UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOVFACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEISECIA PSIHOLOGIEANUL 3INTRODUCERE N PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL

PERSOANE SUPRADOTATE, CREATIVE SI TALENTATEStudenti:

Petre Elena - CristinaTrentea Veronica Elena

Tudose Raluca- Maria

Introducere

Inzestrat, creativ si talentat sunt termeni asociati oamenilor care au abilitati extraordinare in una sau mai multe arii de performanta. In multe cazuri, noi admiram oamenii si de prea putine ori ne dam seama de capacitatile lor. Lejeritatea cu care ei sunt capabili sa faca anumite lucruri sau sa lucreze cu concepte foarte dificile este impresionanta. Datorita abilitatilor neobisnuite, profosorii si indrumatorii cred despre ei ca au mari sanse sa atinga potentialul maxim fara sa fie ajutati de programe specializate sau pregatire.

De-a-lungul anilor cercetatorii behavioristi au descris copii cu o inteligenta foarte ridicata ca fiind inzestrati, supradotati. In anii trecuti recent acestia au inclus adjectivele creativ si talentati in descrierile lor, pentru a sugera domenii de performanta masurate de testele de inteligenta.

Capacitati asociate creativitatii includ elaborare (abilitatea de a imbunatati o idee) transformare, (abilitatea de a construi noi intelesuri sau sa schimbe ideea in ceva nou si elaborat ) si vizualizarea, capacitatea de a manipula mintal idei sau imagini. Indivizii supradotati exceleaza in materii precum matematica, sportul, muzica sau alte arii de performanta.

Fond istoric

Pana la inceputul sec.al 20-lea nu exista nicio metoda de masurare a inteligentei umane. Primul care a facut acest pas a fost Alfred Binet, un psiholog francez, care a construit prima scala de masurare a dezvoltarii unui copil. Aceasta scala a fost creata pentru a observa copii la varste variate pentru a identifica sarcini specifice pe care copii dezvoltati normal le executa la fiecare varsta. Copii care puteau indeplini cu brio sarcini unei varste mai mari erau considerati ca fiind dezvoltati avansat.

Binet si Simon au dezvoltat notiunea de varsta mentala. Acest construct a fost derivat din imbinarea a mai multor concepte ( memorie, vocabular, matematica, intelegere, etc. ), copilul era apt sa indeplineasca sarcinile potrivite varstei lui. Desi aceasta scala a fost initial construita si folosita pentru a identifica copii cu retard mintal in scolile parisiene, ulterior a devenit un mijloc important pentru identificarea celor care erau dezvoltati peste medie.

Lewis M. Terman, un profesor si psiholog american, a dezvoltat conceptele lui Binet. El era convins ca Binet si Simon au dezvoltat intr-o orarecare masura o scala de masurare a abilitatilor intelectuale, la toti copii. Avand aceasta convingere, el a revizuit instrumentul facut de Binet, adaugand o parte importanta scalei.

In 1916, Terman a publicat Scala Stanford- Binet de Masurare a Inteligentei. In aceasta perioada el a lansat termenul de IQ- nivel de inteligenta. Acest scor de IQ era obtinut printr-o ecuatie care include varsta psihologica si cea cronologica.

Studiu de caz

Eduardo si familia lui sunt imgranti recent in Statele Uite. La varsta de 10 ani el a devenit destul de adept sa vorbeasca engleza. Limba lui primara este spaniola. El este cem mai mare din sapte copii.

Tatal lui Eduardo este supraveghetor la o ferma mare in sudul Californiei. Cu mult effort, el a dezvoltat suficiente cunostinte de limba engleza pentru a fi de mare valoare proprietarilor de ferme care acum il angajeaza cu norma intreaga. Ei l-au angajat sa lucreze direct cu lucratori migranti care asista in mod regulat la recoltarea variatelor tipuri de produse si fructe. El este deasemenea priceput/calificat la mecanica si, in afara sezonului , repara ecipamentele si masinile agricole.

Pregatirea scolara a lui Eduardo a fost cam iregulata pana acum doi ani. Inainte de a avea o locuinta stabile, el a calatorit cu familia lui in nordul si in sudul Coastei de Vest ale Statelor Unite, la fel ca alte familii migrante.

Colegii de scoala a lui Eduardo intr-adevar l-au placut. El are o multime de prieteni si este invitat frecvent la petreceri aniversare sau evenimente sociale. Se pare ca el are un talent adevarat in crearea de prieteni si adulti ca el.

Parintii lui Eduardo il vad pe el ca fiind special si inteligent. El pare sa fie interest de multe subiecte si foarte rar este plictisit. In momentul de fata el este intrigat de tractoare. Mama lui spune ca el intotdeauna este foarte curios,pune multe intrebari. In plus, el pare sa fie capabil sa se amuze usor singur. Recent, el a petrecut o intreaga dupa-amiaza cautand prin reviste agricole si desenand echipamente agricole care i-au atras atentia.

De la inceputul acestui an scolar, Eduardo a facut facut progrese fenomenale la citire, matematica si engleza. De fapt, el a devenit un cititor avid ale cartilor de spaniola si engleza ale cartilor disponibile in scoala lui. Desi a fost dificil sa-si evalueze capacitatea sa innascuta, el pare sa fie un copil cu unele promisiuni, intelectuale si sociale. Totusi, parintii lui sunt ingrijorati cu privire la furnizarea lui cu resursele necesare pentru a-si satisface pe deplin curiozitatile si abilitatile. Ei sunt deasemenea ingrijorati de faptul ca el a inceput cu intarziere scolarizarea in concordanta.

Treptat, alti cercetatori au devenit interesati de studierea naturii si evaluarea inteligentei. Ei tind sa vada inteligenta ca o abilitate sau capacitate care stau la baza exprimarii in sine intr-o varietate de moduri. Scorurile unitare IQ care au fost derivate din testele Stanford-Binet au fost representative si au contribuit la aceasta notiune.

De-a lungul timpului, cu toate acestea, alti cercetatori au ajuns sa creada ca intelectul era reprezentat de o varietate de distinct capacitate si abilitati . Aceasta linie de gandire a sugerat ca fiecare capacitate intelectuala distinct poate fi identificata si evaluate. Mai multe abilitati mentale au fost investigate, inclusiv capacitatea de memorare, gandirea divergent, utilizarea de vocabulary, capacitatea de a rationa . Treptat, utilizarea multiplelor capacitati abordate depaseste notiunea de inteligenta unitara. Sustinatorii sai au fost convinsi ca universul functiilor intelectuale a fost extins, ca instrumentele de evaluare a inteligentei utilizate in acel timp au masurat o foarte mica parte a adevaratei capacitate intelectuale a individului.

Unul dintre contributorii cheie ai teoriei multidimensional privind inteligenta a fost J.P. Guilford . El a vazut inteligenta ca pe o gama diversa de intelect si abilitati creative. Munca lui Guilford a condus multi cercetatori sa ia in considerare inteligenta mult mai larga, decat capacitatea unitara sis a- si concentreze eforturile stiintifice pe domenii emergente ale creativitatii si ale variatelor subcomponente, ca gandirea divergent, rezolvarea problemelor, si luarea deciziilor. Treptat, teste sau masurari de creativitate au fost descoperite, folosind constructiile trase din modelele create de Guilford si altii.

In concluzie, conceptele de supradotare de la inceputul anilor 1920 au fost usor legate de scorul obtinut de un individ la testele de inteligenta. Astfel, un singur scor, un IQ, era indexul dupa care cineva era identificat ca fiind inzestrat.

Incepand cu lucrarile lui Guilford si Torrance notiuni privind genialitatea au fost foarte mult extinse. Genialitatea a inceput sa se refere nu numa la cei cu IQ mare, dar si la aceia care au demnonstrat o mare aptitudine in masurarea creativitatii ca Torrance Test Of Creative Thinking , PRIDE si Gift. Mai recent, talentul a fost adaugat descrierii associate cu genialitatea. Ca rezultat, indivizii care demonstraza priceperi remarcabile in artele vizuale sau spectacolului sau cine exceleaza in alte domenii de oerformanta poate fi desemnat ca fiind inzestrat/ talentat/ genialitate.

In prezent, nu exista un mandat federal in Statele Unite care sa ceara servicii educationale pentru studentii identificati drept genii, ca si in cazul altor conditii exceptionale. Ceva fonduri sunt prevazute de guvernul federal prin Jacob K. Gifted si Talented Students Act . Acest act sustine un centru national de cercetare, programe demonstrative, si activitati pentru personalul de conducere din toate Statele Unite). Finantarea efectiva a serviciilor pentru indivizii care sunt inzestrati este o provocare pentru fiecare stat in parte, si ca atare, este o varietate extraordinara in calitatea si tipurile de programe oferite studentilor.

Definitii si concepte

Definitile pentru genialitate au fost influentate de o varietate de indivizi inovativi si informati. Ona dintre cele mai recente definitii este derivate din Javits Gifted and Talented Education Act.

Copii si tinerii cu talent remarcabil efectueaza sau isi artata potentialul prin realizarea la un nivel extreme de ridicat de realizare cand sunt comparati cu altii de varsta lor, experienta sau mediu.

Acesti copii si tineri prezinta capacitate de inalta performanta intelectuala, domenii creative, si/ sau artistice, poseda o capacitatea de conducere neobisnuita, sau exceleaza in domenii academice specific. Ei au nevoie de servicii sau activitati nu obisnuite furnizate de scoli.

Talente deosebite sunt prezente la copii si la tinerii din toate grupurile cultural, in toate straturile economice, si in toate domeniile activitatii umane. Aceasta noua definitie poate sa-I ajute pe scolari si pe personalul scolii sa atinga o varietate a obiectivelor importante. Include identificarea unei varietati de studenti din toate disciplinele cu talente diverse, folosind foarte multe tipuri de masuri de evaluare pentru a identifica studentii talentati, asigurand studentilor din toate mediile acces egal la oportunitati pentru dezvoltarea potentialului lor, nu este apparent usor identificarea capacitatatii la unii strudenti, si tinem cont de faptul ca studentii au pasiuni pentru realizare in diverse domenii.

Captand esenta oricaror conditii umane intr-o definitie poate fi foarte uimitoare. Acesta este sigur cazul definirii atributelor umane, abilitati, si potentialitati care formeaza genialitatea. Definitiile servesc totusi un numar important de scopuri. De exemplu, definitiile pot avea o influenta profunda asupra urmatoarelor: numarul elevilor in cele din urma selectati, tipul instrumentelor si procedurile de selectie utilizate, scorurile pe care un idivid trebuie sa le obtina pentru a fi calificat pentru instructiuni specializate, tipurile de educatie oferita, valoarea fondurilor cerute sa furnizeze serviciile, si tipurile de pregatire individuale pentru a-i invata pe cei inzestrati si cu talent. Astfel, definitiile sunt importante atat din punct de vedere practice, cat si teoretic .

Renzulli a prezentat oconceptie in trei inele a genialitatii care a influentat gandirea si procedurile folosite de multi practicieni. El a fost pionierul notiunii ca genialitatea reprezinta o combinatie de grupuri care interactioneaza cu comportamentul.

O alta teorie in curs de dezvoltare este cea fundamentata de Ramos-Ford si Gardner. Ei au definit inteligenta sau genialitatea ca o abilitate sau un set de abilitati care permit unei persoane sa isi rezolve problemele sau sa se descurce in situatii sociale la care sunt expusi. Aceasta perspectiva a genialitatii se refera la teoria inteligentei multiple. Inteligenta se manifesta prin mai multe domenii: lingvistic, spatial, musical, interpersonal, logico-matematic, kinestezic, etc.

Definitia supradotarii s-a schimbat de la unitatea care masura IQ ca o masuratoare a potentialului in creativitate, talent si inteligenta. Unii critici au spus ca aceste teste favorizeaza doar unele state, unii locuitori, din clasa de mijloc, caucazieni si care au acces la studii academice. Cei din medii culturale slab dezvoltate economic si natural nefavorizate sunt dezavantajate, copii din aceste state sunt foarte rar identificati ca fiind supradotati.

Definiiile despre supradotai sunt variate i n competiie. Fiecare perspectiva prezentata releva complexitatea asociata naturii genialitatii. Aceasta problema a definirii si descrierii ei nu este rezolvata in totalitate, dar se depun eforturi continue pentru cercetari si imbunatatiri.

Snapshot:

Jon a participat in clasele de supradotati in a intaia si a doua si in mare parte din timpul de la gradinita. La terminarea gradinitei, el stia sa citeasca la nivelul unui copil de clasa a 4a. Programul de matematica pe care l-a urmat individual in timpul clasei intai l-a ajutat sa completeze sarcinile pe care le facea un student de clasa a 3a. In clasa a 4a studia algebra din scoala generala, iar in clasa a 5a deja invata geometrie avansata de liceu. In timpul liceului, a finalizat 3 alte cursuri de matematica de nivel universitar. Stiu ca fara ajutorul programelor avansate de la scoala, Jon nu ar fi fost capabil sa exceleze la nivelul actual, aspectul de care sunt cea mai multumita este ca a avut oprtunitatea sa lucreze la nivelul propriu in matematica, dar totodata studiat la celelalte materii cu colegii sai. spune mama sa.

Raspandire

Determinarea numarului de copii supradotati este o adevarata provocare. Complexitatea sarcinilor este intr-o legatura stransa cu problemele inerente in determinarea a cine este supradotat si ce semnifica acest concept. Numeroasele definitii ale genialitatii sunt foarte restrictive in termeni de aceea este foarte dificil sa se aplice exact pe fiecare. In consecinta, raspandirea lor este estimata a fi foarte larga.

Cifrele de raspandirea arata ca inainte de 1950, era limitat in primul rand la intelectul supradotat: acei identificati erau in mare pare respondenti ai testelor de inteligenta. In acea perioada, 2-3 % din populatie era considerata ca fiind supradotata. In anii dupa 1950, cand cercetatorii din domeniu au extins ideea de supradotat, cifrele de expansiune au sugerat ca programele de planificare au fost substantial afectate.

In zilele noastre, intre 3-15 % dintre studenti ai populatiei sunt identificati ca fiind supradotati, numarul diferind de la o tara la alta.

Caracteristici

Identificarea cu precizie a caracteristicilor celor supradotati este o sarcina foate dificila. Foarte multe dintre caracteristicile lor au fost generate de diferitele tipuri de studii efectuate, catalizatori pentru producerea de liste distinctive de caracteristici. Treptat, ceea ce a rezultat din studii a fost un stereotip privind supradotaii.

Din pacate, o mare parte din cercetarea initiala a fost realizata cu subiecti din populaie cu acces restricionat. In mod general, studiile nu au inclusi subiecti adecvati de gen feminin sau indivizi din variate etnii sau culturi. Nici pana in acele timpuri cercetatorii nu au controlat cu atentie factorii direct legati de statutul socio-economic. Prin urmare, caracteristicile generate de aceste studii nu pot fi reprezentative pentru populatia de supradotati ca un intreg dar poate reflecta adevarul despre grupuri avantajate de mediul inconjurator. Avnd n vedere multiple faete date ale genialitatii, trebuie concluzionam ca populatia supradotatilor este variata.

La scurt timp dupa publicarea scalei de inteligenta Standfort- Binet, Terman a primit fonduri pentru a-si incepe Studiul Genetic despre Genii. Studiul initial a cuprins un total de peste 1500 studenti, care au obtinut scoruri IQ de 140 sau peste. El a investigat caracteristici fizice, de personalitate, educationale si legate de familie. Lucrarea lui Terman furnizat un impuls pentru studiul sistematic al persoanelor care sunt supradotate.

Domeniu:

Caracteristici fizice:

- solid i n stare bun de sntate

- talie fizica peste medie

Atribute de personalitate si reglare psihologica:

Vointa peste media populatiei, popularitate, perseverenta, maturitate emotionala, moralitate ridicata, perceptivitate

Simt al umorului ascutit si nivel ridicat al stimei de sine

Egal cu cei nesupradotati din punct de vedere marital

Se adapteaza bine la viata adulta, uneori au probleme cu abuzul de substante, suicid sau boli mintale.

Nivel de studiu:

De obicei citesc inainte sa mearga la scoala

Sunt promovati in avans

Citire excelenta

Excelenta in matematica

In mod frecvent se inscriu in top 10 % la testele de creatie

Nivelul carierei:

De obicei sunt calificati ca profesionisti si pe posturi manageriale

Femeile devin profesoare sau casnice (probabil din cauza timpurilor)

Pana la varsta de 40 ani au completat 67 carti, 1,400 lucrari stiintifice si profesionale

Adulti care au o cariera de succes au fost cel mai adesea incurajati de mici de catre familie.

Incepand cu anul 1929, alti cercetatori au adaugat la cunostintele de baza informatii despre caracteristicile populatiei ai oamenilor supradotati. Lucrari concepute de Adler, Mueller si Ary au sugerat ca majoritatea studentilor care sunt supradotati isi ajuta frecvent colegii. Acesti studenti inzestrati incearca sa descopere cat mai multe lucruri si sa-si dezvolte calitati pe care nu se stapanesc. Totodata ei tind sa ii influenteze si pe cei din jur in a-si imbunatati educatia, de aceea ei joaca un rol foate important in dezvoltarea si cresterea educatiei celorlalti.

Clark a sintetizat munca cercetatorilor antecedenti si a creeat o lista a principalelor caracteristici diferentiale ale persoanelor supradotate, nevoi si probleme cu care se confrunta. Aceasta lista cuprinde concepte din diferite domenii : cognitive, afective, fizice, intuitive, sociale.

Inca o data reamintim faptul ca persoanele supradotate variaza foarte mult in felul cum se manifesta. Unul din punctele forte ale listei lui Clarck este faptul ca a identificat posibile probleme cu care se pot confrunta indivizii, consecinta a caracteristicilor pe care le au.

Domeniu Cognitiv. Caracteristici:

O impresionanta cantitate de informatii, retine cu mare usurinta.

Nivel ridicat de cunoastere a vocabularului, dezvoltarea acestuia foarte rapid

Perseverent

Indreptati spre scop, actiune

Capacitate uimitoare de procesare a informatiei si conceptelor

Probleme:

Plictiseala la cursuri din cauza curiculumui, nu are rabdare sa ii astepte pe cei din grup

Perceput de ceilalti ca fiind maret, increzut

Este vazut ca fiind incapatanat, necooperativ

Adesea este serios, nu ii place rutina si stagnarea.

Domeniu afectiv. Caracteristici:

Sensibilitate neobisnuita in privinta asteptarilor si sentimentelor din partea celorlalti

Simt al umorului dezvoltat- uneori umor negru

Profunzime emotionala foarte puternica

Judecata morala avansata

Probleme:

Vulnerabilitate puternica la critica celorlalti

Necesitate mare de succes si apreciere

Folosesc umorul pentru a-i ataca in mod critic pe ceilalti, provocand rupturi in relatiile interpersonale.

Neobisnuita vulnerabilitate, probleme privind stabilirea scopurilor in munca, uneori nerealistice

Intoleranta si lipsa intelegerii a oamenilor obisnuiti, rezultand respingere si posibila izolare.

Domeniu fizic (senzorial). Caracteristici:

Prezinta o mare discrepanta intre dezvoltarea fizica si cea intelectuala

Toleranta scazuta pentru intarzierea fizica, privind abilitatile atletice standard

Probleme:

Devin adulti cu o minte/corp dihotomic

Copii se exprima cu mai mare usurinta in activitatile mentale, rezultand o dezvoltare limitata atat fizica cat si psihica

Refuza sa ia parte la activitati unde nu exceleaza, limitandu-si experientele fizice care ar fi putut sa ii fie placute dar si foarte constructive.

Domeniu intuitiv. Caracteristici:

Implicare foarte timpurie in ceea ce priveste cunoasterea intuitiva, ideile metafizice si fenomenele inconjuratoare

Creativitate aparenta in toate domeniile in care depunde efort de intelegere.

Probleme:

Ridiculizat de cei de aceeasi varsta

Nu este luat in considerare de cei adulti

Considerat ciudat si fantezist

Vazut ca deviant, devine plictisit de sarcinile lumesti

Poate fi interpretat ca o persoana cauzatoare de probleme.

Domeniu social. Caracteristici:

Motivat de actualizarea sinelui si ale propriilor nevoi, mereu intr-o continua urcare in ierarhie

Bun lider

Prezinta solutii problemelor societatii si mediului inconjurator

Probleme:

Frustrat pentru ca nu este provocat in competitii

Pierderea unor talente nerealizate

Lipsa de oportunitate sa isi foloseasca abilitatile constructive, aceste abilitati de lider pot sa dispara sau se poate transforma intr-o caracteristica negativa ( sa fie liderul unei grupari, gasti)

Se pierde in societate daca solutiile lui nu sunt apreciate sau admise pentru dezvoltare

ORIGINILE SUPRADOTARII (GENIALITATII)

Oamenii de stiinta au fost mult timp interesati de identificarea originilor supradotarii. Concluziile au variat destu de mult. Ani de zile, multi oameni de stiinta au aderat catre o explicatie a inteligentei bazata pe ereditate: ca oamenii mostenesc capacitatile intelectuale la nastere. Astfel, inteligenta a fost privita ca o capacitate innascuta care ramane relativ fixa pe durata vietii unui individ. Convingerea predominanta atunci, a fost ca sunt prea putine lucruri ce se pot face pentru a spori abilitatile intelectuale.

In decursul anilor 1920 si 1930, oamenii de stiinta precum John Watson au inceput sa exploreze o noua ntiune de psihologie comportamentala, sau behaviorism. Ca si alti behavioristi care l-au urmat, Watson a crezut ca mediul inconjurator joaca un rol important in dezvotarea inteligentei precum si trasaturile de personalitate. Initial, Watson promova in mare masura rolul ereditatii si importanta lui in dezvoltarea intelectuala. Mai tarziu totusi, a moderat opiniile sale, indreptandu-se oarecum catre o perspectiva teoretica in care atat ereditatea cat si mediul inconjurator contribuie la capacitatea intelectuala a unui individ.

In timpul anului 1930, multi cercetatori au cautat sa stabileasca influenta proportionala a mediului si a ereditatii in dezvoltarea intelectuala . cativa sustinatori genetici au afirmat ca tot atat de mult precum 70%-80% din capacitatea individuala e determinat de ereditate si restul de influenta mediului. Sustinatorii mediului inconjurator credeau altfel. Controversa cu privire la respectivele contributii ale mediului si ereditatii la inteligenta (cunoscuta drept controversa natura versus crestere ) probabil va continua ceva timp, in mare parte datorita complexitatii si amplorii problemelor pe care le implica.

Pana acum, ne-am focusat pe originile inteligentei in loc de supradotarea in sine. Multe din teorii cu privire la aparitia sau esenta supradottarii au derivat din studiile inteligentei generale. Putini autori s-au focusat direct pe originile supradotarii. Mai mult decat atat, schimbarile in curs de desfasurare ale definirii supradotarii, au complicat si mai mult investigatia precisa a originii sale.

Cercetarea continua sa furnizeze o gama de raspunsuri in ceea ce priveste mostenirea unei capacitati inalte intelectuale, creativitatate si alte talente exceptionale. Davis & Rimm (1989) au ajuns la concluzia ca ereditatea si mediul, lucrand impreuna intr-o combinatie favorabila, sunt explicatia clara a originii unui talent ridicat.

Problema natura-crestere este deasemene prezenta in literatura referitor la originile creativitatii. De axemplu, Gowan, Khatena si Torance (1979) au definit creativitatea drept o caracteristica urgenta a cresterii procesului de dezvoltare atunci cand ggradele necesare de abilitate mentala si stimularea mediului sunt prezente.

A doua parte a acestei definitii ilustreaza punctul de vedere interactionist al naturii-cresterii, acesta fiind : creativitatea nu poate apare afara gradul necesar al abilitatii mentale si stimulilor mediului. In acesta privinta, Gowan si colegii sai (1979) au identificat 3 mari teorii cu privire la originile creativitatii. Prima este direct legata de capacitatea mentala, asa cum o conceptualizeaza Guilford (1959) in structura sa a modelului intelect. In special, persoanele dotate cu un nivel neobisnuit de ridicat al capacitatii in productia divergenta felie in modelul lui Guilford, au o sansa excelenta de a deveni foarte creative. A doua teorie postuleaza ca, creativitatea este un rezultat al sanatatii mintale sau progresul spre auto-actualizare (utilizarea completa a potentialului cuiva). A treia teorie este direct legata de aspectele de mediu ale cresterii individuale: persoanele care sunt crescute in medii familiale democratice care incurajeaza asumarea riscului, sinceritatea si spontaneitatea, sunt mai probabil sa fie creative in calitate de tineri si adulti.

Cercetarea referitoare la originile talentului exceptional este limitata in parte datorita definitiilor imprecise referitoare la natra talentelor remarcabile. Bloom (1985) a studiat dezvoltarea talentului la oamenii tineri in cinci campuri : muzica, arta, atletism, matematica si stiinta. Fiecare dintre cele 120 de persoane talentate a fost selectata doarece el/ea a fost considerat/a a fi printre cele 25 de persoane in zona lui de talent in Statele Unite. Rezumatul lui Bloom (1985) a cercetarilor lui si ale altora privind aceste persoane extrem d talentate urmeaza:

Cercetarile noastre actuale conduc catre concluzia ca nivelurile exceptionale de dezvoltare a talentului necesita anumite tipuri de suport al mediului inconjurator, experiente sociale, invatre excelenta si incurajare mtivationala adecvata fiecarei etape de dezvoltare. Indiferent de calitatea inzestrarilor initiale, fiecare dintre indivizi pe care i-am studiat au trecut prin mai multi ani de dezvoltare speciala in grija unor parinti atenti si tutela si supravegherea unor serii remarcabile de profesori si antrenori.

Doar rareori au fost indivizi din studiul nostru avand in vedere instruirea lor initiala in domeniul talent deoarece parintii lor au plasat o valoare ridicata pe unul dintre domeniile- muzica si arte, sport sau activitati intelectuale. Parintii au vrut ca toti copiii lor sa aiba o buna oportunitate d a invata si performa in zona de talent pe care ei o prefera.

Noi am speculat ca, daca persoanele talentate pe care le-am studiat ar fi fost crescute in medii familiale foarte diferite, este probabil ca instruirea lor initiala si incurajarea lor sa invete sa fi foast foarte diferita . si nu este probabil ca ei ar fi ajuns la nivelul sau tipul de talent pentru care au fost inclusi in acest studiu.

Au fost micile succese si interese ale copilului care au dus la invatarea timpurie intr-un doemniu de talent pe care parinti si profesori l-au remarcat. Aceste timpuri relizari minore, in loc de dovada unei inzestrari speciale si calitati, au fost bazele pentru asigurarea copilului cu oportunitati suplimentare de a se dezvolta intr-un doemniu de talent.

Astfel, originile exacte ale formelor variate de supradtare sunt inca in curs de determinare. Gandirea curecta favorizeaza o interactiune a dotarii naturale si stimularea adecvata a mediului.

Evaluare:

Focalizarea procedurilor de evaluare pentru identificarea potentialilor supradotati incepe sa se schimbe (Richert, 1991). Definitia elitista si abordarile exclusive sunt inlocuite cu metode de evaluare mai usor de aparat. Testele pentru identificarea persoanelor cu potential pentru performanta sunt selectate mult mai atent; testele sunt utilizate cu copiii sau tinerii pentru care au fost proiectate. Copiii sau tinerii care au fost o dta exclusi din programele pentru supradotati din cauza taierii scorurilor formale sau standarde careu favorizat anumite grupuri de elevi, sunt acum inclusi ca si candidati. Surse multiple de informatie sunt acum adunate si revizuite in a determina cine este potential supradotat, mai degraba decat bazandu-se pe surse limitate de informatii. Ideal, procesul de identificare este acum indreptat catre identificarea nevoilor si potentialurilor mai degraba decat pur si simplu etichetare indivizilor ca talentati.

Tinerii copii talentati sunt identificati folosind mai multe abordari. Una dintre sarcinile parintilor si altor furnizori de servicii medicale este sa fie constienti de comportamentele care pot semnala supradotarea la copiii lor (Anderson, 1987). Avand in vedere caracterul eterogen al supradotarii, acesta poate fi o sarcina plina de provocare. Copiii identificati ca supradotati se dezvolta in moduri foarte diferite. Unii pot citi, merge si vorbi foarte devreme, in timp ce altii pot fi lenti in aceste zone. Aspecte ale supradotarii pot aparea mai devreme in dezvoltarea unui copil sau mai tarziu cand copilul se maturizeaza. Prin urmare, procesul de identificare ar trebui sa continue de`a lungul anilor de dezvolare ai unui copil.

Studentii elementari sau secundari care sunt supradotati sunt identificati intr-o varietate de moduri. Primul pas este ecranizarea generala. Pe parcursul acestei faze, profesorii, psihologii si alt personal al scolii incearca sa selecteze toti studentii care sunt potentiali supradotati. Un numar de proceduri sunt angajate in procesul de ecranizare. Istoria, informatiile obtinute din testele de inteligenta de grup si nominalizari ale profesorilor au fost folosite pentru a selecta fondul comun initial de elevi. Totusi, multe alte masuri si tehnici de cercetare a datelor au fost instituite cand perspectiva supradotarii s-a schimbat de la o abordare unidimensionala catre una multidimensionala (Davis & Rimmm 1994; Irvine, 1987). Ele pot include stocuri de dezvoltare, nominalizari sursa si egal la egal, teste de realizare, teste de creativitate, evaluari de motivare, nominalizari ale profesorilor si evaluari ale proiectelor elevilor (Benbow& Minor, 1990; Davis & Rimm, 1994; Sowell, Bergwal, Zeigler & Carturight, 1990). Totusi, cel mai frecvent utilizat instrument pentru identificarea elevilor care sunt inzestrati continua sa fie una din scalele lui Wechsler, chiar daca alte instrumente si scale au fost dezvoltate (Davis & Rimm, 1994; Klausmeier, Mishra & Maker, 1987).

NUMIREA PROFESORILOR/ CADRELOR DIDACTICE

Numirea cadrelor didactice a fost o parte integrala a multor abordari de ecranizare. Aceasta abordare este plina de probleme totusi. Profesorii adesea favorizeaza copiii bine imbracti , cooperanti, si orientati spre sarcina. Richard Critchfield, un jurnalist si MacArthur Fellow, a descris performanta lui ca student in aceasta moda: Intentionat falsificam raspunsuri pentru a lua note mici. Notele erau importante pentu mine, dar voiam sa le mentin mici pentru a castiga acceptul bandei/gastii. (Departamentul Educatiei Statelor Unite, 1993, p.13). Studentii care au performante slabe , precum si cele care sunt ridicate si perturbatoare pot fi trecuti cu vederea. In plus, profesorii ofera deseori putin daca orice criterii specifice pentru numirea elevilor care sunt considerati a fi inzestrati sunt limitate la numarul de studenti pe care le este permis sa- i numeasca.

Din fericire, unele dinte aceste probleme au fost adresate. Mai multe scale si orientari sunt acum disponibile pentru a ajuta profesorii si alti responsabili de a face nominalizari (Borland, 1978; Osborne & Byrnes, 1990; Renzulli, Reis & Smith, 1981; Renzulli , Smith, White, Callahan & Hartman, 1976; Schack & Starko, 1990; Steffens, 1989).

TESTELE DE INTELIGENTA SI REALIZARE

Testarea inteligentei a fost si continua sa fie o majora abordare in identificarea supradotarii intelectuale. Cercetarea referitoare la evaluarea inteligentei, totusi, dezvaluie unele constatari interesante. Wallach (1976) a analizat o serie de studii despre relatia dintre viitoarea realizare profesionala si scoruruile obtinute anterior la testele academice de aptitudini sau inteligenta. El a descoperit ca scorurile de performanta in intervalele superioare, in special cele folosite frecvent in ecranizarea si identificarea studentilor care sunt supradotati, au servit drept criterii sarace pentru a prezice viitoarea realizare creativa si productiva.

Alte critici au avut ca scop testele de inteligenta si utilizarile lor, dintre care unele au fost discutate anterior in acest capitol. Una dintre cele mai importante cristici se refera la restrictivitatea unor astfel de instrumente (Tannebaum, 1991). Multe dintre procesele mentale superioare care caracterizeaza functionarea persoanelor care sunt inzestrate, nu sunt masurate adecvat, iar unele nu sunt evaluate deloc. O alta critica implica limitarile inerente in utilizarea testelor tipice de inteligenta cu persoane diverse cultural. Cateva dintre instrumentele disponibile in prezent sunt adecvate pentru a evalua capacitatile celor care sunt in mod substantial diferiti de cultura de baza. Totusi, se fac unele progrese in ajutarea profesorilor in a identfica copiii dotati care sunt membri ai grupurilor minoritare, cu performante slabe sau la risc. Kranz (1981,1991) a dezvoltat un proces de evaluare al talentului care prevede o multifatetata perspectiva a fiecarui copil pe mai multe domenii de talente ( arte vizuale, arte ale spectacolului, talent creativ, talent academic, conducere, etc.). Surse de informare a talentului includ evaluarile profesorului ptr.fiecare student, numire egal la egal, numirea parintilor, si informatii furnizate de fiecare student.

Probleme similare sunt inerente in testele de realizare. De exemplu, testele de realizare nu sunt general concepute ptr. a masura adevarata realizare a copiilor care sunt inzestrati academic. Asemenea persoane sunt adesea impiedicate sa isi demonstreaze priceperea lor neobisnuita din cauza gamei restranse a elementelor de testare. Aceste efecte de plafon, asa cum sunt ele cunoscute, impiedica copiii inzestrati sa isi demonstreze performantele la un nivel mai ridicat.

TESTELE DE CREATIVITATE

Datorita naturii creativitatii si a multitudinii de forme in care poate fi exprimata, testele de dezvoltare ptr. a evalua prezenta si magnitudinea ei devin o sarcina formidabila (Davis & Rimm , 1994). In cida acestor provocari, o serie de teste de creativitate au fost formulate (Rimm,1982; Rimm & Davis, 1983; Torrance, 1966; William, 1980). Doua categorii principale ale testelor de creativitate sunt in uz in prezent: (1) testele concepute sa evalueze gandirea divergenta si (2) stocurile care ofera informatii despre personalitatile studentilor si trasaturile biografice. Callahan (1991) a sugerat folosirea multiplelor masuri ale creativitatii pentru a sustine proceperea in acest domeniu de performanta. O intrebare tipica la un test de gandire divergenta poate fi citita dupa cum urmeaza: Ce s-ar intampla daca ochii tai ar fi ajustati sa vada lucruri la fel de mici ca germenii?

Odata ce pasii de screening au fost parcursi, actuala identificare si selectare a studentilor incepe. Pe parcursul acestei faze, fiecare dintre studentii ecranizati in prealabil, este evaluat din nou, folosind mai multe proceduri individualizate si instrumente de evaluare. Ideal, aceste tehnici ar trebui sa fie strans legate de definitia supradotarii utilizata de catre district sau sistemul scolar si natura programului imaginat ptr. studenti (Callahan, 1991).

Comportamente Asociate cu:

Plictisit de sarcinile de rutina; refuza sa faca CREATIVITATE

Sarinile pe de rost. Toleranta ridicata la ambiguitate;

Nici un interes la detalii; mana in lucru murdar, Gandire independenta,divergenta;

Dezordonat. Asumarea riscului;

Face glume sau jocuri de cuvinte uneori neco- Imaginatie, sensibilitate;

respunzatoare. MOTIVATIE

Refuza sa accepte autoritatea; nonconformism, Persistenta in domeniul de interes;

Incapatanare. Intensitatea sentimentelor si valorilor

Dificil sa ii facem sa se mute la un alt subiect. Independenta;

Sensibil emotional- poate exagera, devine nervos GANDIRE CRITICA

Foarte usor, sau este pregatit sa planga daca lu- Constientizarea discrepantelor dintre

Crurile nu merge bine. real/ideal adevar/expresie.

Tendinta de a-i domina pe ceilalti. Stabilirea unor standarde inalte.

De multe ori nu este de acord vocal cu ceilalti Abilitati de analiza si evaluare.

Sau cu profesorii in legatura cu idei sau valori.

Autocritic, nerabdator cu esecurile.

Critic cu altii, cu profesorii.

Sursa: Adaptat dupa E.S.Richert , Probleme Agresive si Practici Promitatoare in Identificare. In MANUALUL EDUCATIEI INZESTRATE, de N.Colangelo si G.A.Davis (Eds.), Copyright 1991 de ALLYN si Bacon. Retiparita cu permisiune.

Utilizarea istorica a unui singur indice sau scor IQ a fost inlocuita de o varietate de masuri si scoruri ca sa determine daca un student ar trebui sa fie servit. Richert (1991) a identificat de asemenea comportamente care pot determina membrii comisiei de selectie sa filtreze anumite persoane care sunt potential inzestrate. Erorile in procesul de identificare pot fi semnificativ reduse prin aplicarea unor abordari de evaluare mutidimensionale si aplicare unor standarde de intrare care se potrivesc cu tipurile de interventii care vor fi furnizate in cadrul programului de supradotare.

Interventii:

COPILARIA TIMPURIE

Parintii pot incuraja invatarea timpurie si dezvoltarea copiilor lor intr-o multitudine de feluri (Koopmans Dayton & Feldhusen, 1987; Lewis & Louis, 1991). Pe perioada celor 18 luni de la nastere, 90 % din toate interactiunile sociale cu copiii au loc in timpul activitatilor precum hranirea, imbaierea, scgimbarea scutecelor, si imbracarea (Clark, 1992). Parintii care sunt intereati in avansarea dezvoltarii mentale si sociale a copilului, folosesc aceste ocazii pentru a vorbi cu el/ea; furnizeaza experiente senzoriale variate precum imbratisatul, gadilatul si zambitul; si transmiterea unui sentiment de incredere.

Precum progresul copiilor prin varsta frageda, perioada in care incepe sa mearga si perioada pre-scolara, experientele prevazute devin tot mai variate si unic potrivite nevoilor in curs de dezvoltare ale copilului. Vorbirea si dezvoltarea cognitiva sunt incurajate prin intermediul povestilor care le sunt citite si povestite. Copiii sunt indemnati de asemenea sa isi creeze propriile lor povesti. Perioadele scurte sunt rezervate dasemenea pentru discutii sau conversatii spontane care survin in urma evenimentelor care le-au capturat atentia pe moment. Cererile de ajutor in spunerea sau imprimaea unui cuvant sunt indeplinite cu promptitudine. Astfel, multi copii care sunt inzestrati, invata sa citeasca inainte sa intre la gradinita sau in clasa intai.

De-a lungul anilor de scoala, parintii continua sa avanseze dezvoltarea copiilor lor prin furnizarea oportunitatilor care corespund cu fortele si interesele lor (Shaughnessy & Nelly, 1987). Simplele jocuri de identificare jucate de-a lungul perioadei prescolare devin acum mai complexe. Discutiile au loc frecvent cu colegi si alti adulti interesanti, in plus fata de parinti. Natura discutiilor si tipul cerut discutiilor devine mai sofisticat. Parintii isi ajuta copiii in miscarea catre nivele mai inalte de invatare prin punerea intrebarilor care necesita analiza (comparand si opunand idei), sintetizare ( integrand si combinand idei intr-o forma noua si inedita), si evaluare (judecand si contestand carti, articole de ziar, etc.). Alte cai prin care parintii pot ajuta includ (1) furnizarea cartilor si materialelor de citit intr-o gama larga de subiece.; (2) Furnizarea echipamentului adecvat precum aria intereselor variate (e.g., microscoape, telescoape, seturi de chimie); (3) incurajarea vizitelor regulate la librarie si alte centre de resurse ale invatari; (4) furnizarea oportunitatilor de participare la evenimente culturale, prelegeri si expozitii de diferite feluri; (5) incurajarea participarii in activitatii extra-curiculare in afara locuintei ; si (6) promovarea relatiilor cu potentiali mentori (Hendricks & Scott, 1987) si alti oameni de resursa din comunitate.

PROGRAMELE PRESCOLARE ( de gradinita).

O varietate de programe prescolare au fost dezvoltate pentru copiii mici potential supradotati (Gross & Kirsten, 1987). Unii copii sunt implicati in programe traditionale, care se focuseaza pe activitati si planuri de invatamant devotate in primul rand dedicate in primul rand dezvoltarii abilitatilor academice. Multe din programele traditionale evidentiaza dezvoltarea afectiva si sociala, la fel de bine. Criteriile de intrare pentru aceste programe sunt variate, dar consideratiile primare sunt de obicei IQ`ul copiilor si maturitatea sociala. Mai mult, copilul trebuie sa fie abil in urmarirea traseelor, participarea la sarcini de diferite durate, si controlarea comportamentului impulsiv.

Programele de creativitate sunt concepute pentru a ajuta copii sa isi dezvolte inzestrarile naturale intr-un numar de domenii artistice si creative. Alt scop al acestor programe este de a ajuta copii sa isi descopere propriile zone de promisiune. Copiii, in aceste programe sunt pregatiti de asemenea pentru eventuala implicare in zonele traditionale academice de scolarizare.

PROGRAMELE PRESCOLARE PENTRU COPIII CU DEZABILITATI

Prescolarii cu dezabilitati care sunt inzestrati , sunt acum folositi in cateva programe in Statele Unite (Karnes & Johnson, 1991). Fiecare program urmareste educarea si procesul de dezvoltare in diferite feluri. Unele programe folosesc taxonomia obiectivelor educationale a lui Bloom , in timp ce altele folosesc structura lui Guillford a modelului intelect drept baza pentru a avansa procesul de gandire al copiilor. Individualizarea este o componenta cheie in proces.

Programele variaza de asemenea potrivit multitudinii de structuri prevazute in mediul inconjurator prescolar. Programul RAPYHT ( Regasirea si Accelerarea a Tinerilor Promitatori cu Handicap si Talentati) asigura copiii cu Sali de curs flexibile la fel de bine precum experientele orelor de curs structurate. Experienta Salii de clasa deschisa furnizeaza copiilor oportunitati de a initia propriile lor activitati de invatare si le permite sa isi indeplineasca scopurile in propriul lor ritm. Profesorii din acest mediu al clasei deschise servesc drept facilitatori. In contrast, sala de clasa structurata este dirijata de catre profesor. Activitatile de invatare sunt selectate de profesor si ordinea experientelor de invatare este strans structurata (Karnes & Johnson, 1991).

COPILARIA SI ADOLESCENTA

Supradotarea la elevii elementari si secundari poate fi nutrita intr-o varietate de cai (VanTassel-Baska, 1988) . Un numar de sisteme de livrare a serviciilor si abordari sunt folosite in raspunderea la nevoile elevilor inzestrati. Frecvent, procesul de cultivare a fost numit educatie diferentiata , care inseamna, o educatie unic si predominant potrivita capacitatilor si intereselor indivizilor supradotati.

ABORDARI DE INTERVENTIE

Sdelectarea abordarilor de interventie si structurilor de organizare apare ca o functie de varietate de factori (VanTassel-Baska, 1988; Williams, 1988). Mai intai, un sistem scolar trebuie sa determine ce tip de supradotare este capabil sa serveasca. Trebuie de asemene sa stabileasca criteriile de identificare si masurile care ii permit sa selecteze elevii calificati in mod corect. De exemplu, daca sistemul este in primul rand interesat in avansarea creativitatii , masuri si indici ai creativitatii ar trebui folositi. Daca focalizarea programului este avansarea realizarii si intelegerii matematice, trebuie folosite instrumente ce masoara aptitudinile matematice . Cu privire la identificarea supradotarii la elevi ce sunt diversi cultural, progresul in dezvoltarii instrmentarii si masurarii a fost facut (Baldwin, 1991; Khatena, 1982; Kirhenbaum, 1988). O varietate de abordari formale si neoficiale au fost dezvoltate pentru a permite practicantilor sa masoare potentiala genialitate la elevii cu diversitate culturala (Callahan, 1991; Richert, 1991); Robinson, Bradley, & Stanley, 1990). In al doilea rand, sistemul scolar trebuie sa seleceze structurile organizationale prin care copiii supradotati sa primeasca educatiile diferentiate. In al treile rand, personalul scolar trebuie sa selecteze interventiile de abordare care pot fi utilizate in cadrul fiecarui program. In al patrulea rand, personalul scolar trebuie sa selecteze proceduri continuue de evaluare si tehnici care ii ajuta sa ecalueze eficienta generala a programului. Rezultatele obtinute in urma programului de evaluare a efortului poate seri drept catalizator pentru a face schimbari adecvate.

SISTEME DE LIVRARE A SERVICIILOR

Odata ce tipul de supradotare ce va fi accentuat a fost selecetat. Si procedurile de identificare adecvate au fst stabilite, planificarea trebuie sa fie directionata catre selectarea sistemelor de livrare a serviciilor adecvate. Structurile organizationale pentru studentii supradotati, sunt similare cu acelea descoerite in alte zone de educatie speciala. Clark (1992) a descris un model continuu ce a fost folosit sa dezvolte servicii pentru studenti care sunt supradotati. Fiecare dintre mediile de invatare din model are propriile avantaje si dezavantaje (Kramer, 1987a, 1987b). De exemlu, studentii care sunt inscrisi in Sali de clasa de cultura generala si carora li se ofera oportunitatea sa petreaca timp la seminarii, Sali de resurse, clase speciale, si alte noi circumstante de invatare, profita de experienta deoarece le este permis sa lucreze la propriul lor nivel de capacitate (Parke, 1989). In plus, asemnea activitati de retragere furnizeaza un mijloc pentru studenti de a interactiona unul cu altul si de a urmari zone de interes care pot sa nu faca parte din planul de invatamant obisnuit (Renzulli & VanTassel- Baska, 1987). Totusi, dezavantajele unui asemenea program sunt numeroase. Partea majora a saptamanii instructionale este petrecuta facand lucruri care pot sa nu fie adecvate pentru studentii supradotati, date fiind abilitatile si interesele lor. De asemenea, cand ei revin la orele generale de educatie, le este cerut in mod constant sa recupereze sarcinile ratate.

Alt exemplu al continuumu-lui lui Clark este clasa speciala cu oportunitati pentru cursul de lucru integrate cu orele regulate. Aceasta abordare are multe avantaje. Elevii au ce e mai bun din amebele lumi, academica si sociala. Studiile independente dirijate, seminariile, mentoratul si studiile de cooperare sunt tipuri de implicare are devin posibile prin acest tip de angajament. Studentii supradotati sunt capabili sa interactioneze intr-o maniera intensiva cu alti studenti capabili, la fel ca studentii obisnuiti in orele lor de curs integrate. Acest program are de asemenea dezavantaje totusi. O clasa speciala necesita un profesor bine instruit si multe sisteme scolare pur si simplu nu au suficiente fonduri sa asigure serviciile unui profesor special instruit. Fara un profesor de specialitatea, instruirea clasei speciale sau a altor activitati de invatare speciale poate fi doar mai mult din planul de inavatamand general al educatiei. Din pacate, multe din clasele speciale care au fost concepute pentru studenti supradotati subliniaza mai degraba cantitatea sarcinilor decat calitatea.

Selectarea sistemelor de livrarea a serviciilor este o functie a resurselor umane si financiare (ex. personal instruit, specialisti in supradotare, mentori) precum si valorile comunitatii locale si conditiile ei. Optim, sistemul de livrare ar trebui sa faciliteze indeplinirea scopurilor programului si sa corespunda cu tipurile de supradotare fiind cultivate.

ACCELERAREA

In mod traditional, programele pentru studenti supradotati au subliniat practicile de accelerare si imbogatire. Accelerarea permite studentilor sa obtina la rate consosnante cu capacitatile lor si asigura pentru una sau mai multe din optiunile urmatoare: intrarea prematura la gradinita sau scoala, saltul peste clase, programe telescopate, progresul rapid prin subiectul materiei, si intrarea prematura la liceu sau plasament avansat (Schiever & Maker, 1991). In trecut, sarirea claselor a fost o practica administrativa comuna in furnizarea inaltelor anilitati ale cursantilor. Declinul in aceasta practica este atribuit convingerii unor indivizi ca saritul peste anumite clase poate spori probabilitatea studentului de a deveni inadaptabil social. Altii cred ca studentii accelerati vor experimenta lacune semnificante in invatare datorita saltului peste clase. Accelerarea este limitata in general la 2 ani in tipicul pragramu scolar elementar.

Alta practica legata de saritul claselor este scolarizarea telescopica sau condensata, care permite studentilor sa progreseze prin continutul a catorva clase intr-o perioada de timp redusa semnificativ. O practica aliat este aceea de a permite studentilor sa progreseze rapid printr-un curs particular. Accelerarea de aceasta natura prevede studenti cu o baza de invatare secventiala, la un ritm proportional cu abilitatile lor. Programele scolare care sunt neclasificate sunt deosebit de potrivite pentru telescopare. Datorita insisi naturii lor, studentii, indiferent de varstele lor cronologice, pot progresa prin invatare sau secventa a planulu de invatamant care nu este constransa de limitele artificiale ale notelor.

Alta tehnica de instruire care a primit o mare atentie este compactarea planului de invatamant (Reis & Purcell, 1993; Reis & Renzulli, 1992). Aceasta tehnica este folosita de catre profesorii de educatie generala petru a intalni nevoile studentilor peste medie prin eliminarea activitatilor curiculare care u fost deja stapanite de catre acesti studenti. Aceasta abordare elibereaza studentii apti de a urmari activitati de invatare de accelerare sau imbogatire.

Alta forma a programarii condensate la nivelul liceiului include castigarea creditului prin examinare, inscrierea in cursuri extra pentru absolvirea timpurie, reducere sau eliminarea unor cursuri de lucru , inscrierea la programe intensive de vara, si luarea cursurilor universitare aprobate in timp ce completeaza sarcinile din liceu. Multe dintre aceste optiuni permit studentilor sa intre la colegiu mai devreme sau sa fie in programe de licenta cu alti studenti avansati. Dwight, talentatul muzician si antreprenor de radiodifuziune descris in capitolul instantaneu de deschidere , a fost capabil sa profite de pe urma cursurilor de onoruri in liceu castigand credit la colegiu inainte de inscrierea lui la universitate. Multi studenti supradotati sunt pregatiti pentru nivelul cursurilor de colegiu la varsta de 14, 15 sau 16 ani. Unii studenti cu abilitati neobisnuit de intalte sunt pregatiti pentru experientele de nivelul colegiulu chiar inainte de 14 ani.

Ceretarea in accelerare si impactul ei sugereaza ca studentii alesi cu grija profita cu succes din asemenea experiente (Brody & Benbow, 1987; Kulik & Kulik, 1984; Thomas, 1987).Beneficiile majore ale accelerarii, dupa cum s-au stabilit prin cercetare si practica efectiva includ motivarea imbunatatita si increderea si finalizare anticipata a formarii avansate sau profesionale. In plus, acelerarea previne obiceiurile de lene mentala (VanTassel-Baska, 1989a, p.189).

Modelul continuu al lui Clark :

Sali de clasa obisnuite

Clasa obisnuita cu grup

Clasa obisnuita cu retragere

Clasa obisnuita cu grupare si retragere

Sala de clasa individualizata

Sala de clasa individualizata cu grupare

Sala de clasa individualizata cu retragere

Sala de clasa individualizata cu grupare si retragere

Clasa speciala cu cateva clase integrate

Clasa speciala

Scoala speciala

IMBOGATIRE

Imbogatirea se refera la experientele care extind sau maresc cunostintele unei persoane (Aylward, 1987; Klausmeier, 1986; Schiever & Maker , 1991). Imbogatirea se refera la cursuri de studiu precum aprecierea muzicii, limbilor straine, si mitologiei care sunt adaugate la planul de invatamant al studentului si nu sunt de obicei mai dificile decat alte clase in care studentii sunt implicati. Alte exemple de imbogatire implica experiente in care studentii isi dezvolta abilitati sofisticate de gandire (ex. sinteza, analiza, interpretare si evaluare) sau oportunitati de a-si dezvolta si stapani cencepte avansate intr-un anumit domeniu. Unele forme de imbogatire sunt defapt tipuri de accelerare. Un student a carui imbogatire implica a avea posibilitatea de a urmari pe deplin concepte matematice care sunt cu mult peste nivelul gradului sau prezent experimenteaza o forma de accelerare. Evident, cele doua abordari sunt interdependente.

Abordarea imbogatirii este cel mai comun act administrativ utilizat in servirea studentilor supradotati. Este de asemenea cea mai abuzata abordare prin faptul ca este des aplicata doar cu numele si intr-o maniera sporadica, fara obiective bine-delimitate sau rationale. Sunt de asemenea si alte probleme cu abordarea imbogatirii. Este des folosita de sistemele scolare intr-o maniera superficiala , ca o dovada de raspuns la cererile parintilor copiilor supradotati. Activitatile imbogatirii sunt privite de catre unii profesionisti ca perioade dedicate triviei educationale sau instructii grele in misiunile elevilor dar usoare in continut. Programele de imbogatire calitative sunt caracterizate de activitati selectate cu grija, module sau unitati; misiuni provocatoare dar nu coplesitoare; si evaluari care sunt riguroase dar corecte. In plus, programele de imbogatire bune, se focuseza pe un plan sistematic pentru invatarea extinsa a studentului (Schiever & Maker, 1991, p.99) si abilitati de gandire a stresului de ordin superior.

Exista o lipsa a cercetarii experimentale sistematice cu privire la programele de imbogatire. In ciuda multor limite ale cercetarilor trecute si curente, dovezi sustin eficacitatea abordarilor de imbogatire (Callahan, 1981). Totusi, putina experimentare pe termen lung cu privire la eficacitate programelor de imbogatire a indicat ca, studentii, profesorii si parintii sunt in general satisfacuti u natura si continutul lor. Activitatile de imbogatire nu par sa distraga atentia de la experienta studentilor de succes prin administrarea regulata a testelor de realizare. Date sociometrice privind studentii care sunt scosi din clasele de educatie generala pentu activitat de imbogatire sunt pozitive de asemenea. Studenti nu par sa sufere social din cauza implicarii in programele de imbogatire care au loc in afara claselor de educatie generala.

PROGRAME SI SCOLI SPECIALE

Programele create sa avanseze talentele indivizilor in domenii nonacademice , precum artele vizuale si de performanta , au crescut rapid in ultimii ani. Studentii implicati in aceste programe isi petrec frecvent jumatate din ziua lor de scoala lucrand in ubiecte academice si alta jumatate in studierea arelor. De multe ori , instructiunea artelor este prevazuta de o institutie independenta, dar unele sisteme scolare isi mentin propriile lor scoli separate. Majoritatea programelor prevad instruirea in artele vizuale si de performanta, dar cateva accentueaza instruirea scrisul creativ, a filmului, a productiei de televiziune si fotografiei. Asa numitele scoli ale guvernatorului (programe de vara specifice tinute in general pe site-uri-le universitare) si scoli sau licee rezidentiale specializate in numeroase state furnizeaza de asemenea oportunitati valoroase pentru studentii talentati si supradotati (Carpenter, 1987; Gold, Koch, Jordan, & Pendvis, 1987; Taffel, 1987). Studentii selectati competitiv sunt asigurati cu experiente curiculare care sunt strans adaptate la nevoile si interesele lor individuale. Facultatile pentru aceste scoli sunt meticulos selectate pentru competenta in domenii variate si pentru abilitatea lor de a motiva si stimula studentii. In Pennsylvania, scoala guvernatorului se focuseaza numai pe artele vizuale si de performata. Alt program interesant, programul - Cercetatori din Mediul Urban Pentru Gimnaziu , furnizeaza studenti apti de gimnaziu in unele din cele mai provocatoare cartiere de acces din Boston la clasele avansate de matematica si stiinta. Programul este de asemenea dirijat catre imbunatatirea performantelor acestor studenti in clasele de educatie generala (Departamentul Statelor Unite de Educatie, 1993). De asemenea, un numar de universitati ofera programe captivante de Duminica, de vara, si tot parcursul anului pentru elevii primari si de liceu care sunt supradotati (Clark & Zimmerman, 1987; Davis & Rimm, 1994; Feldhusen, 1991; Holingsworth, 1987; Leroux & DeFazio, 1987; Olszewski-Kubilius, 1989). Cu toate acestea, aceste scoli si programe speciale sunt putine la numar si servesc numai o fractiune din studentii care ar beneficia de pe urma lor (Departamentul Statelor Unite de Educatie, 1993, p.22).

Educatia carierei : Ce trebuie sa facem pentru a imbunatati oportunitatile de educatie pentru studentii de top din America?

Sa avem un curriculum foarte competitiv. Continuturile standard, curriculum si evaluarea trebuie sa ii provoace educational pe toti elevii, inclusiv pe aceia care sunt talentati.

Sa oferim mai multe oportunitati de invatare. Comunitatile si scolile trebuie sa ofere mai multe si mai bune oprtunitati pentru studentii de top pentru ca acestia sa poate studia materiale de nivel avansat si sa continue invatatrea in ritmul lor. Flexibilitatea si varietatea sunt esentiale. Oportunitatile de invatare pentru studentii exceptionali trebuie sa fie disponibile atat in afara unitatii de invatatmant cat si in incinta ei.

Sa crestem accesul la educatie de la o varsta cat mai frageda. Toti copiii, dar in special cei saraci sau care provin din randul minoritatilor trebuie sa aiba oprtunitatea de a participa la programe de invatare de inalta caliltate care accentueaza dezvoltarea abilitatilor lor mai degraba decat sa se focuseze pe deficientele lor.

Sa crestem oprtunitatile de invatare pentru copiii care au talente uimitoare si care provin din familii dezavantajate sau minoritati. Acesti tineri au nevoie de ajutor in plus pentru a depasi barierele de invatare. Scolile ar trebui sa aiba mai multe oportunitati de invatare pentru acesti elevi.

Sa largeasca definitia cuvantului "dotat, inzestrat, super inteligent". Astazi se stie ca inteligenta poate lua multe forme si de accea este nevoie de multe citerii de masurare a acesteia. Acest lucru i-a facut pe profesori sa puna sub semnul intrebarii definitia inteligentei si toate procedurile si practicile de masurare a acesteia. Educatorii trebuie sa identifice talentele innascute prin observarea elevilor in conjuncturi care le permit sa isi expuna abilitatile, mai degraba decat sa se bazeze numai pe rezultatele obtinute la teste.

Sa puna accent pe dezvoltarea profesionala a profesorilor. Profesorii ar trebui instruiti mai bine asupra modului in care sa predea curriculum de nivel performant. Ei au nevoie de sustinere pentru a da instructiuni elevilor care sa ii provoace pe toti studentii. De acest lucru vor beneficia nu numai elevii supra talentati dar si ceilati elevi de la orice nivel academic.

Sa se alieze la performantele celorlalte tari din lume.USA trebuie sa invete de la natiuni ai caror studenti de top au avut rezultate foarte bune si sa faca demersurile necesare pentru a asigura pregatirea elevilor de top ca acestia sa se poata compara din punct de vedere educational cu oponentii lor din celelalte tari.

Oportunitati si provocari in ceea ce priveste cariera:

Studentii talentati trebuie sa aiba o larga varietate de cariere din care pot alege si de aici vin si problemele legate de selectarea unei cariere. Prin virtutea multitudinii de talente pe care acestia le au, acestia sunt adesea indecisi in legatura cu directia pe care trebuie sa o aleaga pentru studille lor. Urmatoarele afirmatii exemplifica dilemele cu care ei se confrunta:

Mi-am dat seama ca daca as dori sa aplic, as putea sa aplic in orice domeniu.Se pare ca am aptitudini potrivite oricariui domeniu.O tema la engleza mi se pare tot atat de dificila ca si tema la fizica. Le gasesc pe amandoua tot atat de provocatoare si interesante. Acelasi lucru il pot spune si pentru matematica, studii sociale, muzica sau orice alta materia scolara.Nimic nu este atat de simplu pentru mine ca sa il pot face fara nici un efort, dar nici atat de greu incat sa nu il pot face.De aceea imi este atat de dificil sa aleg pentru viitorul meu.Multi oameni n-ar considera asta o problema, dar pentru mine este.

Cand ma gandesc la o cariera de viitor, se cam aduna norii deasupre capului meu.Sunt atat de multe lucruri pe care mi-ar placea sa la fac si atat de multe mi-ar placea sa fiu, si as vrea sa le incerc pe toate dar de unde sa incep, asta e adevarata problema. Cateodata exista atat de multa fericire si singuratate si pasiune si disperare in mine incat imi vine sa ma urc pe pereti si cand ma apuca stararile astea incep sa scriu poezii. Mai trec si luni intregi fara sa scriu nicio poezie si apoi parca ma apuca asa o nebunie spontana. Probabil ca asa voi fii mereu, dar totusi mi-ar placea sa ma pot auto-disciplina indeajuns incat sa incep sa scriu mai multe nuvele si romane.

Mi-ar placea sa fiu terapeut psiho-comportamental, corespondent pentru strainatate, psihiatru, antropolog , lingvist, cantaret de muzica folk, agent secret si asistent social.

Ghidarea in cariera si alte forme de consiliere joaca un rol important in a-i ajuta pe oamenii talentati sa isi utilizeze remarcabilele abilitati si talente. Acestor studenti li se poate parea dificil sa faca alegeri in ceea ce priveste cariera si educatia lor din cauza multiplelor lor talente.Ei pot simti o presiune sa aleaga o anumita criera din cauza asteptarilor pe care altii le au de la ei. Ei pot experimenta izolarea sociala ca rezultat al abilitatilor si preferintelor lor unice si au probleme in a selecta optiunile pentru cariera din cauza valorilor si asteptarilor din cultura lor traditionala. Aceste probleme pot fi adresate si probabil rezolvate daca se ofera asistenta profesionala de catre un consilier calificat si de catre parinti (Silverman, 1989). Oice program adresat elevilor talentai trebuie sa contina un program de consiliere menit sa ii ajute pe acesti elevi sa faca fata problemelor lor personale, sociale, educationale si profesionale.

Tehnicile folosite de consiliere pot varia in functie de natura problemelor pe care elevii le au si caractersticile specifice fiecarui elev in parte.In unele cazuri, elevul poate avea nevoie de ajutor in a-si rezolva problemele personale si sociale inainte de problemele care privesc pregatirea si dezvoltarea pentru o viitoare cariera. Daca problema o constituie izolarea sociala, consilierul il poate ajuta pe student implicandu-l intr-un program de consiliere de grup care pune accentul pe intelegerea de sine si un feedback pozitiv in relatiile cu ceilalti.Problemele cauzate de asteptarile prea mari din parte parintilor ar trebui sa fie adresate in contextul familiei unde consilierul ii ajuta pe parinti sa dezvolte asteptari realiste in ceea ce ii priveste pe copii lor, asteptari care se potrivesc cu abilitatile si adevaratele interese ale copiilor.

Problemele si provocarilor celor inzestrati cu telent

Studentii talentati trebuie sa se confrunte cu o serie de probleme. O problema o constituie asteptarile pe care acestia le au de la ei insisi si acelea care au fost impuse de catre parintii lor, profesori si altii.

Acesti studenti simt o presiune sa ia note mari sau sa aleaga o anumita profesie.Ei adesea se simt obligati sa contribuie cu cele mai bune rezultate in toate domeniile, un sindrom numait perfectionism. Aceasta presiune duce la un fel de conformare, nelasnadu-i pe studenti sa isi laeaga cu adevarat domeniile lor de interes.Un "ghid de supravieturire" a fost dezvoltat de catre Delisle si Galbaraith( 1987) pentru a-i ajuta pe elevii cu varste cuprinse intre 11 si 18 ani sa faca fata dificultatilor si probleme generate de faptul de a fi talentati.

Van Tassel-Baska (1989) a identificat un numar de nevoi socio-emotionale ale studentilor talentati care ii diferentiaza pe acestia ce semenii lor mai putin talentati:

Sa inteleaga cum si in ce fel ei sunt diferiti sau similari semenilor lor

sa aprecieze si sa evalueze propria lor unicitate ca de asemenea si a celorlati

Sa inteleaga si sa dezvolte abilitati de relationare

Sa dezvolte si sa valorifice sensibilitatea lor superioara

Sa aiba o intelegere realista in legatura cu propriile lor abilitati si talente

Sa identifice moduri de a hrani si dezvolta propriile lor abilitati si talente

Sa distinga corect intre dorinta de excelenta si dorinta de perfectiune

Sa dezvolte comportamente asociate negocierii si compromisului.

Elevii care sunt talentati au nevoie de continuu acces la modele de comportament adult care au interese si abilitati apropiate lor iar importanta acestor modele adulte nu poate fi subestimata.Aceste modele sunt in mod particluar importante pentru elevii talentati care cresc si studiaza in zone rurale indepartate.Acesti elevi adesea isi termina studiile la scolile de stat fara a beneficia de ajutorul uni mentor cu care ei pot discuta variate probleme de ordin educational si profesional.

Grupurile neglijate de-a lungul timpului

Femeile

Silverman(1986, pag 3) a pus aceasta intrebare: " ce se intampla cu femeile izestrate cu talent?".Numarul de femei inzestrate cu talent pare sa scada odata cu varsta. acest fenomen este ciudat daca luam in considerare faptul ca aceste se dezvolta mental, incep sa vorbeasca si sa mearga mai repede decat baietii, ca incep sa citeasca mai devreme, au note mai mari decat baietii la testele de IQ in timpul scolii iar notele obtinute de aceste in scoala gimnaziala sunt mai mari decat ale baietilor,Ce se intampla mai exact cu fetele? Este scaderea acestiu numar legata de gradul lor de socializare?

Interactiunea in mediul natural

Oamenii care sunt inzestrati, talentati si creativi in:

Primii ani ai copilariei:

Sfaturi pentru familie :

Sa realizeze ca sunt inzestrati in multe moduri:concetrare, memorie, placera de a invata, simtul umorului, cunostiintele sociale,orientatrea catre sarcini de lucru, abilitatea de a conduce si a fii condus, capacitatea si dorinta de a intra in competitie, capacitatea de a stoca informatie

Sa le asigure jucarii copiilor talentati, jucarii care pot fi folosite pt o varietate de activitati

Sa faca excursii la muzee, expozitii , targuri si alte locuri de interes

Sa ii stimuleze din punct de vedere vizual, auditiv, verbal si kinestetic

Sa sustina conversatii cu copilul in care aceata sa participe activ

Sa inceapa sa ii arate copilului carti cu imagini si sa ii ceara sa gaseasca diferite obiecet sau animale sau sa raspunda la intrebari potrivite varstei lor

Sa evite restrictiile care nu sunt necesare.

Sa le ofere materiale de joaca care sunt potrivite pentru ei si care ii pot provoca

Sfaturi pentru Educatori:

Sa caute moduri in care variatele talente pot fi exprimate ( cognitive, artistice, socializare, abiitate motrica, memorie, cunostinte speciale, imaginatie)

Sa ofere acestor copii oprtunitati sa isi exprime talentele

Sa capteze atentaia copiilor .Sa dezvolte abilitati de invatare legate de pasiunile lor.

sa ii permita copilului sa experimenteze toate elementele limbajuli-chair si limbajul scris- daca copilul se arata doritor de a face acest lucru

Sfaturi pentru personalul care lucreaza cu copiii de gradinita

Retineti ca in general conversatia este foarte importanta pentru dezvoltarea copilului.Nu va sfiiti sa stai de vorba cu copilul despre subiectele de care el este interesat

Deveniti specializat in cautarea talentelor in diverse domenii( artistic, social , cognitiv)

Implica-l pe copil in activitati mai provocatoare care nu il tin pe loc din continua invatare

Sfaturi pentru vecini si prieteni

Recunoasteti ca oamenii au o varietate de talente care pot fi incurajate

Oferiti oprtunitati copiilor inzestrati sa isi foloseasca pe deplin abilitatile

Bucurati-va si oferitile sprijinul copiilor vecinilor care va folosesc casa pentru experimente de natura diversa ( gatit, pictat, construit)

Anii de scoala gimnaziala:

Sfaturi pentru familie

Mentineti cautarea talentelor individuale;unele calitati nu sunt devin atat de eveidente pana cand copilul nu creste.

Oferiti experiente extrascolare care tin de diverse domenii (artistic, fizic, academic, de lidership)

Inscrieti copii talentati in programe, tabere de vara oferite de colegii si universitati

Monitorizati mediul scolar al copilului pentru a va asigura ca sunt facuti pasi adecvati care sa vina in intampinarea manifestarilor talentelor sale unice

Alaturati-va unui comitet de parinti din comunitatea dumneavoastra

Abonati-va la publicatii care sa prezinte teme de interes manifestate de copii vostri talentati

Incurajati-i pe copii talentati sa se alature asociatiilor sau copiilor care au aceeasi hobbiuri,interese si aptitudini ca ale lor.

Sfaturi pentru profesorii de scoala gimnaziala

Sa ofere oportunitati care sa vizeze imbogatirea cunostintelor necesare aptitudinilor copiilor talentati ca si de asemenea sa contribuie la accelerarea acestor abilitati

Sa permita copiilor inzestrati sa aleaga si sa faca proiecte personala care cer o pregatire sofisticata si minutioasa si care necesita un proces de gandire si creatie

sa se implice in organizatii profesionale care ofera ajutor si asistenta profesorilor elevilor talentati.

Faceti un curs care sa se adreseze in special stategiilor folosite in imbunatatirea folosirii talentelor copiilor talentati

Incurajati copiii sa devina participanti activi la varaate evenimente care accentueaza nise abilitati specifice sau zone de cunoastere (targuri de stiinta, competitii muzicale, etc)

Sfaturi pentru personalul scolar

-Puneti bazele unor cluburi sau programe care sa le permita copiilor talentati sa isi manifeste talentele.

-Creati programe cu premii care incurajeaza dezvoltarea talentelor in fdiferite domenii

-Implicati membrii comunitatii in oferirea de activitati de imbunatatire si accelerare a abilitatilor copiilor talentati (ex:artisti, ingineri, scriitori)

-Folositi proceduri inclusive pentru identificarea elevilor cu potential care provin din grupuri dezavantajate sau au diverse dizabilitati.

Sfaturi pentru vecini si prieteni

Contribuiti la organizatii care se ocupa de managerierea talentelor

Oferiti-va ca voluntari pentru jurizarea de diverse evenimente si competitii

Fiti doritor sa impartasiti talentul dumneavoastra cu tineri, muzicieni, atleti, artisti.

Deveniti mentor pentru persoane din comunitatea dumneavoastra.

Anii de liceu:

Sfaturi pentru familie

Continuati sa oferiti surse pentru dezvoltarea talentelor in afara casei.

Consiliati-va in mod regulat copilul in legatura cu cursurile pe care el sau ea le poate/ va face.

Oferite accesul la mijloace de informare (computere, camere video, etc) si resurse ( specialisti, mentori) care pot contribui la performantele copilului.

Asteptati-va la variatii ale performantelor lor de-a lungul timpului.

Oferiti-le oportunitati de odihna si relaxare daca au un orar incarcat.

Continuati sa incurajati implicarea semenilor lor care au aceleasi interese si aptitudini.

Sfaturi pentru profesorii de liceu

Oferiti o serie de activitati pentru elevii cu diferite abilitati.

Oferiti oportunitati pentru elevii talentati care trateaza probleme reale sau dezvolta produse actuale

Oferiti oportunitati pentru activiati adevarate de imbogatire a abilitailor lor, nu doar mai multa munca.

Retineti ca talentul se poate manifesta in mai multe moduri.determinati felul in care diferitele tipuri de talent poate fi exprimat in domeniul dvs.

Ajuati la eliminarea semnalelor de conflict si confuzie in ceea ce priveste alagerile in cariera si domeniile de studiu oferite femeilor cu abilitati.

Sfaturi pentru personalul scolar

Oferiti, intr-o maniera posibila, o varietate de materiile scolare optionale, activitati, cluburi, etc.

Recunoasteri excelente intr-o varietate de arii (leadership, arte vizuale)

Incurajati participarea la activitati competitive in care studentii sa fie capabili sa isi exprime talentele lor unice (targuri de stiinta, competitii de dezbateri, concursuri muzicale)

Sfaturi pentru parinti, prieteni si potentiali angajatori

Oferiti oportunitati pentru elevi sa secondeze (stea pe langa) profesionistii din domeniul dorit de ei.

Oferiti-va ca voluntar in calitate de profesionist si lucrati direct cu studentii care sunt talentati si ajutati-i sa produca un lucru dorit.

Deveniti mentor pentru elevii care sunt interesati in ceea ce faceti dvs din punct de vedere profesional.

Oferiti finantare pentru elevii talentati care provin din medii dezavantajate

Oferiti programe de pregatire pe timpul verii pentru elevii care manifesta un interes mare in profesia dvs.

Oferiti-va sa supravegheati clubul uni liceu sau alte organizatii care ofera elevilor oprtunitati in plus pentru manifestarea talentelor lor.Sugestii pentru familie: Sa aveti si sa mentineti asteptari mari in ceea ce le priveste pe fiicele dvs.

Nu cumparati jucarii stereotipe adresate doar fetelor

Evitati protejarea in exces a fetelor

Incurajati implicarea in activitati diverse

Permiteti-le fetelor sa se murdareasca

Spuneti-le sa aiba incredere in capacitatile lor

Sustineti interesele lor

Identificati talentele lor inca din anii copilariei

Permiteti-le sa aiba prietene si sa se joace cu alte fetite care impartasesc acelasi talent

Aratati-va interesul pentru matematica impreuna cu fetele si in afara activitatilor de la scoala

Luati in calcul inscrierea in sistemul de educatie cat mai curand posibil, la o varsta frageda

Prezentati-le femei de succes din alte domenii sau domeniul care le intereseaza

Incurajati-le pe mamaele fetelor talentate sa le recunoasca talentele si sa le ajute in dezvoltarea lor.

Incurajati-i pe tati sa petreaca timp cu fetele lor si sa le implice in asa zise activitati masculine

Dati si fetelor treburi casnice de care sa se ocupe

Descurajati relicile sexiste sau tachinarile

Monitorizati programele cu stereotipii misogine si vorbiti cu copiii de ambele sexe despre acest lucru

Incurajati-i pe frati sa se trateze unuii pe ceilalti echitabil si egal mai degraba decat sa foloseasca stereotipurile traditionale in ceea ce priveste genul pe care ei le pot vedea la alte familii

Sugestii pentru profesori si consilieri: Credeti in abilitatile logico-matematice ale fetelor si oferiti-le multe oportunitati ca acestea sa practice matamatica

Prezentati-le fetelor faptul ca se pot inscrie in cluburi de matamatica daca ele sunt talentate in acest domeniu

prezenati cursuri de dezvoltare in cariera atat pet fete cat si pt baieti unde sunt prezentate potentiale cariere pentru femei

Expuneti atat baietii cat si fetele la intalniri cu persoane care constiuie un model comportamental pentru femei si au diverse cariere

Discutati depre carierele care nu sunt traditionale pentru femei incluzand detalii despre salariile pt barbati si femei si cerintele de scolarizare

ajutati-le pe fete sa isi planifice teluri pe termen lung

Discutati dspre neimplinirea acestor teluri si cum pot fi aceste lucruri combatute

Rugati-le pe fete sa citeasca biografiile unur femei celebre

Aranjati posibilitatea ca fetele sa fie asistentele unor persoane care exercita meseria dorita de el si astefl pot stii mai multe despre accea meserie

Descurajati remarci misogine in clasa

Boicotati materialele sexiste care pot fi posibil prezentate in clasa si scrieti editurilor sa corecteze textele imediat.

Discutati mesajele misogine

Tineti cursuri speciale si cursuri de afterschool pentru fetele care manifesta un talent in anumite activitati

Organizati grupuri de sprijin pentru fetele cu interese similare

De ceva timp,inzestrarea intelectuala a fost asociata cu un mare IQ si scoruri mari la testele de aptitudini.Aceste teste, prin natura si structura lor au masurat un numar limitat de abilitati mentale.Din cauza limitarilor lor,ele nu au fost destul de folositoare in identificarea persoanelor cu dizabilitati care sunt talentate intelectual sau au alte talente.Ocircum persoanele cu dizabilitati cum ar fi paralizia cerebrala , dizabilitati de invatare si alt fel de dizabilitati pot fi si ele inzestrate.Helen Keller este un exemplu de astfel de persoana cu dizabilitati care este de asemenea inzestrata.Din fericire noi am inceput sa cautam feluri diferite de inzestrare in randul copiilor si tinerilor cu dizabilitati.

In acest context persoana inzestrata este definita ca o persoana care a aratat un potential excelent in a) invatare b) care a obitnut excelenta academica intr-unul sau mai multe domenii si c) a manifestat abilitati superioare prin limbaj , rezolvarea de probleme si productie creativa.Desi multe provocari sunt inca asociate cu identificarea indivizilor cu dizabilitati care sunt si talentati si s-au facut multe progrese in aceasta directie.Factorii care au dus la aprecierea cu succes a talentului includ mediile inconjuratoare care prezinta semne de existenta a inzestrarii mentale si informatii despre performanta individala , stranse din mai multe surse.Cu privire la aceste medii, este important ca tanarului sau copilului sa ii fie create oportunitati sa duca la indeplinire niste sarcini de lucru care sa nu fie impiedicate de dizabilitatile lor.De asemenea daca si cand sunt folosite testele de abilitate mentala, acestea trebuie sa fie corect adaptate , atat in administrare cat si in notare (Whitmore and Maker, 1985).

Educatia diferentiata pentru copiii si tinerii cu dizabilitati care sunt talentati, este inca in faza de inceput.A fost facut un real progres, in mod particular in adaptarea computerelor si tehnologia din acest domeniu dar mai sunt inca multe de facut.In plus, nu se stie prea multe despre sistemele de livrare a serviciilor si materialelor care sunt cele mai potrivite pentru aceste persoane.

Concluzii:

Pasul 1

Descrie pe scurt mai multe lucruri care sunt legate de masurarea diferitelor tipuri de talente

Alfred Binet a facut prima scara ( instrument de dezvoltarea) pentru copii la inceputul anilor 1990.Treptat a aparut si notiunea de varsta mentala ceea ce reprezenta ceea ce un copil putea sa faca in comparatie cu abilitatile de dezvoltare specifice varstei lui.

Lewis M Treman a tradus scara/instrumentul lui Binet si a facut modificari potrivite pentru copiii din USA.Gradat, coeficientul de inteligenta sau IQ-ul a devenit instrumentul de masurare in determinarea talentului.Inteligenta a fost mult timp privita ca o structura unitara sau o abilitate.Dar acest punct de vedere s-a schimbat incet incet si cercetatorii au inceput sa creada ca inteligenta era reprezentata de o varietate de capacitati si abilitati distincte.

JPGuilford si alti oameni de stiinta specializati in comportamentul social au inceput o teorie multidimensionala a inteligentei, care i-a facut pe cercetatori sa dezvolte modele si sa evalueze instrumente pentru a examina creativitatea.Au fost dezvoltate gradual programe care sa dezvolte creativitatea in randul tinerilor.

Pasul 2 (activitatea 2)

Identificarea a sase componente majore ale definitiilor care au fost concepute pentru a descrie termenul de talent/inzestrare:

Copiii si tinerii talentati prezinta un potential in a performa la cel mai inalt nivel atunci cand sunt comparati cu altii de varsta lor, din mediul lor si cu aceeasi experienta ca a lor.

Copiii talentati au o capacitate de mare performanta in domeniile crative, intelectuale si artistice.

Astfel de copii pot poseda capacitati neobisnuite de leaderi sau pot excela in domenii academice.

Astefl de copii au un nivel mare de implicare si indeplinire a sarcinilor propuse si de creativitate.

Copiii care sunt talentati combina un nivel inalt de inteligenta cu indeplinirea sarcinilor de lucru si creativitate si isi fac remarcata prezenat in domeniile in care sunt interesati.

Astfel de copii au nevoie de oportunitati speciale de educatie pentru a-si valorifica la maxim potentialul lor creator.

Activitatea 3

Identifica 4 probleme inerente in acuratetea descrierii caracteristicilor copiilor talentati:

Persoanele talentate au diferite caracteristici fata de persoanele celelalte, ele nu constituie un grup omogen.

Din cauza ca cercetarile in ceea ce privesc caracteristicile oamenilor talentati au fost facute pe divese grupuri de populatie, caracteristicile obtinute reprezinta populatia studiata, mai degraba decat populatia inzestrata ca intreg.

Multe studii recente ale persoanelor talentate au dus la o privire stereotipa in ceea ce priveste talentul/inzestrarea.

Din punct de vedere istoric, studiile care privesc caracteristicile indivizilor talentati nu au inclus studii facute pe femei, minoritati sau grupuri etnice sau grupuri socio-economice.

Stimularea oferita de parinti , profesori, tutori si altii au contribuit semnificativ la aparitia talentului.

Interactiunea talentelor inascute cu influentele din mediul inconjurator si incurajarile duc la dezvoltarea si exprimarea talentului.

Dezvoltarea unui nivel inalt de indeplinire a sarcinilor in randul persoanelor talentate determina nivelul si natura contributiilor pe care ei le vor avea in cele din urma.

Activitatea 5

Descrie varietatea de metode de evaluare folosite pentru a identifica diferite tipuri de talent

Teste de inteligenata si de dobandire a cunostintelor, teste de creativitate

Activitatea 6

Identificati 8 interventii care sunt utilizate in dezvoltarea abilitatilor copiiilor inzestrati

Stimularea facuta de catre parinti incepand din copilarie si pana in adolescenta.

Educatia diferentiata si sisteme specializate care ofera activitati de dezvoltare a talentului sau posibilitati de accelerare: intrarea timpurie la graninita, comasarea catorva ani de studiu, admiterea timpurie in colegiu/facultate frecventarea programelor onorifice din liceu sau facultate, scoli specializate in arte vizuale, matematica si stiinte, programe de mentorat cu profesori universitari si alte persoane talentate si facilitati specializate de consiliere.

Activitatea 7

Identificati 6 probleme care complica selectia in urmarea carierei pentru tinerii talentati datorita faptului ca persoanle talentate sunt adesea capabile sa performze in multe domenii, lor li se pare dificil sa faca o alegere potrivita in ceea ce priveste viitoarea lor cariera, femeile talentate pot duce lipsa de modele sau mentori adecvati care sa ii ajute sa identifice variate optiuni in ceea ce priveste cariera si profesia.

Femeile pot fi de asemenea influentate de traditiile culturale si asteptarile pe care societatea le are de la ele, asteptari care sunt de cele mai multe ori restrictive.

Tinerii talentati pot fi influentati de catre asteptarile pe care parintii le au de la ei si de opiniile preconcepute ale acstora in legatura cu ceea ce ar trebui sa faca cei talentati.

Unii tineri care sunt inzestrati sunt izolati sociali in sensul in care ei nu au acces la persoane talentate ca ai si cu care ar putea discuta interesle lor, aspiratiile si problemele lor.

Tinerii talentati care traiesc in zone rurale indepartate pot avea putine modele de urmat cu careb pot relationa sau cu care se pot identifica.

Activitatea 8

Identificati unele dinte problemele cu care se confrunta femeile talentate in cariera lor si in alte domenii de interes

Teama de succes

Competitia dintre aspiratiile maritale si cele profesionale.

Stresul indus de traditiile culturale si asteptarile societatii

Restrictii auto-impuse sau impuse cultural in ceea ce privesc optiunile educationale si ocupational