcirii Eoliene (WindChill)

WindChill Riscul de degerături Alte probleme de sănătate

De la 0 până la -9°C Risc scăzut Creşterea uşoară a disconfortului

De la -10°C până la -27°C Risc scăzut

Disconfort

Risc de hipotermie pentru perioade lungi de timp în exterior, fără protecţie adecvată.

66

De la -28°C până la -39°C

Risc: pielea expusă frigului poate îngheţa în interval de la 10 până la 30 de minute

Risc de degerături: culoare pătată galben cu alb și senzație de amorțire a pielii feţei şi extremităţilor.

Posibil risc de hipotermie la afl area de lung de timp în exterior fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt şi frig.

De la -40°C până la -47°C

Risc ridicat: pielea expusă frigului poate îngheța în interval de la 5 până la 10 minute*

Risc ridicat de degerături: coloare pătată galben cu alb, senzație de amorțire a pielii feţei şi extremităţilor sau pierderea completă de senzație.

Risc evident de hipotermie la afl area de lung de timp în exterior fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt şi frig.

De la -48°C până la -54°C

Risc foarte sporit: pielea expusă frigului poate îngheța în interval de la 2 până la 5 minute*

Risc foarte sporit de degerături: coloare pătată galben cu alb, pierderea completă de senzație a pielii feţei şi extremităţilor.

Risc grav de hipotermie pentru perioade lungi de timp în exterior, fără îmbrăcăminte adecvată sau adăpost de vânt și frig.

De la -55°C şi mai receRisc extrem de mare: pielea expusă frigului poate îngheţa în mai puţin de 2 minute*

PERICOL! Condițiile în aer liber sunt periculoase.

* În condiții de vânt de peste 50 de km/oră, degerăturile pot apărea mult mai repede decât la cea indicată. Sursa: Environment Canada, http://www.ec.gc.ca/meteo-weather/default.asp?lang=en&n =5FBF816A-1

Totalul deceselor suplimentare pentru 4 regiuni cercetate (Chişinău, Făleşti, Anenii Noi, Cahul) indică la 52 decese suplimentare în perioada de iarnă (decembrie-februarie) a anilor 2005-2006 şi 152 decese suplimentare în 2009-2010, iar în perioada rece (no-iembrie-martie) – 43 decese suplimentare în 2005-2006 şi 158 decese suplimentare în 2009-2010.

Pentru cuantifi carea impactului temperaturilor reci asupra sănătății populaţiei au fost efectuate două tipuri de analize: a) Regresie liniară şi b) Cross-corelare (întârzierea în timp a efectului). Reieşind din rezultatele analizei statistice a fost posibil a deduce, că în iarna rece 2005/2006 cel mai mare impact asupra sănătății urmat de decese suplimentare a fost determinat de scăderea temperaturii maximale a aerului – coefi cientul corelării este slab, dar statistic semnifi cativ (r=-0,234), iar în iarna rece 2009/2010 cel mai mare impact a avut scăderea temperaturii minime: r=-0,253. Estimarea întârzierii în timp a efectului factorului temperaturilor scăzute, estimată prin metoda Cross-corelare a arătat că în perioada iernii 2005/2006 cel mai pronunţat impact a avut combinarea temperaturi-lor scăzute cu viteza vântului exprimat prin indicele Windehill – în a două zi a expunerii la condiţiile termice stresante de frig (coefi cientul Cross-corelării fi ind cel mai mare şi

67

este -0,278), dar în iarna 2009/2010 cel mai mare impact asupra sănătății populației a fost determinat de temperaturile minimale diurne – decesele suplimentare au sporit în a doua zi de expunere (coefi cientul Cross-corelării fi ind egal cu 0,302).

În perioada iernii reci 2009/2010 în AMU din Chişinău s-a înregistrat un număr de solicitări mai mare faţă de perioada de referinţă – în decembrie şi ianuarie, respectiv 404 şi 128 cazuri de solicitări pe zi, în februarie excesul de solicitări nu s-a înregistrat. Cea mai semnifi cativă creştere a apelurilor la urgenţă a fost condiționată de bolile sistemului respirator (cu 388 şi 112 solicitări pe zi, respectiv). Cuantifi carea impactului pe sănă-tate ale temperaturilor joase din iarna indicată mai sus ne denotă că cel mai pronunțat efect asupra creşterii solicitărilor în AMU o dețin temperaturile diurne minime, odată cu scăderea temperaturii aerului cu 1°C creşte cu 8 cazuri numărul de adresări (r= -0,4 cu semnifi caţia statistică de 95%), inclusiv la copii – cu 5 (r= -0,3 cu semnifi caţia statistică de 90%), iar în structura nozologică, în special la bolile respiratorii – cu 9 (r= -0,4 cu semnifi caţia statistică de 95%).

La elaborarea planului naţional, cât şi planurilor locale, se va lua în consideraţie faptul că nu toţi indivizii reacţionează la factorii climatici în mod egal. Există un nu-măr semnifi cativ de persoane, organismul cărora este sensibil la valurile de căldură şi de frig, fi ind o situaţie care impune un risc la acest grup de populaţie. Conform rezultatelor evaluării vulnerabilităţii în aspect teritorial al riscurilor schimbării climei asupra sănătăţii, cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova care pot fi şi sunt afectate de eventualele fenomene ale schimbării climei sunt mun. Chişinău, Sudul, şi parţial Centrul ţării.

Ofi ciul Regional al OMS pentru Europa declară că prevenirea efectelor schimbării climei (în cazul dat – temperaturi foarte înalte şi foarte joase) asupra sănătăţii şi reacţia la acestea va necesita un set de acţiuni la diferite niveluri – de la pregătirea sistemului de sănătate pentru reacţionarea promptă la avertizările meteorologice timpurii până la consultarea oportună publică şi medicală, măsuri de sistematizare a localităţilor şi creare a condiţiilor oportune de habitat.

Datele disponibile la moment indică faptul că serviciile publice și agenţiile de sănă-tate sunt actualmente slab pregătite către perioadele de căldură severă. Valurile de căl-dură şi de frig sunt insufi cient percepute ca problemă la nivel de stat. Dat fi ind faptul că, măsurile necesare pentru atenuarea efectelor a temperaturilor extreme în cea mai mare parte sunt simple, serviciile de stat subestimează riscurile pentru sănătate. Eventualele ameninţări a valurilor de căldură şi de frig trebuie să fi e luate în considerare la planifi ca-rea măsurilor pentru situaţii de urgenţe medicale la nivel local şi naţional.

Astfel, dimensiunile şi caracterul infl uenţei evenimentelor meteo extreme, cauza-te de schimbarea climei, asupra sănătăţii omului impune necesitatea de a conştientiza această problemă de către societate şi de a lua măsuri de răspuns elaborate în baza da-telor ştiinţifi c veridice. Actualmente, când încălzirea globală devine fapt indiscutabil, se cere o estimare a tuturor consecinţelor manifestărilor acestui fenomen şi defi nirea măsurile optimale de intervenţie şi adaptare.

68

VI. SUPRAVEGHEREA, PREVENIREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI 2011-2015Pe parcursul anului 2013 a continuat realizarea prevederelor Programului Naţional

de Imunizări (PNI) pentru anii 2011–2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1192 din 23.12.2010. Obiectivele PNI prevăd reducerea/eliminarea morbidităţii prin infecţiile imunodirijabile prin asigurarea unei cuprinderi înalte (peste 95%) cu imunizări a grupe-lor-ţintă de populaţie.

Una din cele mai importante priorităţi în realizarea obiectivelor de cuprindere înaltă cu vaccinări, garanţie a reducerii/eliminării morbidităţii, este asigurarea permanentă a instituţiilor de sănătate publică şi de asistenţă medicală primară cu vaccinuri, seringi şi consumabile. În acest scop au fost alocate mijloace fi nanciare sufi ciente, asigurându-se achiziţionarea prin licitaţii locale de la producători precalifi caţi de OMS a vaccinurilor tradiţionale contra tuberculozei (BCG), difteriei, tetanosului şi tusei convulsive (DTP), difteriei şi tetanosului pentru copii (DT) şi, pentru adolescenţi şi adulţi (Td), poliomieli-tei, hepatitei virale B, rujeolei, oreionului, rubeolei (ROR), seringi autoblocante pentru administrarea/reconstituirea vaccinurilor.

Prin cofi nanţare cu Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI) din contul mijloacelor bugetare au fost achiziţionate vaccinurile noi pentavalent (DTP-HepB-Hib), rotaviral Rotarix şi pneumococic Prevenar-13. De menţionat o creştere esenţială a fi nan-ţării procurărilor de vaccinuri şi consumabile, care constituie o investiţie prioritară în sănătatea populaţiei. Datele privind alocările fi nanciare pentru procurările vaccinurilor şi consumabilelor pentru prevenirea unor boli transmisibile prin vaccinări sunt prezen-tate în tabelul 29.

Din mijloace speciale ale CNSP, inclusiv donate de GAVI, au fost editate şi achi-ziţionate formulare statistice pentru evidenţa vaccinurilor şi vaccinărilor în sumă de 63.846,00 MDL, 20 frigidere şi 95 termocontainere speciale pentru păstrarea şi trans-portarea vaccinurilor şi 100 dispozitive speciale pentru monitorizarea permanentă a temperaturii de păstrare a vaccinurilor atestate de OMS ca corespunzătoare cerinţelor sistemului Performanţă, Calitate, Securitate (PQS) în sumă de 924.161,00 MDL.

Pe parcursul anului 2013, instituţiile medicale au fost deplin asigurate cu cantităţile necesare de vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, asigurându-se continui-tatea neîntreruptă a procesului de imunizări. A fost asigurată monitorizarea lunară a pre-zentării rapoartelor statistice privind vaccinările efectuate, transferul datelor în format electronic, generalizarea şi analiza lor cu intervenţii de ameliorare a situaţiei.

Activitatea pozitivă a majorităţii instituţiilor medico-sanitare din ţară şi asigurarea sufi cientă cu vaccinuri şi seringi s-au scontat menţinerea unei ponderi înalte a cuprinde-rii cu vaccinări a copiilor (tab. 31).

Urmând prevederile PNI de la 01.10.2013 a fost implementată vaccinarea copiilor contra infecţiei cu pneumococi (ordinul MS nr. 1022 din 25.09.13). Cu prima doză de vaccin pneumococic în lunile octombrie – decembrie 2013 au fost cuprinşi 7515 copii, cu cea de a doua doză în luna decembrie – 1707 copii.

Contra difteriei şi tetanosului au fost revaccinaţi 330.732 adulţi ce constituie circa 84,4% din cei care necesitau revaccinarea. Cu vaccinări contra gripei sezoniere au fost vaccinate 160 mii persoane din contingentele de risc, vaccinul fi ind procurat de CNAM la costul de 10.155.200,00 LRM.

69

Tab. nr. 31Finanţarea PNI în anii 2011-2013

Surse de fi nanţare Denumirea produselor şi sumele alocate pe ani în LRM2011 2012 2013

Bugetul de statBCG, DTP, DT, Td, VPO, HepBped, ROR, seringi,

cutii de siguranţă

10.043.486,00 9.497.580,00 9.037.652,00

Bugetul de stat cofi nanţare GAVI

DTP-HepB-Hib DTP-HepB-Hib, Rota

DTP-HepB-Hib, Rota, Pneumo

522.679,00 1.782.273,00 3.734.703,00

Total Bugetul de stat 10.556.165,00 11.279.853,00 12.772.355,00

Donate de GAVI

DTP-HepB-Hib, seringi, cutii de

siguranţă

DTP-HepB-Hib, Rota, seringi, cutii de

siguranţă

DTP-HepB-Hib, Rota, Pneumo, seringi, cutii

de siguranţă

4.337.971,00 5.522.259,00 7.183.700,00

Total cheltuieli 14.904.136,00 16.802.112,00 19.956.055,00

Necătând la asigurarea materială sufi cientă, nivelul cuprinderii cu vaccinări continuă să fi e sub ţintele fi xate în PNI cu o tendinţă progresivă de diminuare, fi ind cauzat de nivelul jos al cuprinderii cu vaccinări în teritoriile din stânga Nistrului (tab. 32), refuzul de la vaccinări a unor grupuri de populaţie sub infl uenţa propagandei antivaccinale, nivelului jos al cunoştinţelor unor lucrători medicali privind contraindicaţiile medicale către vaccinare şi capacităţi insufi ciente de comunicare cu părinţii. Dinamica nivelului cuprinderii cu vaccinările primare este refl ectată în fi gura ce urm ează:

Fig. 47. Dinamica nivelului cuprinderii cu vaccinările primare

70

Tab.

nr.

32A

CO

PER

IRE

VA

CC

INA

LĂ

(%),

VÂ

RST

E, T

ER

ITO

RII

, anu

l 201

3In

dica

tori

BC

GH

VB

VPO

DT

/Td

DT

PH

ibR

OR

Rot

aLa

niv

el

naţio

nal

12 lu

ni -

97,8

1 an

- 92

,61

an -

93,0

1 an

- 91

,81

an -

90,9

1 an

- 90

,31

an -

90,1

12 lu

ni -

42,5

Fără

Tr

ansn

istri

a98

,093

,793

,893

,593

,192

,591

,544

,3

Tran

snis

tria

96,4

84,5

88,1

79,6

75,3

73,7

79,9

28,4

Bend

er -

76,4

Bend

er -

75,8

Tira

spol

- 73

,0Sl

oboz

ia -

62,0

Slob

ozia

- 61

,9Be

nder

-71,

9Rî

bnita

- 13

,4Ti

rasp

ol -

80,9

Rîbn

iţa -

83,6

Bend

er -7

4,1

Tira

spol

- 71

,6Ti

rasp

ol -

67,9

Rîbn

ita -

77,5

Slob

ozia

- 21

,5

Rîbn

iţa -

84,0

Cia

dîr-

Lung

a - 8

7,0

Slob

ozia

- 82

,0Be

nder

- 73

,2Be

nder

- 72

,0D

ubăs

ari S

N -

77,7

Bend

er -2

9,6

Sîng

erei

- 87

,7Sî

nger

ei -

87,7

Rîbn

ita -

83,6

Rîbn

ita -

83,1

Rîbn

ita -

83,6

Cia

dîr-

Lung

a -

80,0

Glo

deni

- 33

,8

Dubăs

ari -

88,

2Ti

rasp

ol -

89,2

Cia

dîr-

Lung

a - 8

7,0

C.-L

unga

- 87

,0C

.-Lun

ga -

87,0

Slob

ozia

- 80

,4C

hişi

nău

- 34,

1C

.-Lun

ga 8

8,9

Sîng

erei

- 87

,7Sî

nger

ei -

87,7

Sîng

erei

- 87

,7Ti

rasp

ol -

82,6

Tara

clia

- 35

,3La

niv

el

naţio

nal

XX

3 an

i - 9

5,2

3 an

i - 9

3,9

3 an

i - 9

3,6

XX

X

Fără

Tr

ansn

istri

aX

X96

,796

,496

,1X

XX

Tran

snis

tria

XX

84,1

75,5

74,3

XX

XBe

nder

- 77

,6Ti

rasp

ol -6

1,9

Tira

spol

- 60

,6Ti

rasp

ol -

80,8

Bend

er -

73,9

Bend

er -

72,0

Rîbn

iţa -

82,1

Slob

ozia

- 80

,1C

amen

ca -

76,4

Dubăs

ari S

N -

88,4

Rîbn

ita -

81,7

Slob

ozia

- 81

,0La

niv

el

naţio

nal

7 an

i - 8

4,1

X7

ani -

96,

47

ani -

96,

2X

X7

ani -

94,

3X

Fără

Tr

ansn

istri

a92

,0X

96,9

96,8

XX

95,1

X

Tran

snis

tria

29,3

X92

,791

,9X

X88

,4X

Ribn

ita -

11,8

Dubăs

ari S

N -

83,3

Dubăs

ari S

N -

83,3

Bend

er -

69,0

Tira

spol

- 20

,0Be

nder

- 85

,7Be

nder

- 85

,1Sî

nger

ei -

80,2

La n

ivel

naţio

nal

XX

15 a

ni -

96,8

15 a

ni -

96,6

XX

15 a

ni -

93,5

X

Fără

Tr

ansn

istri

aX

X97

,197

,1X

X94

,6X

Tran

snis

tria

XX

94,3

92,7

XX

88,3

X

71

Pe parcursul anului a fost asigurată supravegherea şi investigarea reacţiilor adverse postvaccinale (RAP). Analiza comparativă denotă, că numărul de reacţii adverse post-vaccinale înregistrate şi raportate în a.2013 au fost la nivelul anilor precedenţi (tab. 33).

Tab. nr. 33Numărul şi frecvenţa reacţiilor adverse după administrarea vaccinurilor

Vaccinul2011 2012 2013

Nr. doze

Reac. ND % Nr. doze Reac.

ND % Nr. doze Reac. ND %

BCG 78781 88 0,11 78571 117 0,15 76646 100 0,13

HVB 104606 0 0,0 92034 0 0,0 156246 0 0,0

Polio 248619 0 0,0 239919 0 0,0 233775 0 0,0DTP-HVB-Hib 118539 20 0,017 115759 11 0,01 112225 11 0,01

DTP 44633 2 0,005 41546 1 0,0 38753 1 0,003

DT 41134 0 0,0 40826 0 0,0 40712 0 0,0

Td 399266 0 0,0 386280 0 0,0 369750 0 0,0

ROR 121536 6 0,005 119157 15 0,013 113551 5 0,005

Rotaviral X X X 25223 0 0,0 60558 0 0,0

Pneumococic X X X X X X 9222 0 0,0

Gripa 0 0 0 103403 1 0,001 156890 0 0,0

Cele mai multe RAP au fost înregistrate după imunizările BCG - 79 la vaccinare şi 21 la revaccinare, frecvenţa lor constituind, respectiv 0,20% şi 0,06% (în 2012 – 0,17 % şi 0,11%, respectiv). Din numărul total de reacţii postvaccinale BCG 79 au fost limfadenite regio-nale, 9 ulcere la locul inoculării vaccinului, 2 osteite, 1 cicatrice cheloidale, lupus - 2 şi 7 abcese reci la locul inoculării vaccinului. După administrarea vaccinului pentavalent DTP-HepB-Hib au fost înregistrate – 11 (doza 1 – 6, doza 2 – 3, doza 3 – 2) RAP şi după vaccinul DTP4 – 1 RAP. Reacţiile după administrarea vaccinurilor DTP şi DTP-HVB-Hib s-au manifestat prin hiperpirexie, plâns neîntrerupt, convulsii pe fon de febră, reacţii locale, toate fi nalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile de spitalizare. Reacţiile după vaccinarea cu ROR s-au manifestat prin febră moderată, tu-mefi erea glandelor salivare, fi nalizându-se la fel cu însănătoşire în 2 zile.

Imunizările efectuate, monitorizarea permanentă a morbidităţii, măsurile profi lactice şi antiepidemice întreprinse, au permis menţinerea în anul 2013 a situaţiei epidemice favorabile. Nu au fost înregistrate cazuri de poliomielită, provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos şi tetanos neonatal, difterie, rubeolă şi rubeolă congenitală. Nu a căpătat răspândire rujeola la importul infecţiei date în teritoriul ţării. În anul 2013, în urma importului de rujeolă din Federaţia Rusă de persoane de etnie romă s-au creat 4 focare de rujeolă în raioanele Nisporeni şi Călăraşi cu 27 bolnavi, inclusiv 5 cazuri de import. Incidenţa prin rujeolă a constituit 0,66%000, inclusiv 4 cazuri (0,03%000) au avut loc între copii cu vârsta sub 2 ani, 6 cazuri (0,03%000) la copii de vârsta 3- 6 ani, restul cazurilor au fost înregistrate la copii cu vârsta 7-17 ani şi la adulţi. Din totalul de 27 ca-

72

zuri suspecte la rujeolă, prin investigaţii de laborator au fost confi rmate 20 (74,1%) şi 7 cazuri au fost cu confi rmare epidemiologică. Total au fost raportate 24 cazuri suspecte la rujeolă şi 24 la rubeolă, toate fi ind investigate epidemiologic şi 48 de laborator la rujeolă şi rubeolă.

Printre copii au fost înregistrate doar 3 cazuri de hepatită virală B (HVB), dintre care o persoană de etnie romă cu vârsta de 17 ani fără date de vaccinări şi domiciliu stabil, 2 copii vaccinaţi cu vârstele de 12 şi 15 ani, care în familii au avut contact apropiat cu părinţii infectaţi.

Numărul cazurilor înregistrate de tuse convulsivă a fost de 115, fi ind nesemnifi cativ mai mare în comparaţie cu anii precedenţi (2012 – 92 bolnavi, 2011– 95) şi 1 caz de pa-rapertuse (2012–5, 2011–7), dintre care 77 (67%) nu au fost vaccinaţi antipertusis. Ma-joritatea cazurilor de tuse convulsivă (99; 86,1%) au fost înregistrate în localităţi urbane (incidenţa 2,11%000), unde se atestă şi un nivel mai jos de cuprindere cu vaccinări, faţă de cele rurale (incidenţa 0,7%000). Cele mai multe cazuri – 56 (48,7%) au fost depistate la copii cu vârsta sub 2 ani (incidenţa 42,8%000), comparativ cu 17 (14,7%; incidenţa 0,9%000 ) la copii cu vârsta între 3-6 ani; 35 (30,4%) bolnavi au fost cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani şi 7 (6,1%) cazuri printre adulţi. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse 141 focare de tuse convulsivă, dintre care în 16 (11,4%) a fost depistată sursa de infecţie. Rata spitalizării bolnavilor suspecţi la tusea convulsivă a constituit 49,7%. Din totalul focarelor cu cazuri confi rmate de tuse convulsivă 72 au fost cu un bolnav şi 22 cu 2-4 bolnavi.

Incidenţa prin oreion 1,47%000 (60 cazuri) a scăzut de 2,2 ori comparativ cu anul 2012 (3,23%000 - 131 cazuri). Prin oreion mai afectată deasemeni a fost populaţia urbană – 34 (56,6%, incidenţa 1,84%000) cazuri, comparativ cu cea rurală – 26 (43,3%) cazuri, incidenţa 1,17%000). Oreionul a afectat mai frecvent copii de vârsta 3- 6 ani – incidenţa 9,84%000 (17 cazuri, 28,3%), fi ind urmaţi de copii cu vârsta 7-17 ani – incidenţa 4,72%000 (24 cazuri, 40,0%) şi mai rar copii cu vârsta sub 2 ani – incidenţa 3,06%000 (4 cazuri, 6,6%), printre adulţi fi ind înregistraţi 15 (25,0%) bolnavi, incidenţa 0,46%000. Total în anul 2013 au fost depistați 176 bolnavi cu suspecţie la oreion, dintre care 52 (29,6%) au fost spitalizaţi. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse toate 176 focare suspec-te, din 60 focare cu cazuri confi rmate de oreion, toate au fost cu un singur bolnav, sursa de infecţie a fost identifi cată în 5 focare (8,3%).

Incidenţa prin infecţia meningococică 0,76 %000 (31 bolnavi) a fost în scădere com-parativ cu anul 2012 - 0,86%000 (35 bolnavi). Prin infecţia meningococică mai afectată a fost populaţia rurală – incidenţa 1,08%000 (77,4% bolnavi). Cea mai afectată grupă de vârstă a rămas cea de 0-2 ani 14,53%000 (19 - 61,3% cazuri), fi ind urmată de grupa de vârstă a copiilor 3-6 ani – 2,89 %000 (5 – 16,3% cazuri). Din 82 cazuri de bolnavi prin infecţia meningococică au fost spitalizaţi 86,6%. Cu investigaţii epidemiologice au fost cuprinse 91,5% focare, sursa de infecţie fi ind depistată doar într-un singur focar. Cu investigaţii clinice şi de laborator au fost cuprinşi 234 contacţi, fi ind depistaţi 4 (1,7%) purtători de meningococi. Din totalul focarelor confi rmate 28 au fost cu 1 caz de boală, 2 cu 2-4 cazuri de bolnavi şi prtători.

Morbiditatea prin scarlatină – 10,73%000 (437 cazuri) a fost în scădere, comparativ cu a. 2012 (603 cazuri - 14,8%000). Incidenţa în mediul populaţiei urbane - 18,9%000 (348 – 79,6% cazuri) a fost de 4,7 ori mai înaltă decât în mediul rural – 4,0%000 (89 – 20,4%

73

cazuri). Cei mai afectaţi prin scarlatină au fost copii cu vârsta între 3 şi 6 ani cu incidenţa de 158,6%000 (274 cazuri, 62,7 %), fi ind urmaţi de copii din grupa de vârstă 0 – 2 ani cu incidenţa de 35,2%000 (46 cazuri, 10,5%).

Implementarea din iulie 2012 a vaccinării contra infecţiei cu rotavirusuri a contri-buit la diminuarea de circa 2 ori a morbidităţii prin această infecţie: de la 782 cazuri (19,46%000) în a. 2012 la 367 cazuri în a. 2013 (9,02%000).

În anul 2013 s-a atestat o diminuare uşoară a morbidităţii prin varicelă, fi ind înre-gistraţi 12101 bolnavi, incidenţa 297,2%000 (2012 – 318,6%000, 2011 - 333,2%000, 2010 - 210,78%000), incidenţa în populaţia rurală - 203,1%000 (4522 – 37,3% cazuri), fi ind de 1,7 ori mai joasă decât în mediul urban 411,9%000 (7579 – 62,6% cazuri). Cei mai afectaţi prin varicelă au fost copii cu vârsta între 3 şi 6 ani cu incidenţa de 3472,8%000 (5917 cazuri, 48,9%), fi ind urmaţi de copii din grupa de vârstă 0 – 2 ani cu incidenţa de 1389,2%000 (1823 cazuri, 15,6%).

Conform rapoartelor statistice (formular nr. 2), prezentate de CSP/CIE în anul 2013 au fost înregistrate 3592 cazuri noi de tuberculoză a organelor respiratorii (TB OR), incidenţa constituind 88,2%000. Incidenţa în mediul populaţiei rurale 90,4%000 (2013 – 56,1% cazuri) a fost mai înaltă decât în mediul populaţiei urbane 85,62%000 (1579 – 43,9% cazuri). În mediul populaţiei cu vârsta de peste 18 ani au fost înregistraţi 3435 (95,6%) bolnavi cu TB a organelor respiratorii, incidenţa – 105,23%000. Printre copii cu vârsta 0-2 ani incidenţa prin TB OR a constituit 16,1%000 (21 - 0,58% cazuri), cu vârsta 3-6 ani, respectiv 14,3%000 (25 – 0,7% cazuri), cu vârsta între 7-17 ani – inci-denţa 22,2%000 (111 – 3,1% cazuri). În anul 2013 au fost supravegheate 3065 focare de tuberculoză, rămase în evidenţă din anul 2012. Au fost luate în evidenţă 3547 focare noi de tuberculoză din care în 98,3% a fost efectuată ancheta epidemiologică cu ela-borarea planurilor de asanare. Total în focarele noi au fost efectuate 4214 vizite ale medicilor epidemiologi şi asistenţilor lor cu organizarea şi efectuarea masurilor an-tiepidemice. Cu dezinfecţia fi nală au fost cuprinse 96,5% focare de tuberculoză, fi ind efectuate 4040 dezinfecţii. În focarele de tuberculoză au fost identifi caţi 27.209 con-tacţi (în mediu 7,8/focar), dintre care 94,3% au fost investigaţi medical, fi ind depistaţi 226 bolnavi cu tuberculoză activă (incidenţa 881,0%000). La 2650 (10,3%) contacţi a fost prescris tratament profi lactic antituberculos, dintre care au primit cursul integral de tratament 86,9%.

Pe parcursul anului gestionar a continuat măsurile în menţinerea statutului ţării ca liberă de poliomielită. Astfel, în a. 2013 au fost înregistrate, examinate şi raportate 3 cazuri de paralizie acută fl ască (PAF). Rata de depistare a PAF a constituit – 0,34%000 (2012 – 0,8%000, 2011 - 1,2%000, 2010 - 2,21%000), nefi ind atins indicatorul minimal de 1 caz la 100.000 copii cu vârsta până la 15 ani. Toate cele 3 cazuri de PAF fi ind de origine nepoliomielitică. În 100% au fost investigate în laborator cu câte 2 probe adecvate de fecalii în termenii stabiliţi. Au fost repetat examinate la prezenţa paraliziilor peste 60-90 zile după debut numai 2 din cele 3 cazuri (66,7%). Un caz de PAF a decedat, nefi ind investigat peste 60-90 de zile după debut. Indicele integral de supraveghere PAF a con-stituit 0,52, fi ind sub nivelul minimal cel de 0,8 estimat de OMS.

În scopul supravegherii circulaţiei virusurilor de poliomielită şi enterovirusurilor în anul 2013 au fost investigate virusologic 449 de probe de materiale biologice dintre care 101 au fost cu rezultat pozitiv ceia ce constituie 22,5% (tab. 34).

74

Tab. nr. 34Volumul şi rezultatele investigaţiilor virusologice

Anii Nr. probe investigate

Nr. probe cu rezultat

pozitiv

Inclusiv la:

polio-virusuri

polio+enterovir.

entero- virusuri

virusuri ne- identif.

2011 412 77 51 2 17 7

2012 396 54 21 1 19 13

2013 449 101 2 6 93 0

Datele privind spectrul polio şi enterovirusurilor izolate sunt prezentate în tab. 35.

Tab. nr. 35Spectrul polio şi enterovirusurilor izolate în în anii 2011-2013

Anii Nr. izolate

Identifi cate

Pol. 1 Pol. 2 Pol. 3 Polio 1-3

Pol + EV Еснî- Сîх. Ne-

identf.2011 77 4 11 11 25 2 8 9 7

2012 54 0 5 2 14 1 17 2 13

2013 101 0 2 0 0 6 57 36 0

Prin identifi carea virusurilor izolate s-a constatat că 8 (7,9%) s-au referit la diferite serotipuri de poliovirusuri, 93 (92,0%) - virusuri ECHO şi Coxackie B 1-6. Dintre en-terovirusurile izolate în anul 2013 mai frecvent a fost identifi cat virusul ECHO 11 – 48 tulpini şi virusul Coxsckie B 1- 6 - 36 tulpini (8 tulpini - virusul ECHO 6 şi o tulpină –ECHO 4). Tulpinile de poliovirusuri izolate au fost transportate în Laboratorul Regional de Referinţă [LRR], Moscova unde a fost confi rmată originea lor vaccinală.

În anul 2013 s-au înregistrat 892 de cazuri de infecţie enterovirală, incidenţa de 21,91%000, fi ind mai înaltă, comparativ cu anul 2013 – 15,9%000. Indicatorii de manifes-tare a infecţiei enterovirale sunt prezentaţi în tabelul 36.

Tab. nr. 36Indicii de morbiditate prin infecţia enterovirală în anul 2013

Indicatori Total Rural Urban Copii Adulţi0-2 ani 3-6 ani 7-17 aniInfecţia cu enterovirusuri

Nr. cazuri 892 173 719 305 282 159 146Ponderea % X 19,4 80,6 34,2 31,6 17,8 16,4Incidenţa la 100 mii 21,9 7,8 39,7 232,4 165,5 30,7 4,5Inclusiv forme cu meningite aseptice

Nr. cazuri 76 11 65 5 25 37 9Ponderea % 8,5 14,5 85,5 6,6 32,9 48,7 11,2Incidenţa la 100 mii 1,87 0,5 3,53 3,8 14,7 7,3 0,3

75

Cei mai înalţi indicatori de incidenţă s-au înregistrat în municipiile Tiraspol –81,57%000, Bălţi - 61,56%000 şi Chişinău - 50,27%000; raioanele Glodeni – 44,14%000, Ialoveni - 39,02%000). Cazuri de îmbolnăvire au avut loc în toate lunile anului dar pre-ponderent în iunie - septembrie (100, 207, 120 şi 78 cazuri, respectiv).

În rezultatul examinării virusologice a biosubstratelor (74 probe fecale, 25- lichid cefalorahidian) recoltate de la 81 bolnavi cu infecţie enterovirală, inclusiv meningita seroasă, au fost izolate 14 tulpini de enterovirusuri, inclusiv 11 tulpini de virus Coxackie B 1-6 (10 tulpini izolate din fecale şi una din lichid cefalorahidian), o tulpină de ECHO 6 şi 2 tulpini de ECHO 11.

INFECŢIILE INTESTINALE (holera, boli diareice acute, febra tifoidă, infecţia rotavirală, dizenteria, salmoneloza) Sistemul de supraveghere a bolilor diareice acute include la fel ca şi în cazul altor

nozologii depistarea precoce, notifi carea cazurilor de boală în baza defi niţiilor de caz, analiza datelor cu formularea propunerilor pentru implementarea propunerilor de sănă-tate publică. De asemenea în punctele sentinelă pe parcursul perioadei sezoniere la BDA se monitorizează circulaţia agenţilor cauzali în obiectele de mediu.

Holera. În a.2013 în rândul populaţiei nu s-au depistat cazuri de holeră şi infecţia NAG. Prezenţa vibrionilor holerei non-aglutinabili în mediul ambiant s-a majorat până la 30,0% probe colectate (a.2010 - 21,2%, a.2011 - 17,8%, 2012 - 26,1%). Se menţine la nivel înalt persistenţa NAG-vibrionilor în hidrobionţi şi mâl – 75,0%, râuri – 34,0%, lacuri şi iazuri – 25,9%, în apă reziduală din SBI şi localităţi se depistează în cazuri uni-ce (8,3%-16,7%). A scăzut până la 4265 numărul persoanelor din contingentele de risc investigate la holeră, 90,4% fi ind persoanele internate în azilurile pentru bătrâni.

Circulaţia intensă a agenţilor cauzali ai holerei în mediul înconjurător, existenţa ca-zurilor unice şi izbucnirilor de holeră în unele ţări, migraţia intensă, inclusiv în zone endemice, precum şi particularităţile de răspândire a agentului cauzal al holerei de la om la om caracterizată prin perioada scurtă de incubare, receptivitatea înaltă a popula-ţiei, posibilitatea unui număr mare de cazuri într-o perioadă scurtă de timp determină necesitatea menţinerii capacităţilor de detectare precoce şi măsuri de sănătate publică. Măsurile de prevenire a holerei includ implementarea unui şir de acţiuni de la monito-rizarea circulaţiei agentului cauzal în mediu, examinarea contingentelor de risc până la suspectarea şi confi rmarea cazurilor de boală.

Bolile diareice acute. După perioada de creştere anuală a morbidităţii sumare prin BDA în ţară (malul drept) începând cu anul 2000 (250,0 la 100 mii) până la 521,3 în a.2012, în a.2013 (fi g.48) morbiditatea sumară a scăzut până la 447,6 la 100 mii (la 14,1%).

În Republica Moldova, inclusiv raioanele de Est indicii morbidităţii sumare prin BDA s-au diminuat de la 552,68 în anul 2012 până la 480,15 în anul 2013. Scăde-rea morbidităţii se atestă la majoritatea nozologiilor, inclusiv la dizenterie cu 23,4%, la BDA cu etiologie determinată cu 15,4%, cu excepţia toxiinfecţiilor alimentare cu etiologie nedeterminată. O scădere bruscă se atestă la infecţia rotavirală de la 22,4 în a.2012 (indicele maximal în ultimii ani) până la 10,2 la 100 mii în a.2013, ce se poate explica prin introducerea imunizării contra infecţiei rotavirale conform schemei: 2 doze la vârsta de 2 şi 4 luni cu interval minim 1 lună (4 săpt.), începând cu luna aprilie 2012.

76

Ponderea copiilor 0-17 ani în structura morbidităţii prin BDA în a.2013 a constituit

69,1% (a. 2012 – 70,5%, a.2011 – 69,7%, a.2010 – 70,5%), fără diferenţe statistice sem-nifi cative în ultimii 4 ani.

Infecţia rotavirală. Începând cu anul 2008 odată cu implementarea supravegherii sentinelă la IRV în două IMSP mun. Chişinău (SCM C nr.1 şi Spitalul Clinic Municipal boli contagioase la copii), datorită depistării active şi înrolării cazurilor în supraveghere în baza criteriilor standardizate s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de in-fecţie rotavirală. În supravegherea santinelă, în anul 2013 au fost incluşi 1350 copii de vârsta până la 5 ani spitalizaţi din cauza diareii, ponderea infecţiei rotavirale a constituit 23,3% şi a variat de la 5-9% până la 36-49% în perioada sezonieră (noiembrie - mar-tie). După implementarea vaccinării s-a evidenţiat o diminuare semnifi cativă a cazurilor BDA, inclusiv de infecţie rotavirală, precum şi o pondere în scăderea rezultatelor pozi-tive în special, la copiii de vârstă până la 1 an (fi g.49).

Fig. 48. Morbiditatea prin BDA în anii 1992-2013

Fig. 49. Dinamica cazurilor de boli diareice şi infecţiei rotavirale la copiii <1 an spitalizaţi, aa. 2012 – decembrie 2013, supraveghere santinelă

0

100

200

300

400

500

600

700

800

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

incide

nala10

0mii

BDA determinate BDA nedeterminate BDA (total)

0-12 luni rez. pe caz 0-12 luni caz (abs.)

77

Febra tifoidă. După înregistrarea a două cazuri importate de febră paratifoidă A în a. 2013, cazuri nu s-au mai întâlnit, iar cazuri de febra tifoidă nu se înregistrează începând cu a.2008.

Dizenteria. După atingerea celui mai jos nivel al morbidităţii pentru toată perioada de monitorizare, în a. 2012 s-a atestat majorarea ciclică a nivelului incidenţei de la 7,2 în a. 2011 până la 13,3 la 100 mii populaţie în a. 2012, inclusiv din contul izbucnirilor. În a.2013 morbiditatea a scăzut până la 9,9 la 100 mii. În a. 2012 - 2013 nu s-a înregistrat formarea tulpinilor epidemice de shighelle, însă reieşind din creşterea ciclică a morbi-dităţii cu o periodicitate de 5-7 ani, este aşteptată sporirea morbidităţii pentru perioada următoare.

Salmoneloza în a. 2013 s-a caracterizat printr-o scădere nesemnifi cativă (2,3%) a morbidităţii de la 34,1 până la 32,6 la 100 mii populaţie (fi g. 50). În a. 2013 nu s-au înregistrat modifi cări semnifi cative în structura etiologică a salmonelelor în populaţie şi în mediul ambiant. Serovariantele Salmonella typhimurium şi S.enteritidis reprezintă 95,3% din peisajul salmonelelor la oameni şi 89,2% în mediul ambiant. Migraţia intensă a populaţiei, importul produselor alimentare condiţionează circulaţia a serovariantelor noi (a.2011 – S.texas, S.kimuenza, a. 2012 – S.ruzizi, ferrush, rissen, a.2013 – S.menden, S.wingrove ). În a.2013 SSSSP din mediul ambiant a depistat 37 tulpini de salmonele(a. 2012 - 76) din ele, în produse alimentare au fost depistate 32 (86,5%) tulpini, inclusiv 46,9% din carne şi produsele ei. Nivelul înalt al morbidităţii, inclusiv înregistrarea per-manentă a izbucnirilor epidemice, transmiterea unor funcţii de supraveghere Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor determină necesitatea intensifi cării măsurilor complexe de prevenire a salmonelozelor în ţară.

Fig. 50. Morbiditatea prin salmoneloze în anii 1992-2013

Izbucnirile de BDA. După o descreştere a numărului în perioada 2008-2009 în peri-oada următoare se atestă o tendinţă de creştere a numărului de izbucniri începând cu a. 2010. În a. 2012 au fost înregistrate 32 izbucniri cu 465 bolnavi, a. 2013 – 32 izbucniri cu 503 bolnavi (fi g. 51). În 24 (75,0%) izbucniri agenţii cauzali au fost transmişi pe cale alimentară şi în 8 pe cale habituală de transmitere.

Din 24 izbucniri pe calea alimentară s-au înregistrat: la întreprinderile de alimentaţie publică - 6 (25,0%) în comparaţie cu a. 2010 – 9, a. 2011 – 6, a. 2012 – 11, în condiţii

77,6

44,5

43,2 49

,5

49,5

25,5 32

,6

22,4

15,6 22

,5

23,5

21,9

23,7

21,2 31

,1

28,8

18,4

34,8

35,1

31,6

33,6

32,9

0102030405060708090

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

La10

0miipo

pulatie

La 100mii populatie

La 1

00 m

ii po

pula

ție

La 100 mii populație

78

casnice - 16 (66,7%), în instituţii de educaţie pentru copii şi adolescenţi - 2. Structura etiologică a agenţilor microbieni care au cauzat izbucnirile s-au distribuit în felul ur-mător: în 15 (46,9%) agentul etiologic identifi cat a fost salmonelele (S.typhimurium şi S.enteritidis), în 4 izbucniri – rotavirus, în 2 – Sh. sonnei, în 5 – fl oră condiţionat patoge-nă, 6 – nu a fost stabilit agentul etiologic. În izbucnirile epidemice de infecţie rotavirală (a. 2012 – 3) calea de transmitere a fost cea habituală şi au fost înregistrate la grădiniţe.

În a.2013 au fost înregistrate 442 focare multiple cu 2-4 cazuri, fapt ce indică la un risc potenţial sporit al apariţiei izbucnirilor (a. 2011 – 392, a.2012 – 373).

14 14 24 30 29 13 12 23 28 32 32

438

257301

613

424

286

178

380

329

465503

0

100

200

300

400

500

600

700

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nr.

tota

l

Numarul izbucnirilor Numarul bolnavilor

Fig. 51. Izbucniri de BDA în anii 2003-2013

În a.2013 au fost investigate cu scop profi lactic 36206 persoane la încadrarea în lucru, depistate 18 purtători de salmonele şi 7 – de shighelle, persoanele încadrate in-vestigate – 11486, depistați 9 purtători de salmonele, 1 – shighelle. În a.2013 la CSP au fost primite 19924 fi şe de notifi care urgentă primare (a. 2011 – 21843, a.2012 – 22303 ),anchetate 17220 de focare (86,4%), 15442 (77,5%) bolnavi au fost spitalizaţi, în foca-re au fost investigaţi 10577 contactaţi - 0,6 la un focar (în a.2010 – 0,9 a. 2011 – 0,7, a.2012 – 0,6), din care s-au depistat 127 bolnavi (purtători). În focarele anchetate, sursa de infecţie a fost stabilită numai în 2,8% cazuri (a.2012 – 2,3%), factorul de transmitere – 56,5% ( a.2012 –74,8%).

În a. 2013, din 17220 focare epidemice de BDA anchetate în 8566 focare (50,0%) a fost stabilită calea alimentară de transmitere (a.2012 –51,5%).

Din 19531 bolnavi de BDA – 3354 (17,2%) constituie copiii în primul an de viaţă, ce indică la instruirea insufi cientă a mamelor, condiţii igienice precare de îngrijire şi alimentaţie a copiilor.

Implementarea măsurilor de sănătate publică pentru prevenirea BDA sunt acţiuni implementate de către specialiştii sectorului de sănătate şi alte sectoare ce trebuie să se focuseze pe următoarele compartimente:

Numărul izbucnirilor Numărul bolnavilor

79

- Intensifi carea măsurilor întreprinse de către specialiştii asistenţei medicale pri-mare şi spitaliceşti pentru depistarea precoce şi stabilirii diagnosticului clinic în baza defi niţiilor standard de caz, colectării şi transportării biosubstratelor la CSP teritoriale, raportării cazurilor de boală, inclusiv în sistemul electronic, precum şi implementarea măsurilor primare de prevenţie;

- Sporirea vigilenţei şi reactualizarea cunoştinţelor lucrătorilor medicali pentru suspectarea yersiniozei, febrei tifoide şi paratifoide, dizenteriei, salmonelozei, BDA cu etiologie virală etc;

- Extinderea de către laboratoarele CSP teritoriale a listei metodelor de laborator pentru confi rmarea cazurilor de boală şi planifi carea procurărilor pentru evitarea lipsei reactivelor şi serurilor pentru tipizarea tulpinilor;

- Intensifi carea de către CSP teritoriale a activităţilor de organizare a anchetării epidemiologice cu prezentarea informaţiilor specialiştilor din asistenţa medicală şi au-torităţilor publice locale pentru implementarea măsurilor de limitare a răspândirii BDA.

Concluzie. BDA reprezintă o problemă socio-economică şi medicală. Reducerea circulaţiei agenţilor cauzali în rândul populaţiei şi în mediul ambiant, prevenirea lor, limitarea răspândirii cazurilor de boală poate fi realizată prin implementarea măsurilor profi lactice complexe, inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor socioeconomice, sanitaroigienice, fortifi carea programelor de informare a populaţiei, mai ales din mediul rural precum şi fortifi carea sistemului de asistenţă medicală primară (acce-sibilitatea) etc.

INFECŢIILE TRANSMISIBILE (rabia, antraxul, leptospiroza, borelioza, boala Lyme)1. Situaţia epizootologică la unele zooantroponoze se afl ă în vizorul autorităţii de

sănătate publică şi rezidă în monitorizarea continue a diversităţii speciilor şi a numărului populaţional al rezervorilor (micromamifere) şi vectorilor (ţânţari căpuşe) ai agenţilor microbieni în diverse biotopuri de evidenţă anuală şi multianuală (puncte sentinelă) în zonele de nord, centru şi sud. Mamiferele mici, ingluviile păsărilor răpitoare şi căpuşe-le ixodide colectate, selectiv sunt investigate pentru identifi carea intensităţii circulaţiei şi a spectrului de agenţi ce pot cauza boli infecţioase, inclusiv extrem de periculoase ca: tularemia, febra-Q, leptospiroza, encefalita acariană, infecţia cu virusul West Nile, borrelioza Lyme şi febrele hemoragice. În anul 2013 situaţia epizootologică la acest grup de nozologii cu excepţia rabiei, se apreciază ca satisfăcătoare. Astfel, la animalele domestice (sursa Serviciu Vetrinar) nu s-a diagnosticat bruceloza şi leptospiroza. Toto-dată în raionul Soroca s. Vădeni a fost depistată o bovină bolnavă de antrax, numai după constatarea antraxului la 4 persoane contacte cu animalul în cauză.

Rezultatele investigării probelor din mediul ambiant. Prin investigarea de laborator a probelor din mediul ambiant s-a depistat prezenţa antigenului tularemic la 4,3% inglu-vii (r-le Ungheni, Străşeni, Cahul, mun. Chişinău, Tiraspol), boreliilor - la 26,7% căpu-şe (r-le Ungheni, Străşeni, mun. Chişinău, Bender, Tiraspol). Rezultate pozitive pentru depistarea agenţilor cauzali ai yersiniozei şi leptospirozei la MM nu au fost depistate.

Rabia animalieră. În ultimii ani se constată o situaţie epizootologică nesatisfăcă-toare la rabia animalieră. Practic în teritoriul republicii se manifestă epizootia rabică cu afectarea în a.a.2012-2013 a tuturor teritoriilor administrative, cu excepţia raioanelor Ocniţa, Vulcăneşti şi mun. Bălţi.

80

Deşi numărul animalelor depistate cu rabie s-a diminuat de la 209 în a.2012 până la 130 în a.2013, se menţine la nivel înalt numărul teritoriilor administrative (35) afectate de rabie (fi g. 52).

Riscul înalt de expunere a omului la rabie este determinat de prezenţa animalelor cu virusul rabic, mai frecvent acestea fi ind identifi cate în r-le Călăraşi (12 cazuri), Străşeni (10), Anenii Noi, Soroca, Ungheni (câte 5) şi mun. Chişinău (8 cazuri). Numărul exce-siv de vulpi (18-25 specimene la 1000 ha) condiţionează circulaţia intensă a agentului cauzal al rabiei cu implicarea altor animale, îndeosebi domestice (bovine - 42, câini - 38, pisici - 18, caprine - 2, cabaline - 2).

Fig. 52. Numărul cazurilor de rabie animalieră şi teritoriilor administrative afectate de rabie în Republica Moldova, anii 2009-2013

Asistenţa antirabică. Prevenirea rabiei la oamenii agresaţi de animale se efectuează în cadrul asistenţei antirabice. În a.2013 au fost agresate de către diferite categorii de animale 4572 persoane (129,7 la 100 mii populaţie), în a.2012 - 5244 (147,3 la 100 mii populaţie). Riscul de expunere a populaţiei la rabie este înalt şi este menţinut de prezenţa masivă a surselor active de agresiune – animale domestice cu/fără stăpân, în întreţinerea cărora nu survin schimbări, de asemenea, de numărul mare de animale bolnave de rabie, condiţionat de circulaţia intensă a virusului rabic în populaţia excesivă de vulpi. Aceste particularităţi determină un nivel de adresabilitate înaltă a populaţiei după asistenţă an-tirabică.

Analiza datelor expuse în ,,Activitatea antirabică” denotă defi cienţe serioase în ac-tivitatea specialiştilor responsabili de acordarea asistenţei antirabice. Astfel, cota per-soanelor consultate de specialiştii responsabili constituie 90,8%, iar cota persoanelor ce au primit cursul deplin de tratament nu depăşeşte 79,0%. Totodată specialiştii în cauză, cât şi medicii epidemiologi nu asigură monitorizarea realizării cursului de tratament prescris, îndeosebi persoanelor agresate de animale sălbatice sau de animale cu diagnos-ticul confi rmat de rabie.

În situaţia epizootologică creată, de rând cu ameliorarea calităţii asistenţei antirabice, este stringent necesar de activizat măsurile de propagare a comportamentului adecvat al populaţiei la contactul cu orice categorie de animale.

2. Situaţia epidemiologică. În rândul populaţiei în acest an nu s-au înregistrat cazuri de bruceloză, rabie, tularemie, febră Q.

60

140

66

209

130

23 32 28 37 35

0

50

100

150

200

250

2009 2010 2011 2012 2013

Abs. Nr.teritoriilor administrative afectate de rabie

81

Antraxul. În Republica Moldova, în perioada anilor 2001-2012 (12 ani) antraxul la oameni a fost înregistrat doar în anul 2002 (iulie) – îmbolnăvire în grup cu 3 bolnavi (r-nul Hînceşti); în anul 2004 (iulie, august) – îmbolnăviri în grup cu 2 (r-nul Cimişlia) şi 3 bolnavi (r-nul Nisporeni) şi în anul 2008 (octombrie) – caz solitar (r-nul Criuleni). Bolnavii, proprietari de animale (5), cât şi cu alte îndeletniciri (4) din r-le Nisporeni, Hînceşti, Cimişlia, Criuleni s-au molipsit în timpul sacrifi cării animalelor bolnave, ne-asigurând examinarea anticipată a acestora de către specialiştii medicinii veterinare. Manifestarea clinică a bolii la toate persoanele bolnave a fost cea cutanată.

La animale în această perioadă au fost înregistrate 26 cazuri de boală – porcine (14), bovine (11) şi ovine (1) – toate aparţinând sectorului privat. Cazurile de antrax la anima-le au fost raportate în majoritatea lunilor anului: ianuarie-aprilie – 11 cazuri şi în lunile mai – octombrie – 15.

În a.2013 (iunie) în r-nul Soroca, s.Vădeni, la o minifermă privată s-au îmbolnăvit concomitent de antrax 4 persoane antrenate la sacrifi carea unei bovine bolnave nevacci-nată contra antraxului şi neexaminată de specialiştii veterinari. Diagnosticul de antrax a fost confi rmat prin metode bacteriologice şi de biologie moleculară, forma clinică a bolii - cutanată. Agentul cauzal a fost depistat de asemenea în carnea de bovină şi în probele de sol de la locul sacrifi cării. Măsurile antiepidemice în focar au fost efectuate în volum deplin şi calitativ.

Totodată constatăm că din cauza cunoaşterii insufi ciente a manifestărilor clinice a zooantroponozelor şi neutilizării metodelor de laborator, maladiile (ex. leptospiroza) sunt depistate sporadic sau în general nu sunt depistate aşa maladii ca febra Q, tularemia ş.a. Menţionăm că în scopul depistării leptospirozei în a.2013 au fost investigaţi doar 63 pacienţi (în 16 teritorii), tularemiei - 51 (în 5 teritorii), febrei Q - 16 (în 6 teritorii), fapt ce nu permite depistarea deplină şi precoce a posibililor bolnavi şi aprecierea reală a situaţiei epidemiologice.

Leptospiroza. În anul de referinţă au fost înregistrate 4 cazuri de leptospiroză – în r-le Drochia (2), Donduşeni şi Cahul. Pacienţii s-au îmbolnăvit în lunile iulie, august şi septembrie (2), în timpul scăldatului în bazine posibil impurifi cate (3) şi într-un caz a fost suspectă transmitere agenţilor infecţioşi pe cale alimentară. Ca agenţi cauzali iden-tifi caţi la bolnavi au fost: Leptospira icterohemorrhagiae şi L.gripotyphosa (în câte 2 cazuri) – variante serologice predominante în anii 2011-2013 (fi g. 53).

Fig. 53. Structura etiologică a leptospirelor identifi cate în cazurile de boală la om, aa. 2009-2013 (%)

29,8

29,8

8,5

12,8

10,6

2,122,12 4,25

L.icterohaemorrhagiae

L.grippotyphosa

L.sejroe

L.pomona

L.iavanica

L.canicola

L.hardjo

L.ballum

82

Boala Lyme. În a.2013 morbiditatea prin boala Lyme s-a diminuat (fi g. 54), înregistrându-se 104

cazuri de boală (2,55 la 100 mii populaţie), în a.2012 - 189 (4,7).

Fig. 54. Incidenţa prin boala Lyme în Republica Moldova, a.a. 2009-2013(la 100 mii populaţie)

Maladia în cauză a fost depistată în 12 teritorii administrative, majoritatea cazurilor (61,9%) în

mun. Chişinău. Frecvent boala este depistată în raioanele Călăraşi, Orhei, Străşeni, teritorii cu

condiţii favorabile pentru supravieţuirea şi menţinerea la nivel înalt a numărului căpuşelor Ixodes

ricinus – vectorul acestei nozologii. În 17,3% cazuri de această boală au suferit copiii în vârstă de

până la 17 ani. Borelioza Lyme s-a depistat în toate lunile anului, însă 74,0% cazuri au fost

înregistrate în lunile mai-septembrie, perioadă de activitate biologică intensă a căpuşelor.

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ ŞI PREVENIREA INFECŢIEI CU HIV

Infecţia cu HIV în Republica Moldova continuă să prezinte o problemă prioritară de sănătate

publică, care este sub supraveghere şi monitorizare permanentă.

Pe parcursul anului 2013, secţiile Supraveghere epidemiologică HIV/SIDA şi Prevenire în

HIV/SIDA au efectuat un şir de activităţi în implementarea Programului Naţional de Prevenire şi

Control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015, atingerea

Obiectivului de Dezvoltare ale Mileniului 6, respectarea angajamentelor ţării la Accesul Universal la

servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV/SIDA.

Scopul principal al activităţilor - menţinerea situaţiei epidemice în stadiul epidemiei

populaţia cheie.

Sarcinile principale: asigurarea realizării prevederilor planurilor MS, CNSP pe anul 2013,

Programului Naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere

sexuală pentru anii 2011-2015, aprobat prin HG nr. 1143 la 16.12.2010, monitorizarea şi evaluarea

implementării actelor normative, inclusiv Standardului de supraveghere epidemiologică a infecţie

HIV, ghidurilor, instrucţiunilor şi altor acte normative în supraveghere şi prevenire, acordarea

asistenţei practice, organizator-metodice instituţiilor guvernamentale, ONG-lor. organizarea şi

realizarea seminarelor, atelierelor de lucru, altor activităţi de instruire a cadrelor şi monitorizarea

indicatorilor Programului Naţional.

În perioada de referinţă se atestă o reducere neesenţială a cazurilor noi a infecţiei cu HIV.

Conform datelor IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile pe parcursul anului 2013

prin metoda de laborator au fost confirmate 706 (2012-757) cazuri noi HIV, inclusiv în teritoriile de

est – 237 (2012-274).

În 2013 incidenţa infecţiei HIV a constituit 17,18 cazuri la 100000 populaţie (13,23 în teritoriile

din dreapta Nistrului şi - 43,97 în teritoriile de est). Cazuri de boala SIDA au fost confirmate la 188

persoane (2012 – 232 persoane) (figura 55a).

83

Fig.55a. Incidenţa prin infecţia cu HIV la 100 mii populaţie.

Cazurile de diagnostic de laborator ,,Infecţia cu HIV,, au fost înregistrate după cum urmează:

mun. Chişinău - 103; or. Tiraspol - 99; mun. Bălţi - 59; raioanele Slobozia - 51; Rîbniţa - 42; or. Bender

- 25; raioanele Ştefan Vodă - 23; Anenii Noi - 18; Căuşeni - 17; Sînjerei - 16; Basarabeasca şi

Grigoriopol - câte 15; Ungheni - 13; Cahul, Hînceşti şi Comrat - câte 12; Rîşcani şi Soroca - câte 11;

Floreşti, Orhei şi Rezina - cîte 10; Cimişlia - 9; Criuleni şi Briceni - cîte 8; Calaraşi, Făleşti, Ialoveni,

Şoldăneşti şi Străşeni - câte 7; Drochia, Edineţ, Nisporeni şi Teleneşti - câte 6; Donduşeni, Ciadîr-

Lunga şi Glodeni - câte 5; Cantemir şi Dubăsari - câte 4; Vulcăneşti, Ocniţa şi Camenca - câte 3; Leova,

Dubăsari (Coşniţa) şi Taraclia - câte 2 cazuri (figura 55b).

Fig.55b Distribuţia incidenţei infecţie cu HIV teritorială

Se observă o descreştere a depistării cazurilor noi de infecţie cu HIV în segmentul de vârstă

0- 39 ani de la 75,9 % în 2012 la 74,2% în 2013 şi în segmentul de vârstă 15-24 ani de la 18,5% la

17,56% din numărul total de cazuri depistate, iar în segmentul de vârstă 40 ani şi mai mult o

creştere de la 24,0% la 25,78%, respectiv.

Ponderii femeilor implicate în procesul epidemic s-a redus neesenţial de la 50,72% în 2012

la 46,03% în 2013.

Din 706 cazuri noi a infecţiei cu HIV 311 cazuri au fost înregistrate în teritoriile rurale, ce

constituie 40,05 %.

Conform datelor supravegherii epidemiologice de generaţia II în rândul populaţiei cu risc

sporit de infectare (a.a. 2012 - 2013), prevalenţa HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile

constituie în Chişinău - 8,5%, în Bălţi - 41,8% şi în Tiraspol 23,9%; în rândul lucrătoarelor sexului

5,4 4,7 6,0

8,4

12,5 14,7

17,4 19,3

17,1 17,1 17,6 18,4 17,18

5,5

4,1 4,7 6,2

8,5 9,9

11,5 12,5 12,4 12,6 13,7 13,57 13,23

1 0

5

10

15

20

25

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Teritoriile de est Malul Drept Incidența medie pe republică

17,18 13,23 12,86

39,4

51,99

32,27

21,65 19,25 18,55 16,84 16,37

45,6

64,46

54,39 52,79

36,27

24,54

706

467

103 59 15 23 18 10 17 12 7

239 99

51 42 15 25

0100200300400500600700800

0

10

20

30

40

50

60

70

Incidenţa 2013 Cazuri

84

comercial în Chişinău - 11,6% şi în Bălţi - 21,5%; în rândul bărbaţilor care practică sex cu

bărbaţii în Chişinău - 5,4% şi în Bălţi - 8,1%. Răspândirea infecţiei cu HIV în populaţia generală

constituie 0,16%, fiind de 2,4 ori mai joasă de cea estimată - 0,39%.

În perioada anilor 1987-2013 au fost înregistrate cumulativ 8588 persoane infectate cu HIV,

inclusiv în teritoriile de est -2780. Către finele anului 2013 prevalenţa infecţiei cu HIV a constituit

166,74 cazuri la 100 mii populaţie, inclusiv în teritoriile din dreapta Nistrului – 125,33 şi în

teritoriile de est – 452,90.

Pe parcursul a.2013 au fost realizate un şir de măsuri de sănătate publică în prevenirea şi

supravegherea infecţiei cu HIV. În adresa Guvernului a fost expediată nota informativă privind

realizarea Programului Naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu

transmitere sexuală, pentru perioada anului 2012.

În adresa Direcţiei Sănătăţii a Consiliului mun. Chişinău, Secţiei Sănătăţii Primăriei mun.

Bălţi, Direcţiei Sănătăţii şi Protecţiei Sociale U.T.A. Găgăuzia, Centrelor de Sănătate Publică,

Instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale şi raionale, Centrelor de sănătate

prietenoase tinerilor, Organizaţiilor non-guvernamentale în domeniul HIV/SIDA a fost expediată

nota informativă ,,Situaţia epidemiologică în infecţia HIV în anul 2012 şi măsurile de redresare”.

Specialiştii CSP teritoriale au fost instruiţi în cadrul a 5 seminare la care au fost abordate

subiectele: Situaţia epidemiologică în infecţia HIV/SIDA. Tendinţele şi pronosticul; Organizarea şi

efectuarea măsurilor de prevenire şi fortificarea capacităţilor.

Pentru racordarea la sistemele informaţionale europene şi în scop de asigurare a supravegherii

epidemiologice a infecţiei cu HIV a fost completată baza de date a cazurilor noi înregistrate în

anul 2012, conform programului computerizat TESSy şi expediată la Centrul European de

Control al Maladiilor EURO CDC.

Pe parcursul perioadei de referinţă au fost elaborate şi aprobate prin ordinele Ministerului

Sănătăţii nr. 1551 din 26.12.2013, nr. 1552 din 26.12.2013 şi nr. 1553 din 26.12.2013, respectiv

“Ghidul Naţional şi Manualul Operaţional în supravegherea epidemiologică de generaţia a II-a a

infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova”, Ghidul “Prevenirea primară a infecţiei cu HIV” şi

Instrucţiunea “Prevenirea infecţiei cu HIV în populaţiile cheie”.

În revista medicală ”Curierul Medical” au fost publicate 3 articole ştiinţifice, în revista

”Cronica Sănătăţii Publice” - 2 articole şi în revista “Doctorul familiei tale” - un articol.

În cadrul congresului specialiştilor din domeniul sănătăţii publice şi managementului sanitar

din Republica Moldova, desfăşurat la 25-26 octombrie de către specialiştii CNSP au fost prezentate

2 comunicări – „Coinfecţia HIV/TB – problemă prioritară de sănătate publică”, ”Evaluarea

serviciilor medicale acordate femeilor infectate cu HIV în timpul sarcinii” şi un poster ”Analiza

accesabilităţii şi satisfacţiei populaţiei RM la serviciile de consiliere şi testare voluntară”.

În teritoriile administrative continuă realizarea programelor teritoriale de prevenire şi

control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală, activează comisii teritoriale.

Specialiştii CNSP au evaluat realizarea Programului Naţional şi a Programelor teritoriale de

prevenire şi control a infecţiei HIV/SIDA/ITS, îndeplinirea actelor legislative şi normative în

HIV/SIDA, depistarea şi testarea la marcherii HIV, efectuarea măsurilor antiepidemice şi

profilactice, profilaxia intraspitalicească a infecţiei cu HIV, au efectuat activităţi educaţionale şi de

comunicare, au acordat suport consultativ şi metodic cu deplasarea în 11 teritorii (mun. Bălţi,

raioanele Soroca, Drochia, Floreşti, Şoldăneşti, Cimişlia, Criuleni, Ciadîr - Lunga, Ocniţa Briceni şi

Cahul).

În perioada de raportare au fost realizate două Campanii Naţionale: la 19 mai dedicată Zilei de

comemorare a persoanelor decedate de SIDA şi la Unu Decembrie dedicată Zilei Mondiale de

contracarare a infecţiei HIV/SIDA. În cadrul campaniilor nominalizate: au fost elaborate şi

85

implementate Planul activităţilor privind desfăşurarea lunii de promovare a cunoştinţelor şi

atitudinilor în prevenirea infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a Zilei

Mondiale de combatere a infecţiei HIV/SIDA- Unu Decembrie şi Planul comun al activităţilor

planificate pentru organizarea şi desfăşurarea în Republica Moldova a Zilei Internaţionale de

Comemorare a persoanelor care au decedat de SIDA, 19 mai 2013. Au fost elaborare şi expediate

note informative în adresa IMSP republicane, municipale şi raionale, CSP, ONG în domeniul

HIV/SIDA; au fost publicate 2 comunicate de presă. În conlucrare şi parteneriat cu autorităţile

administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ, ONG, confesiile religioase şi alte organizaţii

au fost realizate activităţi de educare, informare şi comunicare, inclusiv evenimente sociale în locuri

publice, seminare tematice, mese rotunde, concursuri pentru elevii din instituţiile de învăţământ,

flash-moburi, concerte, expoziţii de fotografii şi cărţi, aplicarea stikeri-lor informative pe vitrinele

unor agenţi economici şi unităţi de transport public, distribuirea materialelor informaţionale şi

realizată consilierea şi testarea voluntară cu teste rapide pe salivă în locuri publice.

În perioada de referinţă au fost organizate şi realizate 6 seminare de instruire, 13 ateliere

de lucru, mese rotunde cu tematica infecţia cu HIV.

În scopul evaluării răspunsul naţional la situaţia epidemiologică HIV în infecţia HIV în

perioada 2012- 2013 şi definirii acţiunilor concrete pentru accelerarea procesul ”Tendinţa zero”

prin сonsolidarea eforturilor tuturor partenerilor din sectorul public, privat şi societatea civilă la 16-

18 decembrie 2013 a fost organizată şi desfăşurată Conferinţa Naţională HIV/SIDA 2013, ediţia a

V la care au participat reprezentanţii structurilor statale, organizaţiilor internaţionale şi non-

guvernamentale.

Pe parcursul anului, lucrătorii medicali au participat la 340 de seminare, elaborat 45 materiale

informaţionale, participat la 39 emisiuni televizate şi 18 emisiuni radiofonice, realizat 54 publicaţii,

susţinut 6569 de prelegeri, petrecut 85438 convorbiri, desfăşurat 134 acţiuni de mobilizare a

societăţi, au elaborat 991 buletine sanitare şi au participat la organizarea şi desfăşurarea lunarelor,

săptămânilor, decadelor, zilelor mondiale.

În cadrul Şcolii de Management în Sănătatea Publică a USMF „Nicolae Testemiţanu” s-a

realizat instruirea la distanţă în domeniul HIV a 565 specialişti cu studii medicale superioare şi

reprezentanţi ai ONG.

La linia telefonică verde din cadrul secţiei de prevenire HIV/SIDA a CNSP au fost

recepţionate 641 apeluri telefonice, acordate consultaţii la subiectele privind infecţia cu HIV şi

prevenirea transmiterii HIV.

Promovarea modului sănătos de viaţă în rândul tinerilor se realizează în 36 de Centre de

sănătate prietenoase tinerilor, în care au beneficiat de consultaţi la subiectele infecţiei cu HIV –

11621 tineri, au fost distribuite 476434 prezervative şi 97200 materiale informative.

Pe parcursul anului 2013 în rândul populaţiei cheie sau realizat 14 proiecte de prevenire a

infecţiei cu HIV, inclusiv: 5 proiecte în rîndurile persoanelor utilizatoare de droguri injectabile cu

acoperirea a 23 localităţi; 2 proiecte pentru deţinuţii utilizatori de droguri injectabile cu acoperirea

a 12 penitenciare; 3 proiecte de terapie de substituţie cu metadonă, care acoperă 2 localităţi şi 7

penitenciare; 3 proiecte pentru lucrătoarele sexului comercial cu acoperirea a 4 localităţi; 1 proiect -

prevenirea infecţiei cu HIV şi ITS în în rândul bărbaţilor care practică sex cu bărbaţi cu acoperirea

a 2 localităţi. Au beneficiat de servicii de prevenire HIV în anul 2013 - 8712 utilizatori de droguri

injectabile, 2704 lucrătoare a sexului comercial şi 1686 bărbaţi care practică sex cu bărbaţi. În

perioada de referinţă în rîndul populaţiei cheie au fost distribuite 1963500 seringi şi 778791

prezervative.

CNSP în comun cu CSP, IMSP teritoriale şi autorităţile publice locale şi ONG continuă

realizarea activităţilor de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA.

86

CONTROLUL INFECȚIILOR NOSOCOMIALE,

REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE ȘI DEZINFECȚIE

Activitatea de supraveghere și control al infecţiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene

și dezinfecție în perioada de referință a fost axată asupra realizării obiectivelor și activităților

trasate în planul de activitate pentru anul 2013. Cele mai importante obiective au fost

următoarele, după cum urmează:

Fortificarea cadrului normativ și armonizarea la acquisul comunitar, recomandările Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii, altor organisme internaționale;

Implementarea cadrului legislativ și normativ existent;

Supravegherea epidemiologică şi monitoringul morbidităţii prin infecţiile nosocomiale, evaluarea

factorilor de risc la nivel naţional, elaborarea şi implementarea măsurilor de sănătate publică

Acordarea asistenţei organizator-metodice și practice instituţiilor medico-sanitare și Centrelor de

Sănătate Publică teritoriale.

Supravegherea și controlul infecţiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene și

dezinfecție sa realizat în baza cadrului legislativ și normativ, inclusiv:

Regulamentul sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, aprobat prin

HG 663 din 23.07.2010;

Regulamentul sanitar privind dotarea și exploatarea farmaciilor și depozitelor farmaceutice,

aprobat prin HG nr.504 din 12.07.2012;

Regulamentul sanitar privind stabilirea condițiilor de plasare pe piață a produselor biodistructive,

aprobat prin HG nr.564 din 10.10.2009;

Strategia de gestionare a deșeurilor în RM pentru anii 2013-2027, aprobată prin HG nr.248 din

10.04.2013;

Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor medicale în RM

pentru anii 2013-2027, aprobat prin Ordinul MS nr.652 din 06.06.2013;

Ghidul de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale, ediția II;

Regulamentului privind gestionarea deşeurilor medicale, aprobat prin HMȘSS al RM nr. 5 din

14.12.2001.

Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) au fost declarate ca prima provocare

Globală în domeniul siguranţei pacienţilor. OMS subliniază că IAAM reprezintă o problemă

„ascunsă”, pe care nici o instituţie sau ţară nu a reuşit să o rezolve. Nu întotdeauna sunt

disponibile date suficiente privind IAAM, care să permită reţelelor de supraveghere comparaţii

semnificative între instituţii, monitorizarea epidemiologiei agenţilor patogeni asociaţi asistenţei

medicale, precum şi evaluarea şi orientarea politicilor referitoare la prevenirea şi controlul

IAAM. Doar 23 din cele 147 de ţări aflate în curs de dezvoltare raportează funcţionarea

sistemelor naţionale de supraveghere.

Conform datelor Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, peste 4,1 milioane de

persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o IAAM, iar în jur de 37000 de persoane

decedează anual din această cauză. Riscul de achiziţionare a IAAM în instituţiile medico-sanitare

din ţările în dezvoltare e de la 2 până la 20 ori mai frecvent decât în ţările dezvoltate. În mediu, 1

din 20 dintre pacienţi contractează o infecţie in cursul spitalizării.

IAAM rămân in continuare o problemă prioritară de sănătate publică la nivel mondial, cât

şi pentru Republica Moldova.

Luând în consideraţie datele OMS şi celor bibliografice, putem constata că statistica

oficială în Republica Moldova nu reflectă morbiditatea reală prin IAAM. Subraportarea IAAM

duc la subevaluare şi la subestimarea importanţei lor. Anual sunt diagnosticate şi notificate de la

87

0,7 până la 2,4 cazuri de IAAM la 1000 spitalizări, rata constituind 0,07-0,24%, cu o tendinţa

stabilă (fig.56a).

Conform OMS cele mai frecvente în IAAM sunt infecţiile de plagă chirurgicală,

sistemului sanguin, tractului urinar şi căilor respiratorii inferioare, iar în unele condiţii sunt

frecvente şi endometritele după naşteri şi infecţiile intestinale.

În Republica Moldova în structura IAAM în anul 2013 predomină infecțiile septico-

purulente nosocomiale (ISPN) la lăuze - 41,1% (a.2012- 49,0%, a. 2011- 41,0%) urmate de

infecţia de plagă chirurghicală - 21,8 (a.2012 -23,8%, a.2011 – 23,5%). Infecţiile consecutive

unei injecţii terapeutice (abcesele) se înregistrează în continuare, constituind 18,2% din suma

totală de IAAM înregistrate (a.2012 -11,9%,

Fig.56a. Dinamica şi tendinţa incidenţei prin infecțiile asociate asistenței

medicale în Republica Moldova în perioada anilor 1993-2013, la 1000

spitalizări.

a.2011 - 14,8%). Omfolitele, masita, conjunctivita, piodermia și alte infecții la nou-născuți au în

structura IAAM sunt prezentate în 11,3% (a.2012 -11,6% în a.2011- 17,4%), pneumoniile

asociate ventilației mecanice (VAP) - 1,7% (în 2012 -2,1%, a.2011- 1,4%), iar infecţiile căilor

urinare - 1,3% (a.2012-1,4%, a.2011 - 1,2%). Nu sunt diagnosticate şi raportate infecţiile

sistemului sanguin (fig.56b).

Fig.56b. Structura infecţiilor asociate asistenței medicale în Republica Moldova în 2013.

0,8

1,3

1

0,8 0,7 0,7

0,9

0,8

1 1,2

0,8

1,1

0,7 0,7 0,8 0,9

1 1,1

1,4 1,5

2,4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

nr.

cazu

ri l

a 1

00

0 s

pit

aliz

ați

Incidența prin IN la 1000 spitalizări

44,10%

21,80%

18,20%

11,20%

1,70% 1,70% 1,30%

ISP la lăuze

Infecția de plagă chirurgicală

Infecțiii consecutive unei ingecții

ISPN în perioada perinatală

Septicemia la nou-născuți

VAP

Infecții ale căilor urinare

88

În perioada de referință incidența prin ISPN la lăuze a constituit 11,4 cazuri la 1000 naşteri

(în a. 2012 – 11,3 iar în a. 2011 - 9,5 cazuri la 1000 naşteri). Pe parcursul perioadei anilor 1993-

2013 se observă o tendinţă de creştere moderată a incidenţa prin ISPN la lăuze (fig. 56c).

Fig.56c. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin ISPN la lăuze în Republica Moldova în

perioada anilor 1993-2013 (la 1000 naşteri).

Incidenţa prin infecţiile de plagă operatorie în Republica Moldova în perioada anului 2013 a

constituit 1,4 cazuri la 1000 intervenții chirurgicale (în a.2012 – 1,4 cazuri, a. 2011-1,3 la 1000

intervenții chirurgicale) cu o tendinţă de diminuare moderată (fig.56d).

Fig.56d. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin infecţii de plagă operatorii în

Republica Moldova în perioada anilor 1993-2013 (la 1000 intervenţii chirurgicale).

Incidenţa prin ISPN la copiii nou-născuţi în Republica Moldova în perioada anului 2013 a

constituit 2,9 cazuri la 1000 copii nou-născuţi vii (în a.2012 – 2,7, a.2011 – 1,9 cazuri la 1000

copii nou-născuţi vii), tendinţă morbidităţii fiind în diminuare moderată (fig.56e).

3,5

5,3 4,5

3,9

3,2 3,2 3,3

2,5 2,4 3 2,6

3,5 3,2 3,9

4,4 5

5,8

8,1

9,5

11,3

11,4

0

2

4

6

8

10

12

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

nr.

caz

uri

la

10

00

naș

teri

ISP la lăuze

1,8

3,2

2,8

2,1

1,5

1,3

1,6

1,4

2,2

2,7

1,7

3,1

1,6 1,7

2 2,1

2,2 2,1

1,3

1,4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

19931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009201020112012

nr.

cazu

ri l

a 1

00

0 o

per

aţii

Infecții postoperatorii

89

Fig.56e. Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin ISPN la copiii nou-născuţi în Republica

Moldova în perioada anilor 1993-2013 la 1000 nou-născuţi vii.

Necătînd la faptul, că în toate teritoriile administrative sunt amplasate instituţii medico-

sanitare care prestează servicii medicale, notificarea de către teritorii a cazurilor de IAAM este

insuficienţă. Incidenţa prin IN în funcţie de teritoriu constituie în limitele de 0,1-6,1 la 1000

internaţi (tab.37).

Sunt rezerve la implementarea prevederilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.51 din 16

februarie 2009 „Cu privire la supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale”. Doar 32,6%

centre de sănătate autonome au instituit Comitete de spital de supraveghere a infecţiilor

nosocomiale (a.2012 – 33,0%), 77,1% - centre medicilor de familie (a.2012- 74,0%) și 98,7% -

spitale (a.2012 - 98,7%). Doar în ½ din spitale activează epidemiologi de spital, inclusiv:

republicane – 52,3% (a.2012 - 50,0%), raionale – 51,4% (a.2012 - 45,7%), municipale – 35,7%

(a.2012 - 57,1%) și private – 26,7% (a.2012 - 21,4%). Au coordonat cu SSSSP planurile de

supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale: 100,0% spitale municipale (a.2012 -100%),

raionale (a.2012 -88,6%) și private (a.2012 – 92.9%), 95,3% spitale republicane (a.2012 -91,0%),

48,5% centre ale medicilor de familie (a.2012 -72,9%); 43,3% - centre de

Tab. nr.37.

Incidența prin IAAM în Republica Moldova în perioada anilor 2010-2013

în funcție de teritoriu la 1000 internați Nr.

d/r Teritorii

administrative Bolnavi internaţi total

Cazuri de IN

total

Incidenţa prin IN la 1000

internaţi

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

1. mun.Chişinău 264617 267168 277962 94622

458 439 570 578 1,7 1,4 2,1 6,1

2. mun.Bălţi 41584 42504 34045 34331

20 41 74 73 0,4 1,0 2,2 2,1

3. Anenii-Noi 7282 7716 8017 7767

18 21 17 7 2,5 2,7 2,1 0,9

4. Basarabeasca 3205 3168 3061 3147

0 2 0 5 0 0,6 0 1,6

5. Briceni 7512 7817 7162 7258

4 0 2 2 0,5 0 0,3 0,3

6. Cahul 12756 13677 12694 12081

7 13 6 12 0,5 1,0 0,5 1,0

7. Cantemir 7696 7740 7392 7220

3 4 5 4 0,3 0,5 0,7 0,5

8. Călăraşi 8295 8272 8398 8205 2 5 11 1 0,2 0,6 1,3 0,1

9,8 9,5

9,7

8,5

6,6

8,7 8,4 8,9

11,6

8,9

4,2

1,8

1,1

6,9

2,1 1,9 2,2

2,1

1,9

2,7

2,9

0

2

4

6

8

10

12

14

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

nr.

caz

uri

la

10

00

co

pii

no

u-n

ăscu

ți v

ii

Incidenta

90

Nr.

d/r Teritorii

administrative Bolnavi internaţi total

Cazuri de IN

total

Incidenţa prin IN la 1000

internaţi

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

9. Cauşeni 11259 11352 11162 11442

4 3 4 7 0,4 0,3 0,4 0,6

10. Cimişlia 7071 7084 6513 6090

2 5 3 7 0,3 0,7 0,5 1,4

11. Criuleni 7921 7989 8183 7727

1 3 3 4 0,1 0,3 0,4 0,5

12. Donduşeni 6015 6328 6064 6153

1 2 1 1 0,2 0,3 0,2 0,2

13. Drochia 11829 12077 11902 11780

0 2 0 4 0 0,2 0 0,3

14. Dubăsari - - - 0 - 1 1 1 - - - -

15. Edineţ 11542 11939 11120 11166

1 2 11 5 0,0 0,2 1,0 1,8

16. Făleşti 9342 9583 9450 9487

7 8 7 6 0,7 0,8 0,7 0,6

17. Floreşti 13017 13567 13327 13911

10 6 5 5 0,8 0,4 0,4 0,3

18. Glodeni 7133 7200 7052 7378

0 1 0 2 0 0,1 0 0,3

19. Hînceşti 16028 16554 16426 16070

8 5 27 33 0,4 0,3 1,6 2,05

20. Ialoveni 5104 5208 5013 5000

3 4 9 4 0,5 0,8 1,8 0,8

21. Leova 6156 6275 5911 5843

10 9 7 9 1,6 1,4 1,2 1,5

22. Nisporeni 7921 7633 7454 7634

7 15 17 18 0,8 2,0 2,3 2,35

23. Ocniţa 6657 7008 6451 7621

1 0 1 1 0,2 0 0,2 0,1

24. Orhei 17658 18026 15252 15101

5 7 4 16 0,2 0,4 0,3 1,05

25. Rezina 5875 5980 5917 5581

5 4 26 6 0,9 0,7 4,4 1,07

26. Rîşcani 8867 8955 8765 8828

5 7 5 3 0,6 0,7 0,6 0,3

27. Sîngerei 8945 9513 9058 9404

41 30 23 44 4,5 3,2 2,5 4,7

28. Soroca 11255 11522 11138 11282

8 5 11 10 0,7 0,4 1,0 0,9

29. Străşeni 7877 7773 7744 7898

24 12 18 24 3,0 1,5 2,3 3,03

30. Şoldăneşti 5105 5261 5228 5238

1 2 0 1 0,1 0,4 0 0,2

31. Ştefan-Vodă 7512 7864 7606 7303

4 14 13 15 0,5 1,7 1,7 2,05

32. Taraclia 4762 4929 4413 4832

1 5 2 7 0,2 1,0 0,5 1,4

33. Teleneşti 7470 7789 7416 7761

5 9 6 5 0,7 1,2 0,8 0,6

34. Ungheni 13771 14031 14048 12758

33 27 21 19 2,3 1,9 1,5 1,48

35. Comrat 13890 14677 14446 14734

2 6 7 15 0,1 0,4 0,5 1,0

36. Ciadîr Lunga 9559 9717 9675 9833

8 9 9 25 0,8 0,9 0,9 2,5

37. Vulcăneşti 3947 4176 3787 3820

1 6 5 3 0,3 1,4 1,3 0,8

38. Departamentale 12 8 12 10

39. Total MD 722 742 913 1002 1,1 1,4 1,5 2,4

sănătate autonome (a.2012 -30,5%). Majoritatea spitalelor au aprobat Planuri de gestionare a

deșeurilor rezultate din activitatea medicală (94,3-100%), iar instituțiile de asistență medicală

91

primară în mai puțin de jumătate (48,5% - centre ale medicilor de familie (a.2012 -81,3%);

43,3%- centre de sănătate autonome (a.2012 -48,8%)).

Rezistenţa antimicrobiană constituie o problemă prioritară de sănătate publică. Peste

380000 de europeni fac anual infecţii cu bacterii antibiotico-rezistente, iar 25000 persoane mor

anual datorită epuizării tuturor resurselor terapeutice. Din datele statisticii mondiale anual apar

aproximativ 440000 de cazuri noi de tuberculoză multidrug-rezistentă (MDR-TB), responsabile

de peste 15000 de decese. Tuberculoza extensiv rezistentă (XDR-TB) a fost raportată de către 64

de ţări. Actuală şi importantă este problema aşa numitor pneumonii atipice cauzate de bacilii

Gram negativi (Enterobacteriaceae, bacterii ne fermentativi şi altele) şi Gram pozitivi

(Staphylococcus, Streptococcus, altele) rezistente la antibioticele β-lactame.

Studii recente europene au arătat că pacientul spitalizat primeşte preparate antimicrobiene şi

că până la 50% din toate antibioticele utilizate în spitale sunt prescrise inadecvat. OMS atrage

atenţia asupra consumului inadecvat de antibiotice şi se medicilor, farmaciştilor pentru a acţiona

responsabil în scopul combaterii rezistenţei antimicrobiene. Este necesară o implicare globală

pentru păstrarea antibioticelor pentru generaţiile viitoare.

Monitorizarea antibiotico-rezistenţei bacteriene se desfăşoară pe baza unor programe care

diferă de la o ţară la alta, în Moldova crearea unui sistem unic de monitorizarea a

antibioticorezistenţei este numai în desfăşurare.

Problemele maladiilor infecţioase şi a complicaţiilor lor în Republica Moldova sunt asemeni

altor ţări şi se argumentează pe creşterea continue a rezistenţei agenţilor cauzali la preparatele

antimicrobiene.

Realizări:

Pentru completarea cadrului normativ al SSSSP au fost elaborate: Indicațiile metodice

„Supravegherea epidemiologică a tifosului exantematic, măsurile de combatere și profilaxie a

pediculozei”, aprobate prin Ordinul MS nr. 164 din 21.02.2013 „Privind supravegherea

epidemiologică a tifosului exantematic, măsurile de combatere și profilaxie a pediculozei”;

Ordinul MS nr. 652 din 06.06.2013 „Cu privire la implementarea Strategiei de Gestionare a

deșeurilor în RM pentru anii 2013-2017”, proiectul HG și Regulamentului sanitar ”Privind

gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală” remise MS; Ordinul MS nr.1125 din

09.10.2013 ”Privind modificarea și completarea Ordinului MS nr.299 din 06.05.2010”.

Cu asistența OMS au fost elaborate, editate materiale informaționale care au fost distribuite

instituțiilor medico-sanitare și centrelor de sănătate publică: posterele ”Primul ajutor în caz de

expunere” și ”Segregarea deșeurilor medicale pe categorii la sursa de generare – cel mai important

în gestionarea deșeurilor !!!” și broșura ”Organizarea gestionării sigure a deșeurilor medicale.

Întrebări și răspunsuri”.

La capitolul managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală au fost instruiți

circa 160 conducători ai IMS și CSP (seminarul de instruire în perioada de 13,15,20 și

22.08.2013). Cu raport la domeniul analizat am participat la instruirea lucrătorilor medicali:

- medici epidemiologi din CSP: la Ziua specialistului din 25.04.2013 raportul ”Situația

epidemiologică în infecțiile nosocomiale și seminarul din 17, 24, 27 septembrie și 1, 8 octombrie

2013, raportul- ”Supravegherea și Controlul Infecțiilor Nosocomiale” și situație de caz

”Particularităţile epidemiologice a pneumoniei asociate ventilaţiei mecanice în secţia de

reanimare”;

- medicii infecționiști, medici de familie și medici epidemiologi: seminarul de instruire din

10.10.2013 a cu prezentarea - Exercițiu de simulare ”Controlul infecțiilor. Testarea Planului

”Controlul și profilaxia IRVA în IMS ”.

92

Concomitent angajații au acumulat cunoștințe participând la instruiri, inclusiv: în cadrul

seminarul din 11.09.2013 ”Global Healthcare”& ”Japan Healthtcare”, organizat de Matsumoto

Foundation; la conferinţa ştiinţifico-practică cu genericul ,,Actualităţi în managementul sănătăţii

publice” organizată sub egida Şcolii de Management în Sănătate Publică în cadrul expoziției ” Zilelor

Sănătăţii 2013 la Moldexpo”; în perioada 04-08 November 2013 la cursul cu tematica “Chemicals

Management in the Republic of Moldova – approximation to the EU legislation and other

international standards”; la lucrările Congresului specialiștilor din domeniul sănătății publice și

managementul sanitar din Republica Moldova din 25-26 octombrie 2012.

Sarcini pentru anul 2014:

- Completarea cadrului legislativ şi armonizarea lui la cerinţele europene, inclusiv elaborarea și

promovarea:

o ........................... Ghidului național privind siguranța injecțiilor.

o ........................... Ghidului privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.

- Executarea planului Guvernului, MS, CNSP la capitolul supravegheat pentru anul 2014;

- Monitorizarea implementării actelor legislative și normative la capitolul supravegheat.

SUPRAVEGHEREA PARAZITOZELOR

În anul 2013 în laboratoarele diagnostice ale instituţiilor medico-sanitare s-au efectuat 747465

investigaţii parazitologice, inclusiv 470482 investigaţii coproparazitologice (anul 2012 - 518144) şi

276983 examene la enterobioză (anul 2012 - 281887). Din totalul examinărilor cota copiilor până la

17 ani a constituit 46,6% şi respectiv 60,0%. De menţionat faptul că cel mai mare volum de

investigaţii 297317 (39,8%) au fost efectuate în laboratoarele CSP teritoriale. Mai mulţi ani

consecutivi în laboratorul bacteriologic al CSP Ceadâr – Lunga nu se efectuează investigaţii

parazitologice, deşi există încăpere destinată pentru astfel de investigaţii şi personal: conform statelor

în laborator sunt prevăzute 3 unităţi de felcer – laborant care sunt ocupate.

Conform ord. MS nr.36 din 23.01.2006 „Cu privire la optimizarea supravegherii

epidemiologice şi sporirea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a helmintiazelor în

Republica Moldova”, laboratoarele clinico-diagnostice din IMSP sunt obligate să asigure, anual,

examinarea la helmintiaze (prin metoda coproparazitologică şi lavajelor ori amprentelor perianale) a

copiilor cu vârsta între 1 şi 18 ani. Laboratoarelor parazitologice ale CSP le revine doar rolul de

control de laborator al calităţii efectuării măsurilor de asanare. Astfel, conform datelor din formularul

statistic 18-săn, în anul 2013 în republică, instituţiile preşcolare şi gimnaziile au fost frecventate de

273411 copii, dar au fost examinaţi la enterobioză 166140 (60,8%) copii cu vârsta până la 17 ani, din

care 68098 (41%) – au fost examinaţi în laboratoarele CSP teritoriale. Cea mai insuficientă

organizare a acestei activităţi s-a constatat în raioanele Ceadâr-Lunga (3,7%), Leova (4,4%), Floreşti

(16,1%), Dubăsari (19,4%), Călăraşi (30%), Hînceşti (32,2%), Ungheni (33,7%), Sîngerei (33,8%),

Vulcăneşti (34,6%) şi mun. Chişinău (21,5%). În acest context, este necesar sporirea responsabilităţii

medicilor epidemiologi din teritorii privind organizarea investigaţiilor parazitologice la copiii

organizaţi la nivel de asistenţă medicală primară. Cere de dorit şi organizarea activităţilor de evaluare

a eficienței tratamentelor antiparazitare, care în anul gestionar s-au efectuat numai în 18,9% instituţii

preşcolare şi respectiv în 12,1% clase gimnaziale.

În anul 2013 în total au fost depistate 17197 persoane infestate cu diferite specii de helminţi,

inclusiv 16038 (93,3%) copii până la 17 ani, ce constituie 85,5% în comparaţie cu anul 2012.

Ponderea probelor pozitive în lotul persoanelor examinate este în descreştere şi constituie 2,3; la copii

până la 17 ani - 4,7 (în anul 2012 aceşti indicatori au constituit 2,5 şi respectiv 4,4). Morbiditatea prin

helmintiaze s-a diminuat neesenţial şi constituie 483,1 la 100000 de populaţie (anul 2012 - 565,7). La

copii până la 17 ani morbiditatea constituie 21,9 la 1000 de copii (anul 2012 - 25,1).

Pe parcursul ultimilor ani dinamica celor mai frecvente parazitoze este în descreştere continuă

(Fig.57 A şi B).

93

A

B

Fig. 57 Dinamica şi tendinţa morbidităţii prin parazitoze, aa. 2006-2012

În structura helmintiazelor, tradiţional, cea mai răspândită este enterobioza, pe seama căreia revin

75,8% din cazurile de helmintiaze (fig.58a), urmată de ascaridoză cu 22,3%. Tricocefalozei,

himenolepidozei şi echinococozei le revin 0,4%; 0,2% şi 0,7% respectiv. Comparativ cu anul

precedent, în anul 2013 au sporit considerabil indicii de morbiditate la ascaridoză în mun. Bălţi,

raioanele Basarabeasca, Briceni, Criuleni, Floreşti şi Ungheni. În raioanele Telenești şi Şoldăneşti

ponderea

Fig.58a Descifrarea etiologică a helmintiazelor

persoanelor diagnosticate cu ascaridoză constituie 5,2 şi respective 4,7% (media pe republică fiind de

0,8), ce semnifică o hiperdiagnostică a acestei invazii. În enterobioză o creştere esenţială a acestui

indicator s-a constatat în mun. Bălţi, raioanele Ocniţa, Basarabeasca, Donduşeni, Floreşti, Şoldăneşti

şi Taraclia; în echinococoză - în raioanele Orhei, Ştefan – Vodă, Căuşeni, Cimişlia şi Vulcăneşti. În

anul 2013 la toate maladiile parazitare raportabile indicele de morbiditate este în descreştere,

0

200

400

600

800

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Mo

rbid

itat

ea

10

00

00

/po

pu

lati

e

Ascaridoza Enterobioza

0

1

2

3

4

5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Mo

rbid

itat

ea

10

00

00

/po

pula

tie

Tricocefaloza Himenolepidoza Echinococoza

21,90%

0,40%

76,60%

0,20% 0,60%

Ascaridoza

Tricocefaloza

Enterobioza

Himenolepidoza

Echinococoza

94

morbiditatea sumară prin boli parazitare constituind 488,21 la 100000 populaţie (anul 2012 - 573,7).

Indicele de raport 2013/2012 constituie 85,1%. Excepţie face echinococoza la care morbiditatea a

sporit cu 5,9%.

Nivelului de acoperire cu tratament antiparazitar în anul 2013 a constituit 96,2% (anul 2012 -

92,8%), inclusiv 95,3% la copii sub 17 ani (în anul 2012 - 93,3%). Cel mai jos nivel de acoperire cu

tratament antiparazitar se atestă în raioanele Şoldăneşti (51,5% la copii), Comrat (67,9%), Cantemir

(73,9%) şi Edineţ (82,9%). În 10 teritorii administrative acest indicator a constituit 100%. Pe

parcursul anului în republică au primit tratament antiparazitar 34943 de contactaţi, inclusiv 25143 –

copii. În raioanele Rîşcani, Briceni, Căuşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Nisporeni, Soroca, Străşeni şi

Taraclia a fost organizat tratament profilactic la copii: în total 20835 de preşcolari şi 6467 de elevi au

beneficiat de astfel de serviciu. În acest context rămâne neexplicabil faptul de ce în raionul Vulcăneşti

nu se aplică tratamente antiparazitare la contactaţi, iar în raioanele Leova şi Teleneşti doar la 59 şi

respective la 60 de copii.

Investigaţiile sanitaro - parazitologice. Pe parcursul anului, în laboratoarele CSP s-a majorat numărul

investigaţiilor parazitologice efectuate până la 315475, în comparaţie cu 315169 în anul 2012. Din ele

14297, doar 4,5% din volumul total al investigaţiilor, au constituit investigaţiile sanitaro-

helmintologice. Cota majoră, 92,6%, o prezintă lavajele din instituţiile de copii, unităţile alimentare şi

alte obiecte monitorizate (fig.58b).

Fig. 58b. Structura investigaţiilor sanitaro-helmintologice

Rata probelor pozitive constituie 0,9% la lavaje şi 17,2% - la sol. În CSP raioanelor Nisporeni,

Rezina, Sângerei, Taraclia şi Teleneşti astfel de investigaţii nu s-au efectuat. Rezerve foarte mari

există la monitorizarea stării solului, cărora le revin numai 7,4% din totalul de probe examinate,

aceste investigaţii fiind efectuate de CNSP (651 probe), CSP mun. Chişinău (249 probe), CSP Bălţi

(148 probe) şi CSP Criuleni (7 probe). Conform graficului întocmit, în laboratorul parazitologic al

CNSP n-au prezentat nici o probă de sol raioanele Briceni, Donduşeni, Făleşti, Floreşti, Ocniţa,

Străşeni, Nisporeni, Cantemir, Căuşeni, Leova, Ceadîr - Lunga şi Comrat; puţine probe (câte 6) au

prezentat raioanele Taraclia, Cimişlia, Glodeni şi Vulcăneşti. Există lacune şi la anchetarea

epidemiologică a focarelor de echinococoză. Astfel, pe parcursul anului 2013 cazuri de echinococoză

au fost înregistrate în 31 raioane ale republicii, iar probe de sol din focare au prezentat numai 13

raioane. Nu s-a prezentat nici o probă din focare din raioanele Edineţ, Drochia, Sîngerei, Ocniţa,

Făleşti, Donduşeni, Ungheni, Orhei, Nisporeni, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Taraclia,şi Vulcăneşti.

92,56%

7,40% 0,04%

Lavaje

Sol

Apă

95

Malaria. În anul 2013 în republică s-au efectuat 2034 investigaţii la malarie, fiind înregistrate 12

cazuri de îmbolnăviri: 11 cazuri de malarie tropicală, un caz de ovale - malarie şi un caz de mixt -

malarie (P. falciparum + P. ovale). Toate cazurile au fost importate de populaţia care a migrat în

zonele impaludate; 100% provin din Sudan, fiind determinate de traficul forţelor de muncă.

Un rol major în menţinerea bunăstării epidemiologice revin lucrărilor de delarvare a

suprafeţelor acvatice anofelogene, care ţin de competenţa autorităţilor publice locale. Din lipsa

surselor financiare şi mijloacelor tehnice necesare, aceste lucrări practic nu se efectuează. Din

9354,45 ha suprafeţe anofelogene au fost prelucrate numai 158 ha (1,7%) în zona de odihnă Vadul-

lui-Vodă.

Probleme de perspectivă:

1. În anul de referinţă viitoarele centre de performanţă au fost dotate cu echipament de laborator

modern. În acest context urmează de a extinde nomenclatorul investigaţiilor parazitologice efectuate,

cu predilecţie cele sanitaro-parazitologice.

2. O problemă stringentă este instruirea continuă a felcerilor-laboranţi care sunt încadraţi în

investigaţiile parazitologice. Deja mai mulţi ani consecutivi Centrul de Educaţie Medicală Continuă a

Personalului Medical şi Farmaceutic cu Studii Medii (CEMCPMFSM) a exclus din planul tematic

instruirile la modulul „Diagnosticul de laborator parazitologic”. Aceasta are consecinţe negative

asupra nivelului de calificare a felcerilor - laboranţi care activează la acest compartiment, atât din

CSP precum şi din laboratoarele clinico-diagnostice ale IMSP. Medicii şefi din CSP teritoriale

urmează să facă demersuri în adresa CEMCPMFSM pentru a organiza instruiri la acest modul.

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A HEPATITELOR VIRALE

Hepatitele virale, în special, cele cu transmitere parenterală şi sexuală, continuă a fi o

problemă majoră de sănătate publică atât pe plan global, cât şi pentru Republica Moldova, din cauza

răspândirii, endemicităţii, morbidităţii şi mortalităţii crescute, ratei înalte de invaliditate în urma

cronicizării infecţiei. Conform stimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), două miliarde de

persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit

purtători cronici şi, potenţial, au un risc înalt de infectare cu virusul hepatitei D (VHD), circa 170

milioane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC) şi, mai mult de 10 milioane – cu virusul

hepatitei D (VHD). În fi ecare an apar, în diferite zone geografi - ce, peste 100 mii de cazuri de

hepatită fulminantă, 400 mii de hepatite cronice, 700 mii de ciroze hepatice şi aproximativ 300 mii de

cazuri de carcinom hepatic primar. Astfel, hepatita virală B (HVB) determină anual 600 mii de

decese şi hepatita virală C (HVC) – 350 mii de decese. Actualmente Republica Moldova poate fi

califi cată ca o zonă cu endemicitate medie (frecvenţa decelării AgHBs variază în jur de 2-7%, riscul

de infectare pe parcursul vieţii este de 20-60% pentru toate grupele de populaţie).

În Republica Moldova indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 25,46 la

100 mii populaţie în anul 1997 până la 1,67 în anul 2013, prin hepatita virală C – respectiv, de la 6,14

până la 1,52, prin hepatita virală D (HVD) – de la 1,89 până la 0,1 în 2013. Însă, indicii menţionaţi

depăşesc indicii ţărilor europene (Austria – 0,04 cazuri la 100 mii populaţie, Franţa – 0,2, Malta –

0,9, Portugalia – 0,5, Italia – 1,4, Germania – 1,0, Ungaria – 0,8, Olanda – 1,4, Finlanda – 0,9).

Scopul Supravegherii epidemiologice constă în reducerea continuă a morbidităţii, invalidităţii şi

mortalităţii determinate de hepatitele virale acute, trenante şi cronice B, C şi D, cirozele hepatice

cauzate de virusurile nominalizate, pentru a atinge un indice de incidenţă comparabil cu cel al ţărilor

Comunităţii Europene.

Întru atingerea acestui scop în anul 2013 au fost realizate activităţi stipulate în

planul de realizare a Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C

şi D pentru anii 2012-2016. Planul include participarea a mai multor instituţii şi organizaţii

de profil din diferite ministere şi departamente la nivel de colaborare intersectorială în realizarea

96

Programului. În Centrul Naţional de Sănătate Publică problemele supravegherii epide-miologice a hepatitelor virale la nivel naţional sunt prerogativa Centrului de cercetare în epidemiologia bolilor transmisibile, Laboratorul epidemiologia hepatitelor virale.

Conform Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 - 2016 aprobat de Guvernul RM prin Hotărirea Guvernului nr. 90 din 13.02.2012 şi ordinului MS nr. 301 din 31 martie 2012 „Cu privire la implementarea Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 – 2016” au fost elaborate Programe teritoriale analogice, aprobate prin deciziile Consiliilor raionale. Referitor la îndeplinirea activităţilor specifi ce stipulate în Programul naţional nominali-zat comunicăm următoarele:

Activitatea specifi că 1. Cercetarea ştiinţifi că. În CNSP în proces de realizare se afl ă tema ştiinţifi că „Optimizarea măsurilor de control şi răspuns la infecţiile virale priorita-re”. Conform planului de realizare la markerii hepatitelor virale au fost testate persoane din cadrul diferitor grupe de risc, inclusiv lucrători medicali şi bolnavii din secţiile de hemodializă din trei zone geografi ce ale RM. De asemenea, la CNSP a fost iniţiat pro-iectul pentru tinerii cercetători „Aspectele epidemiologice, virusologice şi imunologice ale infecţiei HIV asociate cu hepatitele virale parenterale”.

Activitatea specifi că 2. Supravegherea epidemiologică: profi laxia specifi că a hepa-titei virale B. În perioada nominalizată în CNSP au fost primite şi respectiv repartizate în teritoriu 155 700 de doze de vaccin contra HVB pentru vaccinarea persoanelor din cadrul grupelor de risc stipulate în Programul Naţional în vigoare. Pe parcursul anului precedent cu 1 doza au fost vaccinate 44215 persoane, cu 2 doze - 37948 persoane, cu 3 doze – 26167 persoane şi cu 4 doze 3244 persoane; în total au fost administrate 111470 doze de vaccin persoanelor din cadrul grupelor cu risc sporit de infectare cu HVB. Aco-perirea vaccinală cu 3 doze de vaccin a persoanelor nominalizate constituie 81,1%. De asemenea, specialiştii CNSP au fost incluşi în grupul de lucru al Agenţiei Medicamen-tului privind achiziţionarea vaccinului contra HVB pentru anul 2014. Ca urmare a fost semnat contractul de achiziţionare a 155 mii doze de vaccin nominalizat.

Activitatea specifi că 3. Supravegherea epidemiologică: profi laxia nespecifi că a he-patitelor virale B, C şi D. Măsurile de profi laxie nespecifi că a hepatitelor virale B, C şi D se efectuează permanent conform cerinţelor stipulate în Programul naţional nomina-lizat în IMSP, precum şi în instituţiile paramedicale. Este important de menţionat că în Serviciul de Transfuzie a Sîngelui cu participarea nemijlocită a specialiştilor Centrului Naţional de Sănătate Publică a fost implementat un algoritm nou de confi rmare testărilor sângelui donat la prezenţa markerilor hepatitelor virale racordat la exigenţele OMS.

Activitatea specifi că 4. Informarea şi ridicarea gradului de alertă a populaţiei. În 26 iunie 2013 conform ordinului MS 701 din 17.06.2013 „Cu privire la organizarea seminarului zonal referitor la implementarea Programului naţional de combatere a he-patitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-2016” în sala de conferinţe a IMSP Spitalul Raional Comrat a fost desfăşurat seminarul zonal nominalizat cu participarea medicilor- epidemiologi, infecţionişti, hepatologi, medici de laborator şi medicilor de familie din următoarele raioane: Cahul, Comrat, Taraclia, Leova, Cantemir, Cimişlia, Basarabeasca, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti. În cadrul seminarului au fost discutate probleme ce ţin de epidemiologia, diagnosticul de laborator, măsurile antiepidemice şi de profi laxie a hepa-titelor virale, precum şi problema hepatitelor de etiologie nedeterminată.

La 28 iulie 2013 Republica Moldova a marcat Ziua Mondială a Hepatitei. În majorita-tea raioanelor au fost organizate activităţi ce ţin de această zi. Conform Ordinului MS nr.

97

786 din 05.07.2013 în CNSP a fost pregătit şi expediat în toate CSP şi IMSP materialul informativ pentru organizarea şi desfăşurarea în Republica Moldova a Zilei Mondiale a Hepatitei – 28 iulie 2013. Specialiştii de profi l din cadrul comisiilor de specialitate ale MS au participat în cadrul emisiunelor TV şi la conferinţa de presă dedicată acestei zile. În trimestrul IV al anului 2013 au fost organizate de INCMC seminare zonale (Bălţi, Comrat, Chişinău, Cahul), inclusiv dedicate diagnosticului hepatitelor virale B, C şi D. Specialiştii CNSP au participat cu 3 rapoarte legate de problema HV la primul Congres al specialiştilor în domeniul sănătăţii publice, permanent participă în activităţile legate de informarea populaţiei.

Pentru promovarea modului sănătos de viaţă, în raionale şi municipiile Republicii Moldova în anul 2013 au fost publicate 19 articole în presă, s-a participat la emisiuni TV –15, la radio – 9, au fost organizate şi realizate 1619 prelegeri, efectuate 12274 convor-biri, petrecute 173 seminare şi 276 buletine sanitare.

De menţionat că la acest capitol se cere o implicare mai activă a canalelor mass-me-dia de semnifi caţie republicană.

Activitatea specifi că 5. Diagnosticul specifi c. În RM permanent se efectuează măsuri pentru depistarea activă a persoanelor infectate cu hepatitele virale B, C şi D la nivel primar, raional şi naţional, în conformitate cu Instrucţiunile metodice „Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale B, C şi D” din 2008, Chişinău, USAID.

Activitatea specifi că 6. Depistarea bolnavilor, tratamentul şi dispensarizarea. Trata-mentul cu preparate antivirale este practicat numai la nivelul IMSP republicane: Spitalul Clinic Boli infecţioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Clinic Republican şi Spitalul Clinic Republican pentru copii „E. Coţaga”. Tratamentul simptomatic al bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D este organizat în secţiile de boli infecţioase, gastrointestinale a IMSP raionale. Această activitate se realizează în corespundere cu obiectivul patru al Progra-mului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-2016.

Structura morbidităţii prin hepatite virale acute în anul 2013 a fost următoarea: he-patitei virale A i-au revenit - 41,9% din suma totală, hepatitei virale B - 25,2%, hepatitei virale C - 22,9%, hepatitei virale D - 1,8% în timp ce hepatitelor virale cu etiologie ne-determinată le-au revenit 8,2% din total (fi g. 59).

Fig. 59. Structura morbidităţii hepatitelor virale acute

HVA HVB HVC HVD Hepatite virale cu etiologie nedeterminată

98

Astfel, în anul 2013 cea mai mare pondere în structura morbidităţii prin hepatite virale în rândul populaţiei a înregistrat-o hepatita virală A (41,9%), urmată de hepatita virală B (25,2%).

Conform datelor statistice în anul 2013 au fost înregistrate – 1726 cazuri noi de he-patite virale cronice, HVB fără delta antigen primar depistate - 887 cazuri (21,8 o/oooo), hepatite virale B cronice cu delta antigen primar s-au depistat - 47 cazuri (1,15 o/oooo) şi hepatite virale C cronice primare s-au depistat- 718 cazuri (17,6 o/oooo). Purtători de AgHbs primar depistaţi – 3055 (75,0 o/oooo).

La capitolul alte hepatite virale cronice primar depistate, au fost înregistrate – 74 cazuri (1,8 o/oooo).

Însă, indicatorii nominalizaţi privind morbiditatea prin hepatitele virale cronice nu refl ectă situaţia reală, deoarece în teritoriu nu se efectuează diagnosticul calitativ de laborator al hepatitelor virale cronice conform algoritmului de diagnostic şi defi niţie de caz standard.

Hepatita virală A. În structura morbidităţii prin hepatite virale acute, hepatitei virale A i-au revenit 41,9%. În anul 2013 au fost înregistrate 113 cazuri ori 2,8 o/oooo. În compa-raţie cu anul 2012 a avut loc o sporire 12,6 ori.

Ponderea copiilor de vârstă 0-17 ani a constituit 77,0% (87 cazuri) din suma totală (113 cazuri) a bolnavilor cu hepatită virală A acută. Distribuţia teritorială a hepatitei virale A a fost următoarea: în mun. Chişinău – 1 caz (0,1 o/oooo), în mun. Bălţi – 3 cazuri (2,0 o/oooo), în mun. Tiraspol – 2 cazuri (1,2 o/oooo), în raioanele Ocniţa, Camenca şi Slobo-zia au fost înregistrat câte 1 caz (fi g. 60).

Majoritatea cazurilor de HVA au fost înregistraţi în 2 focare situate în r. Ungheni şi r. Străşeni.

s. Corneşti r-nul Ungheni În Centrul Ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii din s. Corneşti, r-nul. Un-

gheni a avut loc o erupţie epidemică de hepatită virală A, care a început în luna octom-brie 2013 şi a decurs în 2 valuri, afectând probabil majoritatea copiilor afl aţi în sanatoriu pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie 2013. Depistarea cazurilor a fost efectuată doar datorită investigaţiilor planice de laborator, aplicate periodic contingentului dat ca afl at sub risc de hepatite toxice în urma tratamentului antituberculos profi lactic. În total în secţia de boli infecţioase SR Ungheni au fost spitalizaţi 38 pacienţi: 37 copii (vârsta 3-11 ani) şi o persoană adultă (21 ani). Din copiii externaţi din centru nominalizat pînă la data de 16.11.2013 - 1 copil din r. Cantemir a fost spitalizat la IMSP SRBI „Toma Ciorba”, 1 copil la SR Cauşeni şi, 3 copii au fost spitalizaţi la SR Rezina din acelaşi focar. În laboratorul epidemiologia hepatitelor virale, CNSP au fost investigate probe de la toţi copiii spitalizaţi la SR Ungheni. Ultimii 2 bolnavi suspecţi din Centrul Ftiziop-neumologic au fost spitalizaţi la SR Ungheni la data de 17.12.13.

s. Sireţi r-nul StrăşeniÎn s. Sireţi s-a înregistrat o izbucnire epidemică de hepatită virală A printre populaţie.

Primii 5 bolnavi de HVA s-au înregistrat în perioada 16 - 20.08.2013. Până în prezent s-au înregistrat 30 bolnavi cu vârstă între 2 şi 27 de ani. Ultimul bolnav suspect a fost înregistrat pe 27.01.14. Din numărul total de bolnavi sunt 3 focare familiale multiple: 2 focare cu 3 bolnavi, un focar cu 12 bolnavi dintr-o familie cu 20 persoane. Măsurile antiepidemice şi de investigare a focarului epidemic continuă.

99

Stabilirea diagnozei de hepatită virală A, conform algoritmului de diagnostic al he-patitelor virale şi a defi niţiei de caz standard a fost nesatisfăcătoare. În multe raioane din lipsa test sistemelor specifi ce la HAV IgM diagnosticul prezumptiv de HVA nu a fost confi rmat prin investigaţii de laborator.

Supravegherea epidemiologică cu realizarea complexului măsuri preventive cer de a fi efectuate în conformitate cu ordinul nr. 211 din 14.07.2004 “Privind măsurile de profi laxie şi combatere a hepatitei virale în R.M.” şi Dispoziţiei Ministerului Sănătăţii nr. 341-d din 09.10.2013 „Cu privire la intensifi carea măsurilor de control şi răspuns la hepatita virală A”.

Hepatita virală B. În structura morbidităţii prin hepatite virale acute, ponderea he-patitei virale B în anul 2013 a constituit 25,2%.

În anul 2013 au fost înregistrate 68 cazuri HVB ori 1,7 o/oooo. În comparaţie cu anul 2012 când s-au înregistrat 62 cazuri de HVB ori 1,5 o/oooo , datele obţinute ne demon-strează că morbiditatea prin HVB s-a majorat cu 9,7 %. (fi g. 61). În rândul copiilor cu vârsta 0-17 ani au fost înregistrate 4,4% (3 cazuri) din suma totală a hepatitelor virale B. Cele mai multe cazuri HVB au fost înregistrate în mun. Chişinău – 21 cazuri ori 2,6

o/oooo, mun. Bălţi – 8 cazuri (5,3 o/oooo) şi, în raioanele: Glodeni – 4 cazuri (6,5% o/oooo), Cantemir – 4 cazuri (6,4 o/oooo) şi Rîşcani – 3 cazuri (4,3 o/oooo).

Hepatita virală C. În anul 2013 au fost înregistrate 62 cazuri de hepatită virală C ori 1,5 o/oooo. În comparaţie cu anul 2012 (76 cazuri de HVC) a avut loc o diminuare cu 18,5%. În structura morbidităţii prin hepatitele virale acute, hepatita virală C deţine o pondere de 22,9%.

În rândul copiilor de 0-17 ani în anul 2013 nu au fost înregistrate cazuri de HVC. Analiza distribuţiei teritoriale demonstrează că cele mai multe cazuri au fost înregistrate în mun. Chişinău 16 cazuri ori 2,1 o/oooo, mun. Bălţi 5 cazuri ori 3,3 o/oooo şi în raioanele: Ungheni – 5 cazuri (4,2 o/oooo), Străşeni – 4 cazuri (4,3o/oooo), Ialoveni – 4 cazuri (4,0 o/oooo).

Hepatita virală D. Suprainfecţie acută cu delta antigen la purtătorii de AgHBs a fost înregistrată în 2 cazuri ori 0,05 o/oooo. Coinfecţie HVB acută cu delta antigen a fost înregistrată în 3 cazuri sau 0,07 o/oooo.

Fig. 60. Dinamica morbidităţii HVA în Rebublica Moldova pe perioada anilor 2001-2013

100

Coinfecţia cu HIV şi hepatitele virale B, C şi D rămâne o problemă actuală pentru sănătatea publică, fapt condiţionat de acţiunea sinergică a acestor virusuri, care provoa-că accelerarea procesului de afectare a fi catului, deja infectat cu virusurile hepatitelor virale. Conform datelor cercetărilor ştiinţifi ce, 10% dintre persoanele cu HIV sânt infec-tate şi cu virusul hepatitei B, 45,6% - cu virusul hepatitei C şi 11,3% au infecţia mixtă cu virusul hepatic B şi C.

Cercetarea ştiinţifi căÎn cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, se afl ă în curs de realizare proiectul

ştiinţifi c complex de cercetare – dezvoltare: „Optimizarea măsurilor de control şi răs-punsul la infecţiile virale prioritare”. În cadrul acestui proiect pe parcursul anului 2012 a fost analizat şi evaluat procesul epidemic al hepatitei virale C în Republica Moldova s-a observat o tendinţă stabilă de diminuare a morbidităţii. Au fost evaluată seroprevalenţa Anti - HCV în rândul persoanelor cu risc sporit de infectare.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce au stat la baza elaborării măsurilor de control şi răspuns stipulate în Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 - 2016, în special, au fost evaluate grupele de risc înalt de infectare cu hepatitele virale B, C şi D pentru vaccinare contra HVB.

Specialiştii Centrului Controlul Bolilor Virale al CNSP au participat în următoarele manifestaţii ştiinţifi ce, inclusiv, saloane de inovare şi transfer tehnologic de semnifi caţie internaţională şi naţională privind problema hepatitelor virale cu rapoarte fi xate, unde au fost obţinute 8 medalii de aur şi diplome de excelenţă:

1. Congresul I al Specialiştilor din Domeniul Sănătăţii Publice, Chişinău.2. Seminarul internaţional „Medical Quality and Safety”, Salzburg, Austria.3. The 17th International Exhibition of Research, Innovation and Tehnological transfer

INVENTICA 2013, România.4. Salonul Internaţional de Invetică PRO INVENT ediţia a XI-a, 2013, România.5. Seminarul internaţional „Infectious Diseases”, Salzburg, Austria. Concluzii1. În rezultatul implementării măsurilor de prevenţie specifi că şi nespecifi că s-au

obţinut rezultate semnifi cative în reducerea nivelului de morbiditate prin hepatitele vi-rale B, C şi D acute.

Fig. 61. Dinamica morbidităţii hepatitelor virale B, C şi D acute în Republica Moldova, pe perioada anilor 2001-2013

101

2. A fost implementat Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 – 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 90 din 13.02.2012.

3. A fost continuată implementarea în activitatea practică a documentelor normati-ve legate de problemele de profi laxie, diagnostic şi tratamentul hepatitelor virale.

4. Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce au stat la baza elaborării măsurilor de control şi răspuns la hepatitele virale

5. Specialiştii CNSP permanent participă în manifi stările ştiinţifi co-practice privind problemele hepatitelor virale, măsuri de control şi răspuns.

Probleme nesoluţionate și sarcini de viitor apropiat:1. Din cauza lipsei reactivelor de laborator pentru diagnosticarea markerilor he-

patitelor virale (HBc IgM, AgHBs, anti-HBc, AgHDV, HDV IgM, HCV IgM) în labo-ratoarele Centrelor de Sănătate Publică şi IMSP teritoriale nu se utilizează algoritmele standardizate de diagnostic de laborator a hepatitelor virale B, C şi D, ceea ce contribuie la hiperdiagnosticarea hepatitelor B şi C acute.

2. Este necesar de a precăuta resurse fi nanciare pentru efectuarea tratamentului an-tiviral gratuit pacienţilor cu hepatită cronică virală B, C şi D racordat la exigențele in-stituţiilor de profi l de OMS, CDC, ECDC şi CE, inclusiv şi cu medicamente antivirale imunomodulatoare şi hepatoprotectoare autohtone.

3. Sunt implementate insufi cient precauţiile standard privind inofensivitatea manoperelor parenterale în serviciile medicale (chirurgicale, ginecologice, transfuziolo-gice, transplantologice şi, în special, stomatologice).

4. Se cere o implicare mai activă a canalelor mass-media de semnifi caţie republica-nă pentru realizarea măsurilor de informare a populaţiei.

5. Pentru optimizarea supravegherii epidemiologice a hepatitelor virale e necesar de a identifi ca următoarele priorităţi:

A. fi nanţarea durabilă a Programului şi implicarea mai profundă a APL;B. prezentarea în termenii stabiliţi a datelor monitorizării morbidităţii prin hepatite

virale B, C şi D utilizând noul sistem informaţional de supraveghere a bolilor transmi-sibile în timp real;

C. implementarea în continuare în practică la toate nivelele de asistenţă medicală a defi niţiei de caz standard şi a algoritmului de diagnostic de laborator al hepatitelor vira-le, adaptat la cerinţele internaţionale (CDC, ECDC, CE);

D. optimizarea supravegherii epidemiologice a contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală B, C şi D cronice, ciroze şi cancer primar hepatic, a persoanelor cu risc sporit de infectare, dispensarizării bolnavilor şi tratamentul lor conform Protocoalelor Clinice Naţionale;

E. alocarea resurselor fi nanciare pentru tratamentul antiviral gratuit pentru pacienţii cu hepatită cronică virală B, C şi D, inclusiv şi cu medicamente contemporane efi ciente antivirale, imunomodulatoare şi hepatoprotectoare, inclusiv autohtone de origine vege-tală;

F. valorifi carea tehnicilor de biologie moleculară pentru identifi carea genotipurilor virusurilor hepatice B şi C, circumstanţe necesare pentru evaluarea surselor de infecţie, efi cacităţii imunizării, tratamentului şi rezistenţei antivirale;

G. implementarea controlului extern al calităţii investigaţiilor de laborator sub egida Laboratorului de referinţă în microbiologie al Centrului Naţional de Sănătate Publică, întru optimizarea managementului calităţii în diagnosticul hepatitelor virale;

102

H. asigurarea inofensivităţii manoperelor parenterale în serviciile medicale (stoma-tologice, chirurgicale, ginecologice, transfuziologice, transplantologice etc.), manage-mentului deşeurilor în instituţiile medicale;

I. informarea populaţiei prin intermediul mass-media, privind riscul de infectare cu virusurile hepatitelor virale hepatotropi şi nehepatotropi şi măsurile de profi laxie;

Î. perfecţionarea şi instruirea continuă a personalului medical în epidemiologia şi profi laxia hepatitelor virale, diagnosticul şi tratamentul lor;

J. planifi carea şi realizarea temelor complexe de cercetare-dezvoltare interinstituţi-onale în studierea aspectelor etiologice, epidemiologice, clinice şi de diagnostic, trata-ment şi profi laxie a hepatitelor virale acute şi cronice;

K. pregătirea postuniversitară a cadrelor medicale în problema abordată reieşind din exigenţele UE şi califi cării patologiei nominalizate ca problemă prioritară pentru ţară;

L. colaborarea internaţională cu instituţiile de cercetare-dezvoltare de profi l din alte ţări şi organismele internaţionale (CDC, ECDC, OMS etc.) privind optimizarea supra-vegherii epidemiologice şi realizarea măsurilor de control şi răspuns în hepatitele virale B, C şi D.

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ ŞI VIRUSOLOGICĂ A GRIPEI, INFECŢII RESPIRATORII VIRALE ACUTE (IRVA) ŞI INFECŢII

RESPIRATORII ACUTE SEVERE (SARI)Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute non-gripale sunt cele mai răspândite mala-

dii infecţioase, generând importante pierderi economice (prin rata înaltă de îmbolnăviri, numărul mare de spitalizări, excesul de mortalitate în grupe specifi ce de vârstă şi de risc) mărimea cărora poate fi comparabilă doar cu afecţiunile cardiovasculare. În contextul celor menţionate se impune necesitatea unei supravegheri permanente şi calitative cu monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale, stabilirea diagnosticului clinic în baza defi -niţiei de caz standard şi investigaţiilor de laborator cu elaborarea măsurilor de profi laxie şi combatere a Gripei, IRVA şi SARI, întru reducerea impactului socio-medical şi eco-nomic. Supravegherea clinico-epidemiologică şi virusologică a gripei, IRVA şi SARI în Republica Moldova se realizează conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 824 din 31.10.2011 după criteriile recomandate de Sistemul European de supraveghere EuroFlu: răspândirea geografi că, intensitatea şi tendinţa procesului epidemic, virusurile gripale dominante, impactul asupra sistemului de sănătate.

Gripa, IRVA şi SARI în Republica Moldova se înregistrează în fi ecare an, însă inten-sitatea procesului epidemic, răspândirea geografi că, contingentele preponderent afecta-te, virusurile gripale afl ate în circulaţie, impactul asupra sistemului de sănătate variază de la an la an.

Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 2701/66,350/00000 cazuri de gripă clinică (în anul 2012 - 3330/0000 cazuri), ceea ce constituie o sporire a morbidităţii de 8,1 ori. Gripa a afectat atât adulţii, cât şi copiii, însă ponderea mor-bidităţii la adulţi a constituit 61,95% (în 2012 - 40,5%), iar la copii 38,05% (în 2012 - 59,5%). Preponderent gripa a afectat persoane cu vârsta între 15-64 de ani şi copiii cu vârsta între 3 şi 6 ani. Gripa în 2013 a avut o răspândire geografi că regională cu cea mai înaltă morbiditate în raionul Ungheni (332,60/0000), iar cea mai joasă – în raionul Cantemir (1,60/0000). În 11 teritorii administrative ale Republicii Moldova (raioanele Basarabeasca, Briceni, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Drochia, Leova, Ocniţa, Râşcani,

103

Șoldăneşti şi Vulcăneşti) cazuri de gripă clinică n-au fost înregistrate. Cea mai înaltă morbiditate prin gripă s-a înregistrat în luna februarie (32,930/0000), pe când în anul 2012 - în luna martie (4,230/0000). Evoluţia lunară a morbidităţii prin gripă în anii 2012 şi 2013 este prezentată în fi g. 62.

0 0 0 0

26,99

0 0 0 0 0 00,020,02

3,11

4,230,57

0,14

32,93

4,932,13

05

101520253035

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie mai

iunie

iulie

augu

st

septem

brie

octom

brie

anul 2012 anul 2013

Fig. 62. Evoluţia morbidităţii prin GRIPĂ clinică în anii 2012-2013în Republica Moldova

Nivelul morbidităţii prin gripă la populaţia urbană a fost de 3,0 ori mai înaltă decât la cea rurală. Din cauza gripei pe fondalul maladiilor preexistente au decedat 12 persoane (7 femei şi 5 bărbaţi). La 11 persoane decedate s-a detectat virusul gripal A(H1N1) pdm 09 şi la o persoană – virusul gri pal A(H3N2). Persoanele decedate n-au fost vaccinate contra gripei în 2012 şi s-au adresat tardiv după asistenţă medicală.

Gripa în 2013 a fost etiologic cauzată de virusurile gripale A(H1H1) pdm 09, A(H3N2) şi B cu predominarea agentului gripal A(H1N1) pdm 09 (47,7%).

În perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014 în Republica Moldova s-a desfăşurat campania de vaccinare contra gripei a contigentelor cu risc sporit de infectare. Au fost utilizate 160 000 doze de vaccin gripal „Vaxigrip”, produs de fi rma Sanofi Pasteur, Franţa.

Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost înregistrate 359101/8821,080/0000 cazuri de IRVA (în 2012 - 289528/7203,29 0/0000) cazuri, ceea ce constituie o sporire a morbidităţii de 1,2 ori. IRVA s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale republicii cu cea mai înaltă morbiditate în mun. Tiraspol (24789,440/0000), iar cea mai joasă – în raionul Briceni (547,600/0000). IRVA a afectat preponderant copiii, ponderea cărora a constituit 64,8% (în 2012 ponderea morbidităţii la copii a constituit 66,3%). Cei mai afectaţi de IRVA a fost copiii cu vârsta 0-2 ani (569,330/00 ). Morbiditatea prin IRVA la populaţia urbană a fost de 2,6 ori mai înaltă, decât la cea rurală. Cea mai înaltă morbiditate prin IRVA s-a înregistrat în luna februarie (70259/1725,860/0000), pe când în anul 2012 – în luna martie (40822/1015,620/0000 cazuri). În fi gura 63 este prezentată evoluţia morbidităţii prin IRVA în anii 2012 şi 2013.

104

IRVA nongripală a fost preponderent cauzată de rinovirusuri (12,3%), virusul res-pirator sinciţial (8,9%), adenovirus (3,4%), virusurile paragripale tip 3 (2,7%), tip 1 (2,0%), tip 4 (0,7%), coronavirus (1,4%). S-au înregistrat infecţii mixte cauzate de virusul paragripal tip 1 + rinovirus, adeno+rinovirus, virusul pargripal tip 3+ rinovirus.

În anul 2013 au fost înregistrate 59994/1473,710/0000 cazuri de SARI (în anul 2012 - 48922/1217,150/0000 cazuri) ceea ce denotă o sporire a morbidităţii de 1,2 ori. SARI s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale republicii cu cea mai înaltă mor-biditate în mun. Bălţi (4128,130/0000), iar cea mai joasă – în raionul Ialoveni (7 cazuri). SARI a afectat atât adulţii, cât şi copiii, ponderea cărora a constituit 40,2 şi 59,8%, respectiv. Cea mai înaltă morbiditate prin SARI s-a înregistrat la copiii cu vârsta 0-2 ani (146,430/00). Morbiditatea la populaţia urbană a fost de 2,9 ori mai înaltă decât la cea rurală. Cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie (206,560/0000) (în anul 2012 – în luna martie (140,090/0000)). În fi gura 64 este prezentată evoluţia morbidităţii prin SARI în anii 2012 şi 2013.

Fig. 63. Evoluţia morbidităţii prin IRVA în anii 2012-2013 în Republica Moldova

0200400600800

100012001400160018002000

2012 2013

0

50

100

150

200

250

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

2012 2013

Fig. 64. Evoluţia morbidităţii prin SARI în anii 2012-2013în Republica Moldova

105

De la pacienţii cu diagnosticul clinic prezumtiv SARI virusurile gripale au fost detectate în 35,02%, inclusiv, în 19,7% - virusul gripal A(H1N1)pdm, în 2,8% - vi-rusul gripal A(H3N2), în 11,3% - virusul gripal de tip B şi în 1,1% virusurile gripale A(H1N1)pdm + B. De la bolnavii cu SARI virusurile infecţiilor respiratorii virale acute non-gripale au fost detectate în 42,8%, inclusiv, în 11,1% - virusul sinciţial respirator, în 9,5% - rinovirusul, în 6,3% - virusul paragripal tip 3, în 4,7% - virusul paragripal tip 1; adenovirusul, virusul paragripal tip 4, bocavirusul, metapneumovirusul uman – în câte 1,6% din probele examinate.

Concluzii:- gripa în anul 2013 a avut o răspândire geografi că regională cu o intensitate medie

a procesului epidemic şi un impact moderat asupra sistemului de sănătate;- gripa a fost etiologic cauzată de virusurile gripale A(H1N1)pdm, B şi A(H3N2)

cu predominarea agentului gripal A(H1N1)pdm;- preponderent gripa a afectat persoanele cu vârsta între 15 şi 64 ani;- în 11 teritorii administrative ale Republicii Moldova cazuri de gripă clinică n-au

fost înregistrate;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în raionul Ungheni, iar cea mai joasă - în

raionul Cantemir;- nivelul morbidităţii prin gripă s-a majorat faţă de anul 2012 de 8,1 ori;- la populaţia urbană nivelul morbidităţii a fost de 3,0 ori mai înalt decât la cea

rurală;- au fost înregistrate 12 decese cauzate de virusurile gripale A(H1N1)pdm şi

A(H3N2) pe fundal de patologii preexistente, care au favorizat sfârşitul letal;- tulpinile de virusuri gripale izolate au fost sensibile la remediile antigripale Osel-

tamivir şi Zanamivir şi după structura antigenică corespund tulpinilor incluse în compo-nenţa vaccinului pentru sezonul 2012-2013;

- în perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014 contra gripei au fost vaccinate 160 000 persoane cu risc sporit de infectare, ceea ce va contribui esenţial la reducerea nivelului de morbiditate prin gripă în sezonul 2013-2014;

- IRVA s-au înregistrat în toate teritoriile administrative ale Republicii Moldova cu cea mai înaltă morbiditate în municipiul Tiraspol şi cea mai joasă - în raionul Briceni;

- IRVA au afectat preponderent copiii, ponderea cărora a constituit 64,8%;- nivelul morbidităţii prin IRVA a sporit de 1,2 ori faţă de anul 2012;- morbiditatea la populaţia urbană a fost de 2,6 ori mai înaltă decât la cea rurală;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie;- SARI s-au înregistrat în toate teritoriile administrative cu cea mai înaltă morbidi-

tate în municipiul Bălţi, iar cea mai joasă - în raionul Ialoveni;- nivelul morbidităţii prin SARI a sporit de 1,2 ori faţă de anul 2012;- SARI au afectat atât adulţii, cât şi copiii;- morbiditatea prin SARI la populaţia urbană a fost de 2,9 ori mai înaltă decât la

cea rurală;- cea mai înaltă morbiditate s-a înregistrat în luna februarie.

106

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR A POLIOMIELITEI ŞI ENTEROVIROZELOR

Laboratorul Naţional de diagnosticare a poliomielitei şi enterovirozelor- parte componentă a reţelei Europene de laboratoare în diagnosticarea poliomielitei ocu-pă un loc important în menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită provocată de virusul sălbatic. Monitorizarea circulaţiei virusurilor de poliomielită în faza de lichidare globală a poliomielitei cu cercetarea ulterioară in-tratipică a tulpinilor izolate este una din prerogativele OMS. Poliomielita acută este în lista bolilor/sindroamelor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid (Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică) prezentând un risc iminent de declanşare a urgenţei de sănătate publică, care necesită notifi care şi declarare rapidă OMS.

Elementele de bază ale supravegherii de laborator la poliomielită şi alte enteroviroze includ realizarea şi evaluarea monitoringului sanitaro-virusologic, izolarea şi identifi -carea poliovirusurilor de la persoanele clinic sănătoase, de la bolnavi cu paralizie acută fl ască şi contacţii cu ei, de la bolnavi cu enteroviroze şi alt diagnostic clinic prezumtiv. În perioada menţionată cu scopul izolării entrovirusurilor în laborator s-a efectuat inves-tigarea virusologică a 449 de probe, inclusiv, 98 de biosubstrate de la persoane sănătoa-se, 203 - bolnavi şi 148 - din factorii de mediu. Pentru acest lucru s-au preparat şi utilizat 2165 de eprubete şi fl acoane cu culturi celulare RD, Hep-2, L-20B.

În anul 2013 au fost înregistrate 3 cazuri de paralizie acută fl ască, din probele recol-tate de la aceşti bolnavi nu au fost izolate virusuri.

În anul 2013 din 449 de probe examinate 101 au fost cu rezultat pozitiv ceia ce con-stituie 22,5% (tabelul 40).

Identifi carea virusurilor izolate a demonstrat că 8 (7,9%) se referă la diferite sero-variante ale poliovirusului sau în asociere cu diferite enterovirusuri, iar 93 (92,0%) - virusuri ECHO şi Coxackie B 1-6. Dintre enterovirusurile izolate în anul curent mai frecvent a fost identifi cat virusul ECHO 11 – 48 tulpini şi virusul Coxsckie B 1- 6 - 36 tulpini (8 tulpini - virusul ECHO 6 şi o tulpină –ECHO 4) – tabelul 41.

Tulpinile poliovirale izolate au fost transportate în Laboratorul Regional de Referinţă [LRR], Moscova pentru confi rmare şi studiere. Rezultatele identifi cării au coincis, iar tulpinile poliovirale au origine vaccinală. Monitoringul clininco-epidemiologic şi sani-taro-virusologic realizat în perioada nominalizată, deasemenea, a demonstrat absenţa în circulaţie în populaţia umană şi în mediul ambiant – obiecte hidrologice – a tulpinilor sălbatice de virus poliomielitic .

Controlul extern a fost rezolvat în 100% cazuri.Controlul intern al sensibilităţii și specifi cităţii culturilor de celule s-a efectuat tri-

mestrial, rezultatele fi ind recenzate şi apreciate de specialiştii de profi l din Laboratorul Regional de Referinţă (Moscova) şi ai OMSlui.

Laboratorul a fost acreditat în anul 2013 de către OMS. Cu specialiştii secţiei de epidemiologie am participat la reînnoirea datelor privind

statutul Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită pentru BRE OMS (Infofmaţia MS nr.01-10/180 din 18.03.2013).

107

Baza datelor de laborator a fost completată şi remisă săptămânal LRR şi BRE OMS.Colaboratorii laboratorului acordă o atenţie deosebită realizării “Planului Naţional

de asigurare a securităţii biologice [conteinmentului] în păstrarea în condiţii de laborator a materialului potenţial infectat cu poliovirusuri sălbatice”. În acest context pe parcursul anului permanent se asigură cerinţele de păstrare, depozitare şi inventariere a tulpinilor poliovirale de referinţă şi celor izolate.

În anul 2013 în republică s-au înregistrat 892 de cazuri de infecţie enterovirală (21,91 la 100.000 populaţie), inclusiv 76 de cazuri de meningită seroasă – fi g. 65. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în municipiul Chişinău - 401 cazuri (50,27 la 100000 populaţie), Bălţi - 92 cazuri (61,56 la 100000 populaţie), Glodeni – 27 cazuri (44,14 la 100 000 populaţie), Ialoveni - 39 cazuri (39,02 la 100000 populaţie) şi Tiraspol – 120 cazuri (81,57 la 100 000 populaţie). Cazuri de îmbolnăvire au avut loc în toate lunile anului, dar preponderent în iunie - septembrie (100, 207, 120 şi 78 cazuri respectiv). Ca şi în anii precedenţi mai frecvent s-au îmbolnăvit copiii până la 17 ani – 746 de cazuri din totalul de 892 ce constituie 83,6%. În grupele de vârstă numărul de bolnavi consti-tuie: 305 - 0-2 ani; 282 - 3-6 ani şi 159 - 7-17 ani.

În rezultatul examinării virusologice a biosubstratelor (74 probe fecale, 25 - lichid cefalorahidian) recoltate de la 81 bolnavi cu infecţie enterovirală, inclusiv meningita seroasă, au fost izolate 15 tulpini, inclusiv 11 tulpini de virus Coxackie B 1-6 (10 tulpini izolate din fecale şi una din lichid cefalorahidian), un virus poliomielitic tip 2, o tulpină de ECHO 6 şi 2 tulpini de ECHO 11 (tab. 42 și tab. 43).

În anul 2013 colaboratorii au participat activ la implementarea cerinţelor manualului calităţii în activitatea laboratorului, la implementarea programului informaţional nou de completare şi expediere a datelor de laborator.

În anul 2013 am examinat 8 dosare privind înregistrarea biocidelor în republică cu perfectarea recenziilor prezentate comisiei de experţi.

În perioada menţionată au fost elaborate documentele pentru devamarea donaţiei echipamentului de laborator de către OMS (4 încărcături recepţionate în diferite zile).

Pe parcursul anului s-au efectuat 6 deplasări de serviciu (46 zile, 3 persoane), in-clusiv pentru transportarea tulpinilor poliomielitice izolate la Moscova. Colaboratorii laboratorului Mariana Apostol (2 cicluri) şi Emilia Apostol au participat la cursuri de specializare şi perfecţionare.

Rezultatele activităţii laboratorului în anii 2011-2013 au fost expuse şi apreciate la consfătuirea anuală petrecută în Istanbul, Turcia, în zilele de 30.09 - 04.10.2013 de Biroul Regional European al OMS pentru şefi i laboratoarelor în diagnosticarea polio-mielitei. La această consfătuire am fost prezentă la studiul privind dirijarea riscurilor biologice cu certifi catul respectiv.

Propuneri de ameliorare a modului de funcţionare a laboratoruluia) Crearea condiţiilor de lucru conform cerinţelor manualului calităţii (montarea

aparatului de aer condiţionat în biroul de lucru al colaboratorilor).b) Dotarea laboratorului cu un frigider în încăpere pentru prelucrarea probelor.c) Efectuarea reparaţiei curente a laboratorului în vederea acreditării

CNSP în anul 2014.

108

Tab. nr. 40Rezultatele investigării virusologice a bioprobelor în Republica Moldova

Anul Probe investigate Pozitive

Inclusiv:

Polio Polio+EV EV Neident.

2011 412 77 51 2 17 7

2012 396 54 21 1 19 13

2013 449 101 2 6 93 0

Remarcă: polio-poliovirus, EV-enterovirus

Tab. nr. 41Spectrul enterovirusurilor izolate în Republica Moldova

în anii 2011-2013

Anul IzolateIdentifi cate

P. 1 P. 2 P. 3 Am.P P+EV Еснî- Сîх. Â Neident.

2011 77 4 11 11 25 2 8 9 7

2012 54 0 5 2 14 1 17 2 13

2013 101 0 2 0 0 6 57 36 0

Remarcă: P-poliovirus, EV-enterovirus, Am – amestec de diferite serotipuri de P, Cox. – Coxackie

Fig. 65. Incidenţa morbidităţii prin infecţia enterovirală în Republica Moldova

VII. ACTIVITĂŢILE DE LABORATOR ÎN DOMENIUL SUPRAVEGHERII SĂNĂTĂŢII PUBLICE

INVESTIGAŢII SANITARO-IGIENICEÎn baza dărilor de seamă anuale din CSP teritoriale s-a efectuat evaluarea şi monitori-

zarea indicatorilor de activitate în domeniul diagnosticului sanitaro-igienic de laborator cu stabilirea obiectivelor şi direcţiilor prioritare de activitate.

În perioada de referinţă, conform datelor statistice (Forma 18 şi Paşaportul laborato-rului) a rezultat că laboratoarele sanitaro-igienice a Serviciului de Supraveghere de Stat

109

a Sănătăţii Publice au efectuat cercetări în 102132 probe (a.2012-113166), numărul to-tal de investigaţii constituind 324186 (a.2012- 338112). Din acest volum în circa 14,8%, din probe au fost stabilite depăşiri supralimită care constituie cca 8,3% din numărul total de investigaţii (tab. 42).

Se remarcă o diminuare lentă a numărului de cercetări sanitaro-igienice efectuate de Centrele de Sănătate Publică teritoriale pe parcursul ultimilor 3 ani (2011-2013). Astfel, comparativ cu a. 2011 numărul investigaţiilor sanitaro-igienice a scăzut cu 12% (ce constituie 368778 investigaţii), iar comparativ cu a. 2012 numărul investigaţiilor a scăzut cu 4,1% (ce constituie 338112 investigaţii).

Ponderea cea mai mare în structura investigaţiilor sanitaro-igienice este determinată de investigaţiile efectuate în cadrul monitorizării factorilor de mediu (apă, sol, aer - media ultimilor 3 ani 57,5%), siguranţa alimentară (media ultimilor 3 ani - cu 20,4%), urmate de alte investigaţii la aprecierea conţinutului de pesticide şi nitraţi, aerului me-diului ocupaţional, materialelor industriale, sintetice, de uz casnic, cosmetica, alt. - în limita 6-9%. Au fost însuşite şi implementate în practica de laborator 60 de metode noi de investigaţii pe toate compartimentele.

Tab. nr. 42Conţinutul şi structura investigaţiilor sanitaro-igienice (abs.%)

Indicatori de activitateProbe Investigaţii

Total > CMA / ponderea Total > CMA /

pondereaSiguranţa alimentarăProduse alimentare la indici de inofensivitate şi calitate

2783027,2%

1519/5,45 %

5765217,7%

2213/3,9%

Igiena pesticidelorProbe la conţinutul pesticidelor şi nitraţi

93339,13%

246/2,6%

153164,8%

246/1,7%

Sănătatea mediuluiProbele obiectelor:apa potabilă, apa minerală, apa de suprafaţă, ape reziduale,sol, aerul atmosferic

3545434,7%

11226/31,7%

20696463,8%

22446/10,8%

Sănătatea ocupaţionalăProbele aerului zonei de muncă

27388/26,8%

2126/7,7%

27388/8,4%

2126/7,7%

Toxicologia polimerilorProbele materialelor industriale, sintetice, de uz casnic, cosmetică, alt. (CNSP)

2127/2,2%

12/ 0,56%

16866/5,2%

26/ 0,15%

TOTAL 102132 15129/14,8% 324186 27057/

8,3%

Investigaţii de apreciere a sănătăţii mediului. La efectuarea investigaţiilor care contri-buie la aprecierea sănătăţii mediului, majoritatea le revine calităţii apei din reţeaua de dis-tribuţie 38,6% (a. 2012 – 33,4%) şi din sursele locale 31,2% (a.2012-31,7%). Se men-ţine la nivel ridicat numărul probelor neconforme, conform regulamentelor sanitare din sursele locale - fântâni, constituind 81,2% din numărul total (a 2012-86,1%). Majoritatea

110

probelor nu corespund conţinutului de nitraţi (74,3%), duritate totală (36,5%), reziduu sec (35,2%), sulfaţi (17,5%) ş.a. Probele ce nu corespund cerinţelor sanitare prevăzute de HG 934 din 15.08.07 din reţeaua de distribuţie sunt la: parametrii organoleptici; la conţinutul de amoniu (35,5%), fl uor (15,4%), duritatea totală (24,5%), Fier-5,9%, culoa-rea-11,7% ş.a. Calitatea apei potabile din sursele centralizate (subterane) nu corespunde la parametrii: amoniu (63,2%); fl uor (26%), duritatea totală – 34,7% ş.a.

7752

4

2476

6

1920

67

3323

5

2105

57249

4

2137

4

1858

82

2779

1

1622

35765

2

1531

6

2069

64

2738

8

1686

6

0

50000

100000

150000

200000

250000

Sigurantaalimentara

Igienapesticidelor

Sanatateamediului

Sanatateaocupationala

Toxicologiapolimerilor

2011 2012 2013

Cercetarea calităţii apei de suprafaţă de categoria I-a şi categoria a II-a (conform Ordinului 283 al MS), constituie, respectiv 1,5% şi 1,87% din ponderea totală. După parametrii cercetaţi nu corespund cerinţelor în vigoare la conţinutul de consum chimic de oxigen (CCO) -63,7%; CBO (consumul biologic de oxigen) - 52,8%, reziduu sec-28,1%, oxigen dizolvat-14,8% p/u apele din categoria a II-a şi p/u apele din categoria I-a ‒ la conţinutul CCO (consumul chimic de oxigen) -14,8%; CBO (consumul biologic de oxigen) – 5,3% la indicii organoleptici-8,4%.

Investigaţii de laborator la aerul atmosferic au fost efectuate în 8509 probe (a.2012 - 9031 probe), ponderea necorespunderii fi ind 13,1%, (a.2012 - 12,7 %). Ca şi în anii precedenți principalii indicatori de poluare a aerului atmosferic ce au fost cercetaţi sunt la determinarea dioxidului de azot, dioxidului de sulf, pulbere. Se efectuează un număr insufi cient de investigaţii la conţinutul de aldehidă formică, ozon, plumb. Un număr redus de probe se cercetează de majoritatea Centrelor de Sănătate Publică, dar nu s-au colectat total probe de aer atmosferic în mai multe teritorii ca: Basarabeasca, Cantemir, Căuşeni, Drochia, Ialoveni, Nisporeni, Sîngerei, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti.

Cercetările de laborator în domeniul sănătăţii ocupaţionale. Numărul de probe cer-cetate la acest compartiment a constituit 27388 probe (a. 2012 - 27791). Numărul de probe neconforme conform regulamentelor sanitare constituie 7,8% (a. 2012 - 5,8%). Constant se remarcă o scădere a numărului de probe de aer cercetate din zona mediului ocupaţional cu cca 19,6% comparativ cu a.2011 şi cu 1,5%. Se efectuează insufi cient cercetări de laborator la determinarea conţinutului de solvenţi organici, metale, aldehida formică, fenol, acizi neorganici şi organici care se degajă în urma proceselor tehnologi-ce. Sunt încălcate şi cerinţele documentelor în vigoare, care prevăd recoltarea probelor

Fig. 66. Structura investigaţiilor sanitaro-igienice

Siguranțaalimentară

Sănătateamediului

Sănătateaocupațională

111

pe perioade a anului (timpul rece şi cald), pe perioada schimbului de lucru la începutul zilei de lucru, pe perioada zilei şi la sfârșitul zilei, pentru a avea o estimare, evidenţiere a factorilor de risc profesionali. O cotă mare din numărul total de investigaţii o consti-tuie probele la determinarea conţinutului de pulbere circa 42,7%. Cantităţile de pulberi sunt evident mai mari în zonele cu surse industriale.

Conform dărilor de seamă pe parcursul a. 2013 din teritoriile administrati-ve ale republicii, în total pe compartimentul siguranţa alimentelor şi nutriţiei au fost efectuate 57652 investigaţii (a. 2012 - 71929). Ponderea medie republica-nă a probelor de produse alimentare neconforme normativelor sanitare constituie – 3,8% (a.2012-4,4%). Tendinţa de micşorare a numărului de investigaţii pe compartimen-tul controlului de laborator a produselor alimentare se explică aprobarea Legii Nr.113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi, a creării Agenţiei Naţionale de Siguranţă Alimentară (ANSA). Investigaţiile de laborator în domeniul sănătăţii alimentelor şi nutriţiei au fost direcţionate spre stabilirea parametrilor de calitate şi inofensivitate a produselor stabi-lite conform acestei Legi (aditivi alimentari, suplimente alimentare, alimente p/u copii s.a), a calităţii sării iodate. Investigaţii la determinarea conţinutului de contaminanţi alimentari (metale toxice, micotoxine, conservanţi, îndulcitori şi aditivi alimentari) au constituit 34,2% (19712 inv.) din volumul total de investigaţii pe compartiment, (a.2012 – 31,9%/22981inv.), cu 14,2% mai puţin ca în a.2012, din ele 0,7% neconforme cerin-ţelor sanitare. Ponderea investigaţiilor la conţinutul de aditivi alimentari a constituit nu-mai 6,2% din volumul total de investigaţii, practic la acelaşi nivel ca şi în a.2012 (7,1%), din ele 2,1% neconforme cerinţelor sanitare. Determinarea conţinutului de iod a fost cercetat în 4038 probe de sare (a.2012-4233), ponderea probelor neconforme normelor sanitare constituind 4,5% (a.2012 – 6,4%).

Investigaţii de laborator în domeniul pesticidelor. Volumul investigaţiilor pe compar-timentul controlului remanenţelor de pesticide şi nitraţi a constituit – 20360 investigaţii (a.2012 – 21374), ponderea medie republicană a investigaţiilor necorespunzătoare nor-mativelor sanitare constituind 1,6% (246 inv.), a.2012 – 2,11% (452 inv.). Din volumul total de încercări pe compartiment ponderea investigaţiilor la conţinutul de pesticide a constituit 67%, iar nitraţilor, respectiv 33%. Din numărul total de probe ponderea de-terminării remanenţelor de pesticide în produsele alimentare a constituit-73,2%, apă - 20,4%, sol-1,6%, aer – 4,76%.

În produsele alimentare au fost efectuate 7627 de investigaţii (a.2012 - 7962), în 12,1 la sută din investigaţii au fost depistate pesticide în limită admisibilă de con-centraţii şi ponderea de 0,14% investigaţii neconforme normelor sanitare. Ponderea de 6,1% din investigaţii au constituit produse de origine animală (a. 2012 – 13,1%), depistări în limita admisibilă de concentraţii în 6,4% investigaţii iar depistări suprali-mită nu au fost depistate – în (a. 2012 – depistări supralimită normelor admisibile nu s-au depistat).

Din volumul total de investigaţii a produselor alimentare cota de 68,8% revine in-vestigaţiilor la controlul produselor de origine vegetală (a.2012 – 62,1%). În total au fost efectuate 7068 investigaţii la conţinut de remanienţe de pesticide din clasele principale de pesticide: Pesticide organoclorurate (POC), Pesticide organofosforice (POF), compu-şii Cuprului, derivaţii acizilor carbonici, piretroizi, carbomaţi, ditiocarbomaţi, substanţe heterociclice şi alte (a. 2012 - 8352).

112

În a. 2013 au fost depistări la conţinutul remanenţelor de pesticide din clasele POC - 0,10%, POF – 1,9%, compuşii Cuprului – 88,2%, clasa piretroizilor – 2,9%, acizi car-bonici – 7,3%, ditiocarbomaţilor- 10,7% şi altor compuşi – 11,2%. Probe neconforme normativelor sanitare au fost la determinarea remanenţelor de pesticide din clasa pesti-cidelor organofosforice-0,06% şi a compuşilor heterociclici- 0,14% (tab. 43).

Tab. nr. 43Structura investigaţiilor pentru produsele vegetale

Anii POC POF Cupru Pire-troizi

Acizicarbonici

Carbo-maţi/ DTC

Simtri-azine Alte

2011

Ponderea% 15,2 37,6 13,6 14,7 4,7 2,2 1,2 12,0

Depistăriîn limita CMA

0,18 0,18 2,6 94,3 0,06 4,2 6,8 13,0

> CMA - 0,2 - 0,12 - 2,4 - 0,4

2012

Ponderea% 30 21,97 12,39 9,05 3,69 3,0 8,22 11,24

Depistăriîn limita CMA

- 2,2 95,0 1,5 7,3 6,2 - 13,0

> CMA 0,1 0, 2 0,4 0,33 0,2 1,9 - 0,66

2013

Ponderea% 13,57 24,16 14,12 11,08 2,53 3,98 - 30,7

Depistăriîn limita CMA

0,1 1,9 88,2 2,9 11,2 10,7 - 9,8

> CMA - 0,06 - - - 0,7 - 0,14

În perioada de referinţă au fost efectuate 5044 investigaţii la conţinutul de nitraţi în produse vegetale (a. 2012 - 7925) constituind 24,8% din nimărul total de investigaţii (a.2012-37,1%). În a. 2013 au fost efectuate 2092 investigaţii (10,3% din numărul total) a apei potabile, din fântâni şi apei din bazinele deschise în (a. 2011 - 3115). În apă au fost cercetate apx. 39 denumiri de preparate din diferite clase de pesticide POC, POF, pire-troizi, acizi carbonici, compuşi simtriazinici, compuşii Cu şi alt. Probe ce nu corespund cerinţelor sanitare la conţinutul remanenţelor de pesticide nu au fost depistate. Au fost efectuate 490 investigaţii la conţinutul remanenţelor de pesticide în aer, în a.2012-455 investigaţii, la 9 substanţe active ce a alcătuit 2,4% din numarul total de investigaţii. În limita CMA-4,5%, neconforme normelor sanitare-1,6%. În 12 laboratoare s-au efectuat investigaţii la determinrea remanenţelor de pesticide în sol, ponderea investigaţiilor ne-conforme - 7,6%.

113

Sarcinile în vederea perfecţionării diagnosticului sanitaro-igienic de laborator. O so-luţie de realizare a sarcinilor înaintate în organizarea diagnosticului de laborator sani-taro-igienic este HG Nr.165 din 17.03.2011 „Cu privire la aprobarea Programului de Stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat Sănătăţii Publice”, care a făcut posibilă realizarea Proiectului UE, de dotare a labo-ratoarelor regionale cu utilaj performant de laborator. Însuşirea programelor de lucru la echipamentul dat, va contribui la implementarea în practică a noilor metode de investi-gare a factorilor de risc pentru sănătate şi va asigura sporirea calităţii serviciului de la-borator, astfel fi ind extins nomenclatorul de indici, care vor fi capabili să furnizeze date obiective pentru argumentarea măsurilor şi deciziilor privind siguranţa, inofensivitatea şi competitivitatea produselor, mărfurilor şi serviciilor de sănătate publică.

CERCETĂRI SANITARO-MICROBIOLOGICESpecialiştii laboratoarelor bacteriologice a CSP teritoriale anual au efectuat un volum

semnifi cativ de investigaţii în asigurarea populaţiei cu cercetări de laborator microbio-logice, serologice şi sanitaro-microbiologice (fi g.68). Pe parcursul a. 2013 laboratoarele microbiologice a Serviciului de Supraveghere de Stat de Sănătate Publică al Republicii Moldova au efectuat 789196 cercetări microbiologice, cota cercetărilor sanitaro-micro-biologice constituind 46,1% (363819 cercetări). Se observă diminuarea bruscă a cerce-tărilor serologice din cauza transferării laboratorului de diagnostic HIV/SIDA în IMSP Spitalul Dermatovenerologic şi maladii comunicabile.

În pofi da faptului că pondera cercetărilor sanitaro-microbiologice predomină în structura cercetărilor microbiologice, rezultatele analizei statistice denotă, că în a. 2013 continuă tendinţa de diminuare a numărului cercetărilor sanitaro-microbiologice. În comparaţie cu anul precedent numărul cercetărilor sanitaro-bacteriologice s-a micşorat cu 4,4%, şi a constituit 16609 cercetări.

15,2

37,6

13,6

14,7

4,7

2,2

1,2

12

30

21,9

7

12,3

9

9,05

3,69

3

8,22 12

,24

13,5

7

24,1

2

14,1

2

11,0

8

2,53 3,98

3

30,7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2011 2012 2013

Fig. 67. Structura investigaţiilor pentru produse alimentare după clasa de pesticide (%)

114

În perioada de referinţă (a. 2013) în structura investigaţiilor sanitaro-microbiologice (fi g. 69), ca şi pe parcursul ultimilor ani, predomină cercetările prin teste de salubritate (39,2%), cercetările produselor alimentare (23,4%), apei (14,5%) şi materialului la steri-litate (11,7%). În comparaţie cu anii precedenţi are loc diminuarea numărului cercetări-lor la produsele alimentare, numărul cercetărilor s-a micşorat cu 18,1%, fapt determinat cu preluarea funcţiilor în domeniul supravegherii calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare de către Agenţia Naţională de Siguranţa Alimentelor (ANSA).

Cota cercetărilor probelor de aer şi altor cercetări (a soluţiilor medicamentoase, produ-selor cosmetice, controlul bacteriologic şi chimic a autoclavelor, camerelor de dezinfecţie, camerelor de sterilizare în IMSP etc.) constituie 5,1%, şi 2,9%, respectiv. Se observă tendinţa de creştere semnifi cativă a cercetărilor de aer în IMSP, fapt ce denotă despre intensifi carea supravegherii de stat privind respectarea condițiilor de mediu şi prevenirii infecţiilor nozocomiale în IMSP. Cercetările probelor de sol, volumul cărora ocupă ultimul loc din toate investigaţiile de profi l sanitaro-bacteriologic, constituie 1,0%.

Fig. 68. Dinamica cercetărilor microbiologice (a.a. 2009-2013, în %)

Fig. 69. Dinamica cercetărilor sanitaro-microbiologice (a.a. 2011-2013, în %)

Ponderea probelor neconforme cerinţelor igienice la parametrii sanitaro-microbiolo-gici constituie 6,8% şi se observă tendinţa de creştere în comparaţie cu anul precedent, ponderea probelor neconforme în 2012 a constituit 6,1%.

Bacteriologice Serologice Sanitaro-bacteriologice

Produse alimentare Apă Sol Aer Lavaje Materiale la sterilitate Alte investigații2011 2012 2013

115

Cel mai înalt procent de neconformitate revine probelor de apă, constituind -19,2% şi sol - 14,1%. În a. 2013 se observă o creștere esenţială a probelor neconforme a aeru-lui din IMSP, unităţilor de alimentare, instituțiilor pentru copii şi adolescenţi constituie 11,8%, în anul precedent ponderea probelor neconforme a constituit 4,5%. Cota probe-lor de teste de salubritate neconforme constituie 5,2% (fi g. 70).

Conform datelor monitoringului asupra calităţii şi inofensivităţii produselor alimen-tare efectuat de către CSP teritoriale pe parcursul ultimilor 3 ani, se observă scăderea esenţială a numărului de cercetări la compartimentul sănătatea alimentelor cu 18,1% în comparaţie cu anul precedent. Ponderea probelor neconforme a produselor alimentare prin indicii microbiologici nu are tendinţă de micşorare şi se afl ă la nivelul 5,2 - 5,6% pe parcursul anilor 2011 - 2013.

Fig. 70. Dinamica probelor cercetate conform parametrilor sanitaro-microbiologice, neconforme normelor sanitare (a.a. 2011-2013, în %)

4,7 4,51,1 1,1

6.1 5.6 5.2

19.9 2419.6

16.4 13.812.4

11,8

5,6 5.8 5.1

1,71 1,51,4

0

5

10

15

20

25

2011 2012 2013

Produse alimentare Ap Sol Aer lavaje Materiale la sterilitate Alte investiga ii

Conform datelor statistice, pe parcursul ultimilor 3 ani în mediu, în structura probe-lor neconforme a produselor alimentare (fi g.71) locul întâi îl ocupă produsele de origine animală - 49,9%, unde rolul dominant revine produselor din carne şi lactate, locul doi îl ocupă produsele din alimentaţia publică, aditivi alimentari, condimentele etc. - 39,5%, locul trei revine produselor de patiserie – 8,6%. Cota probelor neconforme a produselor de origine vegetală - 6,9%, băuturilor nealcoolice constituie - 6,1%, a produselor pentru alimentaţia copiilor – 0,4%.

Fig. 71. Structura probelor de produse alimentare neconforme normelorsanitare (medie pe a.a. 2011-2013, %)

Produse de origine animală

Produse de origine vegetală

Băuturi nealcoolice

Produse de patiserie

Produse de panifi cație, produse cerealiereProduse pentru alimentația copiilor

Alte produse

116

După criteriile de siguranță, cota probelor neconforme constituie 4,1%, inclusiv în 2% cazuri au fost depistate E. coli, în 1,5% cazuri bacteriile din genul Salmonella, în 0,4% cazuri a fost depistată L. monocytogenes.

După criteriile de igienă, cota probelor neconforme constituie 95,2%. Motivul prin-cipal a neconformităţii produselor alimentare cercetate după criteriile de igienă (ca şi în anul precedent) este nerespectarea cerinţelor stabilite la etapa de producere, transportare şi comercializare, şi anume: în 48,0% din cazuri produsele alimentare nu corespund ce-rinţelor stabilite conform indicilor bacteriilor coliforme, în 28,1% conform numărului de microorganisme mezofi li aerobe şi facultativ anaerobe. În 10,9% în produsele alimentare au fost depistate S. aureus şi în 4,3% microorganisme de alterare - micete şi levuri.

Un rol determinant de infl uenţă asupra sănătăţii publice îl are şi starea sanitaro-igie-nică a mediului înconjurător, în primul rând, calitatea apei potabile din punct de vedere microbiologic a apelor de suprafaţă (r. Nistru şi r. Prut).

Ponderea probelor de apă neconforme constituind în a. 2013 -19,3% (medie pe anii 2011-2013 – 19,8%), inclusiv probele de apă potabilă neconforme conform indicilor microbiologici constituie 18,7%, apelor de suprafaţă- 33,3%, apelor reziduale- 62,3% (fi g. 72).

Fig. 72. Ponderea probelor de apă neconforme normelor sanitare (a.a. 2010-2013, %)

Paramerii microbiologici cauzali a probelor neconforme a apei potabile sunt: Escherichia coli (38%), bacterii coliforme (32,8%) şi microorganisme din ge-nul Enterococcus (28,1% probelor pozitive). Depistarea acestor microorganis-me în apa potabilă ne vorbeşte despre nerespectarea cerinţelor de protecţie sanita-ră a surselor de apă potabilă, în primul rând a surselor decentralizate. Depistarea colifagilor în apa potabilă a constituit în a. 2013 -3,0% şi are tendinţă de creştere (a. 2012- 0,2%).

Continuă să se menţină un nivel inalt de poluare a apelor r. Nistru şi r. Prut la para-metrii sanitaro-microbiologici şi a constituit pentru r. Nistru în a. 2013, respectiv 6,3% (în a. 2012- 29,7%, a. 2011- 54,4%) şi 52% în r. Prut (a. 2012- 50,4%, a. 2011-56,6%). Starea calităţii apei rr. Nistru şi Prut este condiţionată de conţinutul ridicat de E. coli (28%), Enterococus faecalis (19,9%) şi prezenţa colifagilor (7,5%).

Rezultatele monitoringului microbiologic de laborator a solului demonstrează, că numărul de probe de sol investigate de CSP teritoriale, ca şi în anii precedenți, este insufi cient şi nu permite aprecierea situaţiei reale privind starea sanitară în teritorii. Pe

Apă potabilă Apă de suprafață Apă din bazine de înnot

Apă reziduală

2010 2011 2012 2013

117

parcursul a. 2013 pondera probelor de sol neconforme normelor sanitare la parametrii microbiologici constituie 14,0%, (în a.2012- 11,0%, în a. 2011- 12,4%).

Pe parcursul multor ani se efectuează monitoringul privind circulaţia microorganis-melor patogene în mediul înconjurător şi gradul de contaminare cu ele a produselor alimentare.

Pe parcursul a. 2013 din produsele alimentare şi obiectele mediului înconjurător s-au depistat 57 tulpini de bacterii patogene (fi g. 73): 37 tulpini de Salmonella, 13 tulpini de Listeria monocitogenes (CSP Anenii Noi), inclusiv 8 tulpini din produse alimentare de origine animală (produse avicole) şi 7 tulpini de Campylobacter spp (CSP Anenii Noi).

Fig. 73. Spectrul bacteriilor patogene izolate din produsele alimentare şi mediul înconjurător (abs.)

Un număr esenţial de bacterii din genul Salmonela spp. au fost depistate în produse alimentare – 31 de tulpini (83,8%), inclusiv 74,2% din produsele de origine animală (23 tulpini de Salmonella). Din probele de apă şi din probele recoltate prin teste de salubri-tate au fost depistate câte 4 şi 2 tulpini de Salmonella respectiv.

Pe parcursul ultimilor ani predomină serotipurile S. Enteritidis şi S. Typhimurium (fi g. 74). Ponderea serotipului S. Typhimurium constituie 10,8 % (4 tulpini), serotipului S. Enteritidis- 78,4% (29 tulpini).

Fig. 74. Izolarea serotipurilor de Salmonella domiante (abs.)

118

VIII. ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE IN SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂTII PUBLICE

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, realizată în a.2013 de către specia-liştii sectorului ştiinţifi c al CNSP, a fost orientată asupra problemelor prioritare ale sănă-tăţii publice, de optimizare a măsurilor de supraveghere, control şi răspuns la infecţiile transmisibile, inclusiv emergente/reemergente şi maladiile nontrasmisibile.

Potenţialul de cadre ştiinţifi ce. Sectorul ştiinţifi c al instituţiei dispune de 105 state de funcţii. În activitatea de cercetare-dezvoltare activează 57 cercetători ştiinţifi ci, in-clusiv 9 dr. hab. şi 32 dr. în med./biol. Îşi fac studiile prin doctorat 8 persoane, inclusiv 2 – la studii cu frecvenţă la zi şi 6 – cu frecvenţă redusă. Instituţia are 4 persoane titulare abilitate de către CNAA cu dreptul de conducător de doctorat. În anul curent au fost susţinute 4 teze de doctorat şi 1 teză de doctor habilitat în biologie.

Finanţarea cercetărilor ştiinţifi ce se efectuează din bugetul de stat prin intermediul AŞM şi parţial din mijloace speciale, ultimele fi ind folosite în comun cu subdiviziunile sectorului practic, preponderent pentru cheltuieli de regie, procurarea fondurilor fi xe, plata pentru internet, implementarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare etc. Alocaţiile fi nanciare pentru sectorul ştiinţifi c în perioada a.2013 au constituit 5244,1 mii lei, inclu-siv pentru programele instituţionale – 5159,1 mii lei, pentru 1 proiect destinat tinerilor cercetători – 85,0 mii lei. Alocaţiile prevăzute pentru a.c. au fost folosite integral.

În perioada de referinţă s-au efectuat cercetări în cadrul a 10 proiecte, inclusiv 9 teme ştiinţifi ce aplicative instituţionale şi 1 proiect pentru tinerii cercetători. Toate lucrările planifi cate au fost îndeplinite în volumul preconizat, în termenii stabiliţi şi la nivel satis-făcător, ce se confi rmă prin următoarele rezultate:

În baza studiului stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din instituţiile preu-niversitare (pe un eşantion de 830 elevi) s-a constatat, că în structura morbidităţii elevi-lor din sectorul rural prevalează afecţiunile sistemului respirator, constituind 34,3% din totalul maladiilor înregistrate. Patologiile sistemului circulator se situează pe locul doi cu 16,5%, fi ind urmate de maladiile sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv şi malformaţiile congenitale cu câte 8,4%. Afecţiunile sistemului respirator se întâlnesc mai frecvent la elevii claselor a I-VI-a, iar afecţiunile sistemului digestiv – la elevii claselor a VII-XII-a.

Cuantifi carea concentraţiilor de radionuclizi naturali (inclusiv radonul) şi tehno-geni în factorii mediului înconjurător (apă, sol, materiale de construcţii, plante medi-cinale, depuneri atmosferice, aerosoli etc.), prin metodele gama-spectrometriei, a de-monstrat, că valorile concentraţiei elementelor radioactive cesiu, stronţiu, radiu, toriu şi kaliu nu au depăşit CMA.

Studiul epidemiologic privind impactul condiţiilor termice ale perioadelor reci pe parcursul a zece ani – a.a. 2001-2010, a identifi cat două cele mai reci ierni – 2005/2006 şi 2009/2010. În aceste perioade s-a înregistrat cel mai mare număr de decese suplimen-tare (în exces) din 4 regiuni cercetate, constituind 52 decese în 2005/2006 şi 152 decese în 2009/2010 (p<0,001). Din numărul total de cauze ale deceselor excesive înregistrate în2009/2010, 113 revin maladiilor sistemului circulator. În structura deceselor excesive prin prisma vârstei în iarna 2005/2006 prevalează decesele la persoanele cu vârsta între 40 şi 59 de ani (67 decese suplimentare), iar în iarna 2009/2010 – la persoanele peste 60 de ani (105 decese suplimentare). Rezultatele studiului denotă riscurile pentru populaţie

119

în condiţiile temperaturilor foarte joase din perioada rece a anului și necesitatea elaboră-rii mecanismelor de adaptare și acțiuni orientate spre prevenirea acestui impact.

Studiul privind maladiile profesionale în perioada anilor 1998-2012 a demonstrat, că vechimea în muncă a angajaţilor la momentul stabilirii diagnosticului de boală pro-fesională în asociere cu gradul de dezabilitate a fost de 23,51±1,32 ani. La acest grup de persoane a fost stabilită invaliditatea de gr. II în 62,34% cazuri şi invaliditatea de gr. III – 37,66% cazuri. Vechimea în muncă a lucrătorilor supuşi factorilor: biologici este de 17,05±1,33 ani; factorilor chimici – 21,52±1,03 ani; factorii fi zici – 27,36±2,37 şi factorilor cancerigeni – 32,50±1,50 ani. Aceste date confi rmă agresivitatea noxelor pro-fesionale şi efectul cumulativ al lor.

În cadrul studiului privind calitatea apei folosite în scopuri potabile din apeductele alimentate din r. Prut şi sursele adiacente (alimentate din râu, din sonde arteziene) s-a stabilit că cea mai favorabilă este apa potabilă din apeductele alimentate din r. Prut. Ca-litatea apei din reţelele de apeduct (alimentate din sonde) şi din sursele locale (fântâni) adiacente r. Prut se caracterizează printr-o mineralizare medie şi înaltă (mineralizarea sumară 1,4-2,25 g/dm3), condiţionată de concentraţiile înalte de sulfaţi, hidrocarbonaţi, cloruri, apa fi ind dură şi foarte dură (22,6-77,3 0G). În apa din fântânile investigate se atestă concentraţii sporite de azotaţi. Ponderea medie a neconformităţii apei potabile în reţelele de apeduct alimentate din sonde este de 20,5-55,2%, în fântâni – 82,5-93,1%.

S-a estimat gradul de contaminare a mediului înconjurător şi produselor alimen-tare cu substanţe chimice din grupa hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) şi pes-ticide. Nivelul de contaminare a aerului atmosferic, solului şi produselor alimentare cu benzo(a)pirenă (indicator HAP) nu depăşeşte concentraţiile maximal admisibile. Conta-minarea produselor alimentare cu pesticide, cu unele excepţii, este sub nivelul maximal admisibil.

În cadrul studiului privind optimizarea măsurilor de control şi răspuns la infecţiile virale prioritare au fost obţinute rezultate privind ponderea hepatitelor virale cauzare de herpesvirusuri, inclusiv HSV, EBV şi CMV, în structura morbidităţii prin hepatitele virale acute la adulţi şi copii. S-a constatat că prevalenţa infectării donatorilor primari de sânge cu virusurile hepatitelor virale B şi C constituie pentru markerii AgHbs şi Anti HVC, respectiv 2,3% şi 1,2% – indici caracteristici pentru zona cu endemicitate medie. În morbiditatea prin HVC conform datelor preliminare predomină genotipul 1b. S-a constatat, că grupele de populaţie cu risc sporit de infectare cu hepatitele virale B şi C – lucrătorii medicali de profi l chirurgical, bolnavii cu tuberculoză, pacienţii secţiilor de hemodializă – necesită a fi testaţi la markerii hepatitelor virale, precum şi vaccinaţi contra hepatitei virale B, inclusiv cu administrarea preparatelor imunomodulatoare.

Utilizarea „Pacovirinei” în vederea sporirii efi cacităţii tratamentului etiopatogenic al hepatitelor virale cauzate de EBV denotă restabilirea mai rapidă a indicilor clinici şi paraclinici, în special, prin stoparea evoluţiei mononucleozei (primoinfecţie) acute în cea cronică cu reducerea riscului de implicare a virusului EBV în limfoproliferare malignă şi neoplazii. Tratamentul cu „Pacovirină” a hepatitelor virale cauzate de herpes-virusuri are şi semnifi caţie epidemiologică manifestată prin reducerea riscului de con-tractare a acestei infecţiei de către contacţi, în special, în colectivele organizate de copii.

Realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi valorifi carea lor în practica me-dicală prin Programele Naţional de Combatere a hepatitelor virale B, C şi D a redus nivelul morbidităţii prin hepatită B acută de la 25,460/0000 până la 1,50/0000; prin hepatita

120

virală C de la 6,140/0000 până la 1,80/0000; iar prin hepatita virală D de la 1,890/0000 până la 0,20/0000. Prejudiciul economic prevenit urmare realizării Programelor Naţionale în perioada a.a. 1997-2012 constituie cca 809323 mii lei. Pronosticul pe viitor: micşorarea semnifi cativă a indicilor morbidităţii prin hepatita virală B de la 1,5 până la 1,0-1,4, prin hepatita virală C – de la 1,8 până la 1,4-1,6, prin hepatita virală D – de la 0,25 până la 0,15-0,20 la 100 mii populaţie; reducerea morbidităţii prin hepatite virale cronice, inci-denţa diminuându-se cu 15% (de la 99,7 până la aproximativ 85 la 100 mii populaţie), precum şi scăderea trendului de sporire a prevalenţei, inclusiv reducerea invalidizării prin hepatite virale cronice şi cancer hepatic.

Studierea şi evaluarea particularităţilor epidemiologice a gripei şi IRVA în 2013 denotă că gripa a avut o răspândire geografi că regională cu o intensitate medie a proce-sului epidemic şi un impact moderat asupra sistemului de sănătate, afectând preponde-rent persoanele cu vârsta între 15-64 de ani, pe când IACRS şi SARI au afectat prepon-derent copiii. Monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale a pus în evidenţă circulaţia pe teritoriul Republicii Moldova a virusurilor gripali A(H1N1)pdm, A(H3N2) şi B cu predominarea virusului A(H1N1)pdm, care după structura antigenică nu diferă de viru-surile gripale izolate în alte ţări europene şi sunt similare tulpinilor de virusuri gripale componente ale vaccinului antigripal recomandat de OMS pentru sezonul 2012-2013. Analiza genotipică a atestat clasarea în arborele fi logenetic a virusurilor gripale (H1N1) pdm la grupul genetic 6, a virusurilor gripali A(H3N2) la grupul genetic 3C şi a virusu-rilor gripali de tip B la grupul genetic 2 şi 3 - frecvente pentru sezonul nominalizat.

Studiul privind acoperirea vaccinală la infecţiile incluse în PNI a demonstrat, că principalele cauze ale reducerii acoperirii vaccinale sunt: nivelul insufi cient de cu-noştinţe şi deprinderi practice ale lucrătorilor medicali; contraindicaţiile medicale near-gumentate; refuzuri de la vaccinare, sensibilizate de informaţii negative eronate din surse mass-media, răspândite de unele organizaţii religioase şi ONG. Concomitent au fost analizate antecedentele vaccinale la 1341 copii din 34 localităţi şi 534 evenimente medicale postvaccinale. În structura reacţiilor adverse postvaccinale (RAP) după ad-ministrarea vaccinului BCG cel mai mare număr aparţine limfadenitelor – 82,4±3,8%, care apar mai frecvent în primele două luni după vaccinare şi numărul cărora este sem-nifi cativ mai înalt după prima doză de vaccin, comparativ cu a doua doză. Alte reacţii sunt abcesele reci – 8,3±2,7%, ulcere – 6,1±2,4%, cicatrice – 1,7±1,2% şi osteite – 1,5 ±1,2%, care sunt mai frecvente după a doua doză de vaccin. În mare parte cauza princi-pală constă în încălcarea tehnicii de administrare a vaccinului BCG.

În cadrul studiului privind circulaţia serovariantelor de salmonele au fost izo-late şi identifi cate 20 serovariante, cele mai frecvente fi ind: Salmonella Enteritidis – 212 (67,7%); Salmonella Typhimurium – 57 (18,2%); Salmonella Bovismorbifi cans – 6 (1,9%); Salmonella spp. – 5 (1,6%); Salmonella Newport – 4 (1,27%). Rezultatele pri-vind sensibilitatea tulpinilor izolate de Salmonella la preparatele antimicrobiene atestă o sensibilitate crescută faţă de fl uorquinolone (ciprofl oxacină) şi faţă de cefalosporine de generaţia a treia – preparate ce necesită a fi incluse/menţinute în protocoalele naţionale pentru terapia de primă intenţie. Rezistenţa către furazolidon şi acidul nalidixic a consti-tuit cel mai frecvent profi lul de rezistenţă întâlnit la tulpinile de Salmonella, astfel aceste preparate antimicrobiene nu pot fi utilizate pentru terapia de primă intenţie.

În perioada de referinţă specialiştii subdiviziunilor ştiinţifi ce ale Centrului au par-ticipat cu rapoarte şi comunicări la 12 foruri ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale şi 29

121

seminare. În diferite ediţii periodice şi culegeri tematice s-au publicat 145 materiale, inclusiv: monografi i, manuale, culegeri tematice – 9; indicaţii şi recomandări metodice, ghiduri practice – 19; articole în reviste recenzate – 95, din ele în ediţii internaţionale – 18, inclusiv 4 cu impact; teze şi rezumate – 61, inclusiv în ediţii internaţionale – 53. Au fost depuse la AGEPI 2 cereri de brevetare, obţinute 3 brevete de invenţie şi 4 certifi cate de autor. Elaborările inovaţionale au fost expuse la 6 expoziţii, inclusiv 3 internaţionale (Cluj-Napoca, Iaşi) şi 3 naţionale, fi ind înalt apreciate cu 15 diplome, premii speciale şi menţionate cu 12 medalii de aur, 1 de argint, 2 de bronz (tab. 44) Valorifi carea rezulta-telor obţinute se efectuează prin realizarea Programelor naţionale, Protocoale naţionale clinice, ghiduri, ordine şi dispoziţii ale Ministerului Sănătăţii, indicaţii şi recomandări metodice, treninguri, ateliere de lucru.

Au căpătat noi dimensiuni relaţiile ştiinţifi ce internaţionale de parteneriat a CNSP cu OMS, UNICEF, PNUD, USAID, Universitatea de Medicină din Lion (Franţa), Institutul Pasteur din Sankt Peterburg (Federaţia Rusă), Agenţia de Protecţie a Mediului din Bonn (Germania), Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru microbiologie şi imuno-logie (INCDMI) „Cantacuzino” din Bucureşti (România) etc.

Rezultatele cercetărilor efectuate au stat la baza argumentării necesităţii elaborării şi fortifi cării suportului legislativ şi normativ-metodic din ţară, inclusiv armonizarea aces-tuia la rigorile legislaţiei UE.

Tab. nr. 44Indicatori de rezultat în perioada a.a. 2011-2013

Denumirea indicatorului 2011 2012 2013Susţinute teze (dr.hab./ dr.) 1/1 0/4 1/4Monografi i, ghiduri, manuale 8 9 6/6/2Indicaţii şi recomandări metodice 4 8 6Articole ştiinţifi ce (naţ./ internaţ./ ISI) 21/17 68/6/1 62/18/4Teze (naţ./ internaţ.) 29/52 4/50 8/52Brevete de invenţie (cereri depuse / obţinute / certifi cate de autor) 1/3/1 2/2/4 2/3/4

Participare la expoziţii naţionale/internaţionale 4/12 1/3 3/3Aprecieri la Expoziţii: diplome/ medalii de aur / argint /bronz 15/11/0/1 5/6/1/2 15/12/1/2

Premii naţionale, internaţionale, teza de excelenţă 1/1/1 1/0/1 Bursă de

excelenţă

Sarcini de perspectivă:1. Abordarea complexă a problemelor prioritare de sănătate publică de semnifi caţie

naţională și internaţională în cadrul realizării temelor de cercetare-dezvoltare.2. Asigurarea suportului ştiinţifi c în elaborarea şi realizarea programelor naţionale

de profi laxie şi combatere a maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.3. Continuarea colaborării cu instituţiile naţionale şi organismele internaţionale de

profi l în vederea executării unor proiecte comune şi de transfer tehnologic în domeniul sănătăţii publice.

4. A prevedea pentru fi ecare proiect de cercetare identifi carea, evaluarea, cuantifi -carea şi managementul riscurilor pentru sănătatea publică, pronosticul şi diminuarea impactului negativ al acestora asupra sănătăţii.

122

5. Fortifi carea suportului logistic pentru pregătirea, perfecţionarea şi reciclarea ca-drelor, inclusiv prin studiile de doctorat şi post-doctorat.

6. A intensifi ca activitatea de publicare a rezultatelor ştiinţifi ce în revistele naţionale şi internaţionale, inclusiv ISI şi electronice.

IX. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE

O componentă de bază și principală a oricărei dezvoltări, inclusiv a Serviciului SSSP, este determinată de nivelul suportului fi nanciar al acestuia în acoperirea cheltuielilor pentru activitățile funcționale. Anul 2013 a fost unul de excepție în acest aspect, mar-când o cotitură fundamentală în domeniul fortifi cării potențialului funcțional și de dez-voltare al Serviciului. Aceasta s-a manifestat prin creșterea considerabilă a alocațiilor destinate dezvoltării Serviciului, care în anul 2013 au constituit cca 224.134,30 mii lei, dintre care 158.079,30 mii lei – alocații din bugetul consolidat al statului (inclusiv Grantul UE) și 65.458,600 mii lei prezentând veniturile din prestarea serviciilor de sănătate publică agenților economici și populației. În comparație cu alocațiile a. 2012 această creștere constituie un spor cu 37,5%, care în mare parte se datorează alocați-ilor destinate implementării prevederilor Hotărârii de Guvern nr.165 din 17.03.2011 „Cu privire Programul de Stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Ser-viciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016”, inclusiv datorită Grantului UE în valoare de 41.828.372,00 lei (care a constituit o fi nanțare suplimentară de cca 24,5% - la alocațiile oferite din bugetul statului). Astfel, pentru prima dată în istoria Serviciului fi nanțarea la cap de locuitor, pentru servicii de supra-veghere a sănătății publice a constituit 62,96 lei.

Repartizarea cheltuielilor în instituțiile Serviciului SSSPPonderea majoră a mijloacelor fi nanciare, prin prisma instituțiilor, au fost alocate

Centrului Naţional de Sănătate Publică (în volum de 35,8%), motivul acestor alocații fi nanciare se explică prin faptul, că această instituție centralizat a organizat procurările de echipament și utilaj destinat realizării Programului de dezvoltare a rețelei de labora-toare pentru instituțiile din Serviciu, aprobat prin ordinul MS nr. 668 din 10.07.13. După volumul cheltuielilor, pe locul doi se plasează Centrul de Sănătate Publică din munici-piul Chişinău cu 16,73% din totalul mijloacelor fi nanciare cheltuite pentru serviciile de supraveghere a sănătății publice. Centrelor de Sănătate Publică din raioanele Republicii Moldova, inclusiv municipiului Bălţi le revin sub 3% din totalul mijloacelor fi nanciare cheltuite pentru sănătatea publică.

Repartizarea veniturilor obținute pe contul prestărilor de serviciiÎn 2013, veniturile pe contul prestărilor de servicii agenților economici și populației

au constituit 41.542.800 lei. Cele mai mari venituri au fost înregistrate de către Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul de Sănătate Publică a municipiului Chişinău cu o rată de 24,7% şi 24,3%. În Centrele de Sănătate Publică din raioanele Comrat, Orhei şi Cahul s-au înregistrat venituri în jur de 3,4%. În restul CSP teritoriale veniturile sunt sub 3% din totalul de veniturilor pe Serviciu.

123

Repartizarea cheltuielilor efectuate din contul veniturilor din prestăride serviciiAnalizând indicatorii de distribuire a mijloacelor fi nanciare obţinute din veniturile

pentru prestarea serviciilor se constată, că cele mai mari cheltuieli au fost efectuate de către Centrul de Sănătate Publică a municipiului Chişinău – 31,8%, pe locul doi se situ-ează Centrul Naţional de Sănătate Publică cu 22,8%, CSP a municipiului Bălţi îi revine 3,5%, restul instituțiilor au cheltuit sub 3% din totalul cheltuielilor efectuate din contul veniturilor din prestări de servicii.

Repartizarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieliRepartizarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli denotă, că ponderea cheltuielilor

au fost destinate remunerării muncii salariaților – 58,4%. Pe locul doi se plasează cheltuielile capitale cu 22,3%. Pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, dia-gnosticumuri, reactive ş.a.) s-au consumat în jur de 5% din total. Pentru energia electrică, gaze, apă-canalizare, salubritate s-au cheltuit în jur de 4%. Pentru inventar moale şi echipament cheltuielile au constituit 0,08%, pentru reparaţii curente a clă-dirilor şi încăperilor – 1,3%, pentru reparaţii ale utilajului, inventarului – 0,5%, alte plăţi pentru mărfuri şi servicii – 8,4%, deplasările au constituit 0,2% din totalul de cheltuieli.

Analiza cheltuielilor pentru remunerarea munciiÎn total, pentru remunerarea muncii salariaților în instituțiile Serviciului au fost chel-

tuite 130.581.700 lei, inclusiv din mijloace speciale – 28.455,5 mii lei și constituind o creștere față de a.2012 cu 10,5%. Astfel, cheltuielile efectuate de fi ecare instituție în parte, pentru remunerarea muncii, deține cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor fi nanciare. Acestea au o rată cu valori cuprinse între 64,5% pentru CSP Anenii Noi şi 84,8% pentru CSP Vulcăneşti. Excepţie face CNSP, unde acest indicator constituie doar 29,6%. Aceasta înseamnă că structura cheltuielilor în CNSP diferă mult de cea din te-ritorii și sunt orientate spre alte tipuri de cheltuieli, inclusiv menținerea funcționalității instituției, mentenanței echipamentului sofi sticat ș.a.

Totodată trebuie de subliniat, că rezultatele analizei acestor cheltuieli pe o perioadă de 8 ani consecutivi (a.a.2005-2013), denotă că cheltuielile destinate remunerării muncii în organizarea și funcționarea Serviciului constituie în mediu 68-70 la sută din bugetul anual al instituțiilor.

Cu referință la nivelul de remunerare a muncii în Serviciu pot fi distinse 5 categorii de CSP teritoriale cu nivel diferit de salarizare. Din fi gura 72 putem observa că majori-tatea angajaților din Serviciu SSSP (86,5%), pentru activitatea sa profesională de pre-venire a bolilor, protecție a sănătății, dar și de diminuare a poverii economice și sociale a bolilor și cazurilor de deces în societate, sunt remunerați în limitele de 1700-2300 lei. Mai exact pentru 64,9% din CSP teritoriale le revine o salarizare în limita de 1700-2000 lei, pentru angajații din 8 CSP 21,6% (inclusiv CNSP) nivelul mediu al salarizării este cuprins în limita 2001-2300 lei, iar în două instituții nivelul salariului mediu este cuprins respectiv: 2601-2900 lei și 2901-3700 lei (fi g.75).

124

Trebuie de subliniat de asemenea, că salarizarea angajaților din Serviciu în mare măsură este determinată de componenta formării salariului în aceste instituții, cum ar fi : numărul de personal în instituție, gradul de califi care profesională, stagiul de muncă, ponderea de cumulare a funcțiilor, încărcătura funcțională per-specialist (sau angajat), structura activităților de supraveghere de stat a sănătății publice ș.a.

Analiza cheltuielilor pentru energia electrică, gazele, apa-canalizaţia,salubritateaÎn total, pentru energia electrică, gaze, apa-canalizare, salubritatea ș.a., s-au cheltuit

cca 4% (8,7 mln.lei) din bugetul integrat al Serviciului.Majoritatea din cheltuieli prin prisma teritoriilor la acest capitol (energia electrică,

gazele, apa-canalizaţia, salubritate), au fost efectuate de către CNSP şi constituie 26,1%, urmat de CSP Chişinău cu 12,09% din total, iar restul Centrelor de Sănătate Publică valorile cheltuielilor au fost cuprinse între 0,64% în CSP Ciadîr-Lunga până la 3,1% în CSP Orhei.

Per-total, cheltuielile pentru energia electrică, gazele, apă-canalizaţia, salubritate au fost acoperite din mijloace bugetare în proporţie de 39,8%, restul de 60,2% au fost aco-perite din contul mijloacelor speciale (venituri) ale instituțiilor.

Analiza cheltuielilor pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.)În total, pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.)

s-au cheltuit cca 5% (sau 10,9 mln.lei).Din totalul de cheltuieli efectuate de fi ecare centru cheltuielile pentru medicamente

(biopreparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.), care în CNSP dețin o pondere

2001-2300; = 8 CSP*

1700-2000;= 24 CSP

2301-2600;=3 CSP

2601-2900;= 1 CSP

2901-3700;= 1 CSP

Fig.75. Structura graduală a valorii salariilor medii**) la angajații CSPteritoriile și numărul acestor instituții (pe perioada a.a.2005-2013, în lei)

Notă: *) inclusiv CNSP **) buget + mijloace speciale

125

de 7,8% în totalul cheltuielilor. Ponderea acestui tip de cheltuieli în Centrele de Sănătate Publică teritoriale, variază între 0,63% în CSP Drochia şi 5,97% în CSP Călăraşi.

Din totalul de cheltuieli pentru medicamente (biopreparate, vaccinuri, diagnosticu-muri, reactive etc.) cele mai mari cheltuieli revin CNSP – cca 57%, urmat de CSP Chi-şinău – 13,6%. Pentru restul instituțiilor din Serviciu acest indicator ia valori între 0,1% în CSP Vulcăneşti şi 2,5% în CSP Ungheni.

Analiza cheltuielilor pentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilorPentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor s-au cheltuit cca 2,9 mln.lei. Pre-

ponderent aceste cheltuieli au fost efectuate pentru reparaţii curente a clădirilor şi încă-perilor de către CSP a mun. Bălţi – 15,5%, CSP Soroca – 10,7%, CNSP cca 10,1% şi CSP Cahul – 9,25%, aceasta în mare măsură fi ind determinate de necesitatea amplasării echipamentului nou de laborator, cerințele determinate pentru acreditarea acestora ș.a., restul centrelor acest indicator înregistrează valori mai mici de 6%.

Cheltuielile pentru reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în proporţie de 22,6%, restul de 77,4% au fost achitate din contul veniturilor centrelor.

Analiza cheltuielilor pentru Reparaţii ale utilajului, inventaruluiPentru reparaţii ale utilajului, inventarului s-au cheltuit cca 1,1 mln. lei. Din totalul

cheltuielilor destinate la acest capitol, respectiv au fost efectuate de către CNSP în pro-porție de 31,3%, pe locul doi se afl ă CSP a mun. Chişinău – 23,4%, iar 11 CSP teritoriale nu au avut cheltuieli la acest capitol, restul instituțiilor au înregistrat cheltuieli pentru reparaţii ale utilajului, inventarului sub 5%.

Cheltuielile la acest capitol au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în pro-porţie de cca 10,8%, restul de 89,2% au fost achitate din contul mijloacelor obținute din prestarea serviciilor.

Analiza cheltuielilor pentru alte plăţi pentru mărfuri şi serviciiCheltuielile la capitolul ”Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii” s-au cheltuit cca 18.8

mln. lei.Preponderent cheltuieli pentru activitățile la acest articol ”alte plăţi pentru mărfuri

şi servicii” au fost efectuate de către CNSP – 26,7%, pe locul doi se afl ă CSP a mun. Chişinău – 16,7%. CSP, a mun. Bălţi ai cheltuit 4,9% , CSP Anenii Noi – 3,8%, restul centrelor au înregistrat sub 3%.

Cheltuielile pentru alte plăţi pentru mărfuri şi servicii au fost efectuate din contul mijloacelor bugetare în proporţie de 25,1%, restul de 74,9% au fost achitate din contul veniturilor instituțiilor.

Analiza cheltuielilor pentru cheltuieli capitaleO componentă majoră în structura cheltuielilor produse de către instituțiile Serviciu-

lui SSSP constituie ”Cheltuielile capitale”. La acest capitol au fost cheltuite cca 49,9 mln. lei (sau 22,3%). Trebuie de subliniat că 41,8 mln. lei din suma alocată la acest ca-pitol, constituie fi nanțele dispuse din Grantul oferit de UE în baza Proiectului elaborat de specialiștii CNSP, fi ind destinate fortifi cării capacităților și potențialului de laborator a Serviciului și, care au fost valorifi cate prin intermediul CNSP.

126

Acoperirea bugetară în mare parte ține de remunerarea muncii, medicamente (bio-preparate, vaccinuri, diagnosticumuri, reactive etc.) şi cheltuieli capitale, pentru cele-lalte tipuri de cheltuieli acoperirea este asigurată preponderent, din contul veniturilor obținute de instituțiile Serviciului pentru serviciile prestate.

Concluzii:Toate eforturile întreprinse de Serviciul de Stat de Supraveghere în Sănătate Publică

în perioada actuală au fost şi sunt direcţionate spre îmbunătăţirea indicatorilor de sănă-tate a populaţiei.

Ca rezultat putem menţiona că tot ce a fost realizat în domeniul sănătăţii pe parcursul acestei perioade este rezultatul unei munci asidue a tuturor specialiştilor din domeniul Sănătăţii Publice din ţară, care în pofi da greutăţilor de acest ordin menţin sub suprave-ghere sănătatea populaţiei.

X. COLABORAREA INTERNAȚIONALĂ Relațiile externe ale Centrului Național de Sănătate Publică, asigurate prin interme-

diul Ministerului de ramură, joacă un rol important nu doar pentru instituție, dar pentru Serviciu și întreg sistemul de sănătate al țării. Această afi rmație este bazată pe rezultatele istorice și cele recente de colaborare a instituției cu cele mai importante organisme inter-naționale și instituții în domeniul sănătății. Putem spune că debutul ascendent al acestei colaborări a demarat prin anii 1995, ca ulterior colaborarea să devină permanentă și din ce în ce mai intensivă, cu benefi cii de valoare neestimată pentru sănătatea populației. În primul rând aceasta se referă la colaborarea CNSP cu structurile OMS și cu Alianța GAVI devizul căreia fi ind: ”Salvarea vieții copiilor și protecția sănătății populației prin sporirea accesului la imunizări în țările sărace”.

Vacuumul creat după destrămarea URSS a avut repercusiuni sociale semnifi cative, inclusiv asupra sistemului de sănătate publică, prin care, în perioada anilor 1990-1995 țara ducea o lipsă acerbă în vaccinuri. Iar, impactul acestui defi cit nu s-a lăsat mult așteptat, ca în următorii 2-3 ani în țară să fi e înregistrate erupții epidemice și epidemii de unele boli transmisibile cum ar fi : difteria, rujeola, oreionul ș.a. – și doar cu ajutorul OMS și cu Alianța GAVI sistemul de sănătate al țării și-a revenit la normal. Odată cu creșterea potențialului economic, țara devine din an în an mai capabilă ași onora obli-gațiunea la acest capitol și, de a procura de sinestătător necesarul de vaccinuri pentru prevenirea bolilor imunodirijabile.

Însă, relaţiile externe ale Centrului Naţional de Sănătate Publică nu sunt limitate doar la domeniul imunizărilor. Activitatea de colaborare a specialiștilor CNSP a permis a extinde spectrul acestor relații, cooptând în această ”orbită” astfel de domenii cum ar fi : sănătatea umană și factorii de mediu, sănătatea ocupațională, riscurile și pericolele chimice, radioprotecția, siguranța biologică și sănătatea alimentelor, pregătirii sistemu-lui în situații excepționale și calamități etc.

Toate aceste tipuri de relații și colaborări sunt efectuate în bază de acorduri, tratate, convenții, proiecte comune, contracte ș.a. Astfel, pe parcursul a.2013 CNSP a deținut relațiile de colaborare pe bază de acorduri şi contracte directe cu:

Facultatea de biologie a Universităţii de Stat din Moscova (Rusia). Centrul Ştiinţifi c de Stat în virusologie şi biotehnologii „VECTOR” (Rusia) şi

Centrul Naţional de Sănătate Publică (Moldova).

127

Institutul Naţional de Sănătate Publică, Bucureşti, România. Institutul de EcoIgienă şi Toxicologie L.I Medvedea (Kiev, Ukraina). Institutul Naţional de Sănătate Publică Iaşi, România. Institutul de Sănătate Publică „Prof. Dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca,

România. Institutul de Epidemiologie şi boli infecţioase L.V Gromaşăvskii Ucraina. Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare pentru microbiologie şi imunologie

„Cantacuzino” Bucureşti, România.cu organismele internaționale: Ofi ciul European al OMS de supraveghere şi acţiuni în domeniul diagnosticului

de laborator a bolilor transmisibile (Lion, Franţa); OMS-Geneva, FAO/OMS, UNICEF, PNUD, USAID, ONU. Agenţia Internaţională de Energie Atomică, Viena Austria. SHEA-Society for Health Care Epidimilogy of America. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. UNECE- Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa. GUAM-Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE). Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori a Comisiei Europene. Agenția pentru Substanțe Chimice din Suedia. Fondul de Mobilitate al Federației Organizațiilor Nonguvernamentale pentru

dezvoltare. Biroul pentru Substanțe chimice din or. Lodz, Polonia. ECDC- Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. WB- Banca Mondiala în Moldova. UE CoE CBRN-Centrul de Excelență al Europei de Sud-Est responsabil de pro-

blemele reglementării materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Impactul acestor colaborări contribuie enorm de mult la dezvoltarea potențialului

profesional al specialiștilor, sporirea profesionalismului, creșterea potențialului meto-dologic al instituției și capacităților de armonizare a actelor normative și metodice ale Serviciului la legislația comunitară și la standardele organismelor internaționale. Eva-luând potențialul profesional și pregătirea specialiștilor tot mai des aceștia sunt invitați/cooptați în calitate de experți sau formatori în cadrul consfătuirilor și atelierelor de lucru internaționale.

Relaţiile externe ale Centrului permanent au tins spre extinderea colaborărilor exter-ne cu instituţii şi organisme, acestea din urmă fi ind focusate spre:

a) Participarea la reuniuni de nivel înalt, simpozioane, conferinţe, congrese, mani-festări ştiinţifi ce.

b) Efectuarea vizitelor ofi ciale bilaterale, inclusive în scopul realizării tratativelor, consultărilor în domeniul sănătăţii publice.

c) Realizarea schimbului de experienţă, stagiilor și instruirilor profesionale, partici-parea la expoziţii, realizarea activităţilor în domeniul cooperării tehnico-ştiinţifi ce etc.

d) Alte sarcini analogice.În anul 2013 specialiștii CNSP au efectuat 95 deplasări peste hotarele ţării, în care au

participat 55 specialişti din majoritatea structurilor instituției cu o durată medie (de zile) a deplasărilor de 5,9 zile. În anul 2013 specialiştii au fost în 31 de ţări, cele mai vizitate fi ind: România, Turcia, Ukraina şi Federaţia Rusă, Suedia, Germania şi Italia.

Fiecare deplasare peste hotarele ţării sunt destinate anumitor scopuri (fi g.76).

128

Astfel, în scop de perfecţionare şi stajiere a personalului CNSP, au fost efectuate 22 deplasări, participare în cadrul atelierelor de lucru cu diferită tematică 18 deplasări, 28 deplasări cu scop de participare la conferinţe și seminare ș.a.

Suportul fi nanciar al deplasărilor a fost asigurat în mare parte de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a fi nanţat 30 de deplasări a specialiștilor din instituție. Aportul fi nanciar a instituţiei s-a referit la fi nanţarea a 20 de deplasări, celelalte 45 deplasări au fost asigurate de alte organizaţii şi instituţii (Agenţia pentru Substanţe chimice, Lodz; ONU; AIEA; SHEA ș.a.).

Sarcinile prioritare pentru realizare în anul 2014:I. Îmbunătățirea activității ce ține de elaborarea cadrului legislativ și normativ în

vederea realizării Strategiei naţionale de sănătate publică, precum și ajustării cadrului legislativ național la legislația comunitară.

II. Sporirea efi cacității activităților ce țin de asigurarea sarcinilor care stau în fața întregului Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice și de executare a pla-nurilor de activitate pentru a. 2014, aprobate de Ministerul Sănătăţii.

III. Îmbunătăţirea mecanismelor de colaborare intersectorială și interdisciplinară cu structurile relevante atât din cadrul Sistemului Național de sănătate, cât și din afara acestuia.

IV. Perfecţionarea cadrului legal și a mecanismelor ce țin de implementarea acestuia în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile și transmisibile.

V. Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea continuă a realizării Programelor şi Poli-ticilor Naţionale de Sănătate ce țin de competența sănătății publice.

VI. Dezvoltarea parteneriatelor la nivel naţional, teritorial şi internaţional privind fortifi carea capacităţilor sistemului de sănătate publică.

VII. Stabilirea unei conlucrări cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru implementarea Programului Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă şi profi laxia maladiilor.

VIII. Coordonarea şi acordarea suportului metodologic Centrelor de Sănătate Publică teritoriale în efectuarea supravegherii sanitare în domeniul Sănătăţii Publice. Fortifi carea măsurilor de prevenire, pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţe în sănătatea publică.

IX. Organizarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

Fig.76. Scopul deplasărilor specialiștilor CNSP în afara ţării

129

X. Ameliorarea situației privind completarea SSSSP cu resurse umane. Perfecţiona-rea şi instruirea continuă a personalului medical în domeniul Sănătăţii Publice.

XI. Extinderea utilizării metodelor obiective de apreciere a indicilor sanitaro-bacte-riologice cu aplicarea noilor metode de investigare conform cerinţelor ISO.

XII. Modernizarea tehnologiilor şi procedeelor investigaţiilor sanitaro-bacteriologi-ce utilizând în cadrul activităţii echipament, sisteme, instalaţii, medii nutritive moderne.

XIII. Implementarea mecanismelor de e-guvernare şi sistemelor informaţionale în domeniul sănătăţii publice.

XIV. Asigurarea controlului calităţii cercetărilor de laborator prin participarea în PT, comparări interlaboratoare, cercetări repetate, validarea metodelor, estimarea incertitu-dinii. Sporirea calității serviciilor de sănătate publică prestate.

XV. Optimizarea managementului interior al instituțiilor Serviciului în condițiile defi citului de personal.

XVI. Consolidarea cercetărilor științifi ce în domeniul sănătăţii publice axate pe fun-damentarea științifi că a acțiunilor de realizare a prevederilor Strategiei naţionale de să-nătate publică pentru anii 2014-2020.

XVII. Efi cientizarea colaborării internaționale

130

AN

EX

EST

ATE

LE

DE

FU

NCȚ

II L

A F

INE

LE

AN

UL

UI

GE

STIO

NA

R

Den

umir

ea fu

ncţie

i

Num

ăr fu

ncţii

tota

l în

inst

ituţie

fi na

nţat

e de

bu

get

Num

ăr p

erso

ane

fi zic

e (lu

crăt

ori

de b

ază)

în fu

ncţii

oc

upat

e fi n

anţa

te d

e bu

get

Num

ăr fu

ncţii

în in

stitu

ţie,

tota

l la

aut

oges

tiune

şi

fi nanţa

te d

in m

ijloa

cele

sp

ecia

le

Num

ăr p

erso

ane

fi zic

e (lu

crăt

ori

de b

ază)

în

funcţii

ocu

pate

, au

toge

stio

nare

şi

fi na

nţat

e di

n m

ijloa

ce sp

ecia

le

scri

ptic

e

ocup

ate

sc

ript

ice

ocup

ate

В1

23

45

6

Med

ici –

tota

l80

9,25

705,

2547

914

,75

96

Spec

ialiş

ti cu

stud

ii su

perio

are

nem

edic

ale

– to

tal

45

,542

107

00

1

Pers

onal

med

ical

med

iu -

tota

l 10

1195

2,5

825

34,7

527

,511

Spec

ialiş

ti cu

stud

ii m

edii

nem

edic

ale

- tot

al

44

4528

,528

,536

Pers

onal

med

ical

infe

rior -

tota

l

157

148,

7515

013

11,5

3

Alt

pers

onal

63

7,75

557

512

32,2

523

,25

19

Tota

l fun

cţii

2664

,524

09,5

2118

156,

7513

1,25

124

Incl

usiv

:33

,531

,548

- d

ezin

fect

ori fără

stud

ii m

edic

ale

131

FUNCȚII LA FINELE ANULUI GESTIONAR

Denumirea funcţiei

Total funcţii Persoane fi zice

(lucrători de bază) funcţii ocupate

Cu categorie

Elib

eraţ

i în

cur

sul

anul

ui

Ang

ajaţ

i în

cur

sul

anul

ui

Scri

ptic

e

Ocu

pate

Total

Ştiinţa

Incl

usiv

: șe

f secţie

S I II

Lip

seșt

e

Medici şefi ai CSP 40 40 40 0 0 34 1 0 5 1 3

Medici şefi - adjuncţi ai CSP 18 16 16 0 0 12 1 0 2 0 1Medici:

49 39 20 0 8 13 4 0 3 1 2 Promovarea sănătății

Sănătatea mediului 51 43,75 34 0 7 26 5 0 3 0 0

Sănătatea ocupațională 48,5 44 32 1 6 27 4 1 0 0 0

Siguranța alimentelor 46,5 41,5 35 0 8 24 3 0 1 1 1

Sănătatea copiilor și tinerilor 39,75 34 27 0 6 17 3 2 5 0 2

Igiena generală 120,75 92 63 0 26 40 3 8 10 8 10

Radiologie 8,5 8 5 0 1 2 3 0 0 0 0

Epidemiologi 184 153 127 1 46 86 14 8 11 11 14

Inclusiv: în secția dezinfecție profi lactică 12 11,5 8 0 4 4 1 0 0 0 0

Laboranţi - lab. san-igienic 100,5 92,5 27 0 8 13 3 3 3 1 1

Bacteriologi 116,5 111 76 0 18 54 9 8 4 3 1

Medici statisticieni 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alţi specialiști cu studii superioare nemedicale - total

45,5 42 104 0 18 22 10 12 20 3 1

Inclusiv: ingineri din cadrul secț. operative 11 10 8 0 1 0 0 1 0 0 0

Biologi, chimişti X X 73 2 11 19 9 10 23 4 3

Entomologi X X 5 0 0 2 0 0 1 0 0

Consilier juridic superior (jurist) X X 8 0 3 0 0 0 0 0 0

Personal medical mediu - total, inclusiv: 1011 952,5 825 0 0 535 83 94 86 42 32

Felceri, asist. - promovarea sănătății 34,25 32 28 0 0 13 2 4 5 3 0

Asistenții medicului igienist 304,5 280,75 256 0 5 172 19 24 33 11 11

Asistenţii epidemiologului 248,5 239,25 225,25 5 0 161 21 25 14 15 9

Entomologi 1,75 1,5 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Felceri şi laboranţi bacteriologi 218,75 211 185 0 2 116 25 23 14 10 8

Felceri şi laboranţi (lab.san-igienic) 126,75 120,75 109 0 0 60 12 20 16 3 1

Dezinfectori-instructori 9 7,5 5 0 0 1 1 0 1 0 0

Dezinfectori cu studii medicale 37,25 33,25 4 0 0 0 0 0 1 0 1

Statisticieni medicali 20 31 25,5 8 0 5 6 2 3 6 4

Spec. cu studii medii nemedicale (dezinfectori) X X 43 1 0 0 0 0 4 6 1

132

Teritoriile administrative

Total funcţii

Persoane fi zice (lucrători de

bază) funcţii ocupate

Cu categorie

Elib

eraţ

i în

cur

sul

anul

ui

Ang

ajaţ

i în

cur

sul

anul

ui

Scri

ptic

e

Ocu

pate

To-tal Şt

iinţa

Incl

usiv

:

şefi

secţ

ii

S I II

Lip

seșt

e

mun.Chişinău 123,75 108,5 97 0 15 57 15 13 12 2 11mun.Bălţi 34 32,5 26 0 10 17 6 1 2 0 0Anenii Noi 16,25 14,25 8 0 0 4 0 2 2 0 0Basarabeasca 6 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0Briceni 13 12,5 8 0 2 6 2 0 0 0 0Cahul 23,5 15 10 0 4 6 3 0 2 0 0Cantemir 9,75 9,75 5 0 2 2 2 0 0 0 0Călăraşi 12,75 10 5 0 3 5 0 0 0 0 0Căuşeni 20,25 17,25 13 0 4 11 2 0 0 0 0Cimişlia 8,75 5,5 1 0 0 1 0 0 0 0 0Criuleni 12,5 8,5 4 0 0 2 0 0 2 0 1Donduşeni 11 11 10 0 2 9 0 0 1 0 2Drochia 17 17 13 0 8 9 1 0 3 0 0Dubăsari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Edineţ 14,25 12,75 7 0 2 6 0 0 1 2 0Făleşti 14 14 10 0 3 7 3 0 0 0 0Floreşti 17 17 10 0 4 7 2 0 1 1 0Glodeni 11 10,25 8 0 0 7 1 0 0 0 0Hînceşti 23 17,5 11 0 0 8 2 0 1 0 0Ialoveni 19 17 14 0 3 10 1 0 0 2 0Leova 8,75 6,5 3 0 1 3 1 0 0 0 0Nisporeni 10 8 5 0 2 4 0 0 1 0 1Ocniţa 13,5 13,5 8 0 0 7 1 1 1 0 0Orhei 27 21 15 0 7 11 3 0 1 2 0Rezina 9 9 6 0 0 5 0 1 0 0 0Rîşcani 13,75 13,5 9 0 0 9 0 0 0 0 0Sîngerei 15,5 12 7 0 3 5 0 0 2 0 2Soroca 17,75 14,25 10 0 3 8 0 0 2 0 1Străşeni 17,5 15,75 10 2 5 6 0 1 3 0 2Şoldăneşti 8 5 2 0 0 2 0 0 0 0 0Stefan Vodă 12,5 12,5 9 0 4 7 0 0 2 1 0Taraclia 8,5 6,5 3 0 2 1 0 1 1 0 0Teleneşti 13,5 13,25 8 0 4 5 1 0 2 0 0Ungheni 23 20 11 0 0 10 1 0 0 1 0Comrat 19 18 7 0 3 4 0 1 2 0 1Ciadîr-Lunga 14 13,5 8 0 0 5 1 0 1 0 1Vulcăneşti 6,5 6,5 4 0 0 3 0 1 1 0 0CNSP 145,5 120,25 90 0 29 60 4 5 1 12 12

PERSONAL MEDICAL CU STUDII SUPERIOARE (medici, date abs.)

133

PERSONAL CU STUDII MEDII (asistenți, felceri laboranți, date abs.)

Teritoriile administrative

Total funcţii Persoane fi zice

(lucrători de bază) funcţii

ocupate

Cu categorie

Elib

eraţ

i în

cu

rsul

anu

lui

Ang

ajaţ

i în

cu

rsul

anu

lui

Scri

ptic

e

Ocu

pate

S I II

Lip

seșt

e

mun. Chișinău 165 144,25 134 87 21 15 12 6 8mun. Bălţi 45 44 44 32 7 0 5 0 0Anenii Noi 22 22 19 11 3 4 1 0 0Basarabeasca 6,25 6 6 3 0 1 2 1 0Briceni 22,5 21,5 17 8 5 3 1 2 0Cahul 33,75 30,25 24 14 3 4 3 2 1Cantemir 17 17 13 12 1 0 0 0 0Călăraşi 23,25 19,5 14 9 1 0 0 4 2Căuşeni 22 16,75 12 7 1 1 3 3 1Cimişlia 15 14,5 8 1 0 0 0 0 0Criuleni 25,5 22,5 17 9 1 4 3 0 0Donduşeni 11 11 11 4 2 1 0 0 0Drochia 24 24 20 13 1 6 0 1Dubăsari 0 0 0 0 0 0 0 0 0Edineţ 19,75 19,25 18 12 2 1 4 0 0Făleşti 24,5 24,5 24 22 0 2 0 0 0Floreşti 25,75 25,75 21 17 2 0 2 0 0Glodeni 15 15 15 13 0 2 0 0 0Hînceşti 30 27,75 20 10 3 5 2 1 Ialoveni 23 21 20 14 0 6 0 0 0Leova 11 11 11 7 1 2 1 0 0Nisporeni 13,5 13,5 10 4 2 2 2 0 0Ocniţa 18 18 16 11 1 2 1 0 0Orhei 41,5 41,5 38 25 1 5 7 1 0Rezina 16 16 16 9 1 1 5 0 1Rîşcani 21 21 18 13 0 0 5 2 0Sîngerei 23,5 22 16 12 2 2 0 1 0Soroca 29 28 28 16 2 5 3 2 3Străşeni 18,5 18 15 9 2 1 3 1 3Şoldăneşti 15 15 10 9 1 0 0 0 0Ştefan Vodă 17,25 17,25 16 11 1 2 2 1 0Taraclia 11 11 9 8 0 0 0 0 0Teleneşti 21,25 21,25 18 14 1 1 2 1 1Ungheni 30 30 27 13 4 4 6 1 1 – Comrat 22,5 22,5 18 9 1 7 1 0 0 – Ceadîr-Lunga 17,5 17,5 15 11 1 1 2 1 0–Vulcăneşti 8,5 8,5 7 4 0 1 2 0 0CNSP 66,25 56 56 30 8 9 0 11 9

134

ASIGURAREA INSTITUȚIILOR DIN SERVICIU CU PERSONAL La 100 mii populație

MediciSpecialişti cu studii

superioare nemedicale

Per-sonal

medical mediu

Specialişti cu studii medii ne-medicale

Per-sonal

medical inferior

Alt per-sonal

Total funcţii

mun.Chişinău 12,2 12,1 16,7 0,4 2,0 10,1 45,5mun.Bălţi 17,3 17,4 29,4 1,3 5,3 11,4 66,8Anenii Noi 9,6 9,6 22,8 0,0 4,8 14,4 55,2Basarabeasca 3,5 3,5 20,9 3,5 7,0 24,3 62,6Briceni 10,7 10,8 22,9 0,0 4,0 10,8 49,9Cahul 8,0 8,0 19,2 1,6 2,4 12,0 44,9Cantemir 8,0 8,0 20,9 0,0 3,2 16,1 49,8Călăraşi 6,4 6,4 17,8 2,5 3,8 11,5 42,0Căuşeni 14,2 14,2 13,1 0,0 2,2 14,2 49,2Cimişlia 1,6 1,6 13,2 4,9 4,9 16,4 42,8Criuleni 5,5 5,4 23,1 0,0 4,1 15,0 53,0Donduşeni 28,4 22,7 25,0 0,0 9,1 18,2 72,7Drochia 1,6 14,7 22,5 0,0 3,4 13,5 55,2Dubăsari 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Edineţ 0,9 8,6 22,0 0,0 4,9 13,4 57,4Făleşti 1,3 10,9 26,1 1,1 3,3 12,0 53,2Floreşti 1,3 11,3 23,6 0,0 3,4 13,5 58,5Glodeni 1,0 13,2 24,7 1,6 3,3 18,1 59,3Hînceşti 1,4 9,1 16,5 2,5 2,5 8,2 38,8Ialoveni 1,8 13,9 19,9 0,0 3,0 11,9 51,8Leova 0,4 5,6 20,6 0,0 3,8 15,0 48,8Nisporeni 0,6 7,6 15,1 1,5 4,5 15,1 43,8Ocniţa 1,0 14,5 29,0 1,8 3,6 16,3 67,1Orhei 1,9 12,0 30,3 2,4 2,4 10,4 55,8Rezina 0,8 11,6 31,0 0,0 3,9 15,5 69,8Rîşcani 1,1 13,1 26,1 1,5 2,9 0,0 46,4Sîngerei 0,9 7,5 17,2 1,1 3,2 7,5 35,5Soroca 1,3 10,0 28,0 0,0 4,0 11,0 57,9Străşeni 1,3 10,9 16,3 1,1 3,3 9,8 46,8Şoldăneşti 0,3 4,7 23,5 0,0 4,7 11,7 47,0Stefan Vodă 1,1 12,6 22,5 1,4 4,2 14,1 60,4Taraclia 0,4 6,8 20,4 2,3 4,5 25,0 61,3Teleneşti 1,0 10,9 24,6 1,4 4,1 9,6 50,5Ungheni 1,4 9,4 23,0 1,7 4,3 10,2 51,1Comrat 0,9 9,8 25,3 1,4 4,2 14,1 59,1Ciadîr-Lunga 1,0 12,2 22,9 0,0 4,6 16,8 61,0Vulcăneşti 0,5 15,9 27,8 0,0 8,0 27,8 83,5CNSP (nivel naț.) 0,4 1,6 0,0 0,6 2,1 6,6 232

135

NUMĂRUL COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR CU MASA CORPULUI SUPRAPONDERALĂ ȘI OBEZITATE

Teritoriul administrativ

Fete 13 ani Băieţi 13 ani

Nu-mărul total de

copii

Din ei investi-

gați

Numărul copiilor cu indicile masei

corporale (IMC), în: Numărul total de

copii

Din ei inves-tigați

Numărul copiilor cu indicile masei

corporale (IMC), în:stadiul

care pre-cede obe-

zitatea

stadiul de obe-zitate

stadiul care precede

obezitatea

stadiul de obe-zitate

A 1 2 3 4 5 6 7 8mun. Chișinău 2402 1687 43 21 2558 1932 62 21mun. Bălţi 581 581 5 3 551 549 3 2Total pe municipii 2983 2268 48 24 3109 2481 65 23Anenii Noi 163 163 10 2 173 173 14 2Basarabeasca 145 141 5 1 153 150 3 4Briceni 258 250 3 4 332 330 3 10Cahul 841 807 70 13 397 381 33 7Cantemir 907 302 15 4 978 484 9 3Călăraşi 224 224 6 3 262 262 2 2Căuşeni 597 597 27 13 446 446 18 7Cimişlia 231 231 6 0 253 253 6 0Criuleni 352 85 20 8 386 70 15 6Donduşeni 180 179 13 1 209 209 10 1Drochia 396 393 13 7 447 442 13 5Dubăsari 178 65 8 5 197 30 5 1Edineţ 338 302 5 9 349 315 7 8Făleşti 424 410 2 0 419 406 0 0Floreşti 389 385 21 14 429 428 20 12Glodeni 137 137 8 8 275 275 14 14Hînceşti 624 614 37 13 606 599 34 11Ialoveni 505 503 8 6 545 545 6 6Leova 297 297 0 0 302 298 0 0Nisporeni 402 61 4 3 391 49 3 3Ocniţa 165 165 8 6 203 203 10 6Orhei 572 572 20 12 559 559 16 8Rezina 229 228 5 3 270 268 3 1Rîşcani 257 257 38 11 360 360 14 8Sîngerei 649 498 132 20 964 632 262 16Soroca 440 440 3 17 394 394 5 16Străşeni 406 353 18 12 419 369 14 9Şoldăneşti 247 247 3 0 232 232 2 1Ştefan Vodă 389 389 8 5 411 411 4 1Taraclia 185 183 3 0 186 185 1 0Teleneşti 4 385 385 4 2 411 411 1Ungheni 958 958 25 14 980 980 28 15UTA Găgăuzia 1155 1142 16 33 1095 1091 6 7 – Comrat 347 347 5 3 391 391 1 1 – Ceadîr-Lunga 679 679 7 29 581 581 3 5 – Vulcăneşti 129 116 4 1 123 119 2 1Total pe raioane 13244 11963 945 251 13624 12240 991 191Total M. Sănătăţii malul drept 16227 14231 993 275 16733 14721 1056 214

Total alte Ministere 0 0 0 0 0 0 0 0 – ACS 0 0 0 0 0 0 0 0 – Calea Ferată 0 0 0 0 0 0 0 0 – Armata Naţională 0 0 0 0 0 0 0 0Total Republică Malul Drept 16227 14231 993 275 16733 14721 1056 214

136

Teritoriul administrativ

Fete 15 ani Băieţi 15 ani

Nu-mărul total de

copii

Din ei investi-

gați

Numărul copiilor cu indicile masei corporale (IMC),

în: Nu-

mărul total de

copii

Din ei investi-

gați

Numărul copiilor cu indicile masei corporale (IMC),

în:

stadiul care

precede obezitatea

sta-diul de

obezi-tate

stadiul care

precede obezitatea

sta-diul de

obezi-tate

mun. Chișinău 2522 1856 39 11 2570 2082 55 28mun. Bălţi 547 547 2 6 225 225 3 4Total pe municipii 3069 2403 41 17 2795 2307 58 32Anenii Noi 174 174 8 2 160 160 10 5Basarabeasca 137 132 5 2 168 166 6 7Briceni 297 295 3 8 301 298 3 8Cahul 815 779 86 20 417 403 40 11Cantemir 937 221 15 5 974 299 15 3Călăraşi 273 273 10 9 282 282 3 2Căuşeni 393 393 21 10 409 409 17 8Cimişlia 269 269 6 0 310 310 10 0Criuleni 371 80 18 10 397 45 10 4Donduşeni 190 189 17 1 203 203 18 1Drochia 417 415 9 4 438 435 16 9Dubăsari 177 25 10 2 194 42 7 3Edineţ 396 372 4 6 401 392 3 5Făleşti 425 423 6 2 456 443 3 0Floreşti 415 414 12 8 387 386 11 6Glodeni 131 131 6 6 37 37 2 2Hînceşti 601 594 48 15 626 614 42 12Ialoveni 519 517 16 13 530 526 9 7Leova 324 307 0 0 336 301 0 0Nisporeni 380 52 4 2 402 58 5 3Ocniţa 191 191 12 4 208 208 13 7Orhei 568 568 22 13 578 578 14 7Rezina 227 225 6 2 244 244 3 1Rîşcani 401 401 23 7 206 206 11 3Sîngerei 5824 3416 428 22 9213 5248 616 28Soroca 398 398 7 19 463 463 7 14Străşeni 377 362 24 15 369 351 14 11Şoldăneşti 248 248 2 2 262 262 3 2Ştefan Vodă 519 519 4 2 422 422 2 0Taraclia 199 199 2 0 159 157 2 0Teleneşti 4 0 0 0 0 0 0 0Ungheni 924 924 22 12 904 904 24 10UTA Găgăuzia 717 708 3 17 789 783 3 5 – Comrat 316 316 0 0 390 390 0 0 – Ceadîr-Lunga 267 267 1 17 259 259 1 4 – Vulcăneşti 134 125 2 0 140 134 2 1Total pe raioane 18238 14214 859 240 21245 15635 942 184Total M. Sănătăţii malul drept 21307 16617 900 257 24040 17942 1000 216

Total Republică Malul Drept 21307 16617 900 257 24040 17942 1000 216

NUMĂRUL COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR CU MASA CORPULUI SUPRAPONDERALĂ ȘI OBEZITATE

137

Ram

urile

, ge

nul d

e ac

tivita

te

Nr.

de a

ngaj

ați,

care

au

fost

su

puși

exa

men

elor

m

edic

ale

Din

ei

exam

inaț

i D

in e

i adm

iși

la lu

cru

Nr.

de a

ngaj

ați

la c

are

s-au

de

pist

at b

oli

gene

rale

Nr.

de a

ngaj

ați

tran

sfer

ați

tem

pora

r (c

u ex

clud

erea

fa

ctor

ilor

de

prod

ucție

co

ntra

indi

cați)

la a

lt lu

cru

Nr.

de a

ngaj

ați

tran

sfer

ați

perm

anen

t (c

u ex

clud

erea

fa

ctor

ilor

de

prod

ucție

co

ntra

indi

cați)

la a

lt lu

cru

Nr.

de a

ngaj

ați

cu su

specții

de

boli

som

atic

e (in

toxi

cații

) pr

ofes

iona

le

Tota

l

Incl

usiv

fe

mei

Tota

l

Incl

usiv

fe

mei

To

tal

Incl

usiv

fe

mei

To

tal

Incl

usiv

fe

mei

Tota

l In

clus

iv

fem

ei

Tota

l In

clus

iv

fem

ei

Tota

l In

clus

iv

fem

ei

A1

23

45

67

89

1011

1213

14

Agr

icul

tura

10

391

2383

8846

2173

8644

2118

916

264

988

759

10

Tu

tună

rit

37

029

831

727

031

126

480

711

00

00

0

Pe

rsoa

ne c

are

lucr

ează

cu

pest

icid

e

5723

242

5227

224

4913

214

656

612

80

732

00

Indu

strie

tota

l, in

clus

iv:

29

149

1389

426

645

1267

626

423

1199

011

0450

817

256

181

422

0

In

dust

ria d

e pr

eluc

r. a

prod

. ag

ric. a

limen

tare

4328

2072

3795

1847

3757

1830

195

101

3715

60

00

In

dust

ria c

onst

ruct

oare

de

maş

ini,

apar

ate

33

0010

0831

1897

930

8453

214

723

5512

617

00

In

dust

ria uşo

ară

1112

594

3399

5984

1198

7282

9541

234

421

1741

260

0

Incl

usiv

indu

stri

a de

con

fecț

ii91

1978

1378

0066

9877

7066

1531

026

610

837

220

0

C

onfe

cţio

nare

a m

obile

i şi

prel

ucra

rea

lem

nulu

i 22

0134

821

2333

921

3033

580

1511

108

10

0

In

dust

ria e

xtra

ctivă

11

5869

1069

6410

5964

322

80

70

00

In

dust

ria m

ater

iale

lor d

e co

nstru

cţie

3088

264

2950

254

2919

241

873

172

342

10

Tran

spor

t 48

9156

246

7255

346

2154

313

520

331

224

00

Com

unic

aţii şi

info

rmat

ică

27

6362

926

4558

626

2358

229

016

71

131

00

Gos

podă

ria c

omun

ală

25

0476

823

9074

423

7473

371

819

89

30

47En

erge

tica,

resu

rse

ener

getic

e

7324

1119

7034

1102

6929

1051

405

1560

019

20

0C

onst

rucţ

ii

32

8652

731

0349

830

2348

712

99

424

711

00

Alte

act

ivităţi

1964

811

476

1867

410

861

1863

310

789

1206

779

8943

374

00

Obi

ectiv

e ra

diol

ogic

e

1048

695

1046

693

1046

693

145

109

00

00

00

EX

AM

EN

UL

ME

DIC

AL

AL

AN

GA

JAŢ

ILO

R C

AR

E A

CT

IVE

AZĂ

ÎN C

ON

DIŢ

II N

OC

IVE

ŞI N

EFA

VO

RA

BIL

E

138

Obiective

Nr. locurilor de muncă cercetate la:

Zgomot Vibraţia Microclima Iluminatul Radiaţii ionizante

Total

din

ele

neco

nfor

me

norm

elor

sani

tare

To-tal

din

ele

neco

nfor

me

norm

elor

sani

tare

Total

din

ele

neco

nfor

me

norm

elor

sani

tare

Total

din

ele

neco

nfor

me

norm

elor

sani

tare

To-tal

din

ele

neco

nfor

me

norm

elor

sani

tare

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Industriale 2643 312 149 3 5048 453 5396 439 51 0

Inclusiv industria de confecții

1718 99 5 0 2909 204 3119 113 0 0

Agricole 162 20 0 0 461 47 479 23 2 0

Obiective de transport 111 2 1 0 199 21 190 15 0 0

Obiective a materialelor de construc.(cariere, mine etc.)

117 27 0 0 159 23 145 12 0 0

Comunale 82 8 0 0 2016 195 2022 102 160 0

Instituţii medicale 69 3 0 0 4312 554 3817 143 854 0

Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli

47 0 0 0 9211 891 8630 1041 0 0

Obiective cu profi l alimentar

571 38 7 4 3490 409 7193 351 11 0

Altele 330 41 0 0 827 59 607 59 275 2

EVALUAREA FACTORILOR FIZICI LA LOCURILE DE MUNCĂ A FEMEILOR

139

CARACTERISTICA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ CONFORM FACTORILOR CHIMICI

Obiective

Caracteristica condiţiilor de muncă conform factorilor chimici:

Vapori şi gaze, praf şi aerosol Nr. persona-lului ocupat la locurile

de muncă cu factori chi-

mici

Inclusiv femei

Nr.total a locu-rilor de muncă exami-

nate

Nr.lo-curilor

de mun-că cu

depăşiri de CMA

Nr.per-sona- lului

ocupat la ele

Inclusiv femei

A 1 2 3 4 5 6Obiective în igiena muncii, total, inclusiv: 88496 35455 8362 1065 1430 585

Agricole 6675 2794 425 90 181 77

Obiecte de chimizare 4192 780 379 7 17 0

Industrie, total: 35787 20802 4561 431 593 314

Inclusiv, industria de prelucrare a produs agricole-alimentare

3450 1913 844 428 289 160

Inclusiv, industria constructoare de maşini, aparate

5951 1524 336 143 145 12

Industria uşoară, total 15605 16208 2193 149 206 179

Inclusiv, industria de confecţii 11371 12265 1955 80 270 258

Confecţionarea mobilei şi prelucrarea lemnului

3681 400 588 96 128 15

Industria extractivă 997 128 111 27 62 4

Industria materialelor de construcţie 5780 397 422 58 73 14

Transport 8067 926 1003 112 244 22

Comunicaţii şi informatică 6695 544 94 32 32 4

Gospodăria comunală 2105 1123 128 44 64 14

Energetica, resurse energetice 6760 1542 719 58 88 11

Construcţii 5996 1404 109 10 14 1

Alte activităţi 11491 4836 1174 162 193 101

Obiective comunale 1254 639 176 75 53 26Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli 2310 4096 303 91 68 13

Obiectivele alimentaţiei publice şi comerţ 2212 1579 638 0 82 61

140

CE

RC

ETĂ

RI D

E L

AB

OR

ATO

R A

AE

RU

LU

I ÎN

CĂ

PER

ILO

R ÎN

CH

ISE

ȘI A

ER

UL

UI Z

ON

EI D

E M

UN

CĂ

Obi

ectiv

e

Num

ărul

to

tal d

e ob

iect

ive

Num

ărul

de

ob

iect

ive

cerc

etat

e pr

in

met

ode

de

labo

rato

r C

SP

Num

ărul

de

ob

iect

ive

cu d

epăş

iri

de C

MA

Exa

min

ate

prob

e la

:

Vapo

ri şi

gaz

e Pr

af şi

aer

ozol

Tota

l

Din

ele

de

păşe

sc

CM

A

Incl

usiv

subs

tanţ

e pe

ricu

loas

e de

CM

A

clas

a 1 şi

2

To

tal

Din

ele

de

păşe

sc

CM

A

Incl

usiv

su

bsta

nţe

peri

culo

ase

de C

MA

cl

asa

1 şi

2

Tota

l D

in e

le

depăşe

sc

CM

A

Tota

l D

in e

le

depăşe

sc

CM

A

A

12

34

56

78

910

11

Obi

ectiv

e în

igie

na m

unci

i, to

tal,

incl

usiv

: 10

189

1583

231

9590

290

2857

106

1481

416

8422

2117

9

A

gric

ole

16

2410

429

611

2925

44

920

125

156

1

O

biec

te d

e ch

imiz

are

11

3878

455

40

206

068

410

450

6

In

dust

rie, t

otal

, inc

lusi

v:

2622

618

123

3186

4510

245

7805

896

529

54

Indu

stria

de

prel

ucra

re a

pro

duse

lor

agric

ole-

alim

enta

re

608

178

4194

411

202

019

2437

211

712

Indu

stria

con

stru

ctoa

re d

e m

aşin

i, ap

arat

e24

231

1341

322

148

371

415

419

240

Indu

stria

uşo

ară,

tot

al

745

154

3173

612

314

222

6912

63

0

Incl

usiv,

indu

stri

a de

con

fecţ

ii

264

117

1831

95

146

219

6711

70

0

Con

fecţ

iona

rea

mob

ilei ş

i pr

eluc

rare

a le

mnu

lui

477

145

2346

30

163

013

2992

180

Indu

stria

ext

ract

ivă

61

2011

114

060

031

577

480

Indu

stria

mat

eria

lelo

r de

cons

trucţ

ie

57

110

618

375

011

40

1117

7912

51

Tr

ansp

ort

1308

280

2415

3490

425

6825

0033

441

282

C

omun

icaţ

ii şi

info

rmat

ică

18

722

317

717

123

1299

233

0

Gos

podă

ria c

omun

ală

682

157

2112

345

1215

6

Ener

getic

a, re

surs

e en

erge

tice

74

516

86

1620

1521

03

446

2414

513

C

onst

rucţ

ii

153

167

205

194

018

16

686

A

lte a

ctiv

ităţi

2370

295

3019

2572

565

1122

5328

043

912

Obi

ectiv

e co

mun

ale

18

911

6712

1010

2250

213

840

6219

37

Inst

it. p

entru

cop

ii şi

tine

ri, şc

oli

4095

195

719

50

141

067

934

750

Obi

ec. a

limen

taţie

i pub

lice şi

com

erţ

1974

528

129

512

965

413

011

70

141

EXAMENUL MEDICAL ŞI INSTRUIREA IGIENICĂ A ANGAJAȚILOR

Obiective de supraveghere

Total persoane supuse Din ele:

Examenului medical

Instruirii igienice Examinaţi Admişi la

lucru Instruiţi

A 1 2 3 4 5

Înstituțiile de învățământ pentru copii și tineri 78717 21960 78019 77954 18485

Obiective cu profi l alimentar 70598 34710 68721 68665 28654

Obiective de prestări servicii comunale 15373 8143 14605 11717 6366

Obiective industriale X 10287 X X 9632

Obiective agricole (cu excepția celor de chimizare)

X 4526 X X 3974

Obiective de chimizare X 5718 X X 4626

Instituții medico-sanitare 42575 X 41584 41513 X

Farmacii, depozite farmaceutice 3808 X 3785 3754 X

Altele 713 2649 1034 1023 2177

142

CA

LIT

ATE

A A

PEL

OR

RE

ZID

UA

LE

LA

DE

VE

RSA

RE

A ÎN

BA

ZIN

EL

E D

E A

PĂ

Dev

ersa

rea

apel

or r

ezid

uale

în

bazi

nele

de

apă

Num

ăr d

e de

versăr

i

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sani

tare

Num

ăr p

robe

exa

min

ate

con

form

par

amet

rilo

r:

Mic

robi

olog

ici

Chi

mic

i

Tota

l D

in e

le n

econ

form

e no

rm.

sani

tare

To

tal

Din

ele

nec

onfo

rme

norm

elor

sa

nita

re

Ape

rezi

dual

e ep

urat

e 10

552

143

8515

411

3

Ape

rezi

dual

e ne

epur

ate

77X

2423

4020

Ape

met

eoric

e

16

1110

612

6

Ape

rezi

dual

e fo

losi

te la

irig

are

00

00

00

STA

RE

A O

BIE

CT

EL

OR

AC

VAT

ICE

ÎN L

OC

UR

ILE

DE

FO

LO

SIR

E A

APE

I

Obi

ectiv

e ac

vatic

e

Num

ărul

de

pu

ncte

fi x

e

Num

ărul

de

prob

e ex

amin

ate

conf

orm

par

amet

rilo

r:

Chi

mic

iM

icro

biol

ogic

i H

elm

intia

ze

peri

culo

ase

pent

ru o

m

Tota

l

Din ele necon-forme norme-

lor sanitare

Incl

uv și

la

conț

inut

ul

de

pest

icid

e:

Tota

l

Din ele necon-forme norme-

lor sanitare

Incl

usiv

:

Tota

l

Din ele neconforme

normelor sanitare

E.

Col

i

Salm

onel

la,

Shig

ella

, Vi-

brio

hol

era

Ent

ero-

coci

feca

li

Obi

ectiv

e ac

vatic

e de

cat

egor

ia I

-r.

Nis

tru

1737

220

049

034

171

50

0

Obi

ectiv

e ac

vatic

e de

cat

egor

ia I

- r.

Prut

16

132

370

7539

280

240

0

Baz

ine

de a

pă c

ateg

oria

II

146

365

200

039

517

312

29

640

0

Obi

ectiv

e ac

vatic

e fo

losi

te p

entru

re

cree

re

46

183

880

217

9365

3836

00

Obi

ectiv

e ac

vatic

e fo

losi

te p

entru

iri

gare

6447

140

307

40

01

0

143

CA

RA

CT

ER

IST

ICA

SA

NIT

ARĂ

A S

OL

UL

UI

Solu

l

Num

ărul

de

prob

e ex

amin

ate

conf

orm

par

amet

rilo

r

Chi

mic

i In

clus

iv la

: M

icro

biol

ogic

i H

elm

inți

Sub

stanțe

ra

dioa

ctiv

ePe

stic

ide

Săru

ri a

le m

etal

elor

gre

le

Tota

l

Din

ele

ne

con-

form

e

nor-

mel

or

sani

tare

Tota

l

Din

ele

ne

con-

form

e no

rmel

or

sani

tare

Tota

l

Din

ele

ne

con-

form

e no

rmel

or

sani

tare

Tota

l

Din

ele

ne-

conf

orm

e no

rmel

or

sani

tare

Tota

l

Din

ele

ne

con-

form

e no

rmel

or

sani

tare

Tota

l

Din

ele

ne

con-

form

e no

rmel

or

sani

tare

A1

23

45

67

89

1011

12

Solu

l în

zona

re

zide

nția

lă

207

88

031

413

314

278

50

Inst

ituții

pr

eșco

lare

, te

renu

ri pe

ntru

co

pii

149

00

01

066

988

865

122

10

Tere

nuri

de jo

acă

pent

ru c

opii

intra

carti

ere

200

00

00

5710

127

10

Solu

l în

ZPS

a

surs

elor

de

apă,

zon

ele

de

recr

eaţie

, etc

.

299

916

06

434

760

515

40

Alte

le

108

1729

026

1682

1210

039

20

144

NIVELURILE DE POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC

Noxe determinate

Localități urbane Localități rurale

Numărul total de probe

Din ele depașesc

CMA

Numărul total de probe

Din ele depașesc

CMA

B 1 2 3 4

Pulberi 1298 269 94 38

Dioxid de sulf 1383 34 98 0

Monoxid de carbon 515 0 52 0

Funingine 84 0 0 0

Dioxid de azot 1203 128 98 0

Plumb 164 0 0 0

Ozon 535 131 48 0

Aldehida formică 690 69 44 2

Altele 40 1 154 0

Substanţe radioactive 28 0 0 1

145

IGIE

NA

LO

CU

INȚ

EI

Num

ărul

loc

alitățil

or

teri

tori

al- a

dmin

istr

ativ

e N

umăr

ul d

e lo

cuinţe

Incl

usiv

stab

ilite

pri

n st

udii

Num

ărul

po

pulaţie

i ca

re lo

cuie

sc

în lo

cuinţe

ce

nu c

ores

pund

no

rmel

or

Inst

ru-

men

tale

De

labo

rato

r

Sani

taro

- ch

imic

e

San

itaro

-mic

robi

olog

ice

Tota

lIn

clus

iv la

co

nţin

utul

de

fung

iTo

tal

Din

ele

ce

rcet

ate

To

tal

Din

ele

ce

rcet

ate

Din

ele

nu

core

spun

d ce

rinţ

elor

sa

nita

re1

23

45

67

89

1013

8411

0010

0856

215

8236

4548

431

211

914

33

2334

17

IGIE

NA

LO

CA

LITĂȚ

ILO

RU

RB

AN

RU

RA

L

Num

ărul

de

loc

alități

supu

se su

-pr

aveg

heri

i ig

ieni

ce

Incl

usiv

în e

le:

Num

ă-ru

l de

lo

calităț

i su

puse

su

pra-

vegh

erii

ig

ieni

ce

Incl

usiv

în e

le:

Num

ărul

po

pulație

i cu

acc

es

dura

bil

la su

rse

sigu

re

de a

pă

pota

bilă

Num

ărul

po

pulație

i cu

acce

s dur

abil

la s

iste

me

cole

ctiv

e de

ca

naliz

are

Num

ărul

de

pop

ula-

ție a

sigu

ra-

tă c

u co

lec-

tare

a ce

n-tr

aliz

ată

a deșe

urilo

r m

enaj

ere

Num

ărul

de

loca

lităț

i ca

re d

ispu

n de

zon

e de

od

ihnă

și

recr

eere

au

tori

zate

Num

ărul

po

pulație

i cu

acce

s dur

abil

la su

rse

sigu

re d

e apă

pota

bilă

Num

ărul

op

ulaț

iei c

u ac

ces d

urab

il la

sis

tem

e co

lect

ive

de

cana

lizar

e

Num

ărul

de

popu

lație

as

igur

ată

cu

cole

ctar

ea

cent

raliz

ată

a deșe

urilo

r m

enaj

ere

Num

ărul

lo

calităț

ilor

care

dis

pun

de

zone

de

odih

nă

și r

ecre

ere

auto

riza

te

12

34

56

78

910

6112

6149

180

4757

1042

965

412

2868

4221

5470

917

3156

12

146

MĂSURĂTORI INSTRUMENTALE A FACTORILOR FIZICI ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Denumirea obiectivelor

Zgomot Câmpuri electromagnetice

Radiații ionizante Fondul extern gama

Măsu-rători

Din ele necon-forme

normelor sanitare

Мăsu-rători

Din ele neconforme

normelor sanitare

Мăsu-rători

Din ele neconforme

normelor sanitare

B 1 2 3 4 5 6

Obiective de transport, TOTAL, inclusiv: 108 84 0 0 176 0

Automagistrale şi gări 96 81 0 0 176 0

Căi ferate şi gări 12 3 0 0 0 0

Aeroporturi şi gări 0 0 0 0 0 0

Întreprinderi industriale, plasate în raioanele locative

3210 197 126 0 72 0

Instituţii, organizaţii şi întreprinderi amplasate în casele de locuit şi ataşate la ele

207 0 97 0 6091 5

Instituţii pentru copii şi tineri, şcoli etc. 67 0 426 0 0 0

Obiective cu surse de iradieri electromagnetice nonionizante

0 0 0 0 0 0

Petiții la obiective 140 91 6 0 0 0

147

ST

UD

IER

EA

FA

CTO

RIL

OR

FIZ

ICI L

A L

OC

UR

ILE

DE

MU

NCĂ

LA

OB

IEC

TIV

EL

E D

E S

UPR

AVE

GH

ER

E

Obi

ectiv

e

Zgo

mot

Vib

raţia

Mic

rocl

ima

Ilum

inat

ulR

adiaţii

ioni

zant

e

Num

ărul

ob

iect

ivel

or

Nr.

locu

rilo

r de

mun

că

cerc

etat

e

Num

ărul

de

obi

ectiv

e

Nr.

locu

rilo

r de

mun

că

cerc

etat

e

Num

ărul

de

obie

ctiv

e

Nr.

locu

rilo

r de

mun

că

cerc

etat

e

Num

ărul

de

obie

ctiv

e

Nr.

locu

rilo

r de

mun

că

cerc

etat

e

Num

ărul

de

obie

ctiv

e

Nr.

locu

rilo

r de

mun

că

cerc

etat

e

Supuse examenului de laborator

Din ele neconforme norm. sanitare

Tota

l

Din ele neconforme norm. sanitare

Supuse examenului de laborator

Din ele neconforme norm. sanitare

Tota

l

Din ele neconforme norm. sanitare

Supuse examenului de laborator

Din ele neconforme norm. sanitare

Tota

l

Din ele neconforme norm. sanitare

Supuse examenului de laborator

Din ele neconforme norm. sanitare

Tota

l

Din ele neconforme norm. sanitare

Supuse examenului de laborator

Din ele neconforme norm. sanitare

Tota

l

Din ele neconforme norm. sanitare

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

1819

20

Indu

stria

le

1200

152

5843

899

81

205

420

3129

712

847

1115

1951

221

1409

411

6619

010

20

Agr

icol

e28

368

628

157

10

30

600

108

2151

391

603

8618

4927

62

05

0

Obi

ectiv

e de

tran

spor

t41

333

1875

744

011

060

468

3204

230

635

7839

8927

60

00

0

Obi

ectiv

e a

mat

eria

lelo

r de

cons

truc.

(car

iere

, min

e et

c.)

21

552

2026

327

20

60

230

3219

8114

722

930

2124

221

00

00

Com

unal

e 23

322

189

530

00

020

1115

553

2637

727

1666

7600

173

150

044

00

Inst

ituţii

pen

tru c

opii şi

tine

ri,

școl

i 17

187

1X

XX

X14

6230

816

619

1992

1599

285

2217

722

017

284

3

Inst

itutii

med

ico-

sani

tare

37

287

30

00

091

015

455

2968

091

368

4610

207

175

012

540

Farm

acii,

dep

ozite

farm

aceu

tice

XX

XX

XX

XX

361

4410

6792

295

576

611

XX

XX

Obi

ectiv

e cu

profi l

alim

enta

r

274

3159

718

90

00

020

2530

749

3161

155

9420

111

433

461

290

228

0

Alte

le

423

1915

9098

11

121

1052

9073

2248

610

4475

6576

353

240

114

775

148

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ A OBIECTIVELOR

Obiectivele

Totalobiectivesupuse

suprave-gherii

sanitare

Din ele au fost supra-vegheate

Inclusiv: Număruldeobiec-tive care deţin au-torizaţie sanitară

de funcţio-nare

Numărul de obiective ce

nu corespund cerinţelor sa-nitare la fi nele anului din cele supravegheate Su

nt im

plem

enta

te

inte

rdicţii

le p

rivi

nd

fum

atul

De

medici

Cu

folo

sire

a mă-

sură

tori

lor

şi

a in

vest

igaţ

iilor

de

la

bora

tor

Instituţiile de învăţă-mânt pentru copii şi tineri, inclusiv:

4095 4089 3092 3247 3476 594 3352

Preşcolare 1387 1386 1185 1274 1154 233 1053Şcoli primare-gră-

diniţe 69 69 60 61 64 5 53

Şcoli primare 47 47 39 40 44 3 37Secundare (gimna-

zii, licee, şcoli medii, instituţii de invăţă-mânt secundar profe-sional)

1291 1292 1110 1160 1089 203 1076

Medii de specialita-te (colegii) 54 54 47 47 42 12 51

Superioare 36 36 22 9 31 5 32Speciale 34 34 33 32 28 6 30Complementare (ta-

bere de odihnă, şcoli muzicale, magazine p/u copii etc.)

645 644 355 398 572 73 565

Altele 531 527 241 226 453 53 485

Unităţile economice cu profi l alimentar 17231 13968 7073 9087 16314 235 8255

Obiective de ali-mentaţie publică; 4327 3817 1993 2884 4266 185 2003

din ele cu spații libere de fumat 1778 1596 960 1074 1645 78 1241

Obiective de chimi-zare 1138 982 679 323 817 245 430

Obiective industriale în sănătatea ocupa-ţională

7660 5845 3248 3955 7147 277 1748

Obiective agricole în sănătatea ocupa-ţională

1624 1344 794 660 837 487 444

Obiectivele comunale (fara IMSP) 16669 13422 4753 7007 12816 2333 3049

Instituții medico-sani-tare, TOTAL, inclusiv: 2442 2361 1914 2132 2246 168 1900

Publice 1468 1413 1093 1256 1280 161 XPrivate 932 906 789 845 926 1 X

Cabinete şi puncte de vaccinări 1335 1318 1059 1291 1140 85 X

Farmacii, depozite farmaceutice 1365 1302 691 914 1362 2 737

Obiective radiologice 552 516 498 363 480 15 157Gherete 6482 5280 1155 2512 6045 88 1257

Obiective de comer-cializare a articolelor din tutun

11614 9630 4171 4695 10875 321 4159

149

EXPERTIZA SANITARĂ A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

Materialele deconstrucție

Numărul probelor investigate la conţinutul radionuclizilor

Numărul probelor investigate la conţinutul

substanţelor chimice

Total probe

Din ele de clasa Din ele ne-conforme normelor sanitare

Total probe To

tal

inve

stig

aţii Din ele

necon-forme

normelor sanitare

I II III

B 1 2 3 4 5 6 7 8

Granit 8 5 3 0 0 0 0 0

Piatră 3 3 0 0 0 0 0 0

Prundiş, nisip 4 4 0 0 0 0 0 0

Cheramzit 0 0 0 0 0 0 0 0

Cărămidă 0 0 0 0 0 0 0 0

Ciment, Gips 29 29 0 0 0 0 0 0

Cenuşă, zgură 2 2 0 0 0 0 0 0

Articole din metal, deşeuri metalice 8 8 0 0 0 0 0 0

Articole din lemn, mobilier 19 18 1 0 0 40 411 0

Articole din materiale plastice 24 24 0 0 0 78 722 0

Articole tehnico-sanitare 3 3 0 0 0 22 182 0

Produse chimice (vopsea, lac, adeziv, etc.)

31 31 0 0 0 167 1639 0

Altele 131 131 0 0 0 28 598 0

150

AVIZAREA SANITARĂ A PROIECTELOR ȘI OBIECTIVELORÎN CONSTRUCȚIE

Obiective

Avize elibe-rate

pentru ale-

gerea secto-rului

Examinarea pro-iectelor de con-

strucţie şi recon-strucţie

Controlul asupra construcţiilor, reconstrucţiilor reutilării tehnice

Numărul obiec-tivelor date în

exp-loatare

Num

ărul

obi

ectiv

elor

adm

ise

în e

x-pl

oata

re fă

ră p

erm

isiu

nea

SSSS

P

Total

Din ele necon-forme

norme-lor sani-

tare

Num

ărul

obi

ectiv

elor

în

cons

trucţie

, rec

onst

rucţ

ie

Din ele au fost contro-

late

Numărul obiecti-velor la

care s-au stabilit

abateri de la normele sanitare de construcţie D

in e

le o

biec

tive

la c

are

a fo

st su

spen

dată

con

stru

cţia

şi

rec

onst

rucţ

ia

Obiective în sănătatea mediului, total, inclusiv: 1853 1712 31 3653 3302 46 3 2672 0

Sistematizarea raională 0 1 0 1 1 0 0 0 0 Localitățile urbane 0 3 0 43 39 2 0 0 0 Localitățile rurale 9 23 0 524 409 27 0 0 0

Casele de locuit şi edifi cii publice 961 792 15 2517 2362 5 9 2321 0

Apeducte și zone de protecție sanitară 223 341 6 155 140 5 1 58 0

Instalații şi sisteme de canalizare 100 245 2 55 43 5 1 18 0

Inclusiv: stații de epurare 41 74 1 22 21 3 0 10 0

Surse de poluare a aerului atmosferic 43 41 1 43 35 0 0 29 0

Ferme animaliere și avicole 42 7 0 20 16 0 0 14 0

Alte obiective comunale 471 184 8 286 246 2 0 228 0Instituții medico-sanitare 24 88 6 159 152 3 1 124 0Farmacii, depozite farmace-utice 13 55 1 73 73 0 0 71 0

Instituții pentru copii și tineri, total, inclusiv: 106 80 5 233 231 11 3 174 0

instituții preșcolare 36 25 5 84 83 6 3 63 0 Instituții de invățământ preuniversitare 60 37 0 99 97 5 0 69 0

Altele 12 18 0 50 50 0 0 42 0Întreprinderi a industriei alimentare 50 65 1 95 95 0 1 86 0

Întreprinderi de comerţ cu produse alimentare 209 162 14 306 288 0 2 261 0

Întreprinderi de alimentație publică 99 208 10 208 205 0 0 178 0

Întreprinderi industriale şi agricole, (exlusiv întreprinderile industriei alimentare) - total

467 824 18 890 842 6 5 758 2

Inclusiv, obiective din agricultură 98 34 1 65 53 0 0 38 0

Obiective de chimizare 4 3 0 5 5 0 0 2 0

Obiective industriale de producție 54 40 3 331 321 1 5 302 2

Obiective ale transportului şi deservirea auto

90 77 8 127 124 3 0 103 0

Obiective de teleradiocomunicație 65 545 2 51 46 0 0 45 0

Obiective de energie, resurse energetice şi combustibil

66 73 1 54 46 1 0 36 0

Altele 114 57 3 266 252 2 1 237 0

151

AC

OPE

RIR

EA

CO

PIIL

OR

CU

VA

CC

INĂ

RI

Nr.

d/o

Teri

tori

ile

adm

inis

trat

ive

Con

tra

dift

erie

i și t

etan

osul

ui

Con

tra

dift

erie

i și t

etan

osul

ui1

an3

ani

Vacc

inar

ea

Rev

acci

nare

a 1

Con

trai

ndic

atii

Va

ccin

area

R

evac

cina

rea

1 C

ontr

aind

icaț

ii To

tal

%To

tal

%To

tal

%To

tal

%To

tal

%To

tal

%

1m

un. C

hişi

nău

8873

87,8

240

2,4

258

2,6

328

3,1

1002

394

,286

0,8

2m

un. B

ălţi

1377

90,0

382,

522

1,4

432,

714

9495

,44

0,3

Tota

l pe

mun

icip

ii10

250

88,1

278

2,4

280

2,4

371

3,0

1151

794

,490

0,7

3A

neni

i Noi

863

94,6

00,

04

0,4

121,

391

498

,52

0,2

4B

asar

abea

sca

233

95,1

00,

01

0,4

31,

323

197

,90

0,0

5B

ricen

i63

192

,91

0,1

223,

27

0,9

710

96,3

111,

56

Cah

ul13

1494

,29

0,6

211,

540

2,6

1467

96,3

80,

57

Can

tem

ir57

383

,976

11,1

294,

213

1,9

656

97,0

71,

08

Călăr

aşi

702

92,1

141,

81

0,1

182,

376

896

,40

0,0

9Căuşe

ni85

295

,211

1,2

40,

422

2,1

981

94,3

111,

110

Cim

işlia

311

61,2

176

34,6

142,

813

2,6

490

96,6

30,

611

Criu

leni

826

95,1

00,

019

2,2

70,

791

898

,03

0,3

12D

onduşe

ni32

892

,70

0,0

133,

72

0,5

398

99,0

20,

513

Dro

chia

755

96,2

00,

018

2,3

00,

084

098

,211

1,3

14D

ubăs

ari 2

335

95,4

00,

06

1,7

10,

336

399

,21

0,3

15Ed

ineţ

750

95,1

00,

031

3,9

111,

382

795

,915

1,7

16Fă

leşt

i99

995

,70

0,0

90,

92

0,2

1017

99,0

20,

217

Flor

eşti

800

93,8

485,

65

0,6

10,

194

399

,63

0,3

18G

lode

ni55

398

,80

0,0

50,

925

3,9

620

95,8

20,

319

Hîn

ceşt

i10

6993

,50

0,0

131,

142

3,3

1216

94,7

40,

320

Ialo

veni

1155

93,0

00,

015

1,2

60,

413

3997

,78

0,6

21Le

ova

248

45,8

283

52,3

50,

90

0,0

629

100,

00

0,0

22N

ispo

reni

615

94,8

121,

86

0,9

152,

265

296

,91

0,1

23O

cniţa

465

97,7

00,

011

2,3

00,

050

598

,86

1,2

24O

rhei

1283

95,2

00,

037

2,7

120,

913

7397

,914

1,0

152

25R

ezin

a36

871

,713

826

,97

1,4

00,

050

898

,48

1,6

26R

îşca

ni65

496

,04

0,6

30,

44

0,6

680

98,1

50,

727

Sîng

erei

899

87,7

00,

08

0,8

50,

510

3498

,610

1,0

28So

roca

818

94,0

232,

615

1,7

40,

496

698

,26

0,6

29St

răşe

ni10

4594

,55

0,5

111,

02

0,2

1048

98,8

10,

130

Şoldăn

eşti

412

96,5

10,

214

3,3

00,

046

499

,62

0,4

31Şt

efan

Vodă

623

87,3

446,

214

2,0

121,

671

996

,47

0,9

32Ta

racl

ia40

193

,70

0,0

163,

71

0,2

423

97,2

30,

733

Tele

neşt

i62

793

,712

1,8

131,

92

0,3

701

98,9

50,

734

Ung

heni

1213

87,5

866,

220

1,4

281,

913

8396

,06

0,4

Tota

l pe

raio

ane

2272

091

,294

33,

841

01,

631

01,

225

783

97,5

167

0,6

35C

omra

t79

193

,823

2,7

192,

35

0,6

868

98,6

70,

836

Cia

dîr-L

unga

720

87,0

00,

067

8,1

434,

881

190

,415

1,7

37V

ulcă

neşt

i24

788

,213

4,6

113,

97

2,5

263

94,3

20,

7

Tota

l pe

UTA

Găgău

zia

1758

90,1

361,

897

5,0

552,

719

4294

,524

1,2

Tota

l rai

oane

şi U

TAG

2447

891

,297

93,

650

71,

936

51,

327

725

97,2

191

0,7

Tota

l pe

Min

iste

rul

Sănă

tăţii

mal

ul d

rept

34

728

90,2

1257

3,3

787

2,0

736

1,8

3924

296

,428

10,

7

38or

.Tira

spol

1140

70,2

452,

815

99,

873

61,

839

242

96,4

281

0,7

39or

.Ben

der

709

73,5

60,

625

025

,950

029

,510

4861

,940

2,4

40C

amen

ca17

989

,94

2,0

115,

516

817

,073

173

,990

9,1

41D

ubăs

ari

274

84,8

165,

024

7,4

126,

716

391

,60

0,0

42G

rigor

iopo

l43

590

,10

0,0

489,

926

8,2

282

88,4

72,

2

43R

îbniţa

602

81,6

152,

012

116

,49

2,0

422

94,6

153,

4

44Sl

oboz

ia79

481

,28

0,8

176

18,0

131

16,2

660

81,7

172,

1TO

TAL

raio

anel

e de

Est

a R

epub

licii

Mol

dova

41

3377

,894

1,8

789

14,9

141

14,8

763

80,1

495,

1

Tota

l pe

Min

iste

rul

Sănă

tăţii

al R

. Mol

dova

3886

188

,713

513,

115

763,

698

718

,340

6975

,521

84,

0

(con

tinua

re)

153

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra difteriei și tetanosului Contra difteriei și tetanosului7 ani 15 ani

Revaccinare 2 Contraindicatii Revaccinare 3 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total %

mun. Chişinău 7898 95,5 120 1,5 6106 96,8 57 0,9mun. Bălţi 1320 98,5 2 0,1 1206 96,0 3 0,2Total pe municipii 9218 96,0 122 1,3 7312 96,7 60 0,8Anenii Noi 867 95,7 4 0,4 917 95,8 5 0,5Basarabeasca 264 98,1 0 0,0 302 99,0 0 0,0Briceni 700 96,0 24 3,3 780 98,2 5 0,6Cahul 1262 94,1 20 1,5 1373 94,0 8 0,5Cantemir 672 99,7 2 0,3 777 99,1 5 0,6Călăraşi 699 97,9 0 0,0 756 96,6 2 0,3Căuşeni 972 98,9 2 0,2 921 91,4 5 0,5Cimişlia 484 98,8 4 0,8 713 98,9 7 1,0Criuleni 862 99,5 2 0,2 907 99,2 2 0,2Donduşeni 356 97,5 9 2,5 393 100,0 0 0,0Drochia 817 97,5 8 1,0 834 97,5 7 0,8Dubăsari 2 335 98,5 3 0,9 383 99,5 0 0,0Edineţ 800 98,6 6 0,7 886 99,2 3 0,3Făleşti 937 98,8 5 0,5 1073 99,7 0 0,0Floreşti 862 99,5 4 0,5 980 99,7 3 0,3Glodeni 614 100,0 0 0,0 728 99,7 0 0,0Hînceşti 1194 96,8 1 0,1 1349 96,2 2 0,1Ialoveni 1150 94,7 17 1,4 1154 95,3 7 0,6Leova 589 100,0 0 0,0 676 100,0 0 0,0Nisporeni 681 98,0 1 0,1 780 98,0 1 0,1Ocniţa 472 99,4 3 0,6 526 97,2 2 0,4Orhei 1225 97,6 9 0,7 1282 98,8 3 0,2Rezina 465 98,5 7 1,5 530 98,3 1 0,2Rîşcani 615 97,3 4 0,6 721 98,5 4 0,5Sîngerei 895 90,6 0 0,0 1037 93,3 0 0,0Soroca 904 97,0 5 0,5 1101 98,0 5 0,4Străşeni 954 97,1 2 0,2 977 97,5 4 0,4Şoldăneşti 438 100,0 0 0,0 509 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 645 93,9 9 1,3 742 95,5 3 0,4Taraclia 392 96,3 9 2,2 427 95,3 2 0,4Teleneşti 741 99,6 2 0,3 943 100,0 0 0,0Ungheni 1292 96,1 6 0,4 1282 95,1 9 0,7Total pe raioane 24155 97,2 168 0,7 26759 97,3 95 0,3Comrat 781 99,9 1 0,1 695 98,9 2 0,3Ciadîr-Lunga 614 93,0 16 2,4 650 93,8 2 0,3Vulcăneşti 212 89,5 1 0,4 194 89,0 0 0,0Total pe UTA Găgăuzia 1607 95,7 18 1,1 1539 95,4 4 0,2Total raioane 25762 97,1 186 0,7 28298 97,2 99 0,3Total Ministerul Sănătăţii malul drept 34980 96,8 308 0,9 35610 97,1 159 0,4

or.Tiraspol 1432 91,4 45 2,9 1240 87,4 32 2,3or.Bender 832 85,1 146 14,9 757 89,4 90 10,6Camenca 170 93,9 0 0,0 174 91,6 0 0,0Dubăsari 290 83,3 4 1,1 350 100,0 0 0,0Grigoriopol 402 96,9 13 3,1 423 95,3 21 4,7Rîbniţa 765 97,8 17 2,2 614 94,2 38 5,8Slobozia 882 95,9 38 4,1 869 99,4 5 0,6TOTAL raioanele de Est a Republicii Moldova 4773 91,9 263 5,1 4427 92,7 186 3,9

Total Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

39753 96,2 571 1,4 40037 96,6 345 0,8

TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 39753 96,2 571 1,4 40037 96,6 345 0,8

154

AC

OPE

RIR

EA

CO

PIIL

OR

CU

VA

CC

INĂ

RI

Teri

tori

ile

adm

inis

trat

ive

Con

tra

tuse

i con

vuls

ive

1 an

3 an

i

Va

ccin

area

R

evac

cina

rea

1 C

ontr

aind

icaț

ii

Vacc

inar

ea

Rev

acci

nare

a 1

Con

trai

ndic

ații

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

mun

. Chişi

nău

8786

87,0

222

2,2

295

2,9

313

2,9

9978

93,8

124

1,2

mun

. Bălţi

1352

88,4

382,

522

1,4

352,

214

7093

,94

0,3

Tota

l pe

mun

icip

ii 10

138

87,2

260

2,2

317

2,7

348

2,9

1144

893

,812

81,

0A

neni

i Noi

863

94,6

00,

00

0,0

121,

391

498

,52

0,2

Bas

arab

easc

a23

395

,10

0,0

10,

43

1,3

231

97,9

00,

0B

ricen

i63

192

,91

0,1

223,

27

0,9

710

96,3

111,

5C

ahul

1311

94,0

90,

621

1,5

312,

014

5495

,420

1,3

Can

tem

ir57

383

,976

11,1

294,

212

1,8

656

97,0

71,

0Călăr

aşi

702

92,1

141,

81

0,1

172,

176

796

,21

0,1

Căuşe

ni84

794

,611

1,2

50,

620

1,9

976

93,8

30,

3C

imiş

lia31

161

,217

634

,614

2,8

132,

649

096

,63

0,6

Criu

leni

826

95,1

00,

019

2,2

70,

791

898

,03

0,3

Don

duşe

ni32

892

,70

0,0

133,

72

0,5

398

99,0

20,

5D

roch

ia75

596

,20

0,0

182,

30

0,0

840

98,2

111,

3D

ubăs

ari 2

335

95,4

00,

06

1,7

10,

336

399

,21

0,3

Edin

eţ75

095

,10

0,0

313,

911

1,3

827

95,9

151,

7Fă

leşt

i99

995

,70

0,0

90,

92

0,2

1017

99,0

20,

2Fl

oreş

ti80

093

,848

5,6

50,

61

0,1

943

99,6

30,

3G

lode

ni55

398

,80

0,0

50,

925

3,9

619

95,7

20,

3H

înceşt

i10

6793

,40

0,0

151,

342

3,3

1214

94,5

60,

5Ia

love

ni11

2990

,90

0,0

151,

20

0,0

1337

97,6

80,

6Le

ova

536

99,1

00,

05

0,9

00,

062

910

0,0

00,

0N

ispo

reni

615

94,8

121,

86

0,9

152,

265

296

,91

0,1

Ocn

iţa46

597

,70

0,0

112,

30

0,0

505

98,8

61,

2O

rhei

1283

95,2

00,

037

2,7

120,

913

7397

,914

1,0

155

Rez

ina

368

71,7

138

26,9

71,

40

0,0

508

98,4

81,

6R

îşca

ni65

295

,72

0,3

50,

74

0,6

677

97,7

50,

7Sî

nger

ei89

987

,70

0,0

80,

85

0,5

1034

98,6

101,

0So

roca

818

94,0

232,

615

1,7

40,

496

698

,26

0,6

Străşe

ni10

4594

,55

0,5

10,

12

0,2

1048

98,8

10,

1Şo

ldăn

eşti

412

96,5

10,

214

3,3

00,

046

499

,62

0,4

Ştef

an V

odă

623

87,3

446,

214

2,0

121,

671

796

,17

0,9

Tara

clia

401

93,7

00,

016

3,7

10,

242

397

,23

0,7

Tele

neşt

i62

793

,712

1,8

131,

92

0,3

701

98,9

50,

7U

nghe

ni12

1587

,784

6,1

201,

427

1,9

1377

95,6

60,

4To

tal p

e ra

ioan

e 22

972

92,3

656

2,6

401

1,6

290

1,1

2574

897

,317

40,

7C

omra

t79

193

,823

2,7

192,

35

0,6

868

98,6

70,

8C

iadî

r-Lun

ga72

087

,00

0,0

678,

143

4,8

811

90,4

151,

7V

ulcă

neşt

i24

487

,113

4,6

124,

36

2,2

260

93,2

62,

2To

tal p

e U

TA Găgău

zia

1755

90,0

361,

898

5,0

542,

619

3994

,328

1,4

Tota

l rai

oane

şi U

TAG

24

727

92,1

692

2,6

499

1,9

344

1,2

2768

797

,120

20,

7To

tal p

e M

inis

teru

l Să

nătăţii

mal

ul d

rept

34

865

90,6

952

2,5

816

2,1

692

1,7

3913

596

,133

00,

8

or.T

irasp

ol11

3069

,632

2,0

181

11,1

504

29,8

1026

60,6

372,

2or

.Ben

der

703

72,8

30,

325

926

,814

815

,071

272

,012

913

,0C

amen

ca17

889

,44

2,0

115,

59

5,1

136

76,4

00,

0D

ubăs

ari

275

85,1

144,

324

7,4

299,

127

686

,510

3,1

Grig

orio

pol

435

90,1

00,

048

9,9

122,

741

993

,915

3,4

Rîb

niţa

602

81,6

152,

012

116

,413

116

,266

081

,717

2,1

Slob

ozia

598

61,1

80,

837

238

,011

712

,377

281

,064

6,7

TOTA

L ra

ioan

ele

de

Est

a R

. Mol

dova

39

2173

,876

1,4

1016

19,1

950

17,6

4001

74,3

272

5,0

Tota

l pe

Min

iste

rul

Sănă

tăţii

al R

. Mol

dova

38

786

88,6

1028

2,3

1832

4,2

1642

3,6

4313

693

,660

21,

3

TOTA

L R

EPU

BL

ICA

M

OL

DO

VA38

786

88,6

1028

2,3

1832

4,2

1642

3,6

4313

693

,660

21,

3

(con

tinua

re)

156

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra hepatitei virale B Contra poliomielitei 1 an

Vaccinarea Contraindicații Vaccinarea Revaccinarea 1 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total % Total %

mun. Chişinău 9157 90,6 234 2,3 8973 88,8 244 2,4 237 2,3mun. Bălţi 1428 93,3 22 1,4 1383 90,4 0 0,0 21 1,4Total municipii 10585 91,0 256 2,2 10356 89,0 244 2,1 258 2,2Anenii Noi 863 94,6 4 0,4 863 94,6 0 0,0 4 0,4Basarabeasca 233 95,1 1 0,4 234 95,5 0 0,0 1 0,4Briceni 631 92,9 22 3,2 631 92,9 0 0,0 22 3,2Cahul 1324 94,9 20 1,4 1314 94,2 9 0,6 21 1,5Cantemir 649 95,0 27 4,0 573 83,9 76 11,1 29 4,2Călăraşi 711 93,3 1 0,1 703 92,3 14 1,8 0 0,0Căuşeni 849 94,9 3 0,3 852 95,2 11 1,2 3 0,3Cimişlia 489 96,3 13 2,6 311 61,2 178 35,0 13 2,6Criuleni 832 95,7 19 2,2 826 95,1 0 0,0 19 2,2Donduşeni 328 92,7 13 3,7 328 92,7 0 0,0 13 3,7Drochia 755 96,2 18 2,3 760 96,8 0 0,0 16 2,0Dubăsari 2 335 95,4 4 1,1 335 95,4 0 0,0 6 1,7Edineţ 750 95,1 31 3,9 750 95,1 0 0,0 31 3,9Făleşti 999 95,7 9 0,9 1000 95,8 0 0,0 8 0,8Floreşti 848 99,4 5 0,6 803 94, 48 5,6 2 0,2Glodeni 553 98,8 5 0,9 553 98,8 0 0,0 5 0,9Hînceşti 1069 93,5 13 1,1 1069 93,5 0 0,0 13 1,1Ialoveni 1159 93,3 15 1,2 1156 93,1 0 0,0 15 1,2Leova 541 100,0 0 0,0 248 45,8 283 52,3 5 0,9Nisporeni 624 96,1 6 0,9 615 94,8 12 1,8 5 0,8Ocniţa 465 97,7 11 2,3 465 97,7 0 0,0 11 2,3Orhei 1284 95,3 35 2,6 1283 95,2 0 0,0 37 2,7Rezina 510 99,4 3 0,6 368 71,7 138 26,9 7 1,4Rîşcani 660 96,9 5 0,7 655 96,2 4 0,6 3 0,4Sîngerei 899 87,7 8 0,8 899 87,7 0 0,0 8 0,8Soroca 842 96,8 15 1,7 820 94,3 23 2,6 14 1,6Străşeni 1049 94,8 9 0,8 1048 94,8 0 0,0 15 1,4Şoldăneşti 412 96,5 15 3,5 412 96,5 1 0,2 14 3,3Ştefan Vodă 666 93,3 14 2,0 621 87,0 44 6,2 14 2,0Taraclia 401 93,7 16 3,7 401 93,7 0 0,0 16 3,7Teleneşti 639 95,5 13 1,9 627 93,7 12 1,8 13 1,9Ungheni 1293 93,3 18 1,3 1214 87,6 86 6,2 20 1,4Total pe raioane 23662 95,0 391 1,6 22737 91,3 939 3,8 403 1,6Comrat 809 96,0 19 2,3 793 94,1 23 2,7 11 1,3Ciadîr-Lunga 736 88,9 51 6,2 720 87,0 0 0,0 67 8,1Vulcăneşti 257 91,8 9 3,2 248 88,6 13 4,6 11 3,9UTA Găgăuzia 1802 92,4 79 4,0 1761 90,3 36 1,8 89 4,6Total raioane şi UTAG 25464 94,8 470 1,8 24498 91,2 975 3,6 492 1,8

Total M. Sănătăţii malul drept 36049 93,7 726 1,9 34854 90,6 1219 3,2 750 1,9

or.Tiraspol 1314 80,9 125 7,7 1399 86,1 51 3,1 25 1,5or.Bender 737 76,4 228 23,6 726 75,2 6 0,6 233 24,1Camenca 183 92,0 11 5,5 180 90,5 4 2,0 11 5,5Dubăsari 285 88,2 24 7,4 275 85,1 16 5,0 23 7,1Grigoriopol 438 90,7 45 9,3 449 93,0 0 0,0 34 7,0Rîbniţa 620 84,0 118 16,0 602 81,6 15 2,0 121 16,4Slobozia 912 93,3 66 6,7 729 74,5 224 22,9 25 2,6TOTAL raioanele de Est a R. Moldova 4489 84,5 617 11,6 4360 82,1 316 6,0 472 8,9

Total M. Sănătăţii al R. Moldova 40538 92,6 1343 3,1 39214 89,5 1535 3,5 1222 2,8

TOTAL R. Moldova 40538 92,6 1343 3,1 39214 89,5 1535 3,5 1222 2,8

157

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra poliomielitei Contra poliomielitei

3 ani 7 ani

Vaccinarea Revaccinarea 1 Contraindicații Revaccinarea 2 Contraindicații

Total % Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 285 2,7 10114 95,1 49 0,5 7924 95,9 107 1,3mun. Bălţi 38 2,4 1498 95,7 3 0,2 1320 98,5 2 0,1Total pe municipii 323 2,6 11612 95,1 52 0,4 9244 96,2 109 1,1

Anenii Noi 12 1,3 914 98,5 2 0,2 867 95,7 4 0,4Basarabeasca 3 1,3 232 98,3 0 0,0 264 98,1 0 0,0Briceni 7 0,9 710 96,3 11 1,5 700 96,0 24 3,3Cahul 38 2,5 1466 96,2 8 0,5 1262 94,1 20 1,5Cantemir 6 0,9 663 98,1 7 1,0 672 99,7 2 0,3Călăraşi 16 2,0 770 96,6 0 0,0 700 98,0 0 0,0Căuşeni 22 2,1 990 95,2 2 0,2 974 99,1 1 0,1Cimişlia 13 2,6 491 96,8 3 0,6 485 99,0 4 0,8Criuleni 7 0,7 919 98,1 3 0,3 862 99,5 2 0,2Donduşeni 2 0,5 398 99,0 2 0,5 356 97,5 9 2,5Drochia 0 0,0 841 98,4 10 1,2 819 97,7 7 0,8Dubăsari 2 1 0,3 363 99,2 1 0,3 335 98,5 3 0,9Edineţ 11 1,3 827 95,9 15 1,7 800 98,6 6 0,7Făleşti 2 0,2 1017 99,0 2 0,2 937 98,8 5 0,5Floreşti 1 0,1 946 99,9 0 0,0 864 99,8 2 0,2Glodeni 25 3,9 620 95,8 2 0,3 614 100,0 0 0,0Hînceşti 42 3,3 1216 94,7 4 0,3 1194 96,8 1 0,1Ialoveni 4 0,3 1341 97,9 8 0,6 1150 94,7 17 1,4Leova 0 0,0 629 100,0 0 0,0 589 100,0 0 0,0Nisporeni 15 2,2 652 96,9 1 0,1 681 98,0 1 0,1Ocniţa 0 0,0 505 98,8 6 1,2 472 99,4 3 0,6Orhei 12 0,9 1373 97,9 14 1,0 1225 97,6 9 0,7Rezina 0 0,0 508 98,4 8 1,6 465 98,5 7 1,5Rîşcani 4 0,6 680 98,1 5 0,7 615 97,3 4 0,6Sîngerei 5 0,5 1034 98,6 10 1,0 895 90,6 0 0,0Soroca 4 0,4 967 98,3 6 0,6 904 97,0 5 0,5Străşeni 2 0,2 1048 98,8 1 0,1 954 97,1 2 0,2Şoldăneşti 0 0,0 464 99,6 2 0,4 438 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 12 1,6 720 96,5 5 0,7 645 93,9 9 1,3Taraclia 1 0,2 424 97,5 3 0,7 392 96,3 9 2,2Teleneşti 2 0,3 701 98,9 5 0,7 741 99,6 2 0,3Ungheni 27 1,9 1387 96,3 5 0,3 1294 96,2 4 0,3Total pe raioane 296 1,1 25816 97,6 151 0,6 24165 97,3 162 0,7Comrat 5 0,6 870 98,9 2 0,2 782 100,0 0 0,0Ciadîr-Lunga 43 4,8 811 90,4 15 1,7 614 93,0 16 2,4Vulcăneşti 6 2,2 265 95,0 3 1,1 212 89,5 0 0,0Total UTA Găgăuzia 54 2,6 1946 94,6 20 1,0 1608 95,8 16 1,0

Total raioane şi UTAG 350 1,2 27762 97,4 171 0,6 25773 97,2 178 0,7

Total M. Sănătă-ţii malul drept 673 1,7 39374 96,7 223 0,5 35017 96,9 287 0,8

or.Tiraspol 263 15,5 1368 80,8 20 1,2 1447 92,3 41 2,6or.Bender 160 16,2 767 77,6 62 6,3 838 85,7 140 14,3Camenca 12 6,7 163 91,6 0 0,0 170 93,9 0 0,0Dubăsari 26 8,2 282 88,4 7 2,2 290 83,3 4 1,1Grigoriopol 7 1,6 424 95,1 15 3,4 402 96,9 13 3,1Rîbniţa 128 15,8 663 82,1 17 2,1 765 97,8 17 2,2Slobozia 64 6,7 863 90,6 26 2,7 901 97,9 19 2,1TOTAL raioanele de Est a R. Moldova

660 12,3 4530 84,1 147 2,7 4813 92,7 234 4,5

Total M. Sănătă-ţii al R. Moldova 1333 2,9 43904 95,2 370 0,8 39830 96,4 521 1,3

TOTAL R. MOLDOVA 1333 2,9 43904 95,2 370 0,8 39830 96,4 521 1,3

158

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra rujeolei, oreionului, rubeolei

1 an 7 ani

Vaccinarea Contraindicații Revaccinarea 1 Contraindicații

Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 8869 87,8 241 2,4 7743 93,7 173 2,1mun. Bălţi 1342 87,7 7 0,5 1229 91,7 8 0,6Total pe municipii 10211 87,8 248 2,1 8972 93,4 181 1,9Anenii Noi 863 94,6 4 0,4 842 92,9 4 0,4Basarabeasca 225 91,8 1 0,4 259 96,3 0 0,0Briceni 638 94,0 24 3,5 700 96,0 24 3,3Cahul 1264 90,6 26 1,9 1218 90,8 21 1,6Cantemir 642 94,0 28 4,1 672 99,7 2 0,3Călăraşi 682 89,5 1 0,1 675 94,5 0 0,0Căuşeni 858 95,9 5 0,6 965 98,2 0 0,0Cimişlia 490 96,5 18 3,5 480 98,0 9 1,8Criuleni 827 95,2 17 2,0 855 98,7 2 0,2Donduşeni 341 96,3 13 3,7 363 99,5 2 0,5Drochia 759 96,7 17 2,2 816 97,4 8 1,0Dubăsari 2 335 95,4 4 1,1 334 98,2 3 0,9Edineţ 750 95,1 31 3,9 806 99,4 0 0,0Făleşti 1001 95,9 7 0,7 938 98,9 5 0,5Floreşti 851 99,8 2 0,2 864 99,8 2 0,2Glodeni 551 98,4 0 0,0 614 100,0 0 0,0Hînceşti 1038 90,8 13 1,1 1178 95,5 4 0,3Ialoveni 1091 87,8 15 1,2 1147 94,4 14 1,2Leova 536 99,1 5 0,9 589 100,0 0 0,0Nisporeni 607 93,5 6 0,9 678 97,6 1 0,1Ocniţa 461 96,8 15 3,2 472 99,4 3 0,6Orhei 1255 93,2 54 4,0 1220 97,2 11 0,9Rezina 505 98,4 8 1,6 440 93,2 11 2,3Rîşcani 634 93,1 6 0,9 599 94,8 12 1,9Sîngerei 899 87,7 8 0,8 792 80,2 0 0,0Soroca 846 97,2 10 1,1 889 95,4 5 0,5Străşeni 1045 94,5 17 1,5 947 96,4 3 0,3Şoldăneşti 413 96,7 14 3,3 438 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 617 86,4 12 1,7 627 91,3 10 1,5Taraclia 395 92,3 18 4,2 382 93,9 11 2,7Teleneşti 650 97,2 13 1,9 741 99,6 2 0,3Ungheni 1229 88,7 20 1,4 1260 93,7 5 0,4Total pe raioane 23298 93,6 432 1,7 23800 95,8 174 0,7Comrat 781 92,6 26 3,1 781 99,9 1 0,1Ciadîr-Lunga 662 80,0 125 15,1 596 90,3 14 2,1Vulcăneşti 256 91,4 9 3,2 217 91,6 2 0,8Total pe UTA Găgăuzia 1699 87,1 160 8,2 1594 94,9 17 1,0Total raioane şi UTAG 24997 93,1 592 2,2 25394 95,7 191 0,7Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept 35208 91,5 840 2,2 34366 95,1 372 1,0

or.Tiraspol 1342 82,6 63 3,9 1443 92,1 31 2,0or.Bender 694 71,9 271 28,1 675 69,0 303 31,0Camenca 181 91,0 9 4,5 172 95,0 0 0,0Dubăsari 251 77,7 21 6,5 286 82,2 4 1,1Grigoriopol 416 86,1 67 13,9 412 99,3 3 0,7Rîbniţa 572 77,5 166 22,5 695 88,9 87 11,1Slobozia 786 80,4 192 19,6 908 98,7 12 1,3TOTAL raioanele de Est 4242 79,9 789 14,9 4591 88,4 440 8,5Total M. Sănătăţii al Republicii Moldova 39450 90,1 1629 3,7 38957 94,3 812 2,0

TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 39450 90,1 1629 3,7 38957 94,3 812 2,0

159

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra poliomielitei Contra rujeolei, oreionului și rubeolei

15 ani 15 ani Revaccinarea 3 Contraindicații Revaccinarea 2 ContraindicațiiTotal % Total % Total % Total %

mun. Chişinău 6111 96,9 52 0,8 5877 93,2 66 1,0mun. Bălţi 1206 96,0 3 0,2 1160 92,4 5 0,4Total pe municipii 7317 96,8 55 0,7 7037 93,1 71 0,9Anenii Noi 917 95,8 5 0,5 878 91,7 5 0,5Basarabeasca 302 99,0 0 0,0 299 98,0 1 0,3Briceni 781 98,4 5 0,6 782 98,5 5 0,6Cahul 1373 94,0 8 0,5 1345 92,1 5 0,3Cantemir 777 99,1 5 0,6 777 99,1 5 0,6Călăraşi 756 96,6 2 0,3 752 96,0 0 0,0Căuşeni 921 91,4 5 0,5 835 82,8 22 2,2Cimişlia 713 98,9 7 1,0 712 98,8 8 1,1Criuleni 907 99,2 2 0,2 905 99,0 2 0,2Donduşeni 393 100,0 0 0,0 389 99,0 4 1,0Drochia 836 97,8 5 0,6 839 98,1 4 0,5Dubăsari 2 383 99,5 0 0,0 381 99,0 0 0,0Edineţ 886 99,2 3 0,3 886 99,2 3 0,3Făleşti 1073 99,7 0 0,0 1073 99,7 0 0,0Floreşti 982 99,9 1 0,1 981 99,8 2 0,2Glodeni 728 99,7 0 0,0 722 98,9 0 0,0Hînceşti 1349 96,2 2 0,1 1348 96,1 2 0,1Ialoveni 1154 95,3 7 0,6 1150 95,0 7 0,6Leova 676 100,0 0 0,0 676 100,0 0 0,0Nisporeni 780 98,0 0 0,0 751 94,3 0 0,0Ocniţa 526 97,2 2 0,4 526 97,2 2 0,4Orhei 1282 98,8 3 0,2 1275 98,2 5 0,4Rezina 530 98,3 1 0,2 530 98,3 1 0,2Rîşcani 720 98,4 3 0,4 712 97,3 5 0,7Sîngerei 1037 93,3 0 0,0 773 69,5 0 0,0Soroca 1102 98,1 4 0,4 1088 96,9 6 0,5Străşeni 977 97,5 4 0,4 962 96,0 0 0,0Şoldăneşti 509 100,0 0 0,0 509 100,0 0 0,0Ştefan Vodă 742 95,5 3 0,4 625 80,4 3 0,4Taraclia 427 95,3 2 0,4 422 94,2 3 0,7Teleneşti 943 100,0 0 0,0 943 100,0 0 0,0Ungheni 1282 95,1 9 0,7 1258 93,3 10 0,7Total pe raioane 26764 97,3 88 0,3 26104 94,9 110 0,4Comrat 695 98,9 0 0,0 694 98,7 2 0,3Ciadîr-Lunga 651 93,9 2 0,3 640 92,4 8 1,2Vulcăneşti 194 89,0 0 0,0 218 100,0 0 0,0Total UTA Găgăuzia 1540 95,4 2 0,1 1552 96,2 10 0,6Total raioane, UTAG 28304 97,2 90 0,3 27656 95,0 120 0,4Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept 35621 97,1 145 0,4 34693 94,6 191 0,5or.Tiraspol 1252 88,3 25 1,8 1158 81,7 28 2,0or.Bender 827 97,6 20 2,4 824 97,3 23 2,7Camenca 174 91,6 0 0,0 171 90,0 0 0,0Dubăsari 342 97,7 0 0,0 337 96,3 0 0,0Grigoriopol 424 95,5 20 4,5 430 96,8 14 3,2Rîbniţa 615 94,3 37 5,7 433 66,4 219 33,6Slobozia 868 99,3 6 0,7 865 99,0 9 1,0TOTAL raioanele de Est 4502 94,3 108 2,3 4218 88,3 293 6,1Total pe M. Sănătăţii al Republicii Moldova 40123 96,8 253 0,6 38911 93,9 484 1,2TOTAL R. MOLDOVA 40123 96,8 253 0,6 38911 93,9 484 1,2

160

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Teritoriile administrative

Contra infectiei Hib Contra infectiei Hib

0-12 luni 1 an

Vaccinarea Contraindicații Vaccinarea Contraindicații

Total % Total % Total % Total %mun. Chişinău 2874 30,5 0 0,0 8885 88,0 289 2,9mun. Bălţi 392 26,9 17 1,2 1373 89,7 15 1,0Total pe municipii 3266 30,0 17 0,2 10258 88,2 304 2,6Anenii Noi 312 36,6 5 0,6 863 94,6 4 0,4Basarabeasca 91 45,0 0 0,0 233 95,1 1 0,4Briceni 211 35,6 29 4,9 631 92,9 22 3,2Cahul 466 34,1 7 0,5 1308 93,8 21 1,5Cantemir 219 35,6 22 3,6 654 95,8 24 3,5Călăraşi 296 40,2 0 0,0 702 92,1 1 0,1Căuşeni 319 36,3 0 0,0 847 94,6 5 0,6Cimişlia 174 36,5 10 2,1 487 95,9 14 2,8Criuleni 292 33,5 18 2,1 826 95,1 19 2,2Donduşeni 156 40,0 20 5,1 328 92,7 13 3,7Drochia 337 43,7 5 0,6 755 96,2 18 2,3Dubăsari 2 130 36,5 5 1,4 335 95,4 6 1,7Edineţ 271 37,4 19 2,6 750 95,1 31 3,9Făleşti 411 47,0 4 0,5 999 95,7 9 0,9Floreşti 360 44,5 6 0,7 848 99,4 5 0,6Glodeni 217 38,6 6 1,1 553 98,8 5 0,9Hînceşti 402 37,2 16 1,5 1067 93,4 15 1,3Ialoveni 386 31,1 17 1,4 1129 90,9 15 1,2Leova 301 58,6 5 1,0 536 99,1 5 0,9Nisporeni 246 41,4 5 0,8 615 94,8 6 0,9Ocniţa 192 46,8 12 2,9 465 97,7 11 2,3Orhei 522 41,3 13 1,0 1283 95,2 36 2,7Rezina 222 50,0 51 11,5 506 98,6 7 1,4Rîşcani 213 37,2 5 0,9 656 96,3 5 0,7Sîngerei 380 39,4 3 0,3 899 87,7 8 0,8Soroca 350 41,7 18 2,1 841 96,7 15 1,7Străşeni 369 35,6 12 1,2 1050 94,9 11 1,0Şoldăneşti 177 49,9 5 1,4 412 96,5 15 3,5Ştefan Vodă 240 34,7 6 0,9 660 92,4 14 2,0Taraclia 141 35,5 19 4,8 401 93,7 16 3,7Teleneşti 253 38,9 9 1,4 639 95,5 13 1,9Ungheni 460 34,5 0 0,0 1285 92,7 20 1,4Total pe raioane 9116 38,8 352 1,5 23563 94,6 410 1,6Comrat 257 31,8 22 2,7 810 96,1 22 2,6Ciadîr-Lunga 221 29,9 7 0,9 720 87,0 67 8,1Vulcăneşti 92 38,8 2 0,8 261 93,2 9 3,2Total pe UTA Găgăuzia 570 31,9 31 1,7 1791 91,8 98 5,0

Total raioane şi UTAG 9686 38,4 383 1,5 25354 94,4 508 1,9

Total pe Ministerul Sănătăţii malul drept

12952 35,8 400 1,1 35612 92,5 812 2,1

or.Tiraspol 327 21,7 290 19,2 1102 67,9 28 1,7or.Bender 180 20,0 235 26,1 695 72,0 270 28,0Camenca 40 20,1 10 5,0 175 87,9 11 5,5Dubăsari 67 21,0 14 4,4 285 88,2 24 7,4Grigoriopol 112 28,9 34 8,8 435 90,1 48 9,9Rîbniţa 132 20,1 0 0,0 617 83,6 121 16,4Slobozia 242 28,3 248 29,0 605 61,9 373 38,1TOTAL raioanele de Est a Republicii Moldova

1100 22,8 831 17,2 3914 73,7 875 16,5

Total pe Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

14052 34,3 1231 3,0 39526 90,3 1687 3,9

TOTAL REPUBLICA MOLDOVA

14052 34,3 1231 3,0 39526 90,3 1687 3,9

161

AC

OPE

RIR

EA

CO

PIIL

OR

CU

VA

CC

INĂ

RI

Teri

tori

ile

adm

inis

trat

ive

Con

tra

tube

rcul

ozei

(BC

G)

Con

tra

tube

rcul

ozei

(BC

G)

Test

area

tube

rcul

inică

cu 2

UT

PPD

0-12

luni

7

ani

7 an

i

V

acci

nare

a C

ontr

aind

icaț

ii R

evac

cina

rea

1 C

ontr

aind

icaț

ii

Test

ați

0

-9 m

m.

>

= 10

mm

.

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

Tota

l%

mun

. Chişi

nău

9201

97,7

90,

173

9589

,559

77,

235

0642

,432

6093

,024

67,

0

mun

. Bălţi

1433

98,4

201,

412

0089

,633

2,5

165

12,3

162

98,2

31,

8

Tota

l pe

mun

icip

ii10

634

97,8

290,

385

9589

,563

06,

636

7138

,234

2293

,224

96,

8

Ane

nii N

oi84

198

,711

1,3

831

91,7

131,

436

440

,235

196

,413

3,6

Bas

arab

easc

a19

697

,00

0,0

255

94,8

00,

031

11,5

2890

,30

0,0

Bric

eni

582

98,3

20,

369

595

,325

3,4

358

49,1

335

93,6

236,

4

Cah

ul13

3697

,911

0,8

1187

88,5

231,

712

79,

510

784

,320

15,7

Can

tem

ir59

596

,621

3,4

612

90,8

466,

821

131

,318

889

,123

10,9

Călăr

aşi

721

98,0

00,

067

093

,86

0,8

112

15,7

106

94,6

65,

4

Căuşe

ni83

795

,30

0,0

801

81,5

161,

612

112

,310

385

,110

8,3

Cim

işlia

473

99,2

00,

048

398

,61

0,2

469,

445

97,8

12,

2

Criu

leni

845

97,0

141,

683

496

,319

2,2

110

12,7

103

93,6

76,

4

Don

duşe

ni39

010

0,0

00,

033

892

,627

7,4

365

100,

033

892

,627

7,4

Dro

chia

764

99,1

70,

980

896

,418

2,1

203

24,2

191

94,1

125,

9

Dubăs

ari 2

348

97,8

51,

432

896

,56

1,8

157

46,2

154

98,1

31,

9

Edin

eţ70

296

,83

0,4

796

98,2

151,

811

414

,146

40,4

32,

6

Făleşt

i87

199

,53

0,3

936

98,7

90,

919

2,0

1910

0,0

00,

0

Flor

eşti

805

99,5

40,

585

899

,18

0,9

698,

061

88,4

811

,6

Glo

deni

560

99,6

10,

260

999

,23

0,5

315,

030

96,8

13,

2

Hîn

ceşt

i10

4997

,016

1,5

1178

95,5

10,

111

0,9

1110

0,0

00,

0

Ialo

veni

1225

98,7

90,

711

3293

,242

3,5

201

16,5

161

80,1

4019

,9Le

ova

509

99,0

51,

045

877

,87

1,2

214

36,3

214

100,

00

0,0

162

Nis

pore

ni58

498

,30

0,0

655

94,2

182,

645

6,5

4293

,32

4,4

Ocn

iţa40

699

,04

1,0

458

96,4

173,

614

027

,212

690

,014

10,0

Orh

ei12

4098

,28

0,6

1172

93,4

544,

316

513

,113

883

,627

16,4

Rez

ina

437

98,4

30,

744

093

,211

2,3

262

55,5

260

99,2

20,

8R

îşca

ni56

498

,41

0,2

589

93,2

162,

524

3,8

2291

,72

8,3

Sîng

erei

965

100,

00

0,0

789

79,9

10,

15

0,5

360

,02

40,0

Soro

ca83

399

,22

0,2

887

95,2

101,

142

4,5

3481

,08

19,0

Străşe

ni10

1397

,85

0,5

932

94,9

151,

578

7,9

6482

,114

17,9

Şoldăn

eşti

352

99,2

30,

843

810

0,0

00,

016

3,7

1381

,33

18,8

Ştef

an V

odă

676

97,7

40,

661

188

,912

1,7

476,

843

91,5

48,

5Ta

racl

ia39

098

,24

1,0

379

93,1

133,

239

597

,138

497

,211

2,8

Tele

neşt

i63

998

,28

1,2

741

99,6

20,

34

0,5

410

0,0

00,

0U

nghe

ni13

0097

,52

0,1

1220

90,7

211,

612

19,

011

191

,710

8,3

Tota

l pe

raio

ane

2304

898

,215

60,

723

120

93,1

475

1,9

4208

16,9

3835

91,1

296

7,0

Com

rat

778

96,2

232,

875

997

,16

0,8

60,

81

16,7

233

,3C

iadî

r-Lun

ga70

595

,410

1,4

567

85,9

375,

68

1,2

675

,02

25,0

Vul

căneşt

i22

795

,80

0,0

206

86,9

00,

00

0,0

00,

00

0,0

Tota

l pe

UTA

Găgău

zia

17

1095

,833

1,8

1532

91,2

432,

614

0,8

750

,04

28,6

Tota

l rai

oane

şi U

TAG

2475

898

,018

90,

724

652

92,9

518

2,0

4222

15,9

3842

91,0

300

7,1

Tota

l pe

Min

iste

rul

Sănă

tăţii

mal

ul

drep

t35

392

98,0

218

0,6

3324

792

,011

483,

278

9321

,872

6492

,054

97,

0

or.T

irasp

ol14

5096

,229

1,9

313

20,0

1132

72,2

803

51,2

467

58,2

336

41,8

or.B

ende

r86

696

,333

3,7

317

32,4

661

67,6

787

80,5

480

61,0

267

33,9

Cam

enca

195

98,0

31,

570

38,7

00,

017

093

,914

182

,929

17,1

Dubăs

ari

316

99,1

20,

610

730

,723

467

,225

473

,018

874

,066

26,0

Grig

orio

pol

371

95,6

174,

422

854

,918

745

,141

510

0,0

328

79,0

8721

,0R

îbniţa

639

97,4

172,

692

11,8

00,

041

152

,628

268

,612

931

,4Sl

oboz

ia81

295

,142

4,9

396

43,0

522

56,7

707

76,8

513

72,6

194

27,4

TOTA

L ra

ioan

ele

de e

st a

Rep

ublic

ii M

oldo

va46

4996

,414

33,

015

2329

,327

3652

,735

4768

,323

9967

,611

0831

,2

Tota

l pe

Min

iste

rul

Sănă

tăţii

al R

epub

li-ci

i Mol

dova

4004

197

,836

10,

934

770

84,1

3884

9,4

1144

027

,796

6384

,516

5714

,5

TOTA

L R

EPU

BLI-

CA

MO

LDO

VA40

041

97,8

361

0,9

3477

084

,138

849,

411

440

27,7

9663

84,5

1657

14,5

(con

tinua

re)

163

ACOPERIREA COPIILOR CU VACCINĂRI

Nr. d/o

Teritoriile administrative

Contra infecției cu rotavirus1 an

Vaccinarea ContraindicațiiTotal % Total %

1 mun. Chişinău 4168 41,3 200 2,02 mun. Bălţi 752 49,2 0 0,0

Total pe municipii 4920 42,3 200 1,73 Anenii Noi 406 44,5 4 0,44 Basarabeasca 152 62,0 1 0,45 Briceni 417 61,4 26 3,86 Cahul 877 62,9 9 0,67 Cantemir 373 54,6 7 1,08 Călăraşi 450 59,1 0 0,09 Căuşeni 491 54,9 2 0,2

10 Cimişlia 245 48,2 9 1,811 Criuleni 470 54,1 19 2,212 Donduşeni 117 33,1 0 0,013 Drochia 237 30,2 4 0,514 Dubăsari 2 194 55,3 6 1,715 Edineţ 495 62,7 28 3,516 Făleşti 534 51,1 7 0,717 Floreşti 185 21,7 1 0,118 Glodeni 313 55,9 0 0,019 Hînceşti 670 58,6 13 1,120 Ialoveni 690 55,6 15 1,221 Leova 157 29,0 4 0,722 Nisporeni 333 51,3 0 0,023 Ocniţa 114 23,9 2 0,424 Orhei 834 61,9 13 1,025 Rezina 283 55,2 1 0,226 Rîşcani 333 48,9 2 0,327 Sîngerei 301 29,4 3 0,328 Soroca 581 66,8 14 1,629 Străşeni 585 52,9 3 0,330 Şoldăneşti 248 58,1 2 0,531 Ştefan Vodă 389 54,5 4 0,632 Taraclia 177 41,4 20 4,733 Teleneşti 371 55,5 13 1,934 Ungheni 722 52,1 5 0,4

Total pe raioane 12744 51,2 237 1,035 Comrat 383 45,4 18 2,136 Ciadîr-Lunga 235 28,4 0 0,037 Vulcăneşti 253 90,4 12 4,3

Total pe UTA Găgăuzia 871 44,6 30 1,5Total raioane şi UTAG 13615 50,7 267 1,0Total pe M. Sănătăţii malul drept 18535 48,2 467 1,2

38 or.Tiraspol 0 0,0 0 0,039 or.Bender 8 0,8 39 4,040 Camenca 42 21,1 0 0,041 Dubăsari 114 35,3 0 0,042 Grigoriopol 117 24,2 13 2,743 Rîbniţa 140 19,0 0 0,044 Slobozia 182 18,6 237 24,2

TOTAL raioanele de Est a R. Moldova 603 11,4 289 5,4Total pe M. Sănătăţii al R. Moldova 19138 43,7 756 1,7TOTAL REPUBLICA MOLDOVA 19138 43,7 756 1,7

164

DAT

E D

ESP

RE

UN

EL

E B

OL

I IN

FECŢ

IOA

SE (B

DA

, BO

TU

LIS

M) Ş

I NE

INFE

CŢ

IOA

SE P

RO

VO

CAT

E D

E P

RO

DU

SE

AL

IME

NTA

RE

(CO

NFO

RM

DIA

GN

OST

ICU

LU

I FIN

AL

)

Loc

uri p

resu

puse

de

proc

urar

e/ fo

losi

rea

prod

usel

or a

limen

tare

su

spec

te

Num

ărul

foca

relo

rN

umăr

ul b

olna

vilo

r

Num

arul

ca

zuri

lor

de

boli

nein

fe-

cţio

ase

Num

ărul

bol

navi

lor

Tota

l

incl

usiv

Tota

l

incl

usiv

incl

usiv

de origine bacteriană şi virală

provocate de agenţi nedeterminaţi

de botulism

de origine bacteriană şi virală

inclusiv decedaţi

provocate de agenţi nedeterminaţi

inclusiv decedaţi

de botulism

inclusiv decedaţi

Total cazuri boli de origine neinfecţioase

inclusiv cu ciuperci

Tota

l

inclusiv decedaţi

din ei cu ciuperci

inclusiv decedaţi

din ei copii până la 17 ani

inclusiv decedaţi

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

1819

În u

nităţi

de a

limen

tație

pu

blică,

de

com

erţ a

utor

izat

e şi

ne

auto

rizat

e 12

2841

181

70

1463

612

285

80

00

00

00

00

00

Blo

curi

alim

enta

re a

in

stituții

lor p

entru

cop

ii şi

ad

oles

cenţ

i, ex

traşc

olar

e (ta

bere

de

copi

i)

294

307

059

430

160

00

00

00

00

00

Blo

curi

alim

enta

re a

in

stituții

lor m

edic

o-sa

nita

re

publ

ice,

sana

toria

le1

01

01

00

10

00

00

00

00

00

Con

diţii

cas

nice

(în

fam

ilie)

, go

spodăr

iile

parti

cula

re

7268

3436

3708

775

7636

720

3949

07

033

033

042

63

426

361

1

Alte

le86

2363

089

240

650

00

00

00

00

00

165

DAT

E D

ESP

RE

UN

EL

E B

OL

I IN

FECŢ

IOA

SE (B

DA

, BO

TU

LIS

M) Ş

I NE

INFE

CŢ

IOA

SE P

RO

VO

CAT

E D

E P

RO

DU

SE

AL

IME

NTA

RE

(CO

NFO

RM

DIA

GN

OST

ICU

LU

I FIN

AL

)

Teri

tori

ile

adm

inis

trat

ive

În u

nitaţi

de a

limen

tație

pub

lică,

de

com

erţ

auto

riza

te şi

nea

utor

izat

e C

ondiţii

cas

nice

(în

fam

ilie)

, gos

podă

riile

par

ticul

are

Num

ărul

foca

relo

r N

umăr

ul b

olna

vilo

r N

umăr

ul fo

care

lor

Num

ărul

bol

navi

lor

Tota

l

incl

usiv

Tota

l

incl

usiv

Tota

l

incl

usiv

Tota

l

incl

usiv

de origine bacteriană şi

virală

provocate de agenţi

nedeterminaţi

de origine bacteriană şi

virală

provocate de agenţi

nedeterminaţi

de origine bacteriană şi

virală

provocate de agenţi

nedeterminaţi

de botulism

de origine bacteriană şi

virală

provocate de agenţi

nedeterminaţi

A1

23

45

67

89

1011

1213

mun

. Chiși

nău

878

175

703

957

253

704

1261

571

688

214

1060

580

3m

un. B

ălţi

2016

430

1614

401

123

278

041

512

928

6To

tal p

e m

unic

ipii

898

191

707

987

269

718

1662

694

966

218

2573

410

89A

neni

i Noi

00

00

00

427

335

920

479

335

144

Bas

arab

easc

a0

00

00

07

61

09

81

Bric

eni

11

07

77

5418

360

5418

36C

ahul

00

00

00

355

182

173

032

315

117

2C

ante

mir

00

00

00

174

123

510

178

127

51Călăr

aşi

6560

596

915

113

103

101

141

131

10Căuşe

ni0

00

00

027

821

365

031

124

566

Cim

işlia

146

814

68

4019

210

4523

22C

riule

ni0

00

00

069

4227

070

4327

Don

duşe

ni11

101

1312

195

718

196

805

Dro

chia

11

07

70

250

250

300

30D

ubăs

ari

00

00

00

2517

80

2618

8Ed

ineţ

3226

632

266

346

138

208

135

714

820

8Fă

leşt

i7

07

97

297

295

010

464

40

166

Flor

eşti

30

34

04

274

8219

20

295

8920

6G

lode

ni0

00

00

031

419

295

032

420

320

Hîn

ceşt

i27

819

3213

1956

2531

062

2834

Ialo

veni

00

00

00

510

510

610

61Le

ova

3535

035

350

7878

00

7878

0N

ispo

reni

00

00

00

228

022

80

228

022

8O

cniţa

00

00

00

137

8651

015

396

57O

rhei

11

06

60

196

113

821

230

143

86R

ezin

a28

919

289

1914

868

800

154

7183

Rîş

cani

11

018

180

341

156

130

034

115

613

0Sî

nger

ei0

00

00

089

1772

089

1772

Soro

ca0

00

00

027

118

784

018

219

784

Străşe

ni53

3716

6537

2827

919

782

029

121

378

Şoldăn

eşti

00

00

00

294

9120

30

297

9420

3Şt

efan

Vodă

4822

2650

2327

271

136

135

028

414

813

6Ta

racl

ia0

00

00

072

5615

043

3112

Tele

neşt

i2

20

1818

011

567

00

119

6753

Ung

heni

11

042

2814

4610

360

4810

38U

TA Găgău

zia

00

00

00

197

6912

80

205

7313

2 ‒

Com

rat

00

00

00

726

660

788

70 ‒

Cea

dîr-L

unga

00

00

00

102

80

124

8 ‒

Vul

căneşt

i0

00

00

011

561

540

115

6154

Tota

l pe

raio

ane

330

220

110

476

343

140

5562

2726

2715

457

0729

2228

33To

tal p

e M

inis

teru

l Să

nătăţii

mal

ul d

rept

1228

411

817

1463

612

858

7224

3420

3681

675

3236

5639

22

Tota

l pe

alte

Min

iste

re0

00

00

044

1627

144

1627

‒ A

CS

00

00

00

1911

80

1911

8 ‒

Cal

ea F

erată

00

00

00

255

191

255

19 ‒

Arm

ata

Naţ

iona

lă0

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

Rep

ublică

mal

ul d

rept

1228

411

817

1463

612

858

7268

3436

3708

775

7636

7239

49

167

INCIDENȚA PRIN BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE, 2012/2013

Denumirea maladiilor

Sumar Ianuarie - Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameni

Indicele de

raport

total inlusiv copii 2013 /2012

2012 2013 2012 2013 2012 2013 Holera 0 0 0 0 0,00 0,00 0NAG-infecția 1 0 0 0 0,03 0,00 0Febra tifoidă 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febre partifoide A, B, C 2 0 0 0 0,06 0,00 0Purtători ai febrei tifoide și paratifoidei 0 0 0 0 0,00 0,00 0

Infecții cu alte salmonele 1196 1170 436 422 34,29 32,87 97,83%Dizenteria bacteriană (SHIGELLOSIS) 464 355 342 245 13,30 9,97 76,51%

inclusiv provocate de shigele: dysenteriae 0 0 0 0 0,00 0,00 0

inclusiv provocate de shigele: fl exneri 86 48 38 29 2,47 1,35 55,81%

inclusiv provocate de shigele: boydi 0 0 0 0,00 0,00 0,00%

inclusiv provocate de shigele: sonnei 345 269 275 192 9,89 7,56 77,97%

Purtatori ai dizenteriei 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuriEschеrichioze total 795 665 645 508 22,79 18,68 83,65%inclusiv infecția cu E.coli enterohemoragică 222 155 190 117 6,36 4,35 69,82%

Infectia cu Campylobacter 0 0 0 0 0,00 0,00 0Enterite provocate de Y.enterocolitica 9 4 3 3 0,26 0,11 -5

Enterite, colite, gastroenterite provocate de agenți determinați 5082 4292 3974 3306 145,70 120,58 84,45%

Intoxicații și toxicoinfecții alimentare provocate de agenți determinați

360 364 228 205 10,32 10,23 4

Botulism 5 8 1 0 0,14 0,22 3Intoxicații și toxicoinfecții alimentare, provocate de agenți nedeterminați

1354 1404 569 698 38,82 39,44 103,69%

Amibiaza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Lambliaza (Giardiaza) 216 173 170 119 6,19 4,86 80,09%Criptosporidiоza 62 14 62 14 1,78 0,39 22,58%Infecția rotavirală 782 366 782 366 22,42 10,28 46,80%Infecții intestinale acute provocate de agenți nedeterminați

8501 7306 6098 5259 243,72 205,25 85,94%

Turbeculoza organelor respiratorii 3159 3068 154 147 90,57 86,19 97,12%

Pesta 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tularemia 0 0 0 0 0,00 0,00 0Antraxul 0 4 0 0 0,00 0,11 4

168

Brucelloza primar diagnosticată 0 0 0 0 0,00 0,00 0Leptospirioza 4 4 0 0 0,11 0,11 100%Yersinioza extra-intestinală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Listerioza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tetanosul neonatal 0 0 0 0 0,00 0,00 0Tetanos și tetanos obstetrical 0 0 0 0 0,00 0,00 0Difteria 0 0 0 0 0,00 0,00 0Purtatorii tulpinelor toxigene ale difteriei 0 0 0 0 0,00 0,00 0

Tusea convulisivă 75 103 69 96 2,15 2,89 137,33%Inclusiv parapertussis 1 0 1 0 0,03 0,00 -1Scarlatina 500 347 496 343 14,33 9,75 69,40%Infecția meningococică 33 28 32 23 0,95 0,79 -5Purtatorii de meningococi 7 2 3 0 0,20 0,06 -5Boala legionarilor 0 0 0 0 0,00 0,00 0Sifi lisul 2201 2103 89 88 63,10 59,08 95,55%Infectia gonococică acută și cronică 1138 965 50 46 32,63 27,11 84,80%

Infectia genitala cu Chlamidia trachomatis 6 38 0 0 0,17 1,07 6,33%

Boala Lyme (Borelioza acariana) 174 100 32 18 4,99 2,81 57,47%

Ornitoza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Rikhetsioze - total 2 0 0 0 0,06 0,00 -2inclusiv: Tifozul exantematic epidemic 0 0 0 0 0,00 0,00 0

inclusiv: boala Brill 0 0 0 0 0,00 0,00 0inclusiv: febra Q 2 0 0 0 0,06 0,00 -2Poliomielita paralitica acută 0 0 0 0 0,00 0,00 0Inclusiv poliomielita acută paralitică asociată cu virusul vaccinal

0 0 0 0 0,00 0,00 0

Maladia Creutzfeldt-Jakob (varianta nouă) 0 0 0 0 0,00 0,00 0

Rabia umană (Turbarea) 0 0 0 0 0,00 0,00 0Encefalite transmise de capuse 0 0 0 0 0,00 0,00 0Infectia cu virusul West Nile 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febra galbena 0 0 0 0 0,00 0,00 0Febre hemoragice, total 0 0 0 0 0,00 0,00 0inclusiv febra hemoragica de Crimeia-Congo 0 0 0 0 0,00 0,00 0

Infecția cu virusul herpetic 16 88 8 68 0,46 2,47 5,50%Infecția anogenitală cu virusul herpetic 0 0 0 0 0,00 0,00 0

Varicela 9699 9285 8872 8408 278,06 260,85 95,73%Variola 0 0 0 0 0,00 0,00 0Rujeola 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45%Rubeola 3 0 2 0 0,09 0,00 -3Rubeola congentială 0 0 0 0 0,00 0,00 0Hepatita virală A 5 107 3 82 0,14 3,01 21,40%

169

Hepatita virală B (HVB) acută, total 57 58 2 1 1,63 1,63 1

inclusiv HVB acută cu Delta antigen (coinfecție) 2 2 0 0 0,06 0,06 100%

Suprainfecția acută cu Delta antigen la purtător AgHBsșsi bolnav cu HVB cronică

5 2 1 0 0,14 0,06 -3

Hepatita virală acută C 67 49 0 0 1,92 1,38 73,13%Hepatita virală acută E 0 0 0 0 0,00 0,00 0Alte hepatite virale acute 27 23 9 11 0,77 0,65 -4Hepatita virală B cronică cu Delta antigen primar depistată 63 47 1 0 1,81 1,32 74,60%

Hepatita virală B cronică fără Delta antigen primar depistată 713 847 4 6 20,44 23,80 118,79%

Hepatita virală C cronică primar depistată 590 557 5 2 16,91 15,65 94,41%

Alte hepatite virale cronice primar depistate 54 70 1 2 1,55 1,97 129,63%

Purtători ai AgHBs primar depistați 1422 1257 3 11 40,77 35,31 88,40%

Infecția cu HIV (SIDA) 153 13 3 0 4,39 0,37 8,50%Infectati cu virusul imunodefi cienței umane (HIV) 482 127 11 5 13,82 3,57 26,35%

Infectia cu Citomegalovirus 10 31 8 30 0,29 0,87 3,10%Oreionul (Parotidita epidemică) 120 54 88 39 3,44 1,52 45Mononucleoza infecționasă 114 158 109 148 3,27 4,44 138,60%Infecția cu adenovirusuri total 31 97 27 92 0,89 2,73 3,13%Infecția еnterovirală, total 510 676 400 545 14,62 18,99 132,55%inclusiv meningite aseptice enterovirale 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62%

Infecția parvovirală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Malaria primar diagnosticată 29 12 0 0 0,83 0,34 41,38%Purtători ai plasmodiului palustru 1 0 0 0 0,03 0,00 -1

Toxoplasmoza 15 0 1 0 0,43 0,00 -15Toxoplasmoza congenitală 0 0 0 0 0,00 0,00 0Trichinelloza 0 0 0 0 0,00 0,00 0Pediculoza 3031 2719 1227 993 86,90 76,39 89,71%Scabia 1431 1368 653 658 41,03 38,43 95,65Sindromul acut respirator sever (SARS) 0 2 0 1 0,00 0,06 2

Infecția invazivă cu H. infl uenzae tip b 0 1 0 1 0,00 0,03 1

Infecția invazivă cu St.pneumoniae 0 2 0 2 0,00 0,06 2

Meningite bacteriene 6 12 3 7 0,17 0,34 6Infecții acute ale căilor respiratorii cu localizări multiple sau nederminate

199095 260870 127030 162337 5707,87 7328,80 131,03%

Gripa 209 2422 165 928 5,99 68,04 11,59%Gripa aviară la om 0 0 0 0 0,00 0,00 0Pneumonii, bronhopneumonii acute 45495 56146 26847 35055 1304,30 1577,35 123,41%

170

MORBIDITATEA PRIN: INFECȚII CU ALTE SALMONELE

Denumirea teritoriilor

administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de

raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 390 416 153 148 48,89 52,15 106,67%mun. Bălți 62 30 17 13 41,49 20,08 48,39%Total pe municpii 452 446 170 161 47,72 47,09 -6Anenii Noi 20 17 11 6 24,06 20,45 -3Basarabeasca 2 7 1 2 6,913 24,2 5Briceni 42 3 7 1 56,37 4,026 7,14%Cahul 18 13 9 6 14,41 10,41 -5Cantemir 1 2 0 0 1,604 3,208 1Călărași 30 19 16 5 38,13 24,15 63,33%Căușeni 28 47 15 17 137,2 51,17 1,68%Cimișlia 8 9 3 2 13,1 14,74 1Criuleni 8 24 5 13 10,91 32,73 3Dubăsari (Coșnița) 3 13 1 7 8,519 36,91 10Dondușeni 21 21 2 5 47,13 47,13 100%Drochia 15 8 6 1 16,81 8,967 -7Edineț 8 8 5 3 9,72 9,72 100%Fălești 8 9 1 7 8,672 9,757 1Florești 21 20 9 11 23,53 22,41 -1Glodeni 11 6 3 3 17,98 9,808 -5Hîncești 35 29 21 11 28,82 23,88 -6Ialoveni 24 24 15 13 24,01 24,01 100%Leova 2 0 1 0 3,74 0 -2Nisporeni 16 18 5 13 24,08 27,1 2Ocnița 13 8 5 4 23,37 14,38 -5Orhei 88 61 19 12 70,03 48,55 69,32%Rezina 17 9 5 2 32,61 17,27 -8Rîșcani 6 10 3 4 8,659 14,43 4Sîngerei 40 25 13 8 42,92 26,83 62,50%Soroca 54 42 18 20 53,95 41,96 77,78%Strășeni 43 67 13 15 46,92 73,11 1,56%Șoldănești 10 10 7 6 23,31 23,31 100%Stefan Vodă 13 34 5 14 18,21 47,62 2,62%Taraclia 1 10 1 5 2,27 22,68 9Telenești 36 34 8 8 48,86 46,14 -2Ungheni 79 85 28 24 67,38 72,50 6Comrat 9 5 3 12,64 7,02 -4Ciadîr-Lunga 5 18 1 8 7,57 27,27 3,60%Vulcănești 2 1 1 1 8,25 4,13 -1UTA Găgăuzia 16 24 5 13 9,91 14,86 8Total pe raioane 737 716 266 261 29,00 27,41 97,15%Total MS malul drept 1189 1162 436 422 34,09 32,64 97,73%CMP a ACS CS RM 1 3 0 0 - - 2CMP a Căii Ferate 3 4 0 0 - - 1Min. Justitiei 1 0 0 0 - - -1Min. Apărării 2 1 0 0 - - -1Total alte Min. și Depar. 7 8 0 0 - - 1

Total RM malul drept 1196 1170 436 422 34,29 32,87 97,83%

171

DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de raport

2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 62 45 43 34 7,77 5,64 72,58%mun. Bălți 7 54 6 32 4,68 36,14 7,71%Total pe municpii 69 99 49 66 7,29 10,45 143,48%Anenii-Noi 7 1 6 1 8,42 1,20 -6cazuriBasarabeasca 1 0 0 0 3,46 0,00 -1cazuriBriceni 2 6 2 5 2,68 8,05 4cazuriCahul 23 6 17 4 18,42 4,80 26,09%Cantemir 0 9 0 7 0,00 14,43 9cazuriCălărași 32 14 26 12 40,67 17,79 43,75%Căușeni 49 16 40 12 240,14 17,42 32,65%Cimișlia 2 3 1 2 3,27 4,91 1cazuriCriuleni 1 3 0 0 1,36 4,09 2cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 1 0,00 5,68 2cazuriDondușeni 17 28 7 13 38,15 62,83 1,65%Drochia 1 8 0 4 1,12 8,97 7cazuriEdineț 0 8 0 6 0,00 9,72 8cazuriFălești 5 9 5 7 5,42 9,76 4cazuriFlorești 5 7 4 6 5,60 7,84 2cazuriGlodeni 7 7 5 5 11,44 11,44 100%Hîncești 10 4 9 2 8,23 3,29 -6cazuriIaloveni 15 0 11 0 15,01 0,00 -15cazuriLeova 6 3 2 1 11,22 5,61 -3cazuriNisporeni 18 12 18 7 27,10 18,06 -6cazuriOcnița 4 4 3 4 7,19 7,19 100%Orhei 10 7 7 3 7,96 5,57 -3cazuriRezina 4 0 3 0 7,67 0,00 -4cazuriRîșcani 13 7 2 3 18,76 10,10 -6cazuriSîngerei 23 8 15 7 24,68 8,58 34,78%Soroca 3 8 1 7 3,00 7,99 5cazuriStrășeni 0 3 0 1 0,00 3,27 3cazuriȘoldănești 11 5 9 5 25,65 11,66 -6cazuriȘtefan Vodă 29 13 20 11 40,62 18,21 44,83%Taraclia 2 3 2 2 4,54 6,80 1cazuriTelenești 11 2 9 2 14,93 2,71 -9cazuriUngheni 48 40 39 32 40,94 34,12 -8cazuriComrat 32 3 30 2 44,93 4,21 9,38%Ciadîr-Lunga 2 6 0 5 3,03 9,09 4cazuriUTA Găgăuzia 34 9 30 7 21,06 5,57 26,47%Total pe raioane 393 255 293 179 15,47 9,76 64,89%Total MS malul drept 462 354 342 245 13,25 9,95 76,62%CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100%Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1cazuriTotal alte Min. si Depar. 2 1 0 0 - - -1cazuriTotal RM malul drept 464 355 342 245 13,30 9,97 76,51%mun. Tiraspol 26 54 17 34 16,20 36,71 2,08%mun. Bender 29 13 13 6 28,77 13,04 44,83%Camenca 16 23 11 15 66,32 98,58 7cazuriDubăsari 0 3 0 0 0,00 8,52 3cazuriGrigoropol 1 1 1 1 2,24 2,28 100%Rîbnița 11 25 7 18 14,51 33,81 2,28%Slobozia 15 7 10 5 16,68 7,93 -8cazuriRaioanele de est 98 126 59 79 18,45 24,64 128,57%Total pe MS al RM 560 480 401 324 13,93 11,79 85,71%Republica Moldova 562 481 401 324 13,98 11,82 85,59%

172

FLEXNERI DIN DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)

Denumirea teritoriilor

administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013Sîngerei 7 3 3 2 7,51 3,22 -4Soroca 3 5 1 5 3,00 5,00 2Șoldănești 5 0 4 0 11,66 0,00 -5Ștefan Vodă 1 2 1 2 1,40 2,80 1Taraclia 0 1 0 0 0,00 2,27 1Ungheni 4 2 1 0 3,41 1,71 -2Ciadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1UTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1Total pe raioane 59 43 27 24 2,32 1,65 72,88%Total MS malul drept 86 48 38 29 2,47 1,35 55,81%

SONNEI DIN DIZENTERIA BACTERIANĂ (SHIGELLOSIS)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 38 42 34 31 4,76 5,27 4mun. Bălți 3 37 3 19 2,01 24,76 12,33%Total pe municpii 41 79 37 50 4,33 8,34 1,93%Anenii-Noi 7 1 6 1 8,42 1,20 -6Briceni 1 6 1 5 1,34 8,05 5Cahul 17 5 11 3 13,61 4,00 29,41%Сantemir 0 9 0 7 0,00 14,43 9Călărași 30 14 25 12 38,13 17,79 46,67%Căușeni 48 16 39 12 235,24 17,42 33,33%Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,36 1Dubăsari (Coșnița) 0 2 0 1 0,00 5,68 2Dondușeni 13 21 5 9 29,17 47,13 8Drochia 1 6 0 4 1,12 6,73 5Edineț 0 8 0 6 0,00 9,72 8Fălești 5 6 5 5 5,42 6,50 1Florești 0 2 0 2 0,00 2,24 2Glodeni 6 5 5 4 9,81 8,17 -1Hîncești 9 3 9 2 7,41 2,47 -6Ialoveni 15 0 11 0 15,01 0,00 -15Leova 1 0 1 0 1,87 0,00 -1Nisporeni 18 12 18 7 27,10 18,06 -6Ocnița 0 4 0 4 0,00 7,19 4Orhei 5 3 4 2 3,98 2,39 -2Rezina 4 0 3 0 7,67 0,00 -4Rîșcani 1 1 0 1 1,44 1,44 100Sîngerei 16 5 12 5 17,17 5,37 31,25Soroca 0 3 0 2 0,00 3,00 3Strășeni 0 3 0 1 0,00 3,27 3Șoldănești 5 5 4 5 11,66 11,66 100%Ștefan Vodă 28 10 19 9 39,22 14,01 35,71%Taraclia 2 2 2 2 4,54 4,54 100%Telenești 11 2 9 2 14,93 2,71 -9Ungheni 39 29 33 25 33,27 24,74 -10Comrat 19 3 16 2 26,68 4,21 15,79%Ciadîr-Lunga 1 2 0 2 1,51 3,03 1UTA Găgăuzia 20 5 16 4 12,39 3,10 25Total pe raioane 302 189 238 142 11,89 7,23 62,58%Total MS malul drept 343 268 275 192 9,83 7,53 78,13%CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100%Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1Total alte Min. si Depar. 2 1 0 0 - - -1Total RM malul drept 345 269 275 192 9,89 7,56 77,97%

173

ESCHЕRICHIOZE TOTAL

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 114 172 104 136 14,29 21,56 1,51%mun. Bălți 19 25 19 21 12,71 16,73 6Total pe municpii 133 197 123 157 14,04 20,80 148,12%Anenii Noi 29 24 29 23 34,88 28,87 -5Briceni 9 5 6 5 12,08 6,71 -4Cahul 45 21 45 21 36,03 16,82 46,67%Călărași 16 20 14 16 20,33 25,42 4Căușeni 5 2 4 1 24,50 2,18 -3Criuleni 22 13 19 12 30,00 17,73 -9Dubăsari (Coșnița) 7 6 5 3 19,88 17,04 -1Dondușeni 13 4 13 4 29,17 8,98 -9Edineț 60 18 60 18 72,90 21,87 30Fălești 11 8 7 5 11,92 8,67 -3Florești 27 23 18 12 30,26 25,78 -4Hîncești 15 9 13 5 12,35 7,41 -6Ialoveni 6 0 5 0 6,00 0,00 -6Leova 7 3 7 3 13,09 5,61 -4Nisporeni 159 134 100 96 239,34 201,71 84,28%Ocnița 5 2 3 1 8,99 3,60 -3Rezina 25 32 13 24 47,96 61,39 7Rîșcani 7 8 7 6 10,10 11,55 1Soroca 37 31 31 22 36,96 30,97 -6Strășeni 85 72 59 51 92,75 78,57 84,71%Ștefan Vodă 7 11 5 9 9,80 15,41 4Taraclia 1 0 0 0 2,27 0,00 -1Telenești 0 9 0 6 0,00 12,21 9Ungheni 38 1 38 1 32,41 0,85 2,63%Comrat 20 9 18 7 28,08 12,64 45Vulcănești 6 0 3 0 24,76 0,00 -6UTA Găgăuzia 26 9 21 7 16,10 5,57 34,62%Total pe raioane 662 465 522 351 26,05 17,80 70,24%Total MS malul drept 795 662 645 508 22,79 18,60 83,27%Total RM malul drept 795 665 645 508 22,79 18,68 83,65%

FEBRE PARTIFOIDE A, B, C

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii

mun. Chișinău 0 2 0 1 0 0,05 2 cazuriTotal pe municpii 0 2 0 1 0 0,05 2 cazuriTotal MS malul drept 0 2 0 1 0 0,06 2 cazuriTotal RM malul drept 0 2 0 1 0 0,06 2 cazuri

174

PURTĂTORI AI DIZENTERIEI

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 5 1 0 1 0,63 0,13 -4 cazurimun. Bălți 0 3 0 1 0,00 2,01 3 cazuriTotal pe municpii 5 4 0 2 0,53 0,42 -1 cazuriHîncești 5 0 3 0 4,12 0,00 -5 cazuriOcnița 0 1 0 1 0,00 1,80 1 cazuriUngheni 1 2 0 1 0,85 1,71 1 cazuriComrat 3 0 3 0 4,21 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 3 0 3 0 1,86 0,00 -3 cazuriTotal pe raioane 9 3 6 2 0,35 0,11 -6 cazuriTotal MS malul drept 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuriTotal RM malul drept 14 7 6 4 0,40 0,20 -7 cazuri

NAG-INFECȚIA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013Orhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe MS al RM 1 0 0 0 0,02 0,00 -1 cazuriRepublica Moldova 1 0 0 0 0,02 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 0 0 0,04 0,00 -1 cazuriTotal MS malul drept 1 0 0 0 0,03 0,00 -1 cazuriTotal RM malul drept 1 0 0 0 0,03 0,00 -1 cazuri

ENTERITE PROVOCATE DE Y.ENTEROCOLITICA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de raport

2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3 1 2 1 0,38 0,13 -2 cazurimun. Bălți 1 0 0 0 0,67 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 4 1 2 1 0,42 0,11 -3 cazuriAnenii-Noi 2 0 0 0 2,41 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriOrhei 3 2 1 1 2,39 1,59 -1 cazuriTotal pe raioane 5 3 1 2 0,20 0,11 -2 cazuriTotal MS malul drept 9 4 3 3 0,26 0,11 -5 cazuriTotal RM malul drept 9 4 3 3 0,26 0,11 -5 cazuri

175

ENTERITE, COLITE, GASTROENTERITE PROVOCATE DE AGENȚI DETERMINAȚI

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 658 661 629 615 82,49 82,87 3 cazurimun. Bălți 136 123 122 98 91,01 82,31 90,44% Total pe municpii 794 784 751 713 83,83 82,78 -10 cazuriAnenii Noi 231 289 152 210 277,87 347,64 125,11% Basarabeasca 3 9 1 7 10,37 31,11 6 cazuriBriceni 38 37 22 27 51,00 49,66 -1 cazuriCahul 249 174 187 127 199,38 139,33 69,88% Cantemir 155 127 92 95 248,59 203,68 81,94% Călărași 383 282 239 187 486,73 358,38 73,63% Căușeni 241 185 181 128 1181,08 201,42 76,76% Cimișlia 65 55 50 34 106,42 90,05 -10 cazuriCriuleni 73 80 62 58 99,54 109,09 7 cazuriDubăsari (Coșnița) 40 43 32 33 113,58 122,10 3 cazuriDondușeni 110 86 75 53 246,85 192,99 78,18% Drochia 30 5 22 4 33,63 5,60 16,67% Edineț 123 148 123 147 149,45 179,83 120,33% Fălești 209 164 160 122 226,57 177,79 78,47% Florești 102 64 69 41 114,31 71,72 62,75% Glodeni 10 8 7 7 16,35 13,08 -2 cazuriHîncești 103 59 88 44 84,82 48,59 57,28% Ialoveni 42 17 35 17 42,02 17,01 40,48% Leova 127 113 127 111 237,46 211,29 88,98% Nisporeni 56 26 36 20 84,30 39,14 46,43% Ocnița 105 119 84 91 188,75 213,91 113,33% Orhei 271 198 201 144 215,67 157,57 73,06% Rezina 36 36 17 12 69,07 69,07 100% Rîșcani 149 156 90 87 215,04 225,14 7 cazuriSîngerei 107 94 75 60 114,81 100,86 87,85% Soroca 126 116 81 85 125,88 115,89 -10 cazuriStrășeni 193 143 154 107 210,60 156,04 74,09% Șoldănești 49 51 37 31 114,24 118,91 2 cazuriȘtefan Vodă 192 108 164 88 268,92 151,27 56,25% Taraclia 77 54 64 38 174,64 122,47 70,13% Telenești 51 24 35 16 69,22 32,57 47,06% Ungheni 296 271 274 241 252,48 231,15 91,55% Comrat 77 42 58 27 108,11 58,97 54,55% Ciadîr-Lunga 65 55 55 46 98,46 83,31 -10 cazuriVulcănești 87 61 74 48 359,07 251,76 70,11% UTA Găgăuzia 229 158 187 121 141,82 97,85 69 cazuriTotal pe raioane 4271 3499 3223 2593 168,09 133,94 81,92% Total MS malul drept 5065 4283 3974 3306 145,21 120,33 84,56% CMP a ACS CS RM 14 6 0 0 - - -8 cazuriCMP a Caii Ferate 2 1 0 0 - - -1 cazuriMin. Justitiei 0 1 0 0 - - 1 cazuriMin. Apararii 1 1 0 0 - - 100% Total alte Min. și Depar. 17 9 0 0 - - -8 cazuriTotal RM malul drept 5082 4292 3974 3306 145,70 120,58 84,45%

176

INCLUSIV INFECȚIA CU E.COLI ENTEROHEMORAGICĂ [DIN ESCHЕRICHIOZE TOTAL]

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de raport

2012/2013(%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 69 62 61 43 8,65 7,77 -7 cazuriTotal pe municpii 69 62 61 43 7,29 6,55 -7 cazuriBriceni 0 1 0 1 0,00 1,34 1 cazuriCahul 0 12 0 12 0,00 9,61 12 cazuriCălărași 10 1 9 1 12,71 1,27 -9 cazuriEdineț 60 18 60 18 72,90 21,87 30% Fălești 11 7 7 4 11,92 7,59 -4 cazuriHîncești 4 3 2 1 3,29 2,47 -1 cazuriIaloveni 6 0 5 0 6,00 0,00 -6 cazuriLeova 6 3 6 3 11,22 5,61 -3 cazuriSoroca 30 23 26 17 29,97 22,98 -7 cazuriStrășeni 17 13 9 11 18,55 14,19 -4 cazuriTelenești 0 9 0 6 0,00 12,21 9 cazuriComrat 3 0 2 0 4,21 0,00 -3 cazuriVulcănești 6 0 3 0 24,76 0,00 -6 cazuriUTA Găgăuzia 9 0 5 0 5,57 0,00 -9 cazuriTotal pe raioane 153 90 129 74 6,02 3,45 58,82% Total MS malul drept 222 152 190 117 6,36 4,27 68,47% Total RM malul drept 222 155 190 117 6,36 4,35 69,82%

BOTULIZM

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de raport

2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 2 2 0 0 0,25 0,25 100%Total pe municpii 2 2 0 0 0,21 0,21 100%Călărași 0 1 0 0 0,00 1,27 1 cazuriDondușeni 0 1 0 0 0,00 2,24 1 cazuriEdineț 0 1 0 0 0,00 1,22 1 cazuriOrhei 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriRezina 1 0 1 0 1,92 0,00 1 cazuriSoroca 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriTotal pe raioane 1 5 1 0 0,04 0,19 4 cazuriTotal MS malul drept 3 7 1 0 0,09 0,20 4 cazuriMin. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuriMin. Justiției 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 2 1 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 5 8 1 0 0,14 0,22 3 cazuri

177

INTOXICAȚII SI TOXICOINFECȚII ALIMENTARE PROVOCATE DE AGENȚI DETERMINAȚI

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 94 115 53 60 11,78 14,42 122,34%mun.Bălți 7 4 3 3 4,68 2,68 -3 cazuriTotal pe municpii 101 119 56 63 10,66 12,56 117,82%Anenii Noi 0 4 0 1 0,00 4,81 4 cazuriBasarabeasca 1 1 1 1 3,46 3,46 100%Cahul 3 1 1 1 2,40 0,80 -2 cazuriCălărași 22 15 15 8 27,96 19,06 -7 cazuriCăușeni 0 10 0 10 0,00 10,89 10 cazuriCimișlia 0 2 0 0 0,00 3,27 2 cazuriCriuleni 1 4 1 3 1,36 5,45 3 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 2 1 2 2,84 5,68 1 cazuriDondușeni 16 19 12 12 35,91 42,64 3 cazuriFălești 4 10 1 3 4,34 10,84 6 cazuriFlorești 30 13 24 9 33,62 14,57 43,33%Hîncești 3 1 0 0 2,47 0,82 -2 cazuriIaloveni 4 0 3 0 4,00 0,00 -4 cazuriNisporeni 0 2 0 2 0,00 3,01 2 cazuriOcnița 5 23 5 8 8,99 41,34 4,60%Orhei 18 11 10 5 14,32 8,75 -7 cazuriRezina 3 0 0 0 5,76 0,00 -3 cazuriRîșcani 0 4 0 4 0,00 5,77 4 cazuriSîngerei 17 17 13 11 18,24 18,24 100%Strășeni 17 7 14 5 18,55 7,64 -10 cazuriȘoldănești 31 28 21 15 72,28 65,28 -3 cazuriȘtefan Vodă 51 38 33 25 71,43 53,22 74,51%Taraclia 16 11 9 5 36,29 24,95 -5 cazuriTelenești 5 2 3 0 6,79 2,71 -3 cazuriUngheni 9 10 4 7 7,68 8,53 1 cazuriCiadîr-Lunga 1 10 1 5 1,51 15,15 9 cazuriUTA Găgăuzia 1 10 1 5 0,62 6,19 9 cazuriTotal pe raioane 258 245 172 142 10,15 9,38 94,96%Total MS malul drept 359 364 228 205 10,29 10,23 5 cazuriCMP a ACS CS RM 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 360 364 228 205 10,32 10,23 4 cazuri

178

LAMBLIAZA (GIARDIAZA)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 96 89 68 58 12,03 11,16 -7 cazuri

mun. Bălți 2 1 1 1 1,34 0,67 -1 cazuri

Total pe municpii 98 90 69 59 10,35 9,50 -8 cazuri

Anenii Noi 15 12 15 11 18,04 14,43 -3 cazuri

Basarabeasca 2 4 2 4 6,91 13,83 2 cazuri

Cahul 43 11 40 9 34,43 8,81 25,58 %

Călărași 0 2 0 2 0,00 2,54 2 cazuri

Cimișlia 3 0 2 0 4,91 0,00 -3 cazuri

Drochia 4 0 4 0 4,48 0,00 -4 cazuri

Glodeni 7 28 6 16 11,44 45,77 4 cazuri

Hîncești 7 6 6 6 5,76 4,94 -1 cazuri

Soroca 0 9 0 7 0,00 8,99 9 cazuri

Ciadîr-Lunga 33 5 26 5 49,99 7,57 15,15 %

UTA Găgăuzia 33 5 26 5 20,44 3,10 15,15 %

Total pe raioane 114 77 101 60 4,49 2,95 67,54 %

Total MS malul drept 212 167 170 119 6,08 4,69 78,77 %

CMP a Căii Ferate 3 6 0 0 - - 3 cazuri

Min. Apărării 1 0 0 0 - - -1 cazuri

Total alte Min. și Depar. 4 6 0 0 - - 2 cazuri

Total RM malul drept 216 173 170 119 6,19253 4,86021 80,09 %

CRIPTOSPORIDIОZA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 60 13 60 13 7,52 1,63 21,67 %

Total pe municpii 60 13 60 13 6,34 1,37 21,67 %

Florești 2 1 2 1 2,24 1,12 -1 %

Total pe raioane 2 1 2 1 0,08 0,04 -1 %

Total MS malul drept 62 14 62 14 1,78 0,39 22,58 %

Total RM malul drept 62 14 62 14 1,77748 0,39331 22,58 %

179

INTOXICAȚII ȘI TOXICOINFECȚII ALIMENTARE, PROVOCATE DE AGENȚI NEDETERMINAȚI

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3145 2674 2556 2256 394,27 335,22 85,02 %mun. Bălți 671 531 420 327 449,02 355,33 79,14 %Total pe municpii 3816 3205 2976 2583 402,91 338,40 83,99 %Anenii Noi 240 144 173 102 288,70 173,22 60 %Basarabeasca 11 8 8 6 38,02 27,65 -3 cazuriBriceni 81 95 54 60 108,71 127,50 117,28 %Cahul 218 258 146 176 174,56 206,59 118,35 %Cantemir 23 51 10 33 36,89 81,79 2,22 %Călărași 8 46 3 13 10,17 58,46 5,75 %Căușeni 105 78 78 54 514,58 84,92 74,29 %Cimișlia 108 63 75 41 176,82 103,15 58,33 %Criuleni 142 81 97 64 193,63 110,45 57,04 %Dubăsari (Coșnița) 57 34 41 25 161,85 96,54 59,65 %Dondușeni 44 16 29 14 98,74 35,91 36,36 %Drochia 224 190 80 71 251,09 212,98 84,82 %Fălești 130 159 104 120 140,93 172,37 122,31 %Florești 186 201 134 122 208,45 225,26 108,06 %Glodeni 388 300 253 216 634,26 490,40 77,32 %Hîncești 117 89 72 63 96,35 73,29 76,07 %Ialoveni 118 102 102 79 118,06 102,05 86,44 %Leova 43 59 20 20 80,40 110,32 137,21 %Nisporeni 164 162 107 127 246,87 243,86 -2 cazuriOcnița 82 83 66 58 147,40 149,20 1 cazuriOrhei 223 198 182 154 177,47 157,57 88,79 %Rezina 106 80 59 46 203,36 153,48 75,47 %Rîșcani 173 130 119 94 249,68 187,62 75,14 %Sîngerei 239 198 188 152 256,45 212,46 82,85 %Soroca 116 84 57 49 115,89 83,92 72,41 %Strășeni 121 121 65 70 132,04 132,04 100 %Șoldănești 77 109 60 68 179,52 254,13 141,56 %Ștefan Vodă 131 131 109 101 183,48 183,48 100 %Taraclia 91 81 73 46 206,39 183,71 -10 cazuriTelenești 57 59 31 40 77,36 80,07 2 cazuriUngheni 163 191 93 110 139,03 162,92 117,18 %Comrat 152 94 107 61 213,41 131,98 61,84 %Ciadîr-Lunga 163 106 131 88 246,91 160,57 65,03 %Vulcănești 78 46 53 38 321,93 189,86 58,97 %UTA Găgăuzia 393 246 291 187 243,39 152,35 62,6 %Total pe raioane 4633 4065 3122 2676 182,33 155,60 87,74 %Total MS malul drept 8449 7270 6098 5259 242,2252 204,2411 86,05 %CMP a ACS CS RM 18 8 0 0 - - -10 cazuriCMP a Caii Ferate 7 18 0 0 - - 2,57 %Min. Afacerilor Interne 10 6 0 0 - - -4 cazuriDepartam. Carabinierilor 6 1 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 11 3 0 0 - - -8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 52 36 0 0 - - 69,23 %Total RM malul drept 8501 7306 6098 5259 243,71602 205,25245 85,94 %

180

TURBECULOZA ORGANELOR RESPIRATORII

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013(%.caz.

ori)Total Inclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 548 576 41 53 68,70 72,21 105,11 %mun. Bălți 138 156 3 2 92,35 104,39 113,04 %Total pe municpii 686 732 44 55 72,43 77,29 106,71 %Anenii Noi 98 110 13 10 117,88 132,32 112,24 %Basarabeasca 24 18 0 1 82,96 62,22 -6 cazuriBriceni 44 48 0 1 59,05 64,42 4 cazuriCahul 96 71 4 3 76,87 56,85 73,96 %Cantemir 66 52 1 7 105,85 83,40 78,79 %Călărași 95 102 0 0 120,73 129,63 7 cazuriCăușeni 76 63 6 5 372,46 68,59 82,89 %Cimișlia 63 50 1 3 103,15 81,86 79,37 %Criuleni 78 81 6 3 106,36 110,45 3 cazuriDubăsari (Coșnița) 28 26 0 0 79,51 73,83 -2 cazuriDondușeni 48 28 9 2 107,72 62,83 58,33 %Drochia 67 52 1 0 75,10 58,29 77,61 %Edineț 45 58 2 2 54,68 70,47 128,89 %Fălești 65 81 1 0 70,46 87,81 124,62 %Florești 91 101 3 7 101,98 113,19 10 cazuriGlodeni 35 32 1 1 57,21 52,31 -3 cazuriHîncești 114 114 4 6 93,88 93,88 100 %Ialoveni 84 87 5 3 84,04 87,04 3 cazuriLeova 45 28 2 2 84,14 52,35 62,22 %Nisporeni 58 63 1 0 87,31 94,83 5 cazuriOcnița 28 35 2 1 50,33 62,92 7 cazuriOrhei 165 107 24 7 131,31 85,15 64,85 %Rezina 61 64 1 3 117,03 122,78 3 cazuriRîșcani 45 61 1 1 64,95 88,04 135,56 %Sîngerei 69 72 1 5 74,04 77,26 3 cazuriSoroca 80 71 5 1 79,92 70,93 -9 cazuriStrășeni 103 128 9 4 112,39 139,67 124,27 %Șoldănești 47 61 0 1 109,58 142,22 129,79 %Ștefan Vodă 78 33 2 2 109,25 46,22 42,31 %Taraclia 20 17 2 0 45,36 38,56 -3 cazuriTelenești 67 61 0 3 90,93 82,79 -6 cazuriUngheni 110 117 2 8 93,83 99,80 7 cazuriComrat 49 52 0 0 68,80 73,01 3 cazuriCiadîr-Lunga 40 39 1 0 60,59 59,08 -1 cazuriVulcănești 15 6 0 0 61,91 24,76 -9 cazuriUTA Găgăuzia 104 97 1 0 64,41 60,07 -7 cazuriTotal pe raioane 2297 2189 110 92 90,40 83,79 95,3 %Total MS malul drept 2983 2921 154 147 85,52 82,06 97,92 %CMP a Caii Ferate 3 4 0 0 - - 1 cazuriMin. Afacerilor Interne 5 5 0 0 - - 100 %Min. Justiției 162 129 0 0 - - 79,63 %Departamentul Carabinierilor 0 3 0 0 - - 3 cazuriMin. Apărării 6 6 0 0 - - 100 %Total alte Min. și Depar. 176 147 0 0 - - 83,52 %Total RM malul drept 3159 3068 154 147 90,57 86,19 97,12 %

181

INFECȚII INTESTINALE ACUTE PROVOCATE DE AGENTI NEDETERMINATI

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 3145 2674 2556 2256 394,27 335,22 85,02 %mun. Bălți 671 531 420 327 449,02 355,33 79,14 %Total pe municpii 3816 3205 2976 2583 402,91 338,40 83,99 %Anenii-Noi 240 144 173 102 288,70 173,22 60 cazuriBasarabeasca 11 8 8 6 38,02 27,65 -3 cazuriBriceni 81 95 54 60 108,71 127,50 117,28 %Cahul 218 258 146 176 174,56 206,59 118,35 %Cantemir 23 51 10 33 36,89 81,79 2,22 %Călărași 8 46 3 13 10,17 58,46 5,75 %Căușeni 105 78 78 54 514,58 84,92 74,29 %Cimișlia 108 63 75 41 176,82 103,15 58,33 %Criuleni 142 81 97 64 193,63 110,45 57,04 %Dubăsari (Coșnița) 57 34 41 25 161,85 96,54 59,65 %Dondușeni 44 16 29 14 98,74 35,91 36,36 %Drochia 224 190 80 71 251,09 212,98 84,82 %Edineț 254 218 143 95 308,62 264,88 85,83 %Fălești 130 159 104 120 140,93 172,37 122,31 %Florești 186 201 134 122 208,45 225,26 108,06 %Glodeni 388 300 253 216 634,26 490,40 77,32 %Hîncești 117 89 72 63 96,35 73,29 76,07 %Ialoveni 118 102 102 79 118,06 102,05 86,44 %Leova 43 59 20 20 80,40 110,32 137,21 %Nisporeni 164 162 107 127 246,87 243,86 -2 cazuriOcnița 82 83 66 58 147,40 149,20 1 cazuriOrhei 223 198 182 154 177,47 157,57 88,79 %Rezina 106 80 59 46 203,36 153,48 75,47 %Rîșcani 173 130 119 94 249,68 187,62 75,14 %Sîngerei 239 198 188 152 256,45 212,46 82,85 %Soroca 116 84 57 49 115,89 83,92 72,41 %Strășeni 121 121 65 70 132,04 132,04 100 %Șoldănești 77 109 60 68 179,52 254,13 141,56 %Ștefan Vodă 131 131 109 101 183,48 183,48 100 %Taraclia 91 81 73 46 206,39 183,71 -10 cazuriTelenești 57 59 31 40 77,36 80,07 2 cazuriUngheni 163 191 93 110 139,03 162,92 117,18 %Comrat 152 94 107 61 213,41 131,98 61,84 %Ciadîr-Lunga 163 106 131 88 246,91 160,57 65,03 %Vulcănești 78 46 53 38 321,93 189,86 58,97 %UTA Găgăuzia 393 246 291 187 243,39 152,35 62,6 %Total pe raioane 4633 4065 3122 2676 182,33 155,60 87,74 %Total MS malul drept 8449 7270 6098 5259 242,23 204,24 86,05 %CMP a ACS CS RM 18 8 0 0 - - -10 cazuriCMP a Căii Ferate 7 18 0 0 - - 2,57 cazuriMin. Afacerilor Interne 10 6 0 0 - - -4 cazuriDepartamentul Carabinerilor 6 1 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 11 3 0 0 - - -8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 52 36 0 0 - - 69,23 %Total RM malul drept 8501 7306 6098 5259 243,72 205,25 85,94 %

182

TUSEA CONVULISIVĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 56 90 50 84 7,02 11,28 1,61 %mun. Bălți 1 0 1 0 0,67 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 57 90 51 84 6,02 9,50 1,58 %Anenii-Noi 3 3 3 2 3,61 3,61 100 %Basarabeasca 1 0 1 0 3,46 0,00 -1 cazuriCahul 1 0 1 0 3,46 0,00 -1 cazuriCantemir 0 1 0 1 0,00 0,80 1 cazuriCălărași 1 0 1 0 1,27 0,00 -1 cazuriCimișlia 1 0 1 0 1,64 0,00 -1 cazuriCriuleni 1 3 1 3 1,36 4,09 2 cazuriEdineț 1 0 1 0 1,08 0,00 -1 cazuriFălești 1 0 1 0 1,12 0,00 -1 cazuriFlorești 0 2 0 2 0,00 2,00 2 cazuriOrhei 6 0 6 0 4,77 0,00 -6 cazuriRîșcani 0 1 0 1 0,00 1,44 1 cazuriStrășeni 2 0 2 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘtefan Vodă 1 0 1 0 1,40 0,00 -1 cazuriUngheni 0 1 0 1 0,00 0,85 1 cazuriComrat 0 2 0 2 0,00 2,81 2 cazuriUTA-Găgăuzia 0 2 0 2 0,00 1,24 2 cazuriTotal pe raioane 18 13 18 12 0,70 0,50 -5 cazuriTotal MS malul drept 75 103 69 96 2,1502 2,8936 137,33 %Total RM malul drept 75 103 69 96 2,1502 2,8936 137,33 %

INCLUSIV PARAPERTUSSIS [DIN TUSEA CONVULISIVĂ]

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameniIndicele de

raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Bălți 1 0 1 0 0,67 0,000 -1 cazuriTotal pe municpii 1 0 1 0 0,11 0,000 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 1 0 0,03 0,000 -1 cazuriTotal MS malul drept 1 0 1 0 0,03 0,000 -1 cazuriTotal RM malul drept 5 1 5 1 0,12 0,025 -4 cazuri

LEPTOSPIRIOZA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de oameni Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

Briceni 2 0 0 0 2,68 0,00 -2 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriDondușeni 0 1 0 0 0,00 2,24 1 cazuriDrochia 0 2 0 0 0,00 2,24 2 cazuriOrhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 3 4 0 0 0,12 0,15 1 cazuriTotal MS malul drept 3 4 0 0 0,09 0,11 1 cazuriDepartamentul Carabinierilor 1 0 0 0 - - -1 cazuriMin. Aparării 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 4 4 0 0 0,11 0,11 100 %Total RM malul drept 5 4 0 0 0,124397 0,09825738 -1

183

INFECTIA ROTAVIRALĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2011/2012

(%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 775 360 775 360 97,16 45,13 46,45 %Total pe municpii 775 360 775 360 81,83 38,01 46,45 %Anenii Noi 2 0 2 0 2,41 0,00 -2 cazuriCriuleni 0 1 0 1 0,00 1,36 1 cazuriHîncești 0 1 0 1 0,00 0,82 1 cazuriIaloveni 2 4 2 4 2,00 4,00 2 cazuriComrat 2 0 2 0 2,81 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 3 0 3 0 1,86 0,00 -3 cazuriTotal pe raioane 7 6 7 6 0,28 0,23 -1 cazuriTotal MS malul drept 782 366 782 366 22,42 10,28 46,8 %Total RM malul drept 782 366 782 366 22,42 10,28 46,8 %

INFECȚIA MENINGOCOCICĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de oameni

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 6 5 6 3 0,75 0,63 -1 cazuriTotal pe municpii 6 5 6 3 0,63 0,53 -1 cazuriAnenii Noi 1 2 1 1 1,20 2,41 1 cazuriCahul 0 2 0 2 0,00 1,60 2 cazuriCălărași 2 3 2 2 2,54 3,81 1 cazuriCăușeni 2 2 1 2 9,80 2,18 100 %Criuleni 2 0 2 0 2,73 0,00 -2 cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 2 0,00 5,68 2 cazuriFlorești 1 2 1 2 1,12 2,24 1 cazuriGlodeni 1 0 1 0 1,63 0,00 -1 cazuriHîncești 1 2 1 2 0,82 1,65 1 cazuriIaloveni 0 1 0 1 0,00 1,00 1 cazuriLeova 1 0 1 0 1,87 0,00 -1 cazuriNisporeni 3 1 3 1 4,52 1,51 -2 cazuriOrhei 2 0 2 0 1,59 0,00 -2 cazuriRezina 1 0 1 0 1,92 0,00 -1 cazuriRîșcani 2 0 2 0 2,89 0,00 -2 cazuriSîngerei 1 2 1 1 1,07 2,15 1 cazuriStrășeni 1 0 1 0 1,09 0,00 -1 cazuriȘoldănești 1 0 1 0 2,33 0,00 -1 cazuriȘtefan Vodă 1 1 1 1 1,40 1,40 100 %Taraclia 1 0 1 0 2,27 0,00 -1 cazuriUngheni 2 1 2 1 1,71 0,85 -1 cazuriComrat 0 2 0 2 0,00 2,81 2 cazuriCiadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 1 2 1 2 0,62 1,24 1 cazuriTotal pe raioane 27 23 26 20 1,06 0,88 -4 cazuriTotal MS malul drept 33 28 32 23 0,95 0,79 -5 cazuriTotal RM malul drept 33 28 32 23 0,95 0,79 -5 cazuri

184

SCARLATINA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absoluteIndicele morbidității la

100000 de oameniIndicele

de raport 2011/2012

(%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 316 228 313 227 39,62 28,58 72,15 %mun. Bălți 19 9 18 9 12,71 6,02 -10 cazuriTotal pe municpii 335 237 331 236 35,37 25,02 70,75 %Anenii Noi 9 6 9 6 10,83 7,22 -3 cazuriCahul 0 3 0 3 0,00 4,03 3 cazuriCălărași 5 6 5 6 4,00 4,80 1 cazuriCăușeni 2 5 2 4 2,54 6,35 3 cazuriCriuleni 6 5 6 5 29,40 5,44 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 10 0 10 0 13,64 0,00 -10 cazuriDondușeni 3 0 3 0 8,52 0,00 -3 cazuriDrochia 0 1 0 1 0,00 2,24 1 cazuriEdineț 0 1 0 1 0,00 1,12 1 cazuriFălești 6 3 6 3 7,29 3,65 -3 cazuriFlorești 7 8 7 6 7,59 8,67 1 cazuriGlodeni 9 6 9 6 10,09 6,72 -3 cazuriHîncești 2 6 2 6 3,27 9,81 4 cazuriIaloveni 0 6 0 6 0,00 4,94 6 cazuriLeova 17 5 17 5 17,01 5,00 29,41 %Nisporeni 1 0 1 0 1,87 0,00 -1 cazuriOcnița 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuriOrhei 3 0 3 0 5,39 0,00 -3 cazuriOcnița 11 11 11 11 8,75 8,75 100 %Rezina 3 3 3 3 5,76 5,76 100 %Rîșcani 14 2 14 2 20,21 2,89 14,29 %Sîngerei 3 0 3 0 3,22 0,00 -3 cazuriSoroca 5 6 5 6 5,00 5,99 1 cazuriȘoldănești 0 1 0 1 0,00 2,33 1 cazuriȘtefan Vodă 14 2 14 2 19,61 2,80 14,29 %Taraclia 2 0 2 0 4,54 0,00 -2 cazuriTelenești 1 2 1 2 1,36 2,71 1 cazuriUngheni 3 0 3 0 2,56 0,00 -3 cazuriComrat 11 6 11 6 15,44 8,42 -5 cazuriCiadîr-Lunga 15 16 15 16 22,72 24,24 1 cazuriVulcănești 2 0 2 0 8,25 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 28 22 28 22 17,34 13,62 -6 cazuri

Total pe raioane 165 110 165 107 6,49 4,21 66,67 %

Total MS malul drept 500 347 496 343 14,33 9,75 69,4 %Total RM malul drept 500 347 496 343 14,33455 9,748508 69,4 %

185

SIFILISUL

Denumirea teritoriilor

administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității la

100000 populațieIndicele de

raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 617 689 29 35 77,35 86,38 111,67 %mun. Bălți 121 91 4 1 80,97 60,89 75,21 %Total pe municpii 738 780 33 36 77,92 82,36 105,69 %Anenii Noi 77 44 5 4 92,62 52,93 57,14 %Basarabeasca 4 13 0 0 13,83 44,93 9 cazuriBriceni 6 15 0 0 8,05 20,13 9 cazuriCahul 78 94 3 9 62,46 75,27 120,51 %Cantemir 40 35 3 2 64,15 56,13 -5 cazuriCălărași 78 50 6 2 99,13 63,54 64,1 %Căușeni 43 69 2 3 210,73 75,12 1,6 %Cimișlia 55 48 3 3 90,05 78,59 -7 cazuriCriuleni 80 64 3 2 109,09 87,27 80 %Dubăsari (Coșnița) 33 17 3 1 93,70 48,27 51,52 %Dondușeni 12 8 2 2 26,93 17,95 -4 cazuriDrochia 15 20 0 0 16,81 22,42 5 cazuriEdineț 61 47 0 0 74,12 57,11 77,05 %Fălești 11 22 0 0 11,92 23,85 2 cazuriFlorești 27 43 2 2 30,26 48,19 1,59 %Glodeni 32 24 2 1 52,31 39,23 -8 cazuriHîncești 45 50 0 0 37,06 41,17 5 cazuriIaloveni 116 74 3 0 116,06 74,04 63,79 %Leova 32 18 0 0 59,83 33,66 56,25 %Nisporeni 35 26 1 0 52,69 39,14 -9 cazuriOcnița 9 9 0 0 16,18 16,18 100 %Orhei 65 71 0 4 51,73 56,50 6 cazuriRezina 14 18 0 0 26,86 34,53 4 cazuriRîșcani 40 23 0 0 57,73 33,19 57,5 %Sîngerei 16 29 0 1 17,17 31,12 1,81 %Soroca 43 23 1 0 42,96 22,98 53,49 %Strășeni 63 36 7 3 68,75 39,28 57,14 %Șoldănești 14 19 0 2 32,64 44,30 5 cazuriȘtefan Vodă 58 45 1 1 81,24 63,03 77,59 %Taraclia 17 27 1 1 38,56 61,24 10 cazuriTelenești 38 49 1 2 51,57 66,50 128,95 %Ungheni 85 89 5 6 72,50 75,91 4 cazuriComrat 14 12 0 0 19,66 16,85 -2 cazuriCiadîr-Lunga 27 21 2 1 40,90 31,81 -6 cazuriVulcănești 1 2 0 0 4,13 8,25 1 cazuriUTA Găgăuzia 42 35 2 1 26,01 21,68 -7 cazuriTotal pe raioane 1384 1254 56 52 54,47 48,00 90,61 %Total MS malul drept 2122 2034 89 88 60,84 57,14 95,85 %CMP a Căii Ferate 0 4 0 0 - - 4 cazuriMin. Afacerilor Interne 8 1 0 0 - - -7 cazuriMin. Justiției 49 56 0 0 - - 7 cazuriDepartamentul Carabinierilor 11 1 0 0 - - -10 cazuri

Min. Apărării 11 7 0 0 - - -4 cazuriTotal alte Min. și Depar. 79 69 0 0 - - -10 cazuri

Total RM malul drept 2201 2103 89 88 63,10 59,08 95,55 %

186

PURTĂTORII DE MENINGOCOCI

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populațieIndicele de

raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 1 0 1 0 0,13 0,00 -1 cazuri

Total pe municpii 1 0 1 0 0,11 0,00 -1 cazuri

Căușeni 4 2 2 0 19,60 2,18 -2 cazuri

Ungheni 2 0 0 0 1,71 0,00 -2 cazuri

Total pe raioane 6 2 2 0 0,24 0,08 -4 cazuri

Total MS malul drept 7 2 3 0 0,20 0,06 -5 cazuri

Total RM malul drept 7 4 3 1 0,17 0,10 -3 cazuri

INFECȚIA GENITALĂ CU CHLAMIDIA TRACHOMATIS

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la

100000 de populațieIndicele de raport

2012/2012 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

Min. Justiției 0 34 0 0 - - 34 cazuri

Departamentul Carabinierilor 4 3 0 0 - - -1 cazuri

Min. Apărării 2 1 0 0 - - -1 cazuri

Total alte Min. și Depar. 6 38 0 0 - - 6,33 %

Total RM malul drept 57 51 0 1 1,42 1,25 -6 cazuri

RIKHETSIOZE - TOTAL

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

Ciadîr-Lunga 2 0 0 0 3,03 0,00 -2 cazuri

UTA Găgăuzia 2 0 0 0 1,24 0,00 -2 cazuri

Total pe raioane 2 0 0 0 0,08 0,00 -2 cazuri

Total MS malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri

Total RM malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri

187

BOALA LYME (BORELIOZA ACARIANA)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 117 65 24 13 14,67 8,15 55,56 %mun. Bălți 2 1 1 0 1,34 0,67 -1 cazuriTotal pe municpii 119 66 25 13 12,56 6,97 55,46 %Anenii Noi 6 0 1 0 7,22 0,00 -6 cazuriCahul 1 1 0 0 0,80 0,80 100 %Călărași 0 4 0 1 0,00 5,08 4 cazuriCăușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuriCimișlia 1 0 0 0 1,64 0,00 -1 cazuriCriuleni 2 0 1 0 2,73 0,00 -2 cazuriDrochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriEdineț 1 0 0 0 1,22 0,00 -1 cazuriFălești 0 2 0 1 0,00 2,17 2 cazuriHîncești 2 0 0 0 1,65 0,00 -2 cazuriIaloveni 5 0 2 0 5,00 0,00 -5 cazuriNisporeni 1 1 0 0 1,51 1,51 100 %Orhei 16 8 3 2 12,73 6,37 -8 cazuriRezina 0 1 0 0 0,00 1,92 1 cazuriSîngerei 2 1 0 0 2,15 1,07 -1 cazuriStrășeni 13 13 0 1 14,19 14,19 100 %Telenești 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuriTotal pe raioane 52 32 7 5 2,05 1,22 61,54 %Total MS malul drept 171 98 32 18 4,90 2,75 57,31 %CMP a ACS CS RM 3 2 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 3 2 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 174 100 32 18 4,9884 2,8094 57,47 %

INFECȚIA CU VIRUSUL HERPETICSumar Ianuarie-Decembrie

Denumirea teritoriilor administrative

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 9 70 7 66 1,13 8,78 7,78 %Total pe municpii 9 70 7 66 0,95 7,39 7,78 %Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriNisporeni 1 1 1 1 1,51 1,51 100 %Strășeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuriTotal pe raioane 1 3 1 2 0,04 0,11 2 cazuriTotal MS malul drept 10 73 8 68 0,29 2,05 7,3 %Min. Justitiei 1 3 0 0 - - 2 cazuriDepartamentul Carabinierilor 0 6 0 0 - - 6 cazuri

Min. Apararii 5 6 0 0 - - 1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 6 15 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 16 88 8 68 0,46 2,47 5,5 %

188

INFECȚIA GONOCOCICĂ ACUTĂ ȘI CRONICĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 380 345 13 12 47,64 43,25 90,79 %mun. Bălți 59 43 3 3 39,48 28,77 72,88 %Total pe municpii 439 388 16 15 46,35 40,97 88,38 %Anenii Noi 54 38 4 6 64,96 45,71 70,37 %Basarabeasca 7 7 0 1 24,20 24,20 100 %Briceni 5 4 0 0 6,71 5,37 -1 cazuriCahul 18 11 1 0 14,41 8,81 -7 cazuriCantemir 8 11 0 2 12,83 17,64 3 cazuriCălărași 88 51 7 2 111,83 64,81 57,95 %Căușeni 26 40 1 1 127,42 43,55 1,54 %Cimișlia 28 16 1 0 45,84 26,20 57,14 %Criuleni 6 6 1 0 8,18 8,18 100 %Dubăsari (Coșnița) 4 2 0 0 11,36 5,68 -2 cazuriDondușeni 14 7 1 0 31,42 15,71 -7 cazuriDrochia 5 10 0 0 5,60 11,21 5 cazuriEdineț 4 3 0 0 4,86 3,65 -1 cazuriFălești 12 9 0 0 13,01 9,76 -3 cazuriFlorești 11 12 0 1 12,33 13,45 1 cazuriGlodeni 11 17 2 3 17,98 27,79 6 cazuriHîncești 19 16 0 0 15,65 13,18 -3 cazuriIaloveni 25 30 0 3 25,01 30,02 5 cazuriLeova 11 7 0 0 20,57 13,09 -4 cazuriNisporeni 28 14 2 0 42,15 21,07 50 cazuriOcnița 12 10 0 0 21,57 17,98 -2 cazuriOrhei 23 28 3 2 18,30 22,28 5 cazuriRezina 16 8 0 0 30,70 15,35 -8 cazuriRîșcani 8 8 0 1 11,55 11,55 100 %Sîngerei 2 6 1 0 2,15 6,44 4 cazuriSoroca 14 5 3 0 13,99 5,00 -9 cazuriStrășeni 23 13 0 2 25,10 14,19 -10 cazuriȘoldănești 4 5 0 0 9,33 11,66 1 cazuriȘtefan Vodă 23 20 0 0 32,21 28,01 -3 cazuriTaraclia 8 3 1 0 18,14 6,80 -5 cazuriTelenești 6 9 1 1 8,14 12,21 3 cazuriUngheni 92 76 1 2 78,47 64,82 82,61 %Comrat 38 31 3 2 53,35 43,52 -7 cazuriCiadîr-Lunga 27 26 0 2 40,90 39,38 -1 cazuriVulcănești 2 0 1 0 8,25 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 67 57 4 4 41,49 35,30 -10 cazuriTotal pe raioane 682 559 34 31 26,84 21,40 81,96 %Total MS malul drept 1121 947 50 46 32,14 26,60 84,48 %Min. Afacerilor Interne 3 2 0 0 - - -1 cazuriMin. Justiției 3 8 0 0 - - 5 cazuriDepartamentul Carabinierilor 2 0 0 0 - - -2 cazuriMin. Apărării 9 8 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 17 18 0 0 - - 1 cazuriTotal RM malul drept 1138 965 50 46 32,63 27,11 84,8 %

189

HEPATITA VIRALĂ A

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 1 18 0 6 0,13 2,26 18 ori

mun. Bălți 3 5 2 3 2,01 3,35 2 cazuri

Total pe municpii 4 23 2 9 0,42 2,43 5,75 ori

Cantemir 0 1 0 1 0,00 1,60 1 cazuri

Căușeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuri

Cimișlia 0 1 0 0 0,00 1,64 1 cazuri

Edineț 0 1 0 0 0,00 1,22 1 cazuri

Ocnița 1 0 1 0 1,80 0,00 -1 cazuri

Rezina 0 4 0 4 0,00 7,67 4 cazuri

Strășeni 0 28 0 24 0 30,55 28 cazuri

Ștefan Vodă 0 10 0 7 0 14,01 10 cazuri

Ungheni 0 37 0 36 0 31,56 37 cazuri

Total pe raioane 1 83 1 73 0,04 3,18 83 ori

Total MS malul drept 5 106 3 82 0,14 2,98 21,2 ori

Total RM malul drept 5 107 3 82 0,14 3,01 21,4 ori

INCLUSIV HVB ACUTA CU DELTA ANTIGEN (COINFECTIE) [DIN HEPATITA VIRALĂ B (HVB) ACUTĂ, TOTAL]

Sumar Ianuarie-Decembrie

Denumirea teritoriilor administrative

Cazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 0 1 0 0 0,00 0,13 1 cazuri

Total pe municpii 0 1 0 0 0,00 0,11 1 cazuri

Cahul 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuri

Glodeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuri

Ștefan Vodă 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuri

Total pe raioane 2 1 0 0 0,08 0,04 -1 cazuri

Total MS malul drept 2 2 0 0 0,06 0,06 100 %

Total RM malul drept 2 2 0 0 0,06 0,06 100 %

190

HEPATITA VIRALĂ B (HVB) ACUTĂ, TOTAL

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 18 21 1 0 2,26 2,63 3 cazuri

mun. Bălți 6 8 1 0 4,02 5,35 2 cazuri

Total pe municpii 24 29 2 0 2,53 3,06 5 cazuri

Anenii-Noi 0 1 0 0 0,00 1,20 1 cazuri

Briceni 1 0 0 0 1,34 0,00 -1 cazuri

Cahul 3 1 0 0 2,40 0,80 -2 cazuri

Cantemir 0 3 0 0 0,00 4,81 3 cazuri

Călărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuri

Căușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuri

Dubăsari (Coșnița) 1 1 0 1 2,84 2,84 100 %

Drochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuri

Edineț 1 1 0 0 1,22 1,22 100 %

Florești 2 2 0 0 2,24 2,24 100 %

Glodeni 1 4 0 0 1,63 6,54 3 cazuri

Ialoveni 1 0 0 0 1,00 0,00 -1 cazuri

Nisporeni 0 1 0 0 0,00 1,51 1 cazuri

Ocnița 1 0 0 0 1,80 0,00 -1 cazuri

Rîșcani 3 3 0 0 4,33 4,33 100 %

Soroca 1 0 0 0 1,00 0,00 -1 cazuri

Strășeni 2 2 0 0 2,18 2,18 100 %

Ștefan Vodă 2 3 0 0 2,80 4,20 1 cazuri

Taraclia 1 0 0 0 2,27 0,00 -1 cazuri

Telenești 4 1 0 0 5,43 1,36 -3 cazuri

Ungheni 4 3 0 0 3,41 2,56 -1 cazuri

Comrat 1 1 0 0 1,40 1,40 100 %

UTA Găgăuzia 1 1 0 0 0,62 0,62 100 %

Total pe raioane 33 27 0 1 1,30 1,03 -6 cazuri

Total MS malul drept 57 56 2 1 1,63 1,57 -1 cazuri

Total alte Min. și Depar. 0 2 0 0 - - 2 cazuri

Total RM malul drept 57 58 2 1 1,63 1,63 1 cazuri

191

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ C

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 23 16 0 0 2,88 2,01 -7 cazuri

mun. Bălți 2 5 0 0 1,34 3,35 3 cazuri

Total pe municpii 25 21 0 0 2,64 2,22 -4 cazuri

Briceni 2 0 0 0 2,68 0,00 -2 cazuri

Cahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuri

Călărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuri

Criuleni 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuri

Drochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuri

Edineț 2 0 0 0 2,43 0,00 -2 cazuri

Fălești 1 1 0 0 1,08 1,08 100 %

Florești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %

Glodeni 1 3 0 0 1,63 4,90 2 cazuri

Hîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuri

Ialoveni 1 4 0 0 1,00 4,00 3 cazuri

Leova 1 0 0 0 1,87 0,00 -1 cazuri

Nisporeni 0 1 0 0 0,00 1,51 1 cazuri

Orhei 4 1 0 0 3,18 0,80 -3 cazuri

Rezina 2 0 0 0 3,84 0,00 -2 cazuri

Soroca 5 1 0 0 5,00 1,00 -4 cazuri

Strășeni 1 4 0 0 1,09 4,36 3 cazuri

Ștefan Vodă 2 1 0 0 2,80 1,40 -1 cazuri

Taraclia 2 0 0 0 4,54 0,00 -2 cazuri

Telenești 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuri

Ungheni 5 5 0 0 4,26 4,26 100 %

Comrat 1 1 0 0 1,40 1,40 100 %

Ciadîr-Lunga 3 0 0 0 4,54 0,00 -3 cazuri

Vulcănești 0 1 0 0 0,00 4,13 1 cazuri

UTA Găgăuzia 4 2 0 0 2,48 1,24 -2 cazuri

Total pe raioane 39 26 0 0 1,53 1,00 66,67 %

Total MS malul drept 64 47 0 0 1,83 1,32 73,44 %

CMP a ACS CS RM 2 1 0 0 - - -1 cazuri

CMP a Caii Ferate 0 1 0 0 - - 1 cazuri

Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuri

Total alte Min. și Depar. 3 2 0 0 - - -1 cazuri

Total RM malul drept 67 49 0 0 1,92 1,38 73,13 %

192

ALTE HEPATITE VIRALE ACUTE

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 14 15 9 10 1,76 1,88 1 cazuri

mun. Bălți 6 0 0 0 4,02 0,00 -6 cazuri

Total pe municpii 20 15 9 10 2,11 1,58 -5 ori

Briceni 2 1 0 0 2,68 1,34 -1 cazuri

Florești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %

Ialoveni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuri

Orhei 1 1 0 1 0,80 0,80 100 %

Rîșcani 1 0 0 0 1,44 0,00 -1 cazuri

Ștefan Vodă 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuri

Ungheni 0 3 0 0 0,00 2,56 3 cazuri

Total pe raioane 6 7 0 1 0,24 0,27 1 cazuri

Total MS malul drept 26 22 9 11 0,75 0,62 -4 cazuri

CMP a Căii Ferate 0 1 0 0 - - 1 cazuri

Min. Afacerilor Interne 1 0 0 0 - - -1 cazuri

Total alte Min. și Depar. 1 1 0 0 - - 100 %

Total RM malul drept 27 23 9 11 0,77 0,65 -4 cazuri

SUPRAINFECȚIA ACUTĂ CU DELTA ANTIGEN LA PURTĂTOR AGHBS ȘI BOLNAV CU HVB CRONICĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 2 1 0 0 0,25 0,13 -1 cazuri

Total pe municpii 2 1 0 0 0,21 0,11 -1 cazuri

Hîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuri

Strășeni 1 0 0 0 1,09 0,00 -1 cazuri

Ciadîr-Lunga 1 0 1 0 1,51 0,00 -1 cazuri

UTA Găgăuzia 1 0 1 0 0,62 0,00 -1 cazuri

Total pe raioane 3 0 1 0 0,12 0,00 -3 cazuri

Total MS malul drept 5 1 1 0 0,14 0,03 -4 cazuri

Total RM malul drept 5 2 1 0 0,14 0,06 -3 cazuri

193

HEPATITA VIRALĂ B CRONICA CU DELTA ANTIGEN PRIMAR DEPISTATĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 28 19 0 0 3,51 2,38 -9 cazurimun.Bălți 0 3 0 0 0,00 2,01 3 cazuriTotal pe municpii 28 22 0 0 2,96 2,32 -6 cazuriBasarabeasca 0 1 0 0 0,00 3,46 1 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriCălărași 1 1 0 0 1,27 1,27 100 %Cimișlia 2 0 0 0 3,27 0,00 -2 cazuriEdineț 1 0 0 0 1,22 0,00 -1 cazuriFlorești 1 1 0 0 1,12 1,12 100 %Glodeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuriHîncești 4 3 1 0 3,29 2,47 -1 cazuriIaloveni 7 2 0 0 7,00 2,00 -5 cazuriSîngerei 2 0 0 0 2,15 0,00 -2 cazuriSoroca 14 1 0 0 13,99 1,00 7,14 %Strășeni 1 1 0 0 1,09 1,09 100 %Telenești 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuriUngheni 1 0 0 0 0,85 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 35 20 1 0 1,38 0,77 57,14 %Total MS malul drept 63 42 1 0 1,81 1,18 66,67 %Min. Apărării 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal RM malul drept 63 47 1 0 1,81 1,32 74,6 %

HEPATITA VIRALĂ B CRONICĂ FĂRĂ DELTA ANTIGEN PRIMAR DEPISTATĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013(%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 228 201 1 2 28,58 25,20 88,16 %mun. Bălți 15 27 0 0 10,04 18,07 1,8 %Total pe municpii 243 228 1 2 25,66 24,07 93,83 %Anenii Noi 90 127 0 0 108,26 152,77 141,11 %Basarabeasca 20 15 0 0 69,13 51,85 -5 cazuriBriceni 4 2 0 0 5,37 2,68 -2 cazuriCahul 2 4 0 0 1,60 3,20 2 cazuriCălărași 26 20 0 0 33,04 25,42 -6 cazuriCăușeni 0 2 0 0 0,00 2,18 2 cazuriCimișlia 26 0 0 0 42,57 0,00 -26 cazuriCriuleni 9 2 0 0 12,27 2,73 -7 cazuri

194

Dubăsari (Coșnița) 1 6 0 0 2,84 17,04 5 cazuriDrochia 9 6 0 0 10,09 6,73 -3 cazuriEdineț 0 1 0 1 0,00 1,22 1 cazuriFălești 3 1 0 0 3,25 1,08 -2 cazuriFlorești 28 16 1 0 31,38 17,93 57,14 %Hîncești 27 37 0 1 22,23 30,47 10 cazuriIaloveni 89 48 1 0 89,05 48,02 53,93 %Leova 0 145 0 1 0,00 271,12 145 %Nisporeni 3 3 0 0 4,52 4,52 100 %Ocnița 1 1 0 0 1,80 1,80 100 %Orhei 27 40 0 1 21,49 31,83 148,15 %Rîșcani 3 5 0 0 4,33 7,22 2 cazuriSîngerei 3 5 0 0 3,22 5,37 2 cazuriSoroca 1 5 0 0 1,00 5,00 4 cazuriStrășeni 6 56 0 0 6,55 61,11 9,33 cazuriTelenești 22 16 0 0 29,86 21,71 -6 cazuriUngheni 3 0 0 0 2,56 0,00 -3 cazuriCiadîr-Lunga 10 4 1 0 15,15 6,06 -6 cazuriVulcănești 3 9 0 0 12,38 37,15 6 cazuriUTA Găgăuzia 13 13 1 0 8,05 8,05 100 %Total pe raioane 416 576 3 4 16,37 22,05 138,46 %Total MS malul drept 659 804 4 6 18,89 22,59 122 %CMP a Caii Ferate 13 8 0 0 - - -5 cazuriMin. Justitiei 27 23 0 0 - - -4 cazuriMin. Apărării 14 12 0 0 - - -2 cazuriTotal alte Min. și Depar. 54 43 0 0 - - 79,63 %Total RM malul drept 713 847 4 6 20,44 23,80 118,79 %

HEPATITA VIRALĂ C CRONICĂ PRIMAR DEPISTATĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 279 235 4 1 34,98 29,46 84,23 %mun. Bălți 39 38 0 0 26,10 25,43 -1 cazuriTotal pe municpii 318 273 4 1 33,58 28,82 85,85 %Anenii-Noi 11 25 0 0 13,23 30,07 2,27 %Basarabeasca 4 2 0 0 13,83 6,91 -2 cazuriBriceni 11 1 0 0 14,76 1,34 -10 cazuriCahul 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriCantemir 1 0 0 0 1,60 0,00 -1 cazuriCălărași 7 12 0 0 8,90 15,25 5 cazuriCăușeni 0 1 0 0 0,00 1,09 1 cazuriCimișlia 5 0 0 0 8,19 0,00 -5 cazuriCriuleni 5 0 0 0 6,82 0,00 -5 cazuriDrochia 17 11 0 0 19,06 12,33 -6 cazuriEdineț 2 11 0 0 2,43 13,37 9 cazuri

195

Florești 18 20 0 1 20,17 22,41 2 cazuriGlondeni 0 1 0 0 0,00 1,63 1 cazuriHîncești 12 11 1 0 9,88 9,06 -1 cazuriIaloveni 40 12 0 0 40,02 12,01 30 cazuriNisporeni 0 18 0 0 0,00 33,66 18 cazuriOrhei 6 6 0 0 9,03 9,03 100 %Rîșcani 2 2 0 0 2,89 2,89 100 %Sîngerei 1 2 0 0 1,07 2,15 1 cazuriSoroca 42 37 0 0 41,96 36,96 -5 cazuriStrășeni 3 36 0 0 3,27 39,28 12 cazuriTelenești 8 5 0 0 10,86 6,79 -3 cazuriUngheni 1 0 0 0 0,85 0,00 -1 cazuriCiadîr-Lunga 1 2 0 0 1,51 3,03 1 cazuriVulcănești 0 3 0 0 0,00 12,38 3 cazuriUTA Găgăuzia 1 5 0 0 0,62 3,10 4 cazuriTotal pe raioane 218 237 1 1 8,58 9,07 108,72 %Total MS malul drept 536 510 5 2 15,37 14,33 95,15 %CMP a Caii Ferate 5 2 0 0 - - -3 cazuriMin. Justiției 47 38 0 0 - - -9 cazuriMin. Apărării 2 7 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. si Depar. 54 47 0 0 - - -7 cazuriTotal RM malul drept 590 557 5 2 16,91 15,65 94,41 %

ALTE HEPATITE VIRALE CRONICE PRIMAR DEPISTATE

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 20 11 0 0 2,51 1,38 -9 cazurimun. Bălți 2 0 0 0 1,34 0,00 -2 cazuriTotal pe municpii 22 11 0 0 2,32 1,16 50 cazuriAnenii-Noi 7 23 0 0 8,42 27,67 3,29 oriBriceni 1 4 0 0 1,34 5,37 3 cazuriCahul 0 1 0 0 0,00 0,80 1 cazuriCriuleni 1 0 0 0 1,36 0,00 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 2 0 0 0 5,68 0,00 -2 cazuriDrochia 0 3 0 0 0,00 3,36 3 cazuriNisporeni 2 0 0 0 3,01 0,00 -2 cazuriRîșcani 1 0 0 0 1,44 0,00 -1 cazuriSîngerei 7 5 0 2 7,51 5,37 -2 cazuriStrășeni 1 0 0 0 1,09 0,00 -1 cazuriȘtefan Vodă 1 0 1 0 1,40 0,00 -1 cazuriTelenești 0 1 0 0 0,00 1,36 1 cazuriVulcănești 4 7 0 0 16,51 28,89 3 cazuriUTA Găgăuzia 4 7 0 0 2,48 4,34 3 cazuriTotal pe raioane 27 45 1 2 1,06 1,72 1,67 oriTotal MS malul drept 49 56 1 2 1,40 1,57 7 cazuriMin. Apărării 5 14 0 0 - - 9 cazuriTotal alte Min. și Depar. 5 14 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 54 70 1 2 1,55 1,97 129,63 %

196

VARICELA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)TotalInclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 3020 3056 2718 2733 378,60 383,11 101,19 %mun. Bălți 996 830 944 765 666,50 555,41 83,33 %Total pe municpii 4016 3886 3662 3498 424,02 410,30 96,76 %Anenii Noi 218 108 202 100 262,23 129,91 49,54 %Basarabeasca 173 57 167 56 597,97 197,02 32,95 %Briceni 113 50 107 43 151,66 67,11 44,25 %Cahul 623 481 611 463 498,86 385,15 77,21 %Cantemir 112 60 107 54 179,63 96,23 53,57 %Călărași 192 133 171 122 244,00 169,02 69,27 %Căușeni 81 179 79 168 396,96 194,89 2,21 %Cimișlia 139 32 129 30 227,57 52,39 23,02 %Criuleni 35 204 34 199 47,72 278,17 5,83 %Dubăsari (Coșnița) 74 94 73 92 210,13 266,92 127,03 %Dondușeni 38 181 33 177 85,27 406,18 4,76 %Drochia 46 5 45 4 51,56 5,60 10,87 %Edineț 114 5 109 4 138,52 6,08 4,39 %Fălești 159 210 140 207 172,37 227,65 132,08 %Florești 96 122 89 113 107,58 136,72 127,08 %Glodeni 94 304 92 294 153,66 496,94 3,23 %Hîncești 333 226 317 219 274,23 186,11 67,87 %Ialoveni 284 274 273 262 284,14 274,14 -10 cazuriLeova 47 61 43 58 87,88 114,06 129,79 %Nisporeni 59 59 57 55 88,81 88,81 100 %Ocnița 54 85 47 73 97,07 152,80 1,57 %Orhei 465 522 447 498 370,06 415,42 112,26 %Rezina 129 122 122 114 247,49 234,06 -7 cazuriRîșcani 146 127 141 124 210,71 183,29 86,99 %Sîngerei 177 158 169 152 189,92 169,54 89,27 %Soroca 128 96 119 89 127,87 95,91 75 %Strășeni 404 174 368 161 440,85 189,87 43,07 %Șoldănești 50 51 47 46 116,57 118,91 1 cazuriȘtefan Vodă 93 61 90 58 130,26 85,44 65,59 %Taraclia 94 99 92 98 213,20 224,54 5 cazuriTelenești 58 101 56 96 78,72 137,07 1,74 %Ungheni 373 329 344 313 318,15 280,62 88,2 %Comrat 119 101 118 97 167,08 141,80 84,87 %Ciadîr-Lunga 57 175 54 168 86,34 265,09 3,07 %Vulcănești 125 103 118 103 515,91 425,11 82,4 %UTA Găgăuzia 301 379 290 368 186,41 234,72 125,91 %Total pe raioane 5502 5149 5210 4910 216,53 197,10 93,58 %Total MS malul drept 9518 9035 8872 8408 272,87 253,83 94,93 %CMP a ACS CS RM 1 1 0 0 - - 100 %CMP a Căii Ferate 3 0 0 0 - - -3 cazuriMin. Afacerilor Interne 12 14 0 0 - - 2 cazuriDepartamentul Carabinierilor 13 44 0 0 - - 3,38 %Min. Apărării 152 191 0 0 - - 125,66 %Total alte Min. și Depar. 181 250 0 0 - - 138,12 %Total RM malul drept 9699 9285 8872 8408 278,06 260,85 95,73 %

197

RUJEOLA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

Florești 10 0 7 0 11,21 0,00 -10 cazuriNisporeni 0 9 0 7 0,00 13,55 9 cazuriSoroca 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 11 27 8 21 0,43 1,03 2,45 cazuriTotal MS malul drept 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45 cazuriTotal RM malul drept 11 27 8 21 0,32 0,76 2,45 cazuri

RUBEOLA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 1 0 0 0 0,13 0,00 -1 cazuriTotal pe municpii 1 0 0 0 0,11 0,00 -1 cazuriIaloveni 2 0 2 0 2,00 0,00 -2 cazuriTotal pe raioane 2 0 2 0 0,08 0,00 -2 cazuriTotal MS malul drept 3 0 2 0 0,09 0,00 -3 cazuriTotal RM malul drept 3 0 2 0 0,09 0,00 -3 cazuri

INCLUSIV: FEBRA Q [DIN RIKHETSIOZE - TOTAL]

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-Decembrie

Cazuri absolute Indicele morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

TotalInclusiv

copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013Ciadîr-Lunga 2 0 0 0 3,03 0,00 -2 cazuriUTA Găgăuzia 2 0 0 0 1,24 0,00 -2 cazuriTotal pe raioane 2 0 0 0 0,08 0,00 -2 cazuriTotal MS malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuriTotal RM malul drept 2 0 0 0 0,06 0,00 -2 cazuri

INFECȚIA INVAZIVĂ CU H.INFLUENZAE TIP B

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populațieIndicele

de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 0 1 0 1 0,00 0,13 1 cazuriTotal pe municpii 0 1 0 1 0,00 0,11 1 cazuriTotal MS malul drept 0 1 0 1 0,00 0,03 1 cazuri

198

MENINGITE BACTERIENE

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 0 7 0 6 0,00 0,88 7 cazuriTotal pe municpii 0 7 0 6 0,00 0,74 7 cazuriBasarabeasca 2 0 2 0 6,91 0,00 -2 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 1 0 2,84 0,00 -1 cazuriLeova 1 0 0 0 1,87 0,00 -1 cazuriOrhei 0 2 0 0 0,00 1,59 2 cazuriSîngerei 0 1 0 1 0,00 1,07 1 cazuriȘoldănești 1 0 0 0 2,33 0,00 -1 cazuriUngheni 1 2 0 0 0,85 1,71 1 cazuriTotal pe raioane 6 5 3 1 0,24 0,19 -1 cazuriTotal MS malul drept 6 12 3 7 0,17 0,34 6 cazuri

PURTATORI AI AGHBS PRIMAR DEPISTAȚI

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2011/2012

(%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2011 2012 2011 2012 2011 2012mun. Chișinău 37 30 0 0 4,64 3,76 -7 cazurimun. Bălți 33 20 0 0 22,08 13,38 60,61 %Total pe municpii 70 50 0 0 7,39 5,28 71,43 %Anenii-Noi 7 5 0 0 8,42 6,01 -2 cazuriBasarabeasca 14 13 0 0 48,39 44,93 -1 cazuriBriceni 2 4 0 0 2,68 5,37 2 cazuriCahul 86 62 0 0 68,86 49,65 72,09 %Călărași 104 77 0 1 132,17 97,85 74,04 %Căușeni 37 35 0 0 181,33 38,11 -2 cazuriCimișlia 3 2 0 0 4,91 3,27 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 2 2 0 0 5,68 5,68 100 %Dondușeni 1 1 0 0 2,24 2,24 100 %Drochia 66 66 0 1 73,98 73,98 100 %Fălești 56 40 0 0 60,71 43,36 71,43 %Florești 93 75 0 0 104,22 84,05 80,65 %Glodeni 24 25 0 0 39,23 40,87 1 cazuriHîncești 240 142 0 0 197,64 116,94 59,17 %Ialoveni 35 48 0 1 35,02 48,02 137,14 %Nisporeni 15 15 0 0 22,58 22,58 100 cazuriOcnița 6 5 0 0 10,79 8,99 -1 cazuriOrhei 69 71 0 0 54,91 56,50 2 cazuriRîșcani 20 18 0 0 28,86 25,98 -2 cazuriSîngerei 3 0 0 0 3,22 0,00 -3 cazuriSoroca 17 27 0 0 16,98 26,97 10 cazuriStrășeni 4 8 0 0 4,36 8,73 4 cazuriȘoldănești 98 58 1 1 228,49 135,23 59,18 %Ștefan Vodă 55 42 0 0 77,04 58,83 76,36 %Taraclia 74 88 2 5 167,83 199,59 118,92 %Telenești 25 81 0 0 33,93 109,93 3,24 %Ungheni 16 26 0 0 13,65 22,18 10 cazuriComrat 174 155 0 1 244,30 217,62 89,08 %Ciadîr-Lunga 3 15 0 1 4,54 22,72 5 cazuriUTA Găgăuzia 177 170 0 2 109,62 105,28 -7 cazuriTotal pe raioane 1349 1206 3 11 53,09 46,16 89,4 %Total MS malul drept 1419 1256 3 11 40,68 35,29 88,51 %Min. Justiției 0 1 0 0 - - 1 cazuriMin. Apărării 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal alte Min. și Depar. 3 1 0 0 - - -2 cazuriTotal RM malul drept 1422 1257 3 11 40,77 35,31 88,4 %

199

INFECTIA CU HIV (SIDA)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 45 0 1 0 5,64 0,00 -45 cazurimun. Bălți 22 0 0 0 14,72 0,00 -22 cazuriTotal pe municpii 67 0 1 0 7,07 0,00 -67 cazuriAnenii Noi 8 0 0 0 9,62 0,00 -8 cazuriBasarabeasca 2 0 0 0 6,91 0,00 -2 cazuriCahul 7 2 0 0 5,61 1,60 -5 cazuriCantemir 1 0 0 0 1,60 0,00 -1 cazuriCălărași 2 0 0 0 2,54 0,00 -2 cazuriCăușeni 1 0 0 0 4,90 0,00 -1 cazuriCimișlia 4 0 0 0 6,55 0,00 -4 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 0 0 2,84 0,00 -1 cazuriDondușeni 1 0 0 0 2,24 0,00 -1 cazuriDrochia 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriEdineț 3 0 0 0 3,65 0,00 -3 cazuriFălești 1 0 0 0 1,08 0,00 -1 cazuriFlorești 1 0 0 0 1,12 0,00 -1 cazuriGlodeni 4 0 0 0 6,54 0,00 -4 cazuriHîncești 3 0 0 0 2,47 0,00 -3 cazuriIaloveni 3 0 0 0 3,00 0,00 -3 cazuriLeova 2 0 0 0 3,74 0,00 -2 cazuriNisporeni 2 0 0 0 3,01 0,00 -2 cazuriOrhei 3 0 0 0 2,39 0,00 -3 cazuriRezina 5 0 0 0 9,59 0,00 -5 cazuriSîngerei 6 0 0 0 6,44 0,00 -6 cazuriSoroca 2 0 0 0 2,00 0,00 -2 cazuriStrășeni 2 0 0 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘoldănești 0 1 0 0 0,00 2,33 1 cazuriȘtefan Vodă 6 3 1 0 8,40 4,20 -3 cazuriTaraclia 2 0 0 0 4,54 0,00 -2 cazuriTelenești 3 0 0 0 4,07 0,00 -3 cazuriUngheni 3 0 0 0 2,56 0,00 -3 cazuriComrat 3 0 0 0 4,21 0,00 -3 cazuriCiadîr-Lunga 3 6 1 0 4,54 9,09 3 cazuriVulcănești 1 0 0 0 4,13 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 7 6 1 0 4,34 3,72 -1 cazuriTotal pe raioane 86 12 2 0 3,38 0,46 13,95 %Total MS malul drept 153 12 3 0 4,39 0,34 7,84 %Min. Justitiei 0 1 0 0 - - 1 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 1 0 0 - - 1 cazuriTotal RM malul drept 153 13 3 0 4,39 0,37 8,5 %

200

INFECTAȚI CU VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE (HIV)

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populațieIndicele de raport

2012/2013 (%.caz.ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun.Chișinău 92 0 2 0 11,53349 0 -92 cazurimun. Bălți 78 0 0 0 52,20 0,00 -78 cazuriTotal pe municpii 170 0 2 0 17,95 0,00 -170 cazuriAnenii-Noi 10 0 0 0 12,03 0,00 -10 cazuriBasarabeasca 11 0 0 0 38,02 0,00 -11 cazuriBriceni 4 0 0 0 5,37 0,00 -4 cazuriCahul 26 3 2 0 20,82 2,40 11,54 %Cantemir 4 5 0 1 6,42 8,02 1 cazuriCălărași 12 8 0 0 15,25 10,17 -4 cazuriCăușeni 16 0 0 0 78,41 0,00 -16 cazuriCimișlia 12 10 0 1 19,65 16,37 -2 cazuriCriuleni 3 9 0 0 4,09 12,27 6 cazuriDubăsari (Coșnița) 0 2 0 0 0,00 5,68 2 cazuriDondușeni 4 0 0 0 8,98 0,00 -4 cazuriDrochia 10 6 0 0 11,21 6,73 -4 cazuriEdineț 8 0 0 0 9,72 0,00 -8 cazuriFălești 16 0 0 0 17,34 0,00 -16 cazuriFlorești 13 7 0 0 14,57 7,84 -6 cazuriGlodeni 5 5 0 0 8,17 8,17 100 cazuriHîncești 3 0 1 0 2,47 0,00 -3 cazuriIaloveni 13 4 1 0 13,01 4,00 -9 cazuriLeova 8 0 0 0 14,96 0,00 -8 cazuriNisporeni 4 5 0 1 6,02 7,53 1 cazuriOcnița 5 0 0 0 8,99 0,00 -5 cazuriOrhei 15 0 0 0 11,94 0,00 -15 cazuriRezina 2 0 0 0 3,84 0,00 -2 cazuriRîșcani 7 0 0 0 10,10 0,00 -7 cazuriSîngerei 10 5 1 0 10,73 5,37 -5 cazuriSoroca 16 10 1 1 15,98 9,99 -6 cazuriStrășeni 4 0 0 0 4,36 0,00 -4 cazuriȘoldănești 9 1 0 0 20,98 2,33 -8 cazuriȘtefan Vodă 11 22 2 1 15,41 30,81 2 cazuriTaraclia 3 0 0 0 6,80 0,00 -3 cazuriTelenești 10 0 0 0 13,57 0,00 -10 cazuriUngheni 10 0 0 0 8,53 0,00 -10 cazuriComrat 8 0 0 0 11,23 0,00 -8 cazuriCiadîr-Lunga 5 5 1 0 7,57 7,57 100 %Vulcănești 3 0 0 0 12,38 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 16 5 1 0 9,91 3,10 31,25 %Total pe raioane 300 107 9 5 11,81 4,10 35,67 %Total MS malul drept 470 107 11 5 13,47 3,01 22,77 %Min. Justiției 12 20 0 0 - - 8 cazuriTotal alte Min. și Depar. 12 20 0 0 - - 8 cazuriTotal RM malul drept 482 127 11 5 13,82 3,57 26,35 %

201

OREIONUL (PAROTIDITA EPIDEMICĂ)

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 61 26 42 19 7,65 3,26 42,62 %Total pe municpii 61 26 42 19 6,44 2,75 42,62 %Călărași 5 2 4 2 6,35 2,54 -3 cazuriCăușeni 3 1 2 1 4,09 1,36 -2 cazuriFlorești 5 5 4 5 5,60 5,60 100 %Glodeni 6 6 6 5 9,81 9,81 100 %Ialoveni 11 2 8 0 11,01 2,00 -9 cazuriLeova 0 5 0 3 0,00 9,35 5 cazuriNisporeni 8 1 7 1 12,04 1,51 -7 cazuriOrhei 2 1 2 0 1,59 0,80 -1 cazuriSîngerei 5 2 5 1 5,37 2,15 -3 cazuriStrășeni 1 1 1 0 1,09 1,09 100 %Ungheni 7 0 2 0 5,97 0,00 -7 cazuriCiadîr-Lunga 4 1 3 1 6,06 1,51 -3 cazuriVulcănești 2 1 2 1 8,25 4,13 -1 cazuriUTA Găgăuzia 6 2 5 2 3,72 1,24 -4 cazuriTotal pe raioane 59 28 46 20 2,32 1,07 47,46 %Total MS malul drept 120 54 88 39 3,44 1,52 45 %Total RM malul drept 120 54 88 39 3,44 1,52 45 %

INFECȚIA CU CITOMEGALOVIRUS

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 6 25 4 24 0,752184 3,13 4,17 orimun. Bălți 0 1 0 1 0 0,67 1 cazuriTotal pe municpii 6 26 4 25 0,63 2,75 4,33 oriAnenii Noi 0 1 0 1 0,00 1,20 1 cazuriIaloveni 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriStrășeni 2 0 2 0 2,18 0,00 -2 cazuriȘtefan Vodă 0 3 0 3 0,00 4,20 3 cazuriTelenești 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriUTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1 cazuriTotal pe raioane 4 5 4 5 0,16 0,19 1 cazuriTotal MS malul drept 10 31 8 30 0,29 0,87 3,1 oriTotal RM malul drept 10 31 8 30 0,29 0,87 3,1 ori

202

MONONUCLEOZA INFECTIOASĂ

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 86 134 84 127 10,78 16,80 1,56 %mun. Bălți 5 7 5 7 3,35 4,68 2 cazuriTotal pe municpii 91 141 89 134 9,61 14,89 1,55 %Basarabeasca 3 1 2 1 10,37 3,46 -2 cazuriCimișlia 0 1 0 1 0,00 1,64 1 cazuriCriuleni 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriDubăsari (Coșnița) 1 0 1 0 2,84 0,00 -1 cazuriDrochia 1 0 1 0 1,12 0,00 -1 cazuriFlalesti 0 2 0 2 0,00 2,17 2 cazuriIaloveni 0 1 0 0 0,00 1,00 1 cazuriOcnița 1 0 1 0 1,80 0,00 -1 cazuriOrhei 4 6 4 5 3,18 4,77 2 cazuriRezina 0 1 0 0 0,00 1,92 1 cazuriSoroca 1 0 1 0 1,00 0,00 -1 cazuriStrășeni 2 1 2 1 2,18 1,09 -1 cazuriȘtefan Vodă 0 1 0 1 0,00 1,40 1 cazuriTaraclia 1 0 1 0 2,27 0,00 -1 cazuriUngheni 2 2 2 2 1,71 1,71 100 %Ciadîr-Lunga 4 1 4 1 6,06 1,51 -3 cazuriUTA Găgăuzia 4 1 4 1 2,48 0,62 -3 cazuriTotal pe raioane 21 17 20 14 0,83 0,65 -4 cazuriTotal MS malul drept 112 158 109 148 3,21 4,44 141,07 %Min. Apărării 2 0 0 0 - - -2 cazuriTotal alte Min. și Depar. 2 0 0 0 - - -2 cazuriTotal RM malul drept 114 158 109 148 3,27 4,44 138,6 %

INFECȚIA CU ADENOVIRUSURI TOTAL

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2012mun. Chișinău 25 86 22 83 3,13 10,78 3,44 orimun. Bălți 2 2 2 2 1,34 1,34 100 %Total pe municpii 27 88 24 85 2,85 9,29 3,26 oriFlorești 0 1 0 1 0,00 1,12 1 cazuriGlodeni 1 0 0 0 1,63 0,00 -1 cazuriOrhei 0 1 0 1 0,00 0,80 1 cazuriTaraclia 1 4 1 4 2,27 9,07 3 cazuriUngheni 2 0 2 0 1,71 0,00 -2 cazuriCiadîr-Lunga 0 1 0 1 0,00 1,51 1 cazuriUTA Găgăuzia 0 1 0 1 0,00 0,62 1 cazuriTotal pe raioane 4 7 3 7 0,16 0,27 3 cazuriTotal MS malul drept 31 95 27 92 0,89 2,67 3,06 oriMin.Afacerilor Interne 0 2 0 0 - - 2 cazuriTotal alte Min. și Depart. 0 2 0 0 - - 2 cazuriTotal RM malul drept 31 97 27 92 0,89 2,73 3,13 ori

203

INFECȚIA ЕNTEROVIRALĂ, TOTAL

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 280 401 208 316 35,10 50,27 143,21 %mun. Bălți 97 92 88 82 64,91 61,56 -5 cazuriTotal pe municpii 377 493 296 398 39,81 52,05 130,77 %Călărași 10 14 5 13 12,71 17,79 4 cazuriCăușeni 1 18 1 13 4,90 19,60 18 oriCriuleni 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriFălești 0 1 0 1 0,00 1,08 1 cazuriFlorești 1 7 1 7 1,12 7,84 6 cazuriGlodeni 24 27 14 16 39,23 44,14 3 cazuriIaloveni 34 39 29 30 34,02 39,02 5 cazuriNisporeni 0 13 0 13 0,00 19,57 13 cazuriOrhei 23 24 19 24 18,30 19,10 1 cazuriRezina 3 0 1 0 5,76 0,00 -3 cazuriRîșcani 8 13 6 11 11,55 18,76 5 cazuriSîngerei 1 1 1 1 1,07 1,07 100 %Strășeni 0 1 0 1 0,00 1,09 1 cazuriȘtefan Vodă 0 4 0 2 0,00 5,60 4 cazuriTaraclia 9 0 8 0 20,41 0,00 -9 cazuriTelenești 1 0 1 0 1,36 0,00 -1 cazuriUngheni 11 5 11 4 9,38 4,26 -6 cazuriCiadîr-Lunga 2 8 2 8 3,03 12,12 6 cazuriVulcănești 4 3 4 3 16,51 12,38 -1 cazuriUTA Găgăuzia 6 11 6 11 3,72 6,81 5 cazuriTotal pe raioane 133 178 104 147 5,23 6,81 133,83 %Total MS malul drept 510 671 400 545 14,62 18,85 131,57 %Min. Afacerilor Interne 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 0 5 0 0 - - 5 cazuriTotal RM malul drept 510 676 400 545 14,62 18,99 132,55 %

INCLUSIV MENINGITE ASEPTICE ENTEROVIRALE [DIN INFECȚIA ЕNTEROVIRALĂ, TOTAL]

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012,00 2013,00

mun. Chișinău 21 68 17 66 2,63 8,52 3,24 orimun. Bălți 4 4 1 0 2,68 2,68 100 %Total pe municpii 25 72 18 66 2,64 7,60 2,88 oriGlodeni 1 2 1 0 1,63 3,27 1 cazuriIaloveni 1 2 1 1 1,00 2,00 1 cazuriSîngerei 1 0 1 0 1,07 0,00 -1 cazuriUngheni 1 0 1 0 0,85 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 4 4 4 1 0,16 0,15 100 %Total MS malul drept 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62 oriTotal RM malul drept 29 76 22 67 0,83 2,14 2,62 ori

204

MALARIA PRIMAR DIAGNOSTICATĂ

Denumirea teritoriilor administrative

sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 17 8 0 0 1,79 0,84 -9 cazuriTotal pe municpii 17 8 0 0 1,79 0,84 -9 cazuriCriuleni 1 1 0 0 1,36 1,36 100 %Dubăsari (Coșnița) 1 1 0 0 2,84 2,84 100 %Glodeni 1 0 0 0 1,63 0,00 -1 cazuriHîncești 1 0 0 0 0,82 0,00 -1 cazuriIaloveni 3 2 0 0 3,00 2,00 -1 cazuriOrhei 1 0 0 0 0,80 0,00 -1 cazuriComrat 1 0 0 0 1,40 0,00 -1 cazuriUTA Găgăuzia 1 0 0 0 0,62 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 9 4 0 0 0,35 0,15 -5 cazuriTotal MS malul drept 26 12 0 0 0,75 0,34 46,15 %Min. Apărării 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal alte Min. și Depar. 3 0 0 0 - - -3 cazuriTotal RM malul drept 29 12 0 0 0,83 0,34 41,38 %

PURTĂTORI AI PLASMODIULUI PALUSTRU

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013Min. Apararii 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal alte Min. si Depar. 1 0 0 0 - - -1 cazuriTotal RM malul drept 1 0 0 0 0,028669 0,00 -1 cazuri

TOXOPLASMOZA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 14 0 0 0 1,76 0,00 -14 cazuriTotal pe municpii 14 0 0 0 1,48 0,00 -14 cazuriCahul 1 0 1 0 0,80 0,00 -1 cazuriTotal pe raioane 1 0 1 0 0,04 0,00 -1 cazuriTotal MS malul drept 15 0 1 0 0,43 0,00 -15 cazuriTotal RM malul drept 15 0 1 0 0,43 0,00 -15 cazuri

205

PEDICULOZA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.

ori)Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 1051 1175 90 110 131,76 147,30 111,8 %mun. Bălți 90 79 41 44 60,23 52,86 87,78 %Total pe municpii 1141 1254 131 154 120,47 132,40 109,9 %Anenii-Noi 149 118 109 92 179,23 141,94 79,19 %Basarabeasca 25 14 19 5 86,41 48,39 56 cazuriBriceni 8 1 4 0 10,74 1,34 -7 cazuriCahul 61 29 43 18 48,84 23,22 47,54 %Cantemir 8 23 3 9 12,83 36,89 2,88 oriCălărași 50 52 24 28 63,54 66,08 2 cazuriCăușeni 70 53 28 26 343,05 57,70 75,71 %Cimișlia 72 26 54 12 117,88 42,57 36,11 %Criuleni 13 21 6 11 17,73 28,63 8 cazuriDubăsari (Coșnița) 9 8 6 7 25,56 22,72 -1 cazuriDondușeni 47 58 32 51 105,47 130,16 123,4 %Drochia 22 8 10 2 24,66 8,97 36,36 %Edineț 23 11 15 0 27,95 13,37 47,83 %Fălești 42 27 17 14 45,53 29,27 64,29 %Florești 101 65 72 48 113,19 72,84 64,36 %Glodeni 17 25 7 16 27,79 40,87 8 cazuriHîncești 156 152 130 132 128,47 125,17 -4 cazuriIaloveni 9 10 1 3 9,00 10,01 1 cazuriLeova 25 14 20 5 46,74 26,18 56 %Nisporeni 44 9 40 3 66,23 13,55 20,45 %Ocnița 36 8 20 2 64,71 14,38 22,22 %Orhei 85 137 34 40 67,65 109,03 1,61 oriRezina 85 65 39 23 163,07 124,70 76,47 %Rîșcani 16 13 6 8 23,09 18,76 -3 cazuriSîngerei 51 33 23 17 54,72 35,41 64,71 %Soroca 58 39 35 28 57,94 38,96 67,24 %Strășeni 103 126 41 66 112,39 137,49 122,33 %Șoldănești 153 52 69 15 356,72 121,24 33,99 %Ștefan Vodă 52 59 19 28 72,83 82,64 7 cazuriTaraclia 37 21 20 12 83,92 47,63 56,76 %Telenești 40 36 16 25 54,29 48,86 -4 cazuriUngheni 159 108 97 66 135,62 92,12 67,92 %Comrat 24 9 8 2 33,70 12,64 37,5 %Ciadîr-Lunga 29 22 29 19 43,93 33,33 -7 cazuriVulcănești 0 7 0 6 0,00 28,89 7 cazuriUTA Găgăuzia 53 38 37 27 32,82 23,53 71,7 %Total pe raioane 1879 1459 1096 839 73,95 55,85 77,65 %Total MS malul drept 3020 2713 1227 993 86,58 76,22 89,83 %Min. Justiției 11 6 0 0 - - -5 cazuriTotal alte Min. și Depar. 11 6 0 0 - - -5 cazuriTotal RM malul drept 3031 2719 1227 993 86,90 76,39 89,71 %

206

SCABIA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013

(%.caz.ori)Total Inclusiv

copii2012 2013 2012 2013 2012 2013

mun. Chișinău 159 199 54 80 19,93 24,95 125,16 %mun. Bălți 122 122 41 39 81,64 81,64 100 %Total pe municpii 281 321 95 119 29,67 33,89 114,23 %Anenii Noi 123 97 59 43 147,96 116,68 78,86 5Basarabeasca 9 5 6 3 31,11 17,28 -4 cazuriBriceni 8 13 1 3 10,74 17,45 5 cazuriCahul 33 24 23 16 26,42 19,22 -9 cazuriCantemir 37 42 18 32 59,34 67,36 5 cazuriCălărași 40 34 28 24 50,83 43,21 -6 cazuriCăușeni 50 19 39 16 245,04 20,69 38 %Cimișlia 29 30 18 12 47,48 49,12 1 cazuriCriuleni 70 51 27 30 95,45 69,54 72,86 %Dubăsari (Coșnița) 29 17 10 6 82,35 48,27 58,62 %Dondușeni 16 12 9 5 35,91 26,93 -4 cazuriDrochia 3 7 3 2 3,36 7,85 4 cazuriEdineț 13 14 8 8 15,80 17,01 1 cazuriFălești 4 1 1 0 4,34 1,08 -3 cazuriFlorești 15 10 5 5 16,81 11,21 -5 cazuriGlodeni 29 21 18 8 47,41 34,33 -8 cazuriHîncești 14 21 11 17 11,53 17,29 7 cazuriIaloveni 46 44 26 26 46,02 44,02 -2 cazuriLeova 17 43 6 28 31,79 80,40 2,53 oriNisporeni 10 13 6 10 15,05 19,57 3 cazuriOcnița 8 7 5 4 14,38 12,58 -1 cazuriOrhei 37 11 25 6 29,45 8,75 29,73 %Rezina 23 22 8 11 44,13 42,21 -1 cazuriRîșcani 18 20 10 8 25,98 28,86 2 cazuriSîngerei 38 54 29 38 40,77 57,94 142,11 %Soroca 23 20 14 9 22,98 19,98 -3 cazuriStrășeni 46 52 25 37 50,20 56,74 6 cazuriȘoldănești 22 18 5 10 51,29 41,97 -4 cazuriȘtefan Vodă 13 19 8 16 18,21 26,61 6 cazuriTaraclia 14 11 7 7 31,75 24,95 -3 cazuriTelenești 9 11 4 5 12,21 14,93 2 cazuriUngheni 70 56 37 38 59,71 47,77 80 %Comrat 62 64 33 36 87,05 89,86 2 cazuriCiadîr-Lunga 40 26 24 20 60,59 39,38 65 %Vulcănești 3 0 2 0 12,38 0,00 -3 cazuriUTA Găgăuzia 105 90 59 56 65,03 55,74 85,71 %Total pe raioane 1021 909 558 539 40,18 34,80 89,03 %Total MS malul drept 1302 1230 653 658 37,33 34,56 94,47 %CMP a ACS CS RM 0 1 0 0 - - 1 cazuriCMP a Căii Ferate 3 5 0 0 - - 2 cazuriMin. Afacerilor Interne 7 18 0 0 - - 2,57 oriMin. Justiției 46 22 0 0 - - 47,83 %Departamentul Carabinierilor 21 16 0 0 - - -5 cazuriMin. Apărării 52 76 0 0 - - 146,15 %Total alte Min. și Depar. 129 138 0 0 - - 9 cazuriTotal RM malul drept 1431 1368 653 658 41,03 38,43 95,6 %

207

INFECȚII ACUTE ALE CĂILOR RESPIRATORII CU LOCALIZĂRI MULTIPLE SAU NEDERMINATE

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele morbidității

la 100000 de populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 77537 97995 48838 60303 9720,35 12285,05 126,38 %mun. Bălți 23632 26552 17279 18655 15813,92 17767,90 112,36 %Total pe municpii 101169 124547 66117 78958 10681,81 13150,15 123,11 %Anenii Noi 5811 7644 3823 5009 6990,09 9195,02 131,54 %Basarabeasca 1015 1508 760 1110 3508,35 5212,40 148,57 %Briceni 554 408 278 216 743,55 547,60 73,65 %Cahul 1675 1906 1355 1352 1341,23 1526,20 113,79 %Cantemir 1131 3844 902 2656 1813,90 6165,00 3,4 oriCălărași 2416 3568 1794 2493 3070,35 4534,36 147,68 %Căușeni 2191 3318 1596 2442 10737,56 3612,49 1,51 oriCimișlia 613 489 439 335 1003,62 800,60 79,77 %Criuleni 5272 7560 3749 5049 7188,73 10308,58 143,4 %Dubăsari (Coșnița) 1467 2783 1101 1992 4165,60 7902,43 1,9 oriDondușeni 2518 2085 1184 906 5650,55 4678,87 82,8 %Drochia 1605 3212 1055 2217 1799,09 3600,41 2 oriEdineț 1555 1886 919 1035 1889,41 2291,59 121,29 %Fălești 1409 1788 1108 1198 1527,44 1938,30 126,9 %Florești 956 1156 705 751 1071,36 1295,50 120,92 %Glodeni 4187 4529 2645 2953 6844,41 7403,47 108,17 %Hîncești 5021 7046 3390 4569 4134,79 5802,38 140,33 %Ialoveni 6295 8545 4183 5761 6298,21 8549,36 135,74 %Leova 2192 2979 1316 2006 4098,58 5570,10 135,9 %Nisporeni 815 2493 680 1692 1226,82 3752,71 3,06 %Ocnița 567 900 414 607 1019,23 1617,83 1,59 oriOrhei 2908 3617 2305 2794 2314,27 2878,52 124,38 %Rezina 361 584 183 299 692,58 1120,41 1,62 oriRîșcani 2925 2833 1630 1639 4221,45 4088,67 96,85 %Sîngerei 5870 6582 3877 4504 6298,55 7062,53 112,13 %Soroca 2110 2640 1569 1923 2107,91 2637,39 125,12 %Strășeni 5125 7201 3930 5162 5592,41 7857,75 140,51 %Șoldănești 2158 2208 1239 1292 5031,36 5147,93 102,32 %Ștefan Vodă 1823 3078 1402 2294 2553,36 4311,17 1,69 oriTaraclia 503 970 321 633 1140,82 2200,00 1,93 oriTelenești 4735 5653 3336 4017 6426,18 7672,05 119,39 %Ungheni 3812 7334 2864 4921 3251,48 6255,60 1,92 oriComrat 3289 4500 2385 3191 4617,76 6318,01 136,82 %Ciadîr-Lunga 2434 5155 1840 3499 3686,98 7808,71 2,12 oriVulcănești 874 1328 634 851 3607,25 5481,04 1,52 oriUTA Găgăuzia 6597 10983 4859 7541 4085,59 6801,88 1,66 oriTotal pe raioane 88192 123330 60911 83368 3470,81 4720,94 139,84 %Total MS malul drept 189361 247877 127028 162326 5428,81 6963,78 130,9 %CMP a ACS CS RM 865 1177 0 0 - - 136,07 %CMP a Caii Ferate 870 1360 0 0 - - 1,56 %Min. Afacerilor Interne 2284 2880 0 0 - - 126,09 %Min. Justitiei 1761 2666 2 11 - - 1,51 oriDepartamentul Carabinierilor 253 29 0 0 - - 11,46 %Min. Apărării 3701 4881 0 0 - - 131,88 %Total alte Min. și Depar. 9734 12993 2 11 - - 133,48 %Total RM malul drept 199095 260870 127030 162337 5707,87 7328,80 131,03 %

208

GRIPA

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populație

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 160 1160 150 462 20,06 145,42 7,25 ori

mun. Bălți 7 163 4 64 4,68 109,08 23,29 ori

Total pe municpii 167 1323 154 526 17,63 139,69 7,92 ori

Anenii-Noi 0 4 0 0 0,00 4,81 4 cazuri

Cahul 0 3 0 0 0,00 2,40 3 cazuri

Cantemir 0 1 0 0 0,00 1,60 1 cazuri

Călărași 0 90 0 24 0,00 114,38 90 cazuri

Dubăsari (Coșnița) 0 2 0 0 0,00 5,68 2 cazuri

Dondușeni 0 41 0 15 0,00 92,01 41 cazuri

Edineț 0 4 0 2 0,00 4,86 4 cazuri

Fălești 14 15 10 12 15,18 16,26 1 cazuri

Florești 0 202 0 125 0,00 226,38 202 cazuri

Glodeni 0 5 0 1 0,00 8,17 5 cazuri

Hîncești 3 9 1 1 2,47 7,41 6 cazuri

Ialoveni 0 20 0 4 0,00 20,01 20 cazuri

Nisporeni 0 14 0 0 0,00 21,07 14 cazuri

Orhei 0 61 0 19 0,00 48,55 61 cazuri

Rezina 0 16 0 8 0,00 30,70 16 cazuri

Rîșcani 25 0 0 0 36,08 0,00 -25 cazuri

Sîngerei 0 2 0 0 0,00 2,15 2 cazuri

Soroca 0 20 0 9 0,00 19,98 20 cazuri

Strășeni 0 37 0 19 0,00 40,37 37 cazuri

Ștefan Vodă 0 9 0 7 0,00 12,61 9 cazuri

Taraclia 0 6 0 2 0,00 13,61 6 cazuri

Telenești 0 3 0 0 0,00 4,07 3 cazuri

Ungheni 0 390 0 142 0,00 332,65 390 cazuri

Comrat 0 17 0 11 0,00 23,87 17 cazuri

Ciadîr-Lunga 0 8 0 1 0,00 12,12 8 cazuri

UTA Găgăuzia 0 25 0 12 0,00 15,48 25 cazuri

Total pe raioane 42 979 11 402 1,65 37,48 23,31 ori

Total MS malul drept 209 2302 165 928 5,99 64,67 11,01 ori

CMP a ACS CS RM 0 1 0 0 - - 1 cazuri

CMP a Caii Ferate 0 69 0 0 - - 69 cazuri

Min. Afacerilor Interne 0 46 0 0 - - 46 cazuri

Min. Apărării 0 4 0 0 - - 4 cazuri

Total alte Min. și Depar. 0 120 0 0 - - 120 %

Total RM malul drept 209 2422 165 928 5,99 68,04 11,59 ori

209

PNEUMONII, BRONHOPNEUMONII ACUTE

Denumirea teritoriilor administrative

Sumar Ianuarie-DecembrieCazuri absolute Indicele

morbidității la 100000 de

populații

Indicele de raport 2012/2013 (%.caz.ori)

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013mun. Chișinău 18625 24353 11752 16309 2334,90 3052,99 130,75 %mun. Bălți 6330 6169 2914 2986 4235,87 4128,13 97,46 %Total pe municpii 24955 30522 14666 19295 2634,84 3222,63 122,31 %Anenii Noi 764 869 467 542 919,02 1045,33 113,74 %Basarabeasca 100 145 34 73 345,65 501,19 145 cazuriBriceni 257 252 113 95 344,93 338,22 -5 cazuriCahul 916 790 494 419 733,47 632,58 86,24 %Cantemir 542 1256 389 773 869,26 2014,37 2,32 oriCălărași 636 1424 450 947 808,26 1809,68 2,24 oriCăușeni 417 326 179 125 2043,62 354,93 78,18 %Cimișlia 125 169 94 132 204,65 276,69 135,2 %Criuleni 70 188 50 130 95,45 256,35 2,69 oriDubăsari (Coșnița) 38 48 28 33 107,90 136,30 10 cazuriDondușeni 238 113 123 90 534,09 253,58 47,48 %Drochia 306 800 232 642 343,00 896,74 2,61 oriEdineț 531 366 291 162 645,19 444,71 68,93 %Fălești 748 930 431 509 810,88 1008,17 124,33 %Florești 712 996 610 868 797,92 1116,19 139,89 %Glodeni 241 495 126 274 393,96 809,17 2,05 oriHîncești 402 358 208 166 331,05 294,81 89,05 %Ialoveni 3 7 1 4 3,00 7,00 4 cazuriLeova 234 363 159 254 437,53 678,73 1,55 oriNisporeni 247 463 220 427 371,81 696,95 1,87 oriOcnița 91 66 59 48 163,58 118,64 72,53 %Orhei 1178 1183 663 747 937,49 941,47 5 cazuriRezina 256 383 218 372 491,14 734,79 149,61 %Rîșcani 123 144 75 104 177,52 207,83 117,07 %Sîngerei 1886 2095 888 1106 2023,69 2247,95 111,08 %Soroca 1461 1671 1166 1214 1459,56 1669,35 114,37 %Strășeni 384 505 334 458 419,02 551,06 131,51 %Șoldănești 42 91 18 56 97,92 212,17 2,17 oriȘtefan Vodă 665 516 455 319 931,42 722,73 77,59 %Taraclia 196 408 110 234 444,54 925,36 2,08 oriTelenești 1725 1604 791 783 2341,11 2176,89 92,99 %Ungheni 2389 3502 1440 2125 2037,72 2987,06 146,59 %Comrat 1231 1716 748 1011 1728,33 2409,27 139,4 %Ciadîr-Lunga 326 392 230 279 493,82 593,80 120,25 %Vulcănești 472 419 287 239 1948,08 1729,33 88,77 %UTA Găgăuzia 2029 2527 1265 1529 1256,58 1565,00 124,54 %Total pe raioane 19952 25053 12181 15760 785,21 959,00 125,57 %Total MS malul drept 44907 55575 26847 35055 1287,44 1561,31 123,76 %CMP a ACS CS RM 281 228 0 0 - - 81,14 %CMP a Caii Ferate 90 82 0 0 - - -8 cazuriMin. Afacerilor Interne 121 156 0 0 - - 128,93 %Min. Justiției 19 18 0 0 - - -1 cazuriDepartamentul Carabinierilor 12 12 0 0 - - 100 %Min. Apărării 65 75 0 0 - - 10 cazuriTotal alte Min. și Depar. 588 571 0 0 - - 97,11 %Total RM malul drept 45495 56146 26847 35055 1304,30 1577,35 123,41 %

210

INC

IDE

NȚ

A P

RIN

BO

LI I

NFE

CȚ

IOA

SE Ș

I PA

RA

ZIT

AR

E (T

OTA

L ȘI

ÎN G

RU

PUR

I DE

VÎR

STĂ

)

Den

umir

ea m

alad

iilor

Num

ărul

ca

zuri

lor

înre

gis.

Num

ărul

ca

zuri

lor

la 1

0000

0 de

oam

eni

Cop

ii 0-

17 a

niC

opii

0-2

ani

Cop

ii 3-

6 an

iPo

pulaţia

rur

ală

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

00

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la 1

000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la 1

000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

0000

copi

i 0-1

7 an

i

înre

-gi

str.

la 1

000

Hol

era

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

NA

G-in

fecț

ia0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00Fe

bra

tifoi

dă0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00Fe

bre

parti

foid

e A, B

, C0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00Pu

rtăto

ri ai

febr

ei ti

foid

e și

par

atifo

idei

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Infe

cții

cu a

lte sa

lmon

ele

1170

32,8

742

20,

5915

41,

3395

0,63

514

24,8

219

90,

43D

izen

teria

bac

teria

nă (S

HIG

ELLO

SIS)

355

9,97

245

0,34

560,

4883

0,55

184

8,89

134

0,29

incl

usiv

pro

voca

te d

e sh

igel

e: d

ysen

teria

e0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00in

clus

iv p

rovo

cate

de

shig

ele:

fl ex

neri

481,

3529

0,04

100,

094

0,03

321,

5517

0,04

incl

usiv

pro

voca

te d

e sh

igel

e: b

oydi

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

incl

usiv

pro

voca

te d

e sh

igel

e: so

nnei

269

7,56

192

0,27

440,

3873

0,48

135

6,52

110

0,24

Purtă

tori

ai d

izen

terie

i7

0,20

40,

012

0,02

10,

013

0,14

20,

00Es

chеr

ichi

oze

tota

l66

518

,68

508

0,71

319

2,76

109

0,72

332

16,0

325

20,

54in

clus

iv in

fecț

ia c

u E.

coli

ente

rohe

mor

agic

a15

54,

3511

70,

1685

0,74

200,

1368

3,28

550,

12In

fect

ia c

u C

ampy

loba

cter

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Ente

rite

prov

ocat

e de

Y.e

nter

ocol

itica

40,

113

0,00

10,

011

0,01

20,

102

0,00

Ente

rite,

col

ite, g

astro

ente

rite

prov

ocat

e de

ag

enți

dete

rmin

ați

4292

120,

5833

064,

5923

8120

,62

482

3,17

2439

117,

7918

313,

94 In

toxi

cații

și to

xico

infe

cții

alim

enta

re

prov

ocat

e de

age

nti d

eter

min

ati

364

10,2

320

50,

2888

0,76

560,

3716

88,

1195

0,20

Bot

uliz

m8

0,22

00,

000

0,00

00,

005

0,24

00,

00 In

toxi

cații

și to

xico

infe

cții

alim

enta

re,

prov

ocat

e de

age

nti n

edet

erm

inaț

i14

0439

,44

698

0,97

218

1,89

259

1,70

484

23,3

829

30,

63

Am

ibia

za0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00La

mbl

iaza

(Gia

rdia

za)

173

4,86

119

0,17

260,

2343

0,28

532,

5641

0,09

Crip

tosp

orid

iоza

140,

3914

0,02

120,

102

0,01

10,

051

0,00

Infe

cția

rota

vira

lă36

610

,28

366

0,51

266

2,30

960,

6335

1,69

350,

08In

fecț

ii in

test

inal

e ac

ute

prov

ocat

e de

age

nți

nede

term

inaț

i73

0620

5,25

5259

7,31

3302

28,5

910

536,

9330

4714

7,16

2149

4,62

Turb

ecul

oza

orga

nelo

r res

pira

torii

3068

86,1

914

70,

2021

0,18

240,

1618

1787

,75

800,

17Pe

sta

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Tula

rem

ia0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00A

ntra

xul

40,

110

0,00

00,

000

0,00

40,

190

0,00

Bru

cello

za p

rimar

dia

gnos

ticată

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

211

INC

IDE

NȚ

A P

RIN

BO

LI I

NFE

CȚ

IOA

SE Ș

I PA

RA

ZIT

AR

E (T

OTA

L ȘI

ÎN G

RU

PUR

I DE

VÎR

STĂ

)

Den

umir

ea m

alad

iilor

Num

ărul

ca

zuri

lor

înre

gis.

Num

ărul

ca

zuri

lor

la 1

0000

0 de

oa

men

i

Cop

ii 0-

17 a

niC

opii

0-2

ani

Cop

ii 3-

6 an

iPo

pulaţia

rur

ală

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la 1

000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la 1

000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

00

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

0000

Cop

ii 0-

17 a

ni

înre

-gi

str.

la 1

000

Lept

ospi

rioza

40,

110

0,00

00,

000

0,00

40,

190

0,00

Yers

inio

za e

xtra

-inte

stin

ală

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

List

erio

za0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00Te

tano

sul n

eona

tal

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Teta

nos ș

i tet

anos

obs

tetri

cal

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Dift

eria

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Purta

torii

tulp

inel

or to

xige

ne a

le d

ifter

iei

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Tuse

a co

nvul

isivă

103

2,89

960,

1353

0,46

150,

1015

0,72

140,

03In

clus

iv p

arap

ertu

ssis

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Scar

latin

a34

79,

7534

30,

4836

0,31

222

1,46

733,

5370

0,15

Infe

ctia

men

ingo

coci

că28

0,79

230,

0317

0,15

50,

0323

1,11

200,

04Pu

rtăto

rii d

e m

enin

goco

ci2

0,06

00,

000

0,00

00,

002

0,10

00,

00B

oala

legi

onar

ilor

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Sifi l

isul

2103

59,0

888

0,12

20,

021

0,01

1082

52,2

647

0,10

Infe

cția

gon

ococ

ică

acută și

cro

nică

965

27,1

146

0,06

10,

012

0,01

414

19,9

923

0,05

Infe

cția

gen

itală

cu

Chl

amid

ia tr

acho

mat

is38

1,07

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00B

oala

Lym

e (B

orel

ioza

aca

riana

)10

02,

8118

0,03

30,

037

0,05

200,

975

0,01

Orn

itoza

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Rik

hets

ioze

- to

tal

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

incl

usiv

: Tifo

zul e

xant

emat

ic e

pede

mic

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

incl

usiv

: boa

la B

rill

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

incl

usiv

: feb

ra Q

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Polio

mie

lita

para

litic

a ac

uta

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Incl

usiv

pol

iom

ielit

a ac

uta

para

litic

a as

ocia

ta

cu v

irusu

l vac

cina

l0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00M

alad

ia C

reut

zfel

dt-J

akob

(var

iant

a no

ua)

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Rab

ia u

mană

(Tur

bare

a)0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00En

cefa

lite

trans

mis

e de

căp

ușe

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Infe

cția

cu

viru

sul W

est N

ile0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00Fe

bra

galb

enă

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Febr

e he

mor

agic

e, to

tal

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

incl

usiv

febr

a he

mor

agică

de C

rimei

a-C

ongo

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Infe

cția

cu

viru

sul h

erpe

tic88

2,47

680,

0948

0,42

150,

105

0,24

40,

01In

fecț

ia a

noge

nita

lă c

u vi

rusu

l her

petic

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Varic

ela

9285

260,

8584

0811

,68

1371

11,8

743

8328

,85

3715

179,

4235

357,

60Va

riola

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

212

INC

IDE

NȚ

A P

RIN

BO

LI I

NFE

CȚ

IOA

SE Ș

I PA

RA

ZIT

AR

E (T

OTA

L ȘI

ÎN G

RU

PUR

I DE

VÎR

STĂ

)

Den

umir

ea m

alad

iilor

Num

ărul

ca

zuri

lor

înre

gis.

Num

ărul

ca

zuri

lor

la 1

0000

0 de

oam

eni

Cop

ii 0-

17 a

niC

opii

0-2

ani

Cop

ii 3-

6 an

iPo

pulaţia

rur

ală

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la

1000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri

la 1

000

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

00

Nr.

cazu

ri

înre

gis.

cazu

ri la

10

0000

copi

i 0-1

7 an

iîn

re-

gist

r. la

100

0

Ruj

eola

270,

7621

0,03

40,

036

0,04

211,

0117

0,04

Rub

eola

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Hep

atita

vira

lă A

107

3,01

820,

116

0,05

220,

1481

3,91

720,

15H

epat

ita v

irală

B (H

VB

) acu

tă, t

otal

581,

631

0,00

00,

000

0,00

211,

011

0,00

Incl

usiv

HV

B a

cută

cu

Del

ta a

ntig

en

(coi

nfec

tie)

20,

060

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Supr

ainf

ecția

acu

tă c

u D

elta

ant

igen

la p

urtă

tor

AgH

Bs ș

i bol

nav

cu H

VB

cro

nică

20,

060

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Hep

atita

vira

lă a

cută

C49

1,38

00,

000

0,00

00,

0020

0,97

00,

00H

epat

ita v

irală

acu

tă E

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Alte

hep

atite

vira

le a

cute

230,

6511

0,02

20,

022

0,01

70,

343

0,01

HV

B c

roni

că c

u D

elta

ant

igen

prim

ar d

epis

tată

471,

320

0,00

00,

000

0,00

160,

770

0.00

HV

B c

roni

că fă

ră D

elta

ant

igen

prim

ar

depi

stată

847

23,8

06

0,01

00,

000

0,00

428

20,6

74

0,01

Hep

atita

vira

lă C

cro

nică

prim

ar d

epis

tată

557

15,6

52

0,00

00,

001

0,01

164

7,92

20,

00A

lte h

epat

ite v

irale

cro

nice

prim

ar d

epis

tate

701,

972

0,00

00,

000

0,00

311,

502

0,00

Purtă

tori

ai A

gHB

s prim

ar d

epis

tați

1257

35,3

111

0,02

10,

010

0,00

889

42,9

46

0,01

Infe

cția

cu

HIV

(SID

A)

130,

370

0,00

00,

000

0,00

110,

530

0,00

Infe

ctaț

i cu

viru

sul i

mun

odefi

cie

nței

um

ane

(HIV

)12

73,

575

0,01

20,

020

0,00

924,

445

0,01

Infe

cția

cu

Cito

meg

alov

irus

310,

8730

0,04

230,

207

0,05

90,

439

0,02

Ore

ionu

l (Pa

rotid

ita e

pide

mic

a)54

1,52

390,

053

0,03

150,

1022

1,06

140,

03M

onon

ucle

oza

infe

cțio

nasă

158

4,44

148

0,21

560,

4870

0,46

190,

9217

0,04

Infe

cția

cu

aden

oviru

suri

tota

l97

2,73

920,

1337

0,32

350,

2312

0,58

110,

02In

fecț

ia е

nter

ovira

lă, t

otal

676

18,9

954

50,

7621

51,

8619

21,

2613

26,

3811

20,

24in

clus

iv m

enin

gite

ase

ptic

e en

tero

vira

le76

2,14

670,

095

0,04

250,

1611

0,53

70,

02In

fecț

ia p

arvo

vira

lț0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00M

alar

ia p

rimar

dia

gnos

ticată

120,

340

0,00

00,

000

0,00

30,

140

0,00

Purtă

tori

ai p

lasm

odiu

lui p

alus

tru0

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00To

xopl

asm

oza

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Toxo

plas

moz

a co

ngen

itală

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Tric

hine

lloza

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Pedi

culo

za27

1976

,39

993

1,38

320,

2892

0,61

1273

61,4

873

91,

59Sc

abia

1368

38,4

365

80,

9111

40,

9917

31,

1468

633

,13

401

0,86

Sind

rom

ul a

cut r

espi

rato

r sev

er (S

AR

S)2

0,06

10,

000

0,00

10,

010

0,00

00,

00In

fecț

ia in

vazi

vă c

u H

.infl u

enza

e tip

b1

0,03

10,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

00In

fecț

ia in

vazi

vă c

u St

.pne

umon

iae

20,

062

0,00

20,

020

0,00

10,

051

0,00

Men

ingi

te b

acte

riene

120,

347

0,01

20,

022

0,01

60,

292

0,00

Infe

cții

acut

e al

e că

ilor r

espi

rato

rii c

u lo

calizăr

i m

ultip

le sa

u ne

derm

inat

e26

0870

7328

,80

1623

3722

5,58

5332

846

1,76

5333

935

1,03

9457

745

67,7

265

298

140,

47

Grip

a24

2268

,04

928

1,29

120

1,04

233

1,53

677

32,7

030

30,

65G

ripa

avia

ră la

om

00,

000

0,00

00,

000

0,00

00,

000

0,00

Pneu

mon

ii, b

ronh

opne

umon

ii ac

ute

5614

615

77,3

535

055

48,7

118

811

162,

8893

7561

,70

1687

181

4,81

1077

123

,17

213

IND

ICII

PA

RA

ZIT

OL

OG

ICI

GE

NE

RA

LI

Teri

tori

ile

adm

insi

trat

ive

Caz

uri a

bsol

ute

(infe

staţ

i)Pr

ocen

tul a

fectăr

ii pe

rsoa

nelo

r ex

amin

ate

la

helm

intia

ze p

rin

met

ode

Proc

entu

l tot

al a

l af

ectă

rii

Indi

cii m

orbi

dităţii

tota

le

la:

Tota

ldi

n el

e pr

in m

etod

e

Cop

rolo

gice

Spec

iale

Tota

lC

opii

17 a

ni T

otal

Cop

ii

17

ani

Tota

lC

opii

17

ani

100

000

popu

laţie

1000

de

copi

i

mun

. Chiși

nău

1515

782

651

733

542

0,59

1,34

1,41

4,14

0,82

1,94

189,

939,

09m

un. B

ălți

372

8475

288

276

0,27

0,65

1,79

2,68

0,79

1,61

248,

9313

,77

Ane

nii N

oi54

319

1752

451

50,

140,

256,

568,

942,

484,

2865

3,18

30,2

5B

asar

abea

sca

184

7265

112

110

2,66

3,33

4,35

5,81

3,48

4,55

636,

0028

,11

Bric

eni

232

4340

189

189

0,50

0,80

3,28

3,69

1,62

2,26

311,

3815

,32

Cah

ul73

420

471

464

70,

190,

155,

297,

153,

045,

5858

7,74

23,8

2C

ante

mir

1187

2218

1165

1159

0,34

1,08

18,4

320

,52

9,24

16,0

919

03,7

176

,49

Călăr

ași

603

268

257

335

318

1,33

2,71

6,26

19,7

62,

365,

1976

6,32

33,1

8Căușe

ni48

229

2245

343

00,

210,

396,

148,

132,

304,

1252

4,78

21,5

4C

imiș

lia43

916

712

327

225

02,

293,

384,

666,

053,

344,

8071

8,74

27,6

1C

riule

ni65

322

822

642

540

11,

942,

929,

7913

,89

4,06

5,91

890,

4136

,53

Dubăs

ari (

Coș

nița

)14

948

4810

188

2,63

3,35

13,9

714

,50

5,85

6,67

423,

0918

,02

Don

dușe

ni29

715

1328

228

00,

210,

386,

437,

742,

604,

1666

6,49

34,2

9D

roch

ia10

4212

712

391

591

00,

641,

499,

4712

,76

3,51

6,71

1168

,00

57,9

5Ed

ineț

902

168

158

734

720

3,70

7,12

8,39

11,0

36,

7910

,04

1095

,98

54,0

2Fă

leșt

i27

935

3224

424

30,

440,

624,

747,

802,

143,

3230

2,45

13,0

2Fl

oreș

ti40

913

611

727

324

21,

341,

788,

7024

,54

3,08

4,75

458,

3619

,12

Glo

deni

187

4035

147

147

1,18

1,20

3,03

3,22

2,27

2,43

305,

6913

,63

Hîn

ceșt

i32

772

6125

525

02,

802,

458,

518,

405,

875,

6926

9,28

11,0

0Ia

love

ni50

596

7440

940

20,

830,

927,

4010

,40

2,97

4,01

505,

2620

,71

Leov

a16

910

715

915

90,

350,

3316

,08

86,4

14,

427,

2131

5,99

13,4

8N

ispo

reni

304

156

126

148

144

2,70

2,50

6,28

6,84

3,74

3,77

457,

6116

,99

Ocn

ița17

62

217

417

20,

100,

115,

897,

043,

544,

1631

6,38

17,5

4O

rhei

840

176

167

664

632

1,36

2,72

5,89

9,53

3,47

6,25

668,

5029

,40

Rez

ina

274

127

122

147

147

1,66

2,16

3,74

5,15

2,37

3,17

525,

6723

,88

Rîș

cani

221

3634

185

173

0,31

1,15

3,23

5,03

1,28

3,24

318,

9514

,50

Sîng

erei

239

3226

207

202

0,56

0,60

5,83

8,18

2,58

3,34

256,

4510

,03

Soro

ca47

511

210

236

335

00,

591,

282,

854,

671,

492,

9247

4,53

21,9

9St

rășe

ni53

963

6247

644

40,

490,

954,

014,

822,

193,

2258

8,16

24,4

7Șo

ldăn

e ști

433

2020

413

409

4,73

4,83

10,4

815

,02

9,92

13,6

810

09,5

441

,65

Ștef

an V

odă

830

103

9572

770

70,

560,

917,

088,

462,

884,

2711

62,5

347

,32

Tara

clia

227

2111

206

200

0,41

0,39

3,99

5,23

2,20

3,18

514,

8423

,06

Tele

neșt

i51

718

217

433

533

15,

406,

906,

639,

966,

148,

6470

1,65

27,5

4U

nghe

ni48

132

730

115

414

52,

373,

412,

474,

592,

403,

7241

0,27

16,3

0C

omra

t22

121

1520

019

70,

421,

691,

352,

221,

122,

1731

0,28

13,3

7C

iadî

r-Lun

ga91

4336

4842

0,54

0,69

12,4

019

,44

1,10

1,43

137,

855,

41V

ulcă

neșt

i9

30

66

0,29

0,00

0,18

0,88

0,20

0,53

37,1

51,

17C

MP

a AC

S C

S R

M3

30

00

0,15

--

-0,

15-

--

CM

P a

Căi

i Fer

ate

107

107

00

02,

50-

--

2,50

--

-

214

INDICII PARAZITOLOGICI, DISTRIBUŢIA TERITORIALĂENTEROBIUS VERMICULARIS

Teritoriile adminsitrative

Date cumulative 12 luni Indicele morbidității la

100000 de oameni

Indicile de raport 2013/2012

Total Inclusiv copii

2012 2013 2012 2013 2012 2013A 1 2 3 4 5 6 7

mun. Chișinău 755 733 622 542 95,31 91,89 97,09mun. Bălți 237 288 214 276 159,01 192,72 121,52Anenii Noi 842 524 835 515 1012,77 630,32 62,23Basarabeasca 72 112 70 110 247,47 387,13 155,56Briceni 168 189 166 189 224,13 253,67 112,50Cahul 957 714 897 647 766,70 571,73 74,61Cantemir 1320 1165 1305 1159 2107,52 1868,42 88,26Călărași 516 335 481 318 654,76 425,73 64,92Căușeni 407 453 380 430 441,51 493,21 111,30Cimișlia 302 272 288 250 490,87 445,32 90,07Criuleni 497 425 469 401 678,85 579,52 85,51Dubăsari (Coșnița) 82 101 82 88 233,10 286,79 123,17Dondușeni 193 282 183 280 429,41 632,83 146,11Drochia 1080 915 1066 910 1202,53 1025,65 84,72Edineț 844 734 827 720 1020,17 891,85 86,97Fălești 275 244 274 243 297,37 264,51 88,73Florești 192 273 165 242 213,86 305,94 142,19Glodeni 212 147 209 147 343,85 240,30 69,34Hîncești 436 255 434 250 357,87 209,99 58,49Ialoveni 397 409 387 402 399,33 409,21 103,02Leova 376 159 375 159 699,82 297,30 42,29Nisporeni 165 148 154 144 247,48 222,78 89,70Ocnița 78 174 71 172 139,49 312,78 223,08Orhei 817 664 783 632 649,40 528,43 81,27Rezina 212 147 212 147 404,17 282,02 69,34Rîșcani 200 185 185 173 286,80 267,00 92,50Sîngerei 258 207 257 202 276,50 222,11 80,23Soroca 449 363 423 350 447,96 362,64 80,85Strășeni 401 476 345 444 438,52 519,41 118,70Șoldănești 317 413 313 409 734,37 962,91 130,28Ștefan Vodă 961 727 923 707 1340,01 1018,26 75,65Taraclia 121 206 117 200 274,05 467,22 170,25Telenești 525 335 510 331 709,08 454,65 63,81Ungheni 137 154 134 145 116,79 131,36 112,41Comrat 301 200 291 197 423,72 280,80 66,45Ciadîr-Lunga 125 48 108 42 195,51 72,71 38,40Vulcănești 15 6 15 6 57,79 24,76 40,00CMP a ACS CS RM 0 0 0 0 - - -CMP a Căii Ferate 0 0 0 0 - - -

215

ACOPERIREA CU TRATAMENT ANTIPARAZITAR (OXIURI)

Teritoriile adminsitrative

Procentul persoanelor supuse

tratamentului antihelmintici

Inclusiv cu:

Infectaţi Oxiuri Ascarizi Tricocefali Tenia mică

TotalCopii sub 17

aniTotal

Copii sub 17

aniTotal

Copii sub 17

aniTotal

Copii sub 17

aniTotal

Copii sub 17 ani

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10mun. Chișinău 99,54 99,83 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -mun. Bălți 99,46 100,00 100,00 100,00 97,62 100,00 - - - -Total pe municipii 99,52 99,87 100,00 100,00 99,76 100,00 100,00 100,00 - -

Anenii Noi 99,63 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Basarabeasca 98,37 99,43 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Briceni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Cahul 96,87 99,69 99,02 99,85 100,00 100,00 - - - -Cantemir 73,97 74,51 73,82 74,20 90,00 94,44 - - - -Călărași 98,84 98,96 99,10 99,37 99,17 99,13 92,86 92,59 - -Căușeni 98,76 99,78 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Cimișlia 98,18 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Criuleni 98,77 99,84 99,53 101,00 97,79 97,78 - - 100,00 100,00Dubăsari (Coșnița) 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -

Dondușeni 89,23 89,42 89,01 88,93 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Drochia 98,37 98,55 98,36 98,24 100,00 100,00 - - - -Edineț 82,93 83,94 84,33 85,00 79,14 79,11 - - - -Fălești 99,28 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Florești 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Glodeni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Hîncești 96,33 99,04 99,22 99,60 100,00 100,00 - - - -Ialoveni 101,19 101,68 101,71 101,24 102,22 104,23 - - 100,00 100,00Leova 89,94 91,57 91,82 91,82 85,71 85,71 - - - -Nisporeni 93,42 94,07 89,19 88,89 100,00 100,00 - - - -Ocnița 93,75 93,68 93,68 93,60 100,00 100,00 - - - -Orhei 99,29 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Rezina 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Rîșcani 99,10 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Sîngerei 98,33 99,56 100,00 100,00 100,00 100,00 - - - -Soroca 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Strășeni 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -Șoldănești 109,24 51,52 109,69 49,14 100,00 100,00 - - - -Ștefan Vodă 99,40 99,88 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Taraclia 96,48 99,53 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Telenești 109,86 111,68 99,10 99,70 100,00 100,00 - - - -Ungheni 99,38 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00Total pe raioane 96,22 95,17 96,00 93,94 98,50 98,51 95,24 95,12 100,00 100,00

Comrat 67,87 70,28 67,00 68,02 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Ciadîr-Lunga 93,41 97,44 100,00 100,00 100,00 100,00 - - 100,00 100,00Vulcănești 66,67 100,00 100,00 100,00 - - - - - -UTA Găgăuzia 75,08 78,04 74,02 74,29 100,00 100,00 - - 100,00 100,00CMP a ACS CS RM 100,00 - - - 100,00 - - - - -

CMP a Căii Ferate 100,00 - - - 100,00 - - - - -

Total RM malul drept 96,21 95,30 95,89 93,95 98,83 98,83 97,30 96,88 100,00 100,00

216

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

EPI

DE

MIC

E

Den

umir

ea m

alad

iilor

Cod

ul c

onfo

rm

CIM

rev

izia

X

Num

ăr b

olna

vi

și su

specți

la

îmbo

lnăv

ire

conf

orm

fi şe

lor

prim

are

de

notifi

car

e ur

gentă

058/

e

Din

ei (

colo

ana

1)

Nr.

cont

acțil

or

supuși

ex

amen

ului

de la

bora

tor

Num

ărul

de

foca

re

Dis

trib

uire

a fo

care

lor

conf

orm

di

agno

stic

ului

fi na

l

Сu diagnostic confi rmat de lab.

Spitalizați

Tota

l

Din ei depistați bolnavi, purtători

Investigate epidemiologic

În e

le (c

ol. 6

) au

fost

dep

ista

te

Dez

infe

cția

fi n

ală

a fo

st

Cu 1 caz

Cu 2-4 cazuri

inclusiv cu cazuri secundare

Cu 5 și mai multe cazuri

Sursa de infecție

Factorul de transmitere a

infecției

Comandată

Efectuată

Febr

a tif

oidă

și p

arat

ifoidă

A01

.0; A

01.1

-4;

Z22.

00

00

00

00

00

00

00

0

Infe

cția

cu

Salm

onel

laА

02.0

-А02

.1-2

;

А02

.8-9

; Z22

.320

818

914

183

331

199

5115

517

617

471

177

916

Diz

ente

ria b

acte

riană

A03

; Z22

.234

612

826

291

725

309

3525

430

229

725

530

72

Alte

infe

cţii

inte

stin

ale

acut

e

A04

.0-A

04.5

; А

.04.

7-8;

A

08.0

-A08

.5; A

09

1610

351

4312

588

7840

4014

069

318

7186

5585

4397

1170

324

21

2

Into

xicații

și to

xico

infe

cții

alim

enta

re p

rovo

cate

de

agenți

dete

rm. ș

i ned

eter

m.

A05

.0; A

05.2

-4;

A

05.8

-926

8345

418

9080

515

2288

6619

4764

051

514

9385

27

Ente

rite

prov

oc. d

e Y.

ente

roco

litic

aА

04,6

40

40

04

00

22

40

00

Hep

atite

vira

le A

, EB

15;

B17

.212

096

143

324

4999

3554

9377

478

22

Hep

atite

vira

le B

, C, D

B16

; B

17.1

;

B

17.0

158

9916

214

310

170

2355

XX

108

00

0

Dift

eria

si p

urta

tori

CB

D

tox+

A36

; Z2

2.2

00

00

00

0X

00

00

00

Tuse

a co

nvul

sivă

și

para

pertu

sea

A37

; A

37.1

117

7859

186

011

616

XX

X59

2216

0

Polio

mie

lita

acută şi

PA

FA

802

02

00

20

00

00

00

0In

fecţ

ia с

u m

enin

goco

ciA

3964

1162

217

256

1X

XX

221

00

Ruj

eola

B05

3824

710

09

3X

XX

11

12

Rub

eola

B06

100

20

09

0X

XX

00

00

Ore

ionu

lB

2615

14

440

014

65

XX

X51

00

0In

fecț

ia c

u H

IVZ2

1; B

20 -

B24

100

9533

205

606

45X

X71

50

0

217

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

DE

TU

BE

RC

UL

OZĂ

Gru

pele

de

risc

ep

idem

iolo

gic

Măs

uri î

n fo

care

le

din

anii

prec

edenți

Măs

uri î

n fo

care

le

luat

e în

evi

dență

în

anul

de

rapo

rtar

e

Num

ăr fo

care

sc

oase

din

ev

idență

în a

nul

de r

apor

tare

Dez

infe

cția

fi na

lă

Num

ărul

con

tacț

ilor

Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Număr focare luate în evidență în anul de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)

Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară

Decesul bolnavului

Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală

Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise

Număr de dezinfectii efectuate

Luați în evidență în focare în anul de raportare

din

ei

Examinați prin metode clinice şi paraclinice

Cărora le-a fost prescris curs de tratament profi lactic

Au primit cursul deplin de tratament profi lactic

Dep

istați

cu

sem

ne d

e ТВ

ac

tivă

Tota

l di

n ei

co

pii

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

18

Bol

navi

TB

BK

+11

3976

786

678

978

795

872

737

141

1180

1160

1240

7400

6732

1242

1051

8027

Bol

navi

TB

+HIV

/SID

A13

787

9811

311

015

876

533

128

109

134

400

339

121

115

50

Bol

navi

TB

BK

+ 82

858

266

359

356

572

957

022

8476

571

877

944

8642

8069

058

246

5

Bol

navi

TB

cu

dist

rucț

ie B

K-

461

276

325

433

432

538

426

2453

437

434

463

1991

1928

252

214

307

Bol

navi

TB

cu

dist

rucț

ie B

K-

103

6570

102

102

121

103

12

116

112

119

3638

3540

7068

174

Bol

navi

TB

cu

dist

rucț

ie B

K-

1381

958

998

1430

1412

1600

1246

3291

1202

1090

1150

9033

8590

251

229

5722

Bol

navi

TB

cu

dist

rucț

ie B

K-

00

00

00

00

00

00

00

00

00

218

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

EPI

DE

MIC

E

DE

TU

BE

RC

UL

OZĂ

Teri

tori

ul

adm

inis

trat

iv

Bol

navi

TB

BK

+ Больные ТБ

БК

+

Măs

uri î

n fo

care

le

din

anii

prec

edenți

Măs

uri î

n fo

care

le

luat

e în

evi

dență

în

anul

de

rapo

rtar

e

Num

ăr fo

care

sc

oase

din

evi

dență

în a

nul d

e ra

port

are

Dez

infe

cția

fi na

lăN

umăr

ul c

onta

cțilo

rNumăr focare rămase în evidență la 01.01 a anu-lui de raportare

Din ele au fost investiga-te în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Număr focare luate în evidență în anul de raportare

Din ele au fost investiga-te în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Sursa de infecție abaci-lată (caverne inchise)

Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară

Decesul bolnavului

Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală

Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise

Număr de dezinfecții efectuate

Luați în evidență în foca-re în anul de raportare

din

ei /

Examinați prin me-tode clinice şi para-clinice

Cărora le-a fost prescris curs de tratament profi lactic

Au primit cursul deplin de tratament profi lactic

Dep

istați

cu

sem

ne d

e ТВ

act

ivă

To-

tal

din

ei

copi

i 0-

17

ani

B1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

18m

un. C

hiși

nău

142

8484

7070

8375

815

8686

8669

665

561

5916

13m

un. B

alţi

107

5959

7979

9656

515

106

9810

118

7015

8045

732

06

1To

tal p

e m

unic

ipii

249

143

143

149

149

179

131

1330

192

184

187

2566

2235

518

379

2214

Ane

nii N

oi19

66

2323

273

04

3434

3467

674

46

3B

asar

abea

sca

2612

1210

1012

51

822

2224

285

230

5252

00

Bric

eni

65

515

1517

110

221

2121

5648

108

20

Cah

ul83

2023

3333

3630

23

2115

1820

519

316

136

0C

ante

mir

218

1015

1520

120

020

2024

6565

148

00

Călăr

aşi

3916

1632

3033

271

334

3132

347

281

3231

20

Căuşe

ni30

2729

1919

2316

01

2626

2816

010

625

251

1C

imiş

lia50

5050

2727

3012

06

4747

4735

835

826

262

0C

riule

ni28

2828

1313

1317

06

1313

1327

255

50

0D

onduşe

ni14

1414

88

819

01

99

981

8124

243

2D

roch

ia6

614

66

183

03

1414

1823

2117

172

0D

ubăs

ari

1212

124

44

40

13

33

1513

11

00

Edin

eţ20

1717

1313

2523

03

1616

1617

417

416

163

2Fă

leşt

i81

2929

3232

3522

29

6565

6814

910

241

413

1Fl

oreş

ti12

810

1616

1728

113

5858

5880

7024

100

0G

lode

ni15

1515

1717

1713

13

1717

3485

8525

190

0

219

Hîn

ceşt

i14

1416

1717

2212

00

1212

1214

314

24

43

0Ia

love

ni23

2348

1010

2010

30

2323

2353

753

018

181

0Le

ova

1313

266

612

190

26

68

1919

99

20

Nis

pore

ni45

4552

2727

3023

34

4545

5716

116

126

144

0O

cniţa

33

63

36

50

03

33

1111

119

00

Orh

ei62

3939

6464

7354

16

9696

103

452

395

3030

21

Rez

ina

2323

3028

2852

230

12

22

168

168

5757

00

Rîş

cani

44

410

1016

41

212

1219

3939

99

11

Sîng

erei

6262

6225

2525

340

1088

8888

173

172

3635

00

Soro

ca42

4040

3636

3725

05

6563

6314

213

945

456

1St

răşe

ni45

2424

3737

4630

01

6161

6118

718

720

203

0Şo

ldăn

eşti

1310

1025

2525

421

1038

3838

9688

1510

10

Ştef

an-V

odă

1514

1515

1518

51

122

2226

6363

3232

21

Tara

clia

220

011

1111

104

113

1313

6161

77

00

Tele

neşt

i2

22

33

30

00

33

333

330

01

0U

nghe

ni25

2323

3030

3039

11

5959

5930

130

050

502

0U

TA

Găgău

zia

1512

369

917

161

119

1827

2827

2323

00

‒ C

omra

t3

33

33

60

01

43

313

1310

100

0 ‒

Cea

dîr-

Lung

a4

11

55

77

10

66

613

1212

120

0

‒ V

ulcă

neşt

i8

832

11

49

00

99

182

21

10

0To

tal p

e ra

ioan

e89

062

472

363

963

777

859

624

111

987

975

1052

4791

4454

724

672

5813

Tota

l pe

Mi-

nist

erul

Să-

nătăţii

mal

ul

drep

t

1139

767

866

788

786

957

727

3714

111

7911

5912

3973

5766

8912

4210

5180

27

Tota

l pe

alte

M

inis

tere

00

01

11

00

01

11

4343

00

00

‒ A

CS

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ C

alea

Fer

ată

00

01

11

00

01

11

4343

00

00

‒ A

rmat

a N

aţio

nală

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

Rep

ublică

mal

ul d

rept

1139

767

866

789

787

958

727

3714

111

8011

6012

4074

0067

3212

4210

5180

27

220

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

EPI

DE

MIC

E

DE

TU

BE

RC

UL

OZĂ

Teri

tori

ulad

min

istr

ativ

Bol

navi

TB

+HIV

/SID

A

Больные ТБ

+ВИЧ

/СПИД

Măs

uri î

n fo

care

le

din

anii

prec

edenți

Măs

uri î

n fo

care

le

luat

e în

evi

dență

în

anul

de

rapo

rtar

e

Num

ăr fo

care

sc

oase

din

ev

idență

în a

nul d

e ra

port

are

Dez

infe

cția

fi na

lă

Num

ărul

con

tacț

ilor

Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare

Din ele au fost investiga-te în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Număr focare luate în evidență în anul de raportare

Din ele au fost investiga-te în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Sursa de infecție abacila-tă (caverne inchise)

Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară

Decesul bolnavului

Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală

Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise

Număr de dezinfecții efectuate

Luați în evidență în foca-re în anul de raportare

din

ei /

Examinați prin meto-de clinice şi paraclinice

Cărora le-a fost pre-scris curs de trata-ment profi lactic

Au primit cursul de-plin de tratament profi lactic

Dep

istați

cu

sem

ne d

e ТВ

act

ivă

To-

tal

din

ei

copi

i 0-

17

ani

B1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

18m

un. C

hiși

nău

3521

219

914

183

34

44

3030

33

00

mun

. Balţi

3422

2236

3659

260

1942

2537

128

8352

471

0To

tal p

e m

unic

ipii

6943

4345

4573

443

2246

2941

158

113

5550

10

Ane

nii N

oi6

00

22

25

00

77

71

10

00

0B

asar

abea

sca

31

11

12

00

22

23

1616

1010

00

Bric

eni

00

01

11

10

00

00

33

33

00

Cah

ul4

12

44

60

00

43

418

165

41

0C

ante

mir

22

20

00

10

02

22

88

00

00

Călăr

aşi

30

03

00

00

00

00

00

00

00

Căuşe

ni1

11

22

40

00

33

46

40

01

0C

imiş

lia2

22

00

20

02

22

34

40

00

0C

riule

ni0

00

22

20

01

22

25

00

00

0D

onduşe

ni0

00

44

40

00

44

413

130

00

0D

roch

ia1

12

11

30

10

11

15

30

00

0D

ubăs

ari

00

02

22

10

01

11

55

00

00

Edin

eţ0

00

00

00

00

00

00

00

00

0Fă

leşt

i5

11

44

40

01

55

736

3636

360

0

221

Flor

eşti

00

03

33

00

03

33

1510

00

00

Glo

deni

66

64

44

31

15

59

1010

00

00

Hîn

ceşt

i2

22

22

22

00

22

210

100

01

0Ia

love

ni2

26

33

62

00

33

39

90

00

0Le

ova

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Nis

pore

ni1

12

11

10

00

11

10

00

00

0O

cniţa

33

52

22

30

02

22

33

33

00

Orh

ei4

44

00

04

00

00

00

00

00

0R

ezin

a0

00

00

00

00

00

00

00

00

0R

îşca

ni1

11

66

81

01

66

811

112

21

0Sî

nger

ei6

66

44

45

00

55

516

162

20

0So

roca

55

64

45

00

26

66

2828

00

00

Străşe

ni1

00

00

00

00

00

00

00

00

0Şo

ldăn

eşti

00

03

33

00

03

33

00

00

00

Ştef

an-V

odă

22

23

35

20

05

55

66

11

00

Tara

clia

10

00

00

00

00

00

00

00

00

Tele

neşt

i1

11

11

10

01

11

22

20

00

0U

nghe

ni0

00

11

10

00

11

14

40

00

0U

TA Găgău

zia

62

35

58

20

06

55

88

44

00

‒ C

omra

t1

11

33

61

00

43

34

40

00

0 ‒

Cea

dîr-L

unga

40

02

22

10

02

22

44

44

00

‒ V

ulcă

neşt

i1

12

00

00

00

00

00

00

00

0To

tal p

e ra

ioan

e68

4455

6865

8532

211

8280

9324

222

666

654

0To

tal p

e Min

iste

rul

Sănă

tăţii

m

alul

dr

ept

137

8798

113

110

158

765

3312

810

913

440

033

912

111

55

0

Tota

l pe

alte

M

inis

tere

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ A

CS

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ C

alea

Fer

ată

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ A

rmat

a N

aţio

nală

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

Rep

ublică

mal

ul

drep

t13

787

9811

311

015

876

533

128

109

134

400

339

121

115

50

222

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

EPI

DE

MIC

E D

E T

UB

ER

CU

LO

ZĂ

Teri

tori

ul

adm

inis

trat

iv

Bol

navi

TB

cu

dist

rucț

ie B

K- Б

ольные ТБ

с диструкци

ей БК

-

Măs

uri î

n fo

care

le

din

anii

prec

edenți

Măs

uri î

n fo

care

le

luat

e în

evi

dență

în

anul

de

rapo

rtar

e

Num

ăr fo

care

sc

oase

din

evi

dență

în a

nul d

e ra

port

are

Dez

infe

cția

fi na

lă

Num

ărul

con

tacț

ilor

Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Număr focare luate în evidență în anul de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)

Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară

Decesul bolnavului

Total focare pentru care a fost comandată dezinfecția fi nală

Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise

Număr de dezinfecții efec-tuate

Luați în evidență în focare în anul de raportare

din

ei /

Examinați prin metode clinice şi paraclinice

Cărora le-a fost pre-scris curs de tratament profi lactic

Au primit cursul deplin de tratament profi lactic

Dep

istați

cu

sem

ne d

e ТВ

ac

tivă

To-

tal

din

ei

copi

i 0-

17

ani

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

18m

un. C

hiși

nău

106

5757

9898

111

568

70

00

393

392

130

00

mun

. Balţi

53

39

911

20

25

22

2117

118

00

Tota

l pe

mun

icip

ii11

160

6010

710

712

258

89

52

241

440

924

80

0

Ane

nii N

oi44

00

1212

1331

12

4747

4730

300

01

0B

asar

abea

sca

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Bric

eni

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Cah

ul12

34

1919

2018

12

98

1059

496

42

1C

ante

mir

294

413

1315

220

010

1011

5151

2113

00

Călăr

aşi

3012

1225

2426

331

130

3031

206

202

2019

30

Căuşe

ni10

79

1010

136

00

1515

1718

142

21

0C

imiş

lia0

00

55

55

00

66

617

217

224

240

0C

riule

ni15

1515

1010

1016

01

77

727

244

42

2D

onduşe

ni0

00

00

00

00

00

00

00

00

0D

roch

ia1

12

00

00

00

11

10

00

00

0D

ubăs

ari

22

22

22

30

01

11

33

11

00

Edin

eţ7

55

88

148

02

1717

1756

568

80

0Fă

leşt

i6

55

1414

197

12

2424

2860

5440

400

0

223

Flor

eşti

43

315

1518

190

337

3737

7359

1819

32

Glo

deni

11

14

44

31

15

59

1515

62

00

Hîn

ceşt

i21

2124

1515

2019

07

2626

2715

115

01

10

0Ia

love

ni15

1515

1313

268

23

2424

2488

618

80

0Le

ova

1212

248

816

01

08

88

017

179

90

Nis

pore

ni1

11

33

34

00

77

72

20

00

0O

cniţa

00

03

33

20

10

00

44

00

00

Orh

ei12

1212

1414

1715

22

2121

2110

210

20

00

0R

ezin

a8

812

1212

3111

02

44

446

4617

170

0R

îşca

ni3

24

33

62

01

23

610

102

20

0Sî

nger

ei0

00

22

22

00

22

25

50

00

0So

roca

44

46

66

20

19

99

77

00

00

Străşe

ni8

66

1818

2111

00

99

976

764

40

0Şo

ldăn

eşti

00

00

00

00

20

00

00

00

00

Ştef

an-V

odă

1714

142

22

131

117

1717

1615

00

00

Tara

clia

240

06

66

190

06

66

2525

44

00

Tele

neşt

i9

1212

4949

4946

08

5252

5414

313

89

99

2U

nghe

ni41

3939

2020

2033

12

2222

2250

504

40

0U

TA Găgău

zia

1412

3611

1125

100

010

1019

2626

1212

00

‒ C

omra

t3

33

55

73

00

00

06

60

00

0‒

Cea

dîr-L

unga

31

12

22

20

01

11

88

88

00

‒ V

ulcă

neşt

i8

832

44

165

00

99

1812

124

40

0To

tal p

e ra

ioan

e35

021

626

532

232

141

236

812

4442

842

845

715

2114

6322

820

630

7

Tota

l pe

Min

is-

teru

l Sănătăţ

ii m

alul

dre

pt46

127

632

542

942

853

442

620

5343

343

045

919

3518

7225

221

430

7

Tota

l pe

al

te

Min

iste

re0

00

44

40

40

44

456

560

00

0

‒ A

CS

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ C

alea

Fer

ată

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ A

rmat

a N

aţio

nală

00

04

44

04

04

44

5656

00

00

Tota

l pe

Re-

publ

ică

mal

ul

drep

t46

127

632

543

343

253

842

624

5343

743

446

319

9119

2825

221

430

7

224

MĂ

SUR

I ÎN

FO

CA

RE

LE

EPI

DE

MIC

E D

E T

UB

ER

CU

LO

ZĂ

Teri

tori

ul

adm

inis

trat

iv

TB

evo

lutivă

la p

erso

ane

din

cont

inge

ntul

per

iclit

at

Măs

uri î

n fo

care

le

din

anii

prec

edenți

Măs

uri î

n fo

care

le

luat

e în

evi

dență

în

anul

de

rapo

rtar

e

Num

ăr fo

care

scoa

-se

din

evid

ență

în

anul

de r

apor

tare

Dez

infe

cția

fi na

lăN

umăr

ul c

onta

cțilo

r

Număr focare rămase în evidență la 01.01 a anului de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Număr focare luate în evi-dență în anul de raportare

Din ele au fost investigate în anul de raportare

Număr investigații în anul de raportare

Sursa de infecție abacilată (caverne inchise)

Plecarea bolnavului în alt oras, raion, ţară

Decesul bolnavului

Total focare pentru care a fost comandată dezinfec-ția fi nală

Nr. focare în care dezinf. fi nală a fost efec. conform comenz. emise

Număr de dezinfecții efectuate

Luați în evidență în foca-re în anul de raportare

din

ei /

Examinați prin metode clinice şi paraclinice

Cărora le-a fost pre-scris curs de tratament profi lactic

Au primit cursul de-plin de tratament pro-fi lactic

Dep

istați

cu

sem

ne d

e ТВ

ac

tivă

Total

din

ei

copi

i 0-

17an

i

B1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

18m

un. C

hiși

nău

1917

1710

1013

170

20

00

1046

1046

00

00

mun

. Bălţi

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

mun

icip

ii19

1717

1010

1317

02

00

010

4610

460

00

0A

neni

i Noi

00

01

11

00

01

11

11

00

00

Bas

arab

easc

a0

00

00

00

00

00

00

00

00

0B

ricen

i0

00

11

10

00

11

10

00

00

0C

ahul

304

620

2026

190

012

810

359

285

2826

122

Can

tem

ir10

35

66

612

00

66

610

710

76

60

0Călăr

aşi

11

17

78

50

07

77

9882

00

20

Căuşe

ni0

00

11

10

00

11

116

165

51

1C

imiş

lia0

00

11

10

00

11

139

390

00

0C

riule

ni0

00

00

00

00

00

00

00

00

0D

onduşe

ni2

22

00

02

00

22

28

84

40

0D

roch

ia0

00

00

00

00

00

00

00

00

0D

ubăs

ari

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Edin

eţ0

00

00

00

00

00

00

00

00

0Fă

leşt

i2

00

22

20

00

22

640

340

00

0Fl

oreş

ti2

23

22

40

00

44

422

200

00

0G

lode

ni1

11

44

40

00

44

414

141

10

0H

înceşt

i6

66

66

88

00

88

894

594

51

10

0

225

Ialo

veni

88

85

57

80

015

1515

460

460

1313

11

Leov

a0

00

00

00

00

00

00

00

00

0N

ispo

reni

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Ocn

iţa0

00

00

00

00

00

00

00

00

0O

rhei

1010

102

22

100

012

1212

233

233

00

10

Rez

ina

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Rîş

cani

00

01

12

10

01

12

77

00

00

Sîng

erei

00

02

22

20

02

22

55

00

00

Soro

ca3

33

44

43

00

77

739

390

00

0St

răşe

ni0

00

00

00

00

00

00

00

00

0Şo

ldăn

eşti

00

03

33

00

03

33

00

00

00

Ştef

an V

odă

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tara

clia

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tele

neşt

i1

11

44

42

00

22

289

899

90

0U

nghe

ni3

33

1717

1711

00

2323

2398

980

00

0U

TA Găgău

zia

43

32

24

30

02

22

77

33

00

‒ C

omra

t2

22

11

31

00

22

24

40

00

0 ‒

Cea

dîr-L

unga

21

11

11

20

00

00

33

33

00

‒ V

ulcă

neşt

i0

00

00

00

00

00

00

00

00

0To

tal p

e ra

ioan

e83

4752

9191

107

860

011

611

211

925

8724

8970

6817

4To

tal p

e M

inis

teru

l Să

nătăţii

mal

ul

drep

t

102

6469

101

101

120

103

02

116

112

119

3633

3535

7068

174

Tota

l pe

alte

M

inis

tere

11

11

11

01

00

00

55

00

00

‒ A

CS

00

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ C

alea

Fer

ată

11

11

11

01

00

00

55

00

00

‒ A

rmat

a N

aţio

nală

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

Rep

ublică

mal

ul

drep

t10

365

7010

210

212

110

31

211

611

211

936

3835

4070

6817

4

226

AC

TIV

ITAT

EA

AN

TIR

AB

ICĂ

Con

tinge

ntel

e de

per

soan

e că

rora

s-a

acor

dat a

sist

enţă

an

tirab

ică

Pers

oane

în

regi

stra

te în

C

SP

Pers

oane

car

e s-

au a

dres

at

la m

edic

ul

resp

onsa

bil

de a

cord

area

as

iste

nţei

an

tirab

ice

Din

ele

:

Pers

oane

im

uniz

ate

cu g

lobu

lină

antir

abică

S-au

în

regi

stra

t co

mpl

icaţ

ii la

in

trod

ucer

ea

prep

arat

elor

an

tirab

ice

Au

fost

pri

mite

ce

rtifi

cate

des

pre

rezu

ltate

le

supr

aveg

heri

i ve

teri

nare

a

anim

alel

or sa

u an

aliz

elor

de

labo

rato

r

Pers

oane

la

car

e s-

a in

dica

t tr

atam

ent

Per

soan

e ca

re a

u pr

imit

un

curs

de

trat

amen

t de

plin

A

12

34

56

7

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e do

mes

tice

cu stăp

ân şi

agr

icol

e 28

8626

7811

3889

523

518

83

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e do

mes

tice

fără

stăp

ân

1146

949

828

606

430

5

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e să

lbat

ice,

roză

toar

e 88

7672

564

01

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e cu

di

agno

stic

ul d

eter

min

at d

e ra

bie

342

342

341

298

160

97

227

AC

TIV

ITAT

EA

AN

TIR

AB

ICĂ

Teri

tori

ul

adm

inis

trat

iv

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e do

mes

tice

cu stăp

ân şi

agr

icol

e Pe

rsoa

ne a

fect

ate

de a

nim

ale

dom

estic

e cu

stăp

ân

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e sa

lbat

ice,

rozăt

oare

Pers

oane

afe

ctat

e de

ani

mal

e cu

di

agno

stic

ul d

eter

min

at d

e ra

bie

Persoane înregistrate în CSP

Pers

oane

ca

re s-

au

adre

sat l

a m

edic

ul

resp

on-

sabi

l de

acor

dare

a as

iste

nţei

an

tirab

ice

Din

ei

Persoane înregistrate în CSP

Pers

oane

ca

re s-

au

adre

sat l

a m

edic

ul

resp

on-

sabi

l de

acor

dare

a as

iste

nţei

an

tirab

ice

Din

ei

Persoane înregistrate în CSP

Pers

oane

ca

re s-

au

adre

sat l

a m

edic

ul

resp

on-

sabi

l de

acor

dare

a as

iste

nţei

an

tirab

ice

Din

ei

Persoane înregistrate în CSP

Pers

oane

-ca

re s-

au

adre

sat l

a m

edic

ul

resp

on-

sabi

l de

acor

dare

a as

iste

nţei

an

tirab

ice

Din

ei

Persoane la care s-a indicat tratament

Per

-so

ane

care

au

prim

it un

cur

s de

tra-

tam

ent

depl

in

Persoane la care s-a indicat tratament

Persoane care au primit un curs de tratament deplin

Persoane la care s-a indicat tratament

Persoane care au primit un curs de tratament deplin

Persoane la care s-a indicat tratament

Per-

soan

e

care

au

prim

it un

cur

s de

tra-

tam

ent

depl

in

mun

. Chiși

nău

808

708

2828

434

256

158

149

3526

2222

2424

2424

mun

. Bălţi

229

211

189

160

101

9695

308

88

00

00

0

Tota

l pe

mun

icip

ii10

3791

921

718

853

535

225

317

943

3430

2224

2424

24

Ane

nii N

oi52

524

314

1414

70

00

013

1313

13

Bas

arab

easc

a27

262

26

66

40

00

00

00

0

Bric

eni

5049

4847

99

99

00

00

55

54

Cah

ul16

616

160

2042

4242

163

33

318

1818

16

Can

tem

ir20

2020

1317

1717

130

00

01

11

1

Călăr

aşi

9392

5030

98

81

33

30

4040

4022

Căuşe

ni84

8027

2730

3017

171

11

10

00

0

Cim

işlia

5050

2724

1111

119

00

00

22

22

Criu

leni

4444

4435

1313

1310

22

22

00

00

Don

duşe

ni51

514

414

1414

140

00

07

77

7

Dro

chia

6965

3718

3838

3832

44

44

2525

2525

Dubăs

ari

1818

188

11

11

00

00

1616

1614

Edin

eţ0

05

50

00

00

00

00

00

0

Făleşt

i45

453

312

1212

124

44

417

1717

17

228

Flor

eşti

6060

6059

1616

1616

22

22

66

66

Glo

deni

3131

1111

1111

1111

22

22

77

77

Hîn

ceşt

i77

7113

1316

1616

135

33

22

22

2Ia

love

ni60

3114

226

2220

195

44

417

1717

5Le

ova

2525

31

77

77

11

11

1616

1616

Nis

pore

ni24

2424

86

66

21

11

07

77

2O

cniţa

1919

1917

1717

178

11

11

00

00

Orh

ei97

7515

1527

2323

223

33

310

1010

10R

ezin

a46

4644

3029

2929

250

00

023

2322

22R

îşca

ni32

3232

2925

2525

80

00

00

00

0Sî

nger

ei20

2020

185

55

50

00

09

99

9So

roca

6161

4640

2323

2320

11

10

3030

3029

Străşe

ni61

5619

1739

3636

250

00

00

00

0Şo

ldăn

eşti

2323

233

66

63

00

00

11

11

Ştef

an V

odă

2827

44

1616

1614

00

00

00

00

Tara

clia

5952

5150

1111

118

00

00

66

66

Tele

neşt

i48

489

115

159

42

22

13

33

2U

nghe

ni90

8830

2719

1919

180

00

014

1414

14U

TA Găgău

zia

219

217

135

123

8179

7854

55

54

2323

2322

‒ C

omra

t10

410

499

8743

4343

272

22

223

2323

22 ‒

Cea

dîr-L

unga

8179

3232

2826

2522

33

32

00

00

‒ V

ulcă

neşt

i34

344

410

1010

50

00

00

00

0To

tal p

e ra

ioan

e18

4917

5992

170

761

159

757

542

745

4242

3431

831

831

727

4To

tal M

. Sănătăţ

ii m

alul

dre

pt28

8626

7811

3889

511

4694

982

860

688

7672

5634

234

234

129

8

Tota

l alte

Min

iste

re0

00

00

00

00

00

00

00

0 ‒

AC

S0

00

00

00

00

00

00

00

0 ‒

Cal

ea F

erată

00

00

00

00

00

00

00

00

‒ A

rmat

a N

aţio

nală

00

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l R

epub

lica

mal

ul

drep

t28

8626

7811

3889

511

4694

982

860

688

7672

5634

234

234

129

8

229

OR

GA

NIZ

AR

EA

SU

PRAV

EG

HE

RII

ȘI C

ON

TR

OL

UL

INFE

CȚ

IIL

OR

NO

SOC

OM

IAL

E

Obi

ectiv

e m

edic

o-sa

nita

re

Tota

l ob

iect

ive

supu

se

supr

aveg

heri

i sa

nita

re

Num

ărul

de

inst

ituţii

med

ico-

sani

tare

car

e:

Num

ărul

de

inst

ituţii

med

ico-

sani

tare

în c

are

funcţia

de

med

ic

epid

emio

log

este

oc

upată

Au

inst

ituit

Com

itete

de

supr

aveg

here

şi

con

trol

al

infe

cţiil

or

noso

com

iale

Au

incl

us

în st

ate

de

pers

onal

funcţia

de

med

ic

epid

emio

log

de

spita

l

Au

coor

dona

t Pl

anul

de

supr

aveg

here

şi

cont

rol a

l inf

ecţii

lor

noso

com

iale

cu

CSP

Au

apro

bat P

lanu

l de

ges

tiona

re

a deşe

urilo

r re

zulta

te d

in

activ

itate

a m

edic

ală

Publ

ice

tota

l, in

clus

iv:

14

1725

464

401

438

34

Spita

le re

publ

ican

e to

tal,

incl

usiv

: 62

3425

3427

11

Fi

liale

le lo

r 2

21

22

1

Spita

le m

unic

ipal

e 14

147

2727

19

Spita

le ra

iona

le46

3223

3631

30

De

asis

tenţă

med

icală

prim

ară

tota

l, in

clus

iv:

1187

110

1326

029

40

Cen

tre c

onsu

ltativ

e di

agno

stic

e

66

00

01

Cen

tre a

med

icilo

r de

fam

ilie

3426

117

164

Cen

tre d

e Să

năta

te12

420

461

584

Ofi c

ii a

med

icilo

r de

fam

ilii

339

04

7091

0

Ofi c

ii d

e să

năta

te

234

40

2634

1

C

entre

de

sănă

tate

aut

onom

e to

tal,

incl

usiv

: 18

053

173

853

Ofi c

ii a

med

icilo

r de

fam

ilii

301

03

2624

2

Alte

Inst

ituții

Med

ico-

Sani

tare

Pub

lice

119

254

3644

19Pr

ivat

e to

tal,

incl

usiv

:89

948

1315

828

24

Sp

itale

1515

415

155

C

entre

, cab

inet

e m

edic

ale

245

141

2858

1

Labo

rato

are

diag

nost

ice

243

16

96

C

entre

, cab

inet

e st

omat

olog

ice

49

613

610

118

31

La

bora

toar

e te

hnic

o-de

ntar

e23

01

14

9

Alte

inst

ituţii

med

ico-

sani

tare

priv

ate

963

07

130

Dep

arta

men

tale

41

81

1012

1

230

MA

LA

DII

ŞI I

NTO

XIC

AŢ

II P

RO

FESI

ON

AL

E

Mal

adii și

into

xicații

pro

fesi

onal

e ac

ute

Mal

adii și

into

xicații

pro

fesi

onal

e cr

onic

e ( n

umăr

af

ectați

depi

staț

i pri

ma

dată

) To

tal

Num

ărul

de

cazu

ri, t

otal

Incl

usiv

în

grup

(m

ai

mul

t de

2 pe

rsoa

ne)

Num

ărul

de

afec

tați

Num

ărul

de

cazu

ri, t

otal

incl

usiv

:

Caz

uri

sum

a (r

ub. 1

+5)

Num

ăr a

fect

ați

(sum

. 3,4

,5)

сu p

ierd

erea

ca

paci

tății

de

mun

că î

n sp

ecia

litat

e

fără

pie

rder

ea

capa

cității

de

mun

că î

n sp

ecia

litat

e

сu p

ierd

erea

ca

paci

tății

de

mun

că

fără

pie

rder

ea

capa

cității

de

mun

că

12

34

56

78

9

00

00

20

22

2

INTO

XIC

AŢ

II A

CU

TE

NE

PRO

FESI

ON

AL

E D

E E

TIO

LO

GIE

CH

IMICĂ

Con

tinge

ntul

pe

rsoa

nelo

r

Num

ărul

de

into

xicaţii

ac

ute

tota

l

Tota

lIn

clus

iv d

in r

ub. 2

și 3

Afectați

Decedaţi

Alc

ool

Pes

ticid

eM

edic

amen

te

Stu

pefi a

nte

Gaz

eA

lte su

bsta

nţe

toxi

ce (e

x.: a

cid

acet

ic, c

lor,

etc.

)Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

Cop

ii:

1-3

ani

108

108

00

03

053

00

06

046

0

3-18

ani

10

610

42

120

00

521

00

40

361

Adu

lți to

tal (

18 a

ni

și p

este

) din

ei:

1601

1574

2735

010

161

306

123

092

178

714

Băr

baţi

sub

62 a

ni

651

636

1521

33

91

880

220

610

243

11

Fem

ei su

b 57

ani

793

787

658

12

019

21

00

271

508

3

231

INTO

XIC

AŢ

II A

CU

TE

NE

PRO

FESI

ON

AL

E D

E E

TIO

LO

GIE

CH

IMICĂ

Teri

tori

ul

adm

inis

trat

iv

Cop

ii 1

-3 a

niC

opii

3-1

8 an

iA

dulți

tota

l (18

ani

și p

este

) Băr

baţi

sub

62 a

ni

Fem

ei su

b 57

ani

Num

ărul

de

into

xicaţii

ac

ute

Tota

l

Num

ărul

de

into

xicaţii

ac

ute

Tota

l

Num

ărul

de

into

xicaţii

ac

ute

Tota

l

Num

ărul

de

into

xicaţii

ac

ute

Tota

l

Num

ă-ru

l de

into

-xi

caţii

ac

ute

Tota

l

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

Afectați

Decedaţi

A1

23

34

45

65

78

69

107

mun

. Chiși

nău

7474

079

781

1444

1423

2165

163

615

793

787

6

mun

. Bălţi

3434

027

261

157

151

60

00

00

0

Tota

l pe

mun

icip

ii10

810

80

106

104

216

0115

7427

651

636

1579

378

76

Ane

nii N

oi0

00

55

040

425

2427

321

222

Bas

arab

easc

a1

10

00

03

12

10

11

10

Bric

eni

22

011

110

99

08

80

1010

0

Cah

ul8

80

2020

031

310

99

16

61

Can

tem

ir21

210

2727

074

668

31

21

01

Călăr

aşi

88

015

150

2424

07

70

1212

0

Căuşe

ni8

80

1717

031

310

1111

013

130

Cim

işlia

22

010

100

2410

149

47

116

5

Criu

leni

33

010

100

3024

617

134

109

1

Don

duşe

ni0

00

1515

029

227

2316

76

60

Dro

chia

1111

073

730

3022

820

164

54

1

Dubăs

ari

00

00

00

125

70

00

00

0

Edin

eţ1

10

88

023

231

1515

05

50

Făleşt

i4

40

1010

063

630

2828

022

220

Flor

eşti

2020

047

470

5050

089

890

5151

0

Glo

deni

44

09

90

2121

014

140

44

0

232

Hîn

ceşt

i30

300

3131

012

011

64

5554

156

551

Ialo

veni

00

074

740

7565

1041

356

3430

4Le

ova

00

05

50

1111

04

40

55

0N

ispo

reni

1414

020

200

2929

018

180

1111

0O

cniţa

00

013

130

4545

03

30

22

0O

rhei

1212

025

250

2929

018

180

1010

0R

ezin

a2

20

1616

024

204

00

00

00

Rîş

cani

109

118

180

6352

1142

348

2118

3Sî

nger

ei5

50

1616

019

190

22

06

60

Soro

ca21

210

3030

099

990

3636

040

400

Străşe

ni30

300

1515

051

510

1616

426

260

Şoldăn

eşti

44

017

161

2828

014

140

1010

0Şt

efan

-Vodă

00

020

200

3931

80

00

105

5Ta

racl

ia2

20

77

022

220

1111

08

80

Tele

neşt

i4

40

1212

06

60

33

03

30

Ung

heni

99

019

190

2929

08

80

1010

0U

TA Găgău

zia

1111

039

390

8484

240

402

4444

0 ‒

Com

rat

44

010

100

2727

212

122

1515

0 ‒

Cea

dîr-L

unga

55

019

190

4040

021

210

1919

0 ‒

Vul

căneşt

i2

20

1010

017

170

77

010

100

Tota

l pe

raio

ane

247

246

165

465

31

1267

1180

9758

955

450

474

454

24To

tal p

e M

inist

erul

Să

nătăţii

mal

ul d

rept

355

354

176

075

73

2868

2754

124

1240

1190

6512

6712

4130

Tota

l pe

al

te

Min

iste

re0

00

00

00

00

00

00

00

‒ A

CS

00

00

00

00

00

00

00

0 ‒

Cal

ea F

erată

00

00

00

00

00

00

00

0 ‒

Arm

ata

Naţ

iona

lă0

00

00

00

00

00

00

00

Tota

l pe

Rep

ublică

mal

ul

drep

t35

535

41

760

757

328

6827

5412

412

4011

9065

1267

1241

30

233

SUPR

AVE

GH

ER

EA

EN

TOM

OL

OG

ICĂ

Obi

ectiv

ele

Num

ărul

obi

ectiv

elor

pop

ulat

e de

țânţ

ari

Ţânţa

ri d

e m

alar

ie

Ţânţa

ri C

ulex

Tota

l N

r. m

axim

al

Tota

lN

r. m

axim

al

în în

căpe

ri

în

afa

ra

încă

peri

lor

în în

căpe

ri

în a

fara

în

căpe

rilo

r

A1

23

45

6

Obi

ectiv

e co

mun

ale

37

388

150

151

104

135

Subs

olur

i 18

298

105

199

369

176

Gră

dinițe

11

628

5051

2755

Școl

i 11

939

5859

2211

4

Zone

de

odih

nă p

entru

cop

ii40

6122

351

4621

1

Sana

torii

, cas

e pe

ntru

cop

ii0

00

35

0

Uni

tăți

de a

limen

tație

10

7135

4852

3635

Baz

ine

de a

pă

585

X0

236

X0

Popa

s de

zi20

1X

017

9X

0

234

A. M

ĂSU

RI E

FEC

TU

ATE

ÎN IN

STIT

UŢ

IIL

E P

REŞC

OL

AR

E

Num

ărul

inst

ituţii

lor

pent

ru c

opii

în

rai

on, m

unic

ipiu

Num

ărul

inst

ituţii

lor

pent

ru c

opii

în c

are

s-au

efe

ctua

t cer

cetă

ri

de la

bora

tor

la e

nter

obio

ză

Num

ărul

inst

ituţii

lor

de c

opii

în

care

au

fost

efe

ctua

te măs

uri d

e as

anar

e

Tota

lD

in e

le:

Tota

l ins

tituţ

ii pr

eşco

lare

ex

amin

ate

S-a

exam

inat

A

u fo

st d

epis

taţi

cu

oxiu

ri

Num

ărul

in

stitu

ţiilo

r pe

ntru

cop

ii

Au

fost

trat

aţi

Cop

iiPe

rson

al

Cop

ii

Pers

onal

C

opii

Pe

rson

alC

opii

Pe

rson

al

12

34

56

78

910

11

1412

1394

7328

366

714

3405

422

621

1259

118

460

6789

585

B. M

ĂSU

RI E

FEC

TU

ATE

ÎN Ş

CO

LI

Num

ărul

cla

selo

r I-

IV în

rai

on,

mun

icip

iu

Num

ărul

cla

selo

r I-

IV, î

n ca

re a

u fo

st e

fect

uate

cer

ceta

ri d

e la

bora

tor

la e

nter

obio

zaN

umăr

ul c

lase

lor

I-IV

, în

care

au

fost

ef

ectu

ate

măs

uri d

e as

anar

e

Tota

l

Din

ele

: To

tal c

lase

le I-

IV

exam

inat

e

S-a

exam

inat

Au

fost

dep

istaţi

cu

oxiu

riN

umăr

ul

clas

elor

I-IV

Au

fost

trat

aţi

Cop

ii cl

asel

e

I-IV

Pers

onal

Cop

ii

Pers

onal

C

opii

Pe

rson

al

Cop

ii

Pers

onal

12

34

56

78

910

11

6721

1294

9110

649

1600

3369

155

1719

5910

513

3567

1236

6

235

DE

RAT

IZA

RE

A L

A O

BIE

CT

IVE

Cat

egor

ia o

biec

tivel

or

Luc

rări

de

dera

tizar

eE

vide

nţa

număr

ului

rozăt

oare

lor

Obi

ectiv

e la

ev

idenţă

Supr

afaţ

a la

evi

dență,

m

ii m

2A

u fo

st lu

ate

la e

vide

nţă

Num

ărul

su

praf

eţel

or

de u

rmă

Evi

denț

a ca

pcan

elor

Tota

l di

n el

e su

nt

elib

erat

ePr

eluc

rat

Elib

erat

N

umăr

ul

de o

biec

te

Supr

afaţ

a în

mii

m2

Au

fost

in

stal

ate

Plasate

Plasate capcane

Rozăt

oare

ca

ptur

ate

Num

ărul

ob

iect

elor

cu

rozăt

oare

la

fi ne

le

anul

ui

Supr

afeţ

e de

urm

ăC

apca

ne

Şoareci

Şobolani

A1

23

45

67

89

1011

1213

Între

prin

deril

e de

car

ne

-lapt

e

9486

,250

67,7

3250

45,1

123

20,2

70

61

00

03

Între

prin

deril

e de

pă

stra

re şi

pre

lucr

are

a grău

nţoa

selo

r şi

prod

usel

or d

e pâ

ine

165

141

1690

,92

1322

,09

4438

2,1

7,2

184

3587

117

21

Între

prin

deril

e de

pă

stra

re şi

pre

lucr

are

a le

gum

elor

-fru

ctel

or

9182

4200

,28

3996

,08

520

0,7

5,3

293

151

05

Inst

ituții

de

prod

use

alim

enta

re şi

obi

ecte

le

alim

entaţie

i pub

lice

6665

23

969,

183

2143

3,10

394

231,

18,

4232

953

124

3113

49

Obi

ecte

le a

nim

alie

re

20

9,4

02

4,8

0,8

194

200

12

Obi

ecte

loca

tive,

cu

rativ

e, d

idac

tic-

educ

ativ

e şi

alte

obi

ecte

so

cial

e

3357

3023

2474

53,9

1424

6981

,83

145

206,

38,

673

296

309

3510

144

Obi

ecte

le in

dust

riale

, de

trans

port,

tehn

ice

1174

1023

4140

,732

3533

,532

8057

1,82

13,5

308

4431

631

1538

Alte

le

581

527

997,

312

206,

212

3823

,60

178

100

00

28

236

ACTIVITATEA DE LABORATOR

Denumirea cercetărilor

Total probe

cercetate

Total efectuate

investigații

Total efectuate

măsurători

Implemen-tate metode noi de in-vestigaţii

Din ele stan-dardizate (SM, ISO,

alte)

A 1 2 3 4 5

Bacteriologice 152442 301628 440 27 2

Molecularo-biologică (PCR) 746 829 0 0 0

Serologice 120480 131623 949 0 0

Virusologice 449 449 0 0 0

Parazitologice 314556 318468 0 1 0

Sanitaro-bacteriologice 185188 361561 1413 16 15

Sanitaro-igienice 101094 321885 3078 73 30

Radiologice 2306 4594 26681 3 3

Investigaţiile factorilor fi zici din mediul ocupaţional şi înconjurător

X X 173298 791 8

237

CE

RC

ETĂ

RI D

E L

AB

OR

ATO

R A

PR

OD

USE

LO

R A

LIM

EN

TAR

E, I

NC

LU

SIV

A M

ATE

RIE

I PR

IME

N

umăr

ul in

vest

igaţ

iilor

la p

aram

etri

fi zi

co-c

him

ici

Num

ărul

inve

stig

aţiil

or la

indi

cato

ri fi

zico

-chi

mic

i

Den

umir

ea p

rodu

selo

rTo

tal

Din ele neconforme normelor sanitare

incl

usiv

pri

n co

nţin

utul

de:

Ele

men

te

toxi

ce

Incl

usiv

pri

n co

nțin

utul

de:

Mic

otox

ine

Ben

zapi

ren

A

ditiv

i al

imen

tari

M

ercu

rPl

umb

Cad

miu

Ars

en

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Total

Din ele neconforme normelor sanitare

Total

Din ele neconforme normelor sanitare

Total

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Car

ne şi

pro

duse

din

car

ne

5381

164

120

966

929

1379

7014

40

30

420

330

510

Păsă

ri şi

pro

duse

de

pasă

re

648

80

161

492

3357

500

20

150

130

120

Lapt

e, p

rodu

se la

ctat

e, u

nt și

sm

întînă

4308

2093

00

599

30

157

03

061

011

068

0

Peşt

e, p

rodu

se d

in p

eşte

şi d

e m

are

1213

390

145

1167

1133

514

20

140

450

320

280

Prod

use

de p

anifi

caţie

, cer

eale

și

pro

duse

cer

ealie

re13

516

419

736

30

1642

5731

018

40

60

680

600

360

Zahă

r şi p

rodu

se d

e pa

tiser

ie

24

2444

206

518

455

3039

515

038

014

70

112

013

50

Legu

me şi

bos

tăno

ase

729

461

100

229

1938

257

05

078

064

068

0

Fruc

te şi

pom

uşoa

re11

035

295

00

290

1618

120

01

049

024

037

0

Prod

use

din

grăs

imi v

eget

ale

18

5655

493

2444

051

013

30

20

570

120

580

Ber

e şi

bău

turi

neal

cool

ice

2716

209

169

3224

311

621

870

110

220

150

360

Bău

turi

alco

olic

e 26

1217

2324

020

412

010

50

80

160

120

280

Prod

use

pent

ru a

limen

taţia

co

piilo

r26

40

440

319

7749

825

02

00

00

023

0

Alte

11

708

1357

8814

60

110

283

071

027

032

013

50

238

CE

RC

ETĂ

RI D

E L

AB

OR

ATO

R A

PR

OD

USE

LO

R A

LIM

EN

TAR

E, I

NC

LU

SIV

A M

ATE

RIE

I PR

IME

Den

umir

ea p

rodu

selo

r

Num

ărul

pr

obel

or la

in

dica

tori

i fi z

ico-

chim

ici

Num

ărul

pro

belo

r in

vest

igat

e la

in

dica

tori

i mic

robi

olog

ici

Num

ărul

in

vest

igaț

iilor

in

dici

lor

mic

robi

olog

ice

Num

ărul

pr

obel

or

inve

stig

ate

la

antib

iotic

i

Num

ărul

pr

obel

or

inve

stig

ate

la c

onțin

utul

ra

dion

ucliz

ilor

Volumul produselor alimentare rebutate (kg)

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Incl

usiv

la o

rgan

ism

e pa

toge

ne

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Inclusiv au fost depistate salmonele

A19

2021

2223

2425

2627

2829

3031

32

Car

ne şi

pro

duse

din

car

ne30

9913

643

1821

636

2162

1315

546

280

00

20

506,

274

Păsă

ri şi

pro

duse

de

pasă

re

1402

1021

4910

117

1532

753

5913

911

07

045

,919

Lapt

e, p

rodu

se la

ctat

e, u

nt și

smîn

tînă

1841

1633

6627

224

7648

198

9533

010

243

019

6,94

9

Peşt

e, p

rodu

se d

in p

eşte

şi d

e m

are

1162

2613

6480

1056

232

4098

100

00

160

46,9

3Pr

odus

e de

pan

ifi caţie

, cer

eale

și

prod

use

cere

alie

re42

1435

359

321

273

10

1951

250

071

022

2,35

Zahă

r şi p

rodu

se d

e pa

tiser

ie

1987

100

1820

,64

277

1504

340

5949

721

00

670

1087

,527

Legu

me şi

bos

tăno

ase

617

179

121

540

20

1855

300

053

043

34,6

3

Fruc

te şi

pom

uşoa

re

821

630

91

132

00

750

10

087

08,

8

Prod

use

din

grăs

imi v

eget

ale

879

2345

67

391

20

1249

80

048

076

,77

Ber

e şi

bău

turi

neal

cool

ice

1611

1918

5469

1337

10

4915

750

030

061

96,2

1

Bău

turi

alco

olic

e 86

016

00

00

00

00

018

013

84,7

Prod

use

pent

ru a

limen

taţia

cop

iilor

38

016

314

022

70

010

620

90

30

0

Alte

80

8876

796

7961

458

3083

731

519

1229

80

585

382

5,77

239

CE

RC

ETĂ

RI D

E L

AB

OR

ATO

R A

MAT

ER

IEI P

RIM

E Ș

I PR

OD

USE

LO

R A

LIM

EN

TAR

E, O

BIE

CT

IVE

LO

R M

ED

IUL

UI

LA

CO

NŢ

INU

TU

L R

EM

AN

ENŢ

EL

OR

DE

PE

STIC

IDE

ȘI N

ITR

AŢ

I

Den

umir

ea

obie

ctiv

elor

Inve

stig

ații,

din

ele

pe

grup

e de

pes

ticid

e şi

nitr

aţi:

Total investigatii O

rgan

oclo

-ru

rate

, in-

clus

iv P

OP

Org

ano-

fosf

oric

eO

rgan

ice

de

cupr

uD

itioc

arbo

nate

A

cizi

ca

rbon

ici s

i de

rivații

lor

Pire

troi

ziSi

ntri

azin

eA

lte

pest

icid

eN

itrat

i

Tota

l nu

co

resp

und

norm

elor

sa

nita

re

(din

ru

b.1)

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

Tota

l

Din ele neconforme normelor sanitare

A1

23

45

67

89

1011

1213

1415

1617

1819

20Pr

odus

e al

imen

tare

de

orig

ine

anim

ală

430

301

085

030

00

014

00

00

00

00

00

Prod

use

vege

tale

şi

prod

use

de

prel

ucra

re a

lo

r (le

gum

e,

fruc

te e

tc.)

9517

1014

113

051

841

031

42

204

062

70

510

885

242

7622

322

9

Prod

use

pent

ru

copi

i - la

pte

mat

ern

4747

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Apa

12

7758

50

136

05

044

040

052

035

30

620

00

0

Solu

l 16

690

046

00

06

02

016

06

00

00

00

Aer

ul z

onei

de

mun

că

489

30

178

021

014

68

390

360

00

660

046

17

Alte

le

2018

00

00

01

00

01

037

00

00

00

240

MĂ

SUR

I DE

CO

NST

RÎN

GE

RE

AD

MIN

IST

RAT

IVĂ

APL

ICAT

E D

E S

PEC

IAL

IȘT

II S

SSSP

În S

upra

vegh

erea

de

Stat

a

Sănă

tății

Pub

lice

Num

ărul

pr

oces

elor

ve

rbal

e

Num

ărul

am

enzi

lor

aplic

ate

Sum

a în

le

i

Sum

a (în

le

i) în

casa

tă

în p

erio

ada

gest

iona

ră

(Tot

al)

Num

ărul

pr

escr

ipții

lor

sani

tare

Nr.

do-

sare

lor

pred

ate

în

orga

nele

de

anc

he-

tă

Num

ărul

do

sare

lor

pe c

are

au

fost

ado

ptat

e de

cizi

i de

cons

trân

gere

Num

ărul

ho

tărâ

rilo

r de

sist

are

a

expl

oataţie

i ob

iect

ivel

or

Num

ărul

ob

iect

ivel

or

expl

oataţia

ca

rora

a

fost

sist

ată

Volu

mul

pr

odus

elor

al

imen

tare

re

buta

te (k

g)

Num

ărul

pe

rsoa

nelo

r el

iber

ate

din

serv

iciu

la

pro

pune

-re

a SS

SSP

A1

23

45

67

89

1011

Alim

enta

rea

cu a

pă

108

8700

3100

420

34

8764

05

Prot

ecția

reze

rvua

relo

r de

apă

00

00

790

00

00

0

Prot

ecția

aer

ului

atm

osfe

ric1

120

010

030

00

00

00

Prot

ecția

solu

lui

1010

3000

2100

420

02

20

0O

biec

tivel

e co

mun

ale

(far

a IM

SP)

198

197

1100

0056

500

361

23

4035

4520

8

Inst

ituții

lor m

edic

o-sa

nita

re

5050

1908

011

690

367

00

2321

1110

,911

10,9

Farm

acii,

dep

ozite

fa

rmac

eutic

e3

360

030

015

00

66

057

Intre

prin

deril

e in

dust

riale

si

agric

ole

100

9610

2880

4589

043

72

652

4734

4541

5

Obi

ectiv

e de

chi

miz

are

77

1240

057

5097

00

5355

47,4

105

Inst

ituții

lor p

entru

cop

ii și

tin

eret

332

329

1313

2068

385

1113

02

9285

1189

,93

541

Indu

strie

i alim

enta

re0

00

00

00

55

120

184

Alim

entație

i pub

lice

16

015

936

0600

1761

0029

82

658

5851

09,3

4968

4C

omerțu

lui c

u pr

odus

e al

imen

tare

46

346

467

9700

2780

5010

702

593

9290

76,4

511

35

Num

ărul

pro

cese

lor-v

erba

le

(abs

.) ap

licat

e co

nfor

m

Cod

ului

con

trave

nţio

nal n

r. 21

8-X

VI d

in 2

4.10

.200

8,

Arti

colu

l

8081

8283

268

269

270

271

276

1025

136

472

250

40

32

241

ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ А СSР TERITORIALE

Cheltuieli fi nanciare în activitatea CSP teritorial Articol Aliniat CodulCheltuieli executate, (în mii lei)

Cheltuieli bugetare

Remunerarea muncii, total 111, 112 01-08 1 102126,2

Plata mărfurilor şi serviciilor

Energia electrică, gazele, apa-canalizaţia, salubritatea 113 01, 02, 34, 35 2 3451,2

Medicamente (biopreparate, vaccinuri, diag., reactive etc.) 113 10 3 6016,8Inventar moale şi echipament 113 14 4 22,6Reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor 113 18 5 652,3Reparaţii ale utilajului, inventarului 113 19 6 121,0

Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii 113 Alte aliniate 7 4711,1

Deplasări în interes de serviciu

În interiorul teritoriului subordonat 114 1 8 45,3Peste hotarele ţării 114 2 9 38,2Cheltuieli capitale 242,243 10 40894,6

Prestări servicii, conform deviziunii veniturilor și cheltuielilor

Dezinfecţia profi lactică la efectuarea cerc. de laborator în: X X 11 8861,7

Certifi carea igienică X X 12 14906,9

Autorizarea igienică a obiectivelor X X 13 17352,0

Autorizarea igienică a transportului cu destinaţie specială X X 14 422,2

Suplimentar

Alocaţii pentru executarea Programelor Naţionale X X 15 596,4

Cheltuieli (din venituri pentru servicii medicale prestate)

Remunerarea muncii, total 111, 112 01-08 16 28455,5

Energia electrică, gazele, apa-canalizaţia, salubritatea 113 01, 02, 34, 35 17 5225,3

Medicamente (biopreparate, vaccinuri, diag., reactive etc.) 113 10 18 4906,7

Inventar moale şi echipament 113 14 19 151,8

Reparaţii curente a clădirilor şi încăperilor 113 18 20 2234,6

Reparaţii ale utilajului, inventarului 113 19 21 996,3

Alte plăţi pentru mărfuri şi servicii 113 Alte aliniate 22 14065,2

Deplasări în interiorul teritoriului subordonat 114 1 23 177,9

Deplasări peste hotare 114 2 24 209,3

Cheltuieli capitale 242,243 25 9036,0

242

Bun de tipar 02.06.2014Format 60x84/8

Coli de tipar 30,5Tiraj 250 ex.

Comanda nr. 21

Tipografi a Academiei de Ştiinţe a Moldoveimun. Chişinău, str. Petru Movilă, 8