suportPoetCorp-2SchemaAntic

2
Conf. Dr. Mihaela Ursa Pop – Poetici corporale SUPORT 2: Schemă a antichităţii greceşti Antichitatea greacă nu este o perioadă omogenă, deși adesea este tratată ca atare. Pentru a fi bine orientați în contextul unor texte pe care le vom discuta pe parcursul semestrului și pentru a putea face distincțiile necesare, este obligatoriu să ținem cont de următorul parcurs istoric: 6000 î.H.- grupuri de agricultori, posibil din Turcia, ajung în Creta, Grecia și în insulele din Marea Egee - relaţii cu Egiptul şi Asia Mică (unde migrează după cucerirea elenă din 1700-1400 î.H.) - 3000 î.H. – înflorirea oraşelor state, prima perioadă a palatelor (Knossos, Mallia, Fastos) - tipul de scriere numit Liniarul A - Animism: cultul taurului, cultul grotelor - Marea Zeiţă (Magna Mater) > Hera - scrierea Liniarul B în cretană, dar cu texte în proto- greacă - războiul împotriva Troiei (timp de zece ani, 28 de state aheene, în jurul anului 1183 î.H., după alţi autori, 1385 î.H. Sau chiar 1250 î.H.) - zeităţi indo-europene (uranice) vs. zeităţi locale (chtoniene – Zeus, Hermes, Demeter, Persefona, Dionysos) - adorarea strămoşilor regali, cultul morţilor [heros - eroul] - începe creaţia epopeică: epopeea argonauţilor, a războiului troian etc. (culegeri epopeice anonime) - invazia doriană („popoarele mării”: piraţi şi mercenari mediteraneeni, invadatori nordici) - războinici: civilizaţia spartană (egalitarism masculin, pederastia „educativă” şi militară), polis-ul grec - considerată epocă de regres cultural, interesul pentru scris decade - impunerea definitivă a zeităţilor masculine asupra celor feminine - 900 – 800 î.H. – Homer şi Hesiod compun despre civilizaţia miceniană (poeme, epopei) - după Homer şi Hesiod, interesul pentru creaţia epică scade, crescând interesul pentru creaţia lirică regimurile tiranice: statul progresează, se construiesc temple, 776 – primele Jocuri Olimpice orașele-state, democrația ateniană (Solon, Clistene) 5000 – 1700 î.H. Creta şi civilizaţia cretană sau minoică 1600 - 1300 î.H. invazia aheilor/ civilizaţia miceniană (Micene) 1300 – 700 î.H. (sau 1100-800) Epoca „obscură”/ invazia doriană 700 - 500 î.H. Epoca arhaică

Transcript of suportPoetCorp-2SchemaAntic

Conf. Dr. Mihaela Ursa Pop – Poetici corporale

SUPORT 2:

Schemă a antichităţii greceşti

Antichitatea greacă nu este o perioadă omogenă, deși adesea este tratată ca atare. Pentru a fi bineorientați în contextul unor texte pe care le vom discuta pe parcursul semestrului și pentru a puteaface distincțiile necesare, este obligatoriu să ținem cont de următorul parcurs istoric:

6000 î.H.- grupuri de agricultori, posibil din Turcia, ajung în Creta, Grecia și în insulele dinMarea Egee

- relaţii cu Egiptul şi Asia Mică (unde migrează după cucerirea elenă din 1700-1400 î.H.)

- 3000 î.H. – înflorirea oraşelor state, prima perioadă a palatelor (Knossos, Mallia, Fastos)- tipul de scriere numit Liniarul A- Animism: cultul taurului, cultul grotelor- Marea Zeiţă (Magna Mater) > Hera

- scrierea Liniarul B în cretană, dar cu texte în proto-greacă- războiul împotriva Troiei (timp de zece ani, 28 de state aheene, în jurul anului 1183 î.H., după alţi autori, 1385 î.H. Sau chiar 1250 î.H.)

- zeităţi indo-europene (uranice) vs. zeităţi locale (chtoniene – Zeus, Hermes, Demeter, Persefona, Dionysos)- adorarea strămoşilor regali, cultul morţilor [heros - eroul]- începe creaţia epopeică: epopeea argonauţilor, a războiului troian etc. (culegeri epopeice anonime)

- invazia doriană („popoarele mării”: piraţi şi mercenari mediteraneeni, invadatori nordici)

- războinici: civilizaţia spartană (egalitarism masculin, pederastia „educativă” şi militară), polis-ul grec

- considerată epocă de regres cultural, interesul pentruscris decade

- impunerea definitivă a zeităţilor masculine asupra celor feminine- 900 – 800 î.H. – Homer şi Hesiod compun despre civilizaţia miceniană (poeme, epopei)- după Homer şi Hesiod, interesul pentru creaţia epică scade, crescând interesul pentru creaţia lirică

regimurile tiranice: statul progresează, se construiesc temple, 776 – primele Jocuri Olimpice

orașele-state, democrația ateniană (Solon, Clistene)

5000 – 1700 î.H. Creta şi civilizaţia cretană sau minoică

1600 - 1300 î.H. invazia aheilor/ civilizaţia miceniană (Micene)

1300 – 700 î.H. (sau 1100-800) Epoca „obscură”/ invazia doriană

700 - 500 î.H. Epoca arhaică

Conf. Dr. Mihaela Ursa Pop – Poetici corporale

- s. VI î.H. – naşterea tragediei din „cântecul ţapului”(tragoedia)

- religia oficială (zeii olimpieni, Zeus, Apollo etc.) este concurată de cultele de mistere/ misteriile (religia populară, în care nişte iniţiaţi interpretează o dramă mistică). Exemple: misteriile dionysiace, misteriile orfice.- se pun bazele pitagorismului- şcoala ioniană: physiologoi în locul preoţilor, o filosofie speculativă, fără referire la viaţa practică (ex. Thales, Anaximandru, Anaximene, Xenofan)

- durează de la războaiele medice la cel peloponeziac (Sparta-Atena)

- declinul misticismului: avântul filosofiei (Heraclit, Parmenide, Empedocle, Anaxagora)

- sofiştii: interesul pentru firea umană (metoda retorică: capacitatea de a convinge – Protagoras, Gorgias)- Socrate, Platon, Aristotel- dialogurile platonice de tinereţe: polemici cu sofiştii, în apărarea lui Socrate: Criton, Ion, Gorgias, Protagoras- dialogurile platonice de maturitate: expunerea doctrinei ideilor: Phaedon, Banchetul, Republica, Phaidros- ultimele dialoguri platonice: expunerea doctrinei despre Fiinţă: Parmenide, Sofistul, Timeu, Legile- marii tragici greci: Eschil, Sofocle, Euripide- comicii: Aristofan

- elenistică < “elenişti” < orientalii elenizanţi monarhism absolutist, sincretism

religios (cultul lui Dionysos), 279 î.H. - devastarea templului de la Delfi de către celți

146 î.H. - Grecia devine parte a Imperiului Roman

- ştiinţele iau avânt, mai ales matematica (Euclid, Arhimede) şi geografia

- filosofia cinică: practicarea individualismului, separarea de politică filosofia stoică: practicarea seninătăţii sufleteşti s. I î.H. – romanul grec (Longos), dar şi Lucian din Samosata

313 d.H. - Edictul de la Milano, creștinii își pot practica religia în Imperiul Roman324 d.H. - reconstruirea Bizanțului de către Constantin cel Mare, drept Constatinopol, capitala Imperiului Roman de Răsărit

s. V î.H. Epoca clasică„Secolul de aur”

323 (moartea lui Alexandru Macedon)– 30 î.H. (moartea Cleopatrei) Epoca elenistică