SuportCursDreptulSecuritatiiSocialeAnIIISemI13_14_2

8/11/2019 SuportCursDreptulSecuritatiiSocialeAnIIISemI13_14_2

1/84

DREPTUL SECURITII SOCIALE

Lect. univ. dr. Septimiu PANAINTE

SUPORT CURS


2/84


3/84

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAIFACULTATEA DE DREPT

DREPTUL SECURITII SOCIALE

Lect. univ. dr. Septimiu PANAINTE

- SUPORT CURS

Anul IIISemestrul I

2013-2014


4/84


5/84


6/84


7/84


8/84

2

2. Noiuni fundamentale.

Acest domeniu impune o serie de clarificari conceptuale prealabile. Prima notiune carenecesita explicatii este cea de politica social, legat indisolubil de domeniile pe care le

acopern practici care sunt concentrate n cadrul politicilor sociale sectoriale. Se impunefundamentarea modelului Welfare State (statul bunastarii) si prezentarea detaliata aprodusului su politico-economico-administrativ - securitatea social.

2.1. Conceptul de politicsocial1

Nu se poate spune cs-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire social(deci coninutul concret al politicilor sociale) n cadrul mai larg al politicilor publice.Dificultatea de a ncadra cu precizie obiectul politicii sociale, ca parte a politicilor publice,provine, pe de o parte, din tradiiile culturale i politice diferite la nivelul continentului i, pede altparte, din dinamica pe care socialul a cunoscut-o ca semnifica ie i ca impact, chiar lanivelul aceleiai societi, de-a lungul ultimelor decenii.

O prim definiie a politicii sociale ar putea fi ncercat prin excludere: este dedomeniul politicilor sociale tot ceea ce rmne din politica unui guvern sau a unor autoritilocale, dupa excluderea politicilor publice fr impact social direct. Mai util ns pentru

nelegerea acestor preocupri ar fi o definiie pozitiv, afirmativ, care s ating nucleulcomun al tuturor tipurilor posibile de politicsocial.

Astfel, sociologul britanic T.H. Marshall afirma sintetic:,,Obiectivul esential al politiciisociale n secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor"(Marshall, 1950).

n general, se disting douabordri n privina motivaiei care stla baza unei politicisociale. n mod traditional, abordarea ideologica este n conformitate cu ipoteza ntemeieriistatului bunastarii pe ,,ratiuni politice" , iar abordarea pragmatica, mult mai recenta,promoveaza functia de ,,social problems solving" a politicii sociale, golind-o astfel decontinut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice2. Marsnd evident pe prima

directie, neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca,,societatile capitaliste avansateau nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala,

pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste, pentru a-si asigura oforta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate"(O'Connor, 1973; Gough,1979, citati de Wilensky, 1985). Pentru teoreticienii neo-marxisti, termenul ,,capitalismulbunastarii" (Welfare Capitalism)are binenteles o conotatie peiorativa, sugernd o forma decontrol social, de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate depolitie sau de justitie si nu n ultimul rnd avnd rolul de a legitima si promova sistemulcapitalist. Mai mult dect att, s-a mers pna la a se considera ca politicile bunastarii nu suntsustinute din ratiuni umaniste si pentru a ntmpina nevoile reale ale muncitorilor, ci doarpentru a raspunde - conjunctural - unor nelinisti sociale. ,,Politicile sociale sunt initiate sauextinse n timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv,apoi ele sunt abolite sau restrnse cnd stabilitatea politica a fost reinstaurata". (Piven siCloward, 1972).

n literatura romneasca de specialitate, aceasta abordare este sintetizata de LilianaMihuastfel:,,Politica sociala este, sau ar trebui sa fie, un raspuns la problemele sociale ale

1Pentru o abordare mai detaliat, a se vedea lector dr. Valentin Naumescu, Introducere in studiul politicilorsociale, http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1.html.2 Non-ideologic, descarcat de continuturi doctrinare, abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvareatehnica, punctuala, a problemelor sociale.


9/84

3

unei anumite comunitati, respectiv ale anumitor grupuri expuse n mai mare masuradiferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen, 1999).

ntr-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil n Romnia postcomunista(,,Politici sociale. Romnia n context european"), care a marcat perioada de debut afundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu, profesorul Catalin Zamfir afirma capolitica sociala poate fi nteleasa ca ansamblul reglementarilor, masurilor si activitatilorntreprinse n principal de stat(dar posibil si de alti agenti interesati) n scopul modificarii

parametrilor vietii sociale a unei comunitati, ntr-un sens considerat dezirabil la un momentdat (Zamfir, 1995). Altfel spus, politica sociala se concretizeaza n prevederi legislativespecifice, hotarri si reglementari administrative, programe sociale, transferuri de venit(impozite, taxe, respectiv pensii, alocatii, ndemnizatii, burse, etc. din cadrul sistemelor deasigurari si asistenta sociala) finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si serviciisociale pentru populatie, conform unei definitii ,,de dictionar formulatde I. Marginean n1994.

Diferentele n delimitarea politicii sociale provin din raportarea la un context politico-economic variabil n timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecareisocietati.

Pentru exemplificare, n Marea Britanie se confera acestei politici un nteles mairestrns si bine precizat, cu referire stricta la ,,cinci servicii fundamentale: securitatea sociala

(n sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii),politica n domeniul sanatatii, politica educationala, politica locuintelor sociale si serviciile deasistenta sociala. n principiu, aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si nStatele Unite, incluznd doar sistemul pensiilor, asistenta medicala, nvatamntul public,sistemul ,,welfare" (asistenta sociala n ntelesul american) si asigurarea locuintelor pentrupersoanele fara venituri (Pechman, 1992).

n schimb, n Europa, ,,politica sociala" ocupa o plaja mai larga (mbogatita n specialde traditia franceza), incluznd o gama variata de initiative si programe ale statului. n afarapreocuparilor mentionate n dreptul sistemelor britanic si nord-american, apar deseori ca,,apanaje" ale politicii sociale: politica privind angajarea fortei de munca, politicatransporturilor, politica privind protectia mediului (politica ecologica), politica privindpromovarea culturii si chiar politica privind petrecerea timpului liber, ,,leisure policy"

(politica agrementului). Fireste, punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi dectexistenta unor cheltuieli publice ndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortuluicetatenilor, deci cu impact asupra bunastarii colective.

Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli douconcepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunstrii) isecuritatea social.

2.2. Welfare state (Statul bunstrii, asistenial sau ,,providenial)

,,Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minimeprivind venitul, alimentatia, sanatatea, educatia si locuinta, asigurate fiecarui cetatean cadrepturi sociale" (Wilensky, 1975). Legat de aceasta definitie, Harold Wilensky face - 10 deani mai trziu - urmatoarele precizari: ,,...cele mai multe din aceste garantii, adesea cuprinsesub denumirea desecuritate socialau luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor debaza ale vietii industriale: accidente la locul de munca, boli profesionale, omaj, batrnee(Wilensky, 1985), considerndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fipericlitate dect n cazul pierderii veniturilor, deci la persoanele ramase fara loc de munca.

Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente, practic securitateasociala fiind produsul politicilor aplicate n cadrul unui stat al bunastarii.


10/84

4

n Uniunea European, welfare system/state3 statul asistenial ori sistemul bunstrii presupune o economie de pialibern care statul i autoritile locale intervin n domeniiconsiderate fundamentale pentru societate: 1) sprijin persoanele rmase fr familie, culocuine sociale, cmine de btrni, sau, pe cele bolnave, cu asistenmedicalpredominantgratuitsau ajutor de omaj; 2) asigureducaie gratuitpentru toi copiii, dar i accesul ladispensare gratuite etc.; 3) asigur reintegrarea social a celor care au executat o pedeapspenal.4

2.2.1. Apariia i expansiunea Welfare State

Este general acceptat ca, sub raportul cuceririlor sociale si politico-juridice aleumanitatii, secolul XVIII a adus drepturile civile, secolul XIX pe cele politice iar secolul XXa fost marcat de dezvoltarea drepturilor sociale.

Aparitia si mai trziu consolidarea statelor europene, denumite ulterior ale bunastarii(n continuare WS), constituie un element esential al transformarii Europei, proces nceputodata cu Revolutia Industriala si cu cea Franceza. n sens strict, ,,schitarea" institutionala aWS ncepe nsa abia n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ocupnd propriu-zis perioadadintre formarea statelor nationale (german si italian) si primul razboi mondial.

Modelarea istorica a WS are la baza trei repere fundamentale: 1. Procesul de formare a

statului modern centralizat (,,The Nation-State); 2. Industrializarea; 3. democratizareapolitica a Europei (Peter Flora, 1985).Practic, putem spune ca prin cele trei procese care definesc originea WS, acesta este un

produs al capitalismului modern vest-european. ,,Esenta WS este, contrar asteptarilor,pur liberalafirma Peter Flora, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti germani n politicasociala din anii '70 - '80, argumentnd legatura strnsa a sistemului prosperitatii nationale cueconomia de piata capitalista si cu democratia politica ,,de masa, principii promovate deliberalismul secolului al XIX-lea.

Solutia care se ntrezarea era nlocuirea vechilor legi europene ,,ale saracilor" (veziRobert Malthus, David Ricardo) cu un principiu nou, strns legat de ideea de dezvoltaregenerala: asigurarile sociale. Practic, sistemul securitatii sociale bazat pe asigurari domina

nca mecanismele de functionare ale WS european contemporan, spre deosebire de sistemul

american care ,,mizeaza" mai mult pe cresterea oportunitatilor economice si educationale alecetatenilor sai.

Cunoscutul autor britanic Marshall se ntreba, retoric, n 1950: ,,Cum este posibil? Cumpoate egalitatea cetatenilor sa coexiste cu capitalismul, un sistem bazat tocmai pe inegalitateasociala de clasa?"

Explicatia pare sa fie aparitia si consolidarea WS, ca sistem garant al bunastariicolective. Deci, WS realizeaza un compromis (compatibilizare) ntre capitalism si

democratie, care trebuie nteles astfel: muncitorii accepta legitimitatea sistemului capitalist,pentru ca acesta asigura un nivel suficient de profitabilitate si un surplus economic pe bazacaruia se pot pune n aplicare programe sociale.

3Denumirea ,,Welfare State" este relativ recenta, fiind legata de perioade anilor '40, de Marea Britanie si denumele economistilor J.M.Keynes i W.H.Beveridge. Ulterior, autorii francezi au completat lista sinonimelorpentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. n fine, autorii germani,mult mai reticenti n a atribui denumiri entuziaste (n special dupa frenezia care marcase perioada de vrf anazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept ,,stat social", utiliznd mai putin termenul de stat albunastarii (Wohlfahrtsstaat). n Statele Unite domina interpretarea republicana, conceptul de Workfareconditionnd beneficiile sociale de munca.4 Neoliberalii privesc cu scepticism sistemul pe care se bazeaz Europa social, dei au creat i ei sistemeasemntoare, la o scarmai redus. Numai libertarienii nu acceptnici o intervenie, invocnd doumotive: 1)piaa libercreeazprosperitate; 2) WS ar ncuraja lenea i inactivitatea indivizilor, fiindcoferdrepturi, frs impun i obligaii. Nimeni nu pune n discuie primul aspect, economia Europei sociale se bazeaz pecapitalism, iar n statele nordice, ncepnd din 1857 (Danemarca), politica industriala fost ultraliberal.


11/84

5

Capitalistii, la rndul lor, accepta necesitatea asigurarii unor venituri minimale si acheltuielilor pentru bunastare, pentru ca aceste beneficii sociale mentin o clasa muncitoaresanatoasa, echilibrata si multumita (Offe, 1984).

n acest mod, activitatile statului n societatea capitalista ar putea fi ndreptate simultanspre nevoia mentinerii profitabilitatii economice si spre nevoia asigurarii armoniei sociale.Interesant este nsa faptul ca, n pofida acestui compromis care salveaza coabitareacapitalismului cu democratia, WS a fost intens criticat att de liberalii radicali ct si marxisti,

fiecare vaznd n acest sistem o ,,pervertire" a modelului ideal.Institutiile si politicile WS s-au consolidat prioritar n ri cu grad ridicat dedezvoltare economico-sociala, deci exact acolo unde capitalismul a atins ,,stadiile cele maiavansate" si unde, dupa Marx, proletariatul ar fi trebuit sa rastoarne pe cale revolutionaraornduirea si sa preia puterea din mna burgheziei. A fost oare WS instrumentul magic princare capitalismul a reusit sa supravietuiasca unei mari provocari a istoriei, ndepartnd risculpropriei sale disparitii tocmai prin aceasta inspirata ,,mituire a clasei muncitoare"?

2.2.2. Modele conceptuale

Vorbind despre regimurile politice ale bunastarii sociale, Gsta Esping-Andersenrealiza n 1991 o clasificare devenita n scurt timp ,,clasica" n studiul politicilor sociale

comparate, conform careia se descriu trei viziuni majore asupra bunastarii: modelul social-democrat; modelul conservator; modelul liberal. Chiar daca aceasta clasificare s-a doveditimperfecta si a cunoscut de-a lungul anilor mai multe tentative de amendare, ea ramne si nprezent un instrument util pentru ntelegerea marilor tipologii politice si socio-culturale carefundamenteaza optiunile nationale n privinta bunastarii.

2.2.2.1. Modelul social-democrat (scandinav, nordic, e.g. Suedia, Danemarca)

Conform teoriei lui Esping-Andersen, modelul social-democrat si gaseste cel mai fidelcaracteristicile n legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din Suedia,Danemarca si Norvegia. Acest model mai este cunoscut sub denumirea de ,,scandinav"(Erikson, 1987), ,,institutional-redistributiv" (Titmuss, 1958, citati de Esping-Andersen,

1991) sau pur si simplu ,,suedez"(mass-media). n ceea ce priveste istoria proiectului social-democrat. Suedia figureaza n mod traditional drept cap de lista pentru grupul tarilor careaplica viziunea keynesianista asupra politicilor social-economice, fiind ,,un stat al bunastariiprin excelenta". Totusi, pentru a respecta adevarul stiintific, trebuie spus ca Suedia acorespuns modelului social-democrat de o maniera maximala doar ntre 1960 si 1970, crizaeconomica ce a urmat ndepartnd-o ntructva de la forma ,,ortodoxa'' de Welfare State siducnd la adoptarea n anii '80 a unor masuri reformiste cu tenta liberala. n ultimul deceniu,Danemarca pare sa fi preluat stafeta modelului scandinav traditional, apropiindu-se cel maimult de idealul social-democratiei europene si asta pentru ca sistemul danez a fostcaracterizat mai degraba de stabilitate dect de schimbare.

Pe scurt, regimul social-democrat se defineste prin nivele nalte ale cheltuielilor sociale,fiscalitate ridicata, sector public extins si o protectie sociala larga, cuprinznd multiplecategorii ale populatiei. Acestor trasaturi li se adauga o birocratie masiva si un set deprograme publice printre cele mai costisitoare din lume.

Revenind la modelul politic social-democrat, vom descrie acum detaliat principalelecaracteristici ale acestuia, insistnd asupre dimensiunilor: juridica, fiscala, sociala siocupationala.

a) Dimensiunea juridica este orientata n sensul respectarii principiuluiuniversalismului politicii sociale sau, altfel spus, a drepturilor sociale constitutionale,garantate tuturor cetatenilor unei tari (Marshall, 1950). Asa cum vom vedea la analizacelorlalte modele, conservatorii resping acest principiu oferind varianta sistemuluiparticipativ-contributiv (sistemul asigurarilor) iar liberalii resping si ei universalitatea


12/84

6

beneficiilor sociale oferind solutia asistentei minimale si selective bazata pe testareaveniturilor si pe responsabilitatea individului de a munci sau de a se instrui n schimbulajutorului primit.

b) Dimensiunea fiscala a bunastarii social-democrate se bazeaza pe un sistem detaxare (impozitare) generala si progresiva, mai degraba dect pe contributiile angajatilor siangajatorilor la sistemul asigurarilor sociale. n consecinta, finantarea serviciilor sociale este

n principiu publica si se face de la bugetul statului sau al comunitatilor locale, avnd o

puternica tendinta redistributiva si egalizatoare, spre deosebire de situatia asigurarilor socialede tip german, unde beneficiile sunt proportionale cu contributiile.c) Dimensiunea sociala se refera la portofoliul bogat al serviciilor de tip ,,welfare"

furnizate de autoritatile publice, care prin diversitatea si caracterul generos (cuprinzator) alofertei acopera largi segmente ale populatiei, de la copii pna la persoane vrstnice. n timpce n alte tari dezvoltate ale Europei, ngrijirea vrstnicilor sau copiilor este delegata familiei,sectorului voluntar sau privat, n tarile scandinave sectorul public este cel care si asumaraspunderea pentru toata aceasta gama de servicii specializate.

d) Dimensiunea ocupationala se realizeaza printr-o politica activa n domeniul pieteimuncii si printr-o preocupare constanta a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completa afortei de munca.

Rezumnd, vom spune ca filosofia bunastarii n Nordul Europei consta n efortul

sistematic de a include integral ct mai multe persoane si grupuri n fluxul social normal si dea aboli saracia, chiar cu pretul unei relative egalizari a veniturilor prin redistributie.n categoria determinantilor istorici si socio-culturali trebuie precizate valorile pe care

este cladita societatea scandinava, pe lista carora egalitatea ocupa detasat primul loc. ,, ...Valorile nordice implica asumptia ca egalitatea este o situatie absolut corecta si justificata,un deziderat politic sau chiar un imperativ. Ea prevaleaza, chiar atunci cnd ntra in conflictcu alte valori" (Esping-Andersen, 1993).

2.2.2.2. Modelul conservator (conservator-corporatist, continental, german - bismarckian,crestin-democrat, Germania si Franta)

Vorbind despre politica sociala germana, nu se poate ncepe dect printr-o fireasca

referire la primele programe de asigurari initiate de stat, n timpul administratiei cancelaruluiBismarck (1883). Sistemul national al asigurarilor sociale, fondat n Germania sfrsitului desecol XIX, avea sa domine autoritar politica sociala practicata n Europa de-a lungul secoluluinostru, reprezentnd si astazi una din optiunile majore n privinta bunastarii sociale la nivelulcontinentului5.

Acest model se detaseaza de celelalte modele prin accentul categoric pus pemecanismul asigurarilor sociale.

Fiind finantat n principal din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile deasigurari, modelul german al bunastarii are n consecinta o baza ocupationala, este directparticipativ si aduce beneficii sociale diferentiate (proportionale cu contributiile), spredeosebire de modelul social-democrat universal si egalitarist practicat n tarile scandinave. Pelnga distinctia clara care se face ntre beneficiile rezultate din dimensiunea contributiva(foarte apreciata n Germania) si ajutoarele provenite din asistenta sociala non-contributiva(prost vazuta de majoritatea populatiei), trebuie adaugat si principiul subsidiaritatii, unul dinpunctele cheie ale politicilor germane.

5 Acest tipar al bunastarii sociale are o identitate bine conturata (,,The German Middle Way") facndu-seremarcat printr-o continuitate impresionanta, stabilitate si coerenta istorica, rezistenta la presiuni economice sipolitice, eficienta sociala si profitabilitate financiara pe termen lung. Acest sistem a rezistat cu modificariminime (de ordin tehnic, nu principial) unor socuri istorice si unor perioade de mari transformari politice(Republica de la Weimar, national-socialismul si dezastrul din timpul razboiului, reconstructuia sub influentaplanului american Marshall, unificarea din 1990).


13/84


14/84


15/84

9

Sistemul Creditului Familial a fost introdus n 1992, n cazul familiilor cu copiidependenti, ca o oportunitate pentru depasirea eventualelor dificultati financiare temporare.

Dintre politicile sociale sectoriale, singura care nu corespunde modelului liberal estepolitica n domeniul sanatatii. Serviciile de asistenta medicala sunt furnizate n cadrulrenumitului NHS (National Health Service), fondat de laburisti n 1948, care reprezinta siastazi un punct de referinta si de unicitate pentru bunastarea britanica. Spre deosebire desistemele sanitare din majoritatea tarilor europene si din Statele Unite, cel din Regatul Unit

nu este organizat pe baza asigurarilor sociale si a contributiilor, ci este finantat de stat dinimpozitarile generale (ca n modelul social-democrat), garantnd accesul universal si gratuital populatiei. Fireste, pe lnga sistemul public NHS s-a dezvoltat un excelent sistem medicalprivat, foarte competitiv dar n acelasi timp unul dintre cele mai scumpe din lume. Ne vomreferi n continuare doar la NHS, ca parte a politicii de bunastare a guvernului britanic.

Politica locuintelor sociale a suferit de asemenea transformari importante dupainstalarea guvernului conservator. Conceputa de laburisti ca un domeniu de activitate finantatexclusiv din surse publice (bugetele consiliilor locale), housing policy a intrat n atentiacabinetului Thatcher nca din 1980. De fapt, conservatorii si-au facut din politica locuintelorun adevarat,,port drapel" al reformelor derulate sub doctrina Noii Drepte.

,,Dreptul chiriasilor de a cumpara", n conditii speciale, locuintele sociale asupracarora detineau contracte de nchiriere, pe lnga faptul ca a nsemnat privatizarea ntregului

domeniu de activitate si acumularea unor resurse substantiale la dispozitia consiliilor locale, aadus un numar mare de voturi conservatorilor, dovedindu-se si un succes electoral.Politica educationala a Noii Drepte a nsemnat o liberalizare a competitiei ntre scoli,

promovarea educatiei nsistem privat si introducerea selectiei elevilor n functie de statutulscolii. Programul si masurile noii politici a nvatamntului britanic au fost cuprinse n ,,Actul

Reformei Educationale" din 1988. Se acorda scolilor o mult mai pregnanta libertate nprocesul de selectie a elevilor si profesorilor, autonomie financiara si dreptul de a concura pepiata resurselor pentru finantari extra-bugetare. La un interval de 5 ani fiecarei scoli i venearndul sa fie auditata de o comisie independenta de experti iar rezultatele evaluarii erau

publicate n cataloage speciale, puse la dispozitia parintilor. Scolile care pierdeau numericelevi, datorita deprecierii lor n cataloagele publice de audit, pierdeau n consecinta si o partedin finantarea de la buget, find n acest fel sanctionate de Ministerul Educatiei, iar cele care

erau bine cotate si solicitate obtineau finantari suplimentare.n fine, serviciile sociale personale (al 5-lea ,,pilon" al politicii sociale britanice)

acopera n practica o diversitate de activitati suportive, care confera sprijin social copiilor,vrstnicilor, persoanelor cu deficiente fizice sau psihice, etc. Acestea sunt, n fapt, serviciispecializate de asistenta sociala bazate pe principiul ,,community care". Doctrina liberala aNoii Drepte a introdus piata si dimensiunea privata a serviciilor inclusiv n acest domeniu,reglnd finantarile pe baza mecanismelor de licitatie a programelor, la care puteau participaatt agentiile publice locale (specializate), ct si firme private sau ONG-uri de profil. n plus,guvernul a introdus o serie de masuri reformiste n stil neo-conservator, punnd accentul pe

ngrijirea asumata de propria familie, n acest caz acordndu-se unele stimulente financiare(Pinck, 1997).

Politica sociala a Marii Britanii respecta n linii mari tiparele modelului liberal. Earaspunde de altfel unei culturi politice liberale (sau ,,liberal-conservatoare", pentru a folosiun termen hibrid evocat si de Milton Friedman) al carei epicentru este plasat fara ndoiala nStatele Unite.

Timp de 18 ani, guvernarile conservatoare Thatcher (1979-1990) si apoi Major (1990-1997) au actionat pe linia flexibilizarii, eficientizarii manageriale, privatizarii(contractarii) serviciilor sociale, a ,,marketizarii" bunastarii publice si selectivitatii nacordarea beneficiilor sociale, bazata pe testarea veniturilor.


16/84


17/84

11

nuanate i varietatea modelelor este mare. Diferenierea stnga-dreapta exclusiv prin prismavolumului alocrilor financiare simplific nepermis de mult discuia public, existnd stateprecum Germania si Austria cu cheltuieli sociale ridicate i politici de centru-dreapta.

Comparativ cu Statele Unite sau alte zone ale lumii, statele europene sunt consideratemult mai generoase n politica lor social, vorbindu-se chiar de un model social europeanspecific. Acestea sunt ns uneori considerate simple metafore: un model unitar la niveleuropean nu exist. Chiar statele cu un nivel similar de cheltuieli pentru asisten social

difer ntre ele. Principalul clivaj este dat nu att de nivelul finanrii, ct de calitateaguvernrii. Existstate asisteniale cu cheltuieli sociale mari care n-au avut probleme majoren perioada de criz(Germania, rile scandinave) pentru cau fost bine guvernate; pe de altparte exist state asisteniale prost guvernate care sunt pe cale s se nruie (Italia, Spania,Grecia).

S-a considerat ccriza actual a fcut ca multe domenii ale vieii sociale - cum ar fieducaia, sntatea, pensiile, protecia social, s ajung aproape n pragul falimentului,captive nc n mrejele statului bunstrii, care i-a epuizat i armul, odat cu resursele.Tocmai de aceea criza oferoportuniti pentru reforma profund a sistemului etatist. ns,adevrata reform nseamn ca statul s-i ia minile de pe toate domeniile n care piaaliberi concurena pot reda satisfacia i demnitatea oamenilor. Din pcate, romnii nvade la televizor cpentru strad, coali spital, singur statul este instana suprem.

n privina pensiilor, peste tot n lume sistemul public de pensii se confruntcu mariprobleme, cci solidaritatea forat ntre generaii triete riscul imploziei. ns adevratasoluie nu este n interiorul sistemului, n ideea de a lua de la salariai i a da pensionarilor9, ci

n dezvoltarea sntoasa pensiilor private, conform principiului capitalist al economisirii iresponsabilitii individuale.

Dincolo de abordrile la nivel de principiu, s-a mai observat cstatul bunstrii a fostprofund afectat i de procesul globalizarii (definit ca o crestere a internationalizariifirmelor, crearea i dezvoltarea corporatiillor multinationale, integrarea si internationalizareapietelor financiare mondiale).

S-a exemplificat cum globalizarea a afectat modelul etalon al statului bunstrii modelul social-democrat suedez. Astfel, transnaionalizarea firmelor suedeze a dus lainvestitii masive in afara granitelor Suediei, iar firmele suedeze au angajat tot mai mult

personal ne-suedez, ceea ce a dus la cresterea somajului in interior. Mai mult decat atat, inconditiile internationalizarii pietelor, Suedia s-a confruntat in 1990 si cu prima criza monetaraimportanta din istorie. Astfel transnationalizarea a contribuit si mai mult la slabireasindicatelor in interiorul tarii, rezultand o erodarea continua a bazei de suport tradionale asocial-democratiei. Trans-nationalizarea a actionat si impotriva scopului modelului suedezde angajare totala a fortei de munca. Miscarea slujbelor si a investitiilor in arenainternationala, in afara Suediei, nu a reprezentat altceva decat slujbe pierdute in cadruleconomiei interne.

Mai recent, criza financiara a lasat si ea rani adanci in corpul statului bunastarii, asacum il vazuse social-democratia suedeza. Actiunile guvernului sunt acum sub supraveghereapietei globale de capital. Deciziile in domeniul politicilor economice trebuie sa tina cont dereactiile pietelor. Asa cum a demonstrat si criza financiara suedeza, actorii financiari de pepiata globala sunt forte potential distructive si letale pentru un regim social-democrat.

2.3. Securitatea social

9Piaa libertinde sdea fiecruia ceea ce el creeaz. Sintagma dupfapti rsplat este cea care ghideazaciunile umane pe pia. De aceea, s-a considerat, capitalismul nu poate pica testul etic n dauna celebreipolitici socialiste - de la fiecare dupposibiliti, tuturor dupnevoi.


18/84

12

2.3.1. O perspectivdiacronic(evoluii conceptuale)

De-a lungul timpului au existat numeroase ncercri de a defini conceptul de securitatesocial. n unele ri, acesta este definit n legislaie, n alte state ns doctrina este ceachematsclarifice conceptul.

Definiiile tradiionale ale securitii sociale ncep cu enumerarea riscurilor sociale icontinucu descrierea programelor i schemelor acoperite. ncercrile ulterioare de a defini

conceptul nu se mai concentreaz, ns, pe lista riscurilor care ar trebui acoperite, ci ncearcs stabileasc faptul c securitatea social reprezint un set de instrumente politice care srspundunui scop anume.

Perspectiva diacronic asupra ideii de securitate social relev faptul c se potdistinge patru mari etape ale constructiei (institutionalizarii) sistemului de securitate sociala:1. Faza experimentala(1870-1920); 2. Faza consolidarii(1920-1945); 3. Faza expansiunii(1945-1975); 4. Crizasi reformasistemului social (dupa 1975, continund pna n prezent).

nainte de revoluia industrial, protecia socialse realiza prin intermediul asistenei iactelor de caritate ale bisericii10. n Anglia, conflictul dintre regalitate i biserica determinatstatul s-i asume acest rol caritabil n 1601, prin legea srciei, care asigura asistenbolnavilor i infirmilor.

n a doua jumtate a secolului al XIX-lea au aprut asigurrile sociale muncitoreti

sistem de ajutorare a lucrtorilor sraci - avnd la baz principiul reciprocitii. Pentrunceput, sistemul asigurrilor sociale s-a bazat pe o iniiativ privat, dar, treptat, statul adecretat obligativitatea acestuia11. Sistemul s-a dezvoltat treptat, trecndu-se de la asigurareaanumitor categorii de lucrtori pentru anumite riscuri, la un numr din ce n ce mai mare depersoane i de riscuri acoperite.

Termenul de securitate social a fost utilizat, pentru prima dat, n SUA, ca titlu alunei legi votate de Congres (Social Security Actdin 14 august 1935). Opera lui Roosevelt12,legea american privind securitatea social din 1935 era un efort de a nfrunta n blocproblema nevoii n societate i de a-i gsi un ansamblu de soluii coordonate13. Legea erarezultatul unui ansamblu de msuri destinate s scoat SUA din recesiunea ce ncepuse n1929. n acest act normativ termenul de securitate socialse refer, n special, la sistemele demeninere a veniturilor (referitoare la btrnee, deces, accidente de munc, omaj), sntate

public, asisten social i compensri sociale (pentru veterani sau alte victime ale unormsuri guvernamentale cu efecte negative).

n Europa, n anii de dup1929 i pndupal doilea rzboi mondial, autori precumJohn Maynard Keynes i William Henry Beveridge combin raionamentele economice isociale pentru a justifica o extindere a funciilor statului vzut ca welfare state - statuluibunstrii sociale. Aceti autori pledeaz n favoarea politicilor guvernamentaleintervenioniste (alocare, stabilizare i redistribuire), prin care guvernul ar folosi msurifiscale i monetare n scopul temperrii efectelor adverse economice i sociale alerecesiunilor economice.

10Jacques Fierens: Droit et pauvrete: droits de lhomme, securite sociale, aide sociale, Bruxelles, Bruylant,

1992. n Anglia, conflictul dintre regalitate i biserica determinat statul s-i asume acest rol caritabil n 1601,prin legea srciei, care asigura asistenbolnavilor i infirmilor.11M. A. Lupu: Planuri de securitate social, Bucureti, Independena Economic, 194512 Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 - d. 12 aprilie 1945 ), a fost cel de-al treizeci i doileapreedinte al Statelor Unite ale Americii (1933 - 1945). i-a nceput cariera politic odat cu alegerea sa nsenatul din New York ca democrat n anul 1910. Apoi a ocupat funcia de guvernator al New York-ului ntreanii 1929 - 1933. Roosevelt i-a realizat reputaia ca un reformator progresiv, n tradiia lui Theodore Roosevelt,vrul su, care a fost al 26-lea preedinte al S.U.A. Prin decizia luatn decembrie 1941, de intrare n rzboi aamericanilor mpotriva forelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la nfrngerea Germaniei lui Hitler. Politicaexternpromovatde el i ndreptatctre cooperare a pus bazele constituirii Organizaiei Naiunilor Unite la26 iunie 1945.13J. J. Dupeyroux: Droit de la securite sociale , n Jacques Fierens, op. cit.; Prof. Eichenhofer: InternationalDimensions of Social Security Law, Erasmus Teaching Material, Jena, 1989.


19/84


20/84

14

egalitatea salariilor i promovarea egalitii prin intermediul politicilor sociale. Pentrudezvoltarea pieei forelor de muncau fost antrenate cheltuieli foarte mari. Acest model esteredistributiv la nivelul activitii, cu un procent important de feminizare a locurilor de munc,dar i cu un procent de impozitare foarte ridicat.

n Raportul OIM n secolul al 21-lea: Dezvoltarea securitii sociale se descriesecuritatea socialca rspuns la nevoia acutde sigurann cel mai larg neles al acesteia,mai degrabdect ca un conglomerat de mecanisme de garantare a acestei sigurane, n timp

ce ali autori opteazpentru un obiectiv determinat: asigurarea securitii.Mai recent, autori ca Sinfield sau Berghman abordeaz ntr-o maniermult mai largconceptul de securitate social, definindu-l ca protecie totalcontra pierderii resurselor i

pierderilor umane. Se poate nelege ceste vorba despre acoperirea totala unor riscuri; orisecuritatea socialnu ia n considerare doar riscuri sau pierderi, ci i spijinul acordat ncazul unor evenimente care, dei fericite, conduc la diminuarea veniturilor lucrtorului,putnd cobor sub un anumit nivel de viagarantat.

O definiie destul de cuprinztoare a fost formulat de Danny Pieters care considerasecuritatea social drept corpul aranjamentelor viznd solidaritatea cu persoana care seconfruntcu o lipsde venituri sau cu costuri speciale.

Securitatea sociala fost definitde ctre Biroul Internaional al Muncii (1995) caprotecia pe care societatea o acordmembrilor si printr-un ansamblu de dispoziii publice

contra mizeriei economice i sociale care i ameninn caz de pierdere sau reducereimportanta ctigurilor din cauze bolii, maternitii, accidentelor de munc, omajului,invaliditii, btrneii sau decesului, precum i acordarea de ngrijiri medicale i de alocaiifamiliilor cu copii.

Politicile de securitate social, nelese ca politici de securitate economic, comport4direcii:- securitatea locurilor de munc;- securitatea ctigurilor/veniturilor;- securitatea capacitii de munc;- organizarea sistemului de distribuire a sumelor de nlocuire n timpul perioadelor deinactivitate forat.

n acest context, se poate afirma cnoiunea de securitate socialvizeazatt

asigurrile sociale(prestaii contributive fundamentate pe ideea de risc social asigurat btrnee, boal, accident), ct i asistena social(prestaii necontributive fundamentate peideea de nevoie i solidaritate cmine de btrni, ntreinerea n coli speciale)17.

La nivel reglementar internaional, termenul de securitate social se refer, n modobinuit, la acele ramuri ale asigurrilor sociale stabilite n Convenia OIM nr. 102 (1952) aprivind standardele minime de securitate social: boal, maternitate, invaliditate, btrnee,urmai, accidente de munci boli profesionale, omaj, alocaii familiale i deces. n acestsens, termenul nu include asistena social(care se caracterizeazprin faptul cbeneficiariinu contribuie la costurile de securitate care i privesc).

prin reuita adoptrii (n urma unui compromis cu Partidul Liberal al fermierilor) legilor privind: asigurareabneasc a celor care se gsesc n imposibilitate de munc (muncitori, mici meteugari), legea asisteneibtrnilor i modificri ale vechii legi a sracilor prin care s-au redat dreptul de vot i cel la ncheierea uneicstorii, unor persoane cu handicap sau celor btrni. Reformele au continuat cu aceeai intensitate, atingndu-se deja n 1933 un nivel de protecie socialmulumitor. Astzi se poate vorbi de reforma SB, de privatizareaunui anumit procent din sistemul de pensie, de micorarea ajutorului n caz de omaj (n Danemarca acestamerge pnla 90%) nswelfare state va rmne marca centrala Europei sociale.17Drept consecin,dreptul securitii socialea fost definit n sistemul romnesc de drept ca fiind acea ramurautonom de drept public alctuit din ansamblul normelor juridice care reglementeaz relaiile de asigurrisociale i relaiile de asistensocial.


21/84


22/84

16

n esen, securitatea socialeste reglementatn dreptul intern. Fiecare stat stabiletenivelul prestaiilor, condiiile care trebuie ndeplinite pentru deschiderea dreptului sauperioadele pentru care se pltesc prestaiile. Deci, sistemele de securitate social suntadministrate de instituii naionale, guvernate de reguli i reglementri naionale, iareventuale litigii care pot aprea n acest domeniu sunt soluionate n cadrul sistemului

judectoresc naional.Astfel, aria de aplicabilitatea a unui sistem de securitate socialeste limitat, de obicei,

la teritoriul statului respectiv, iar uneori doar la o anumit regiune din acesta. n cadrulteritoriului respectiv se pot stabili reguli care sdea dreptul la prestaii doar cetenilor saurezidenilor statului n cauz. Se contureaz, deci, douprincipii care pot genera dificulti nceea ce privete obinerea drepturilor de securitate social: teritorialitatea i naionalitatea.

n sfrit, mai menionm c n literatura economic i juridic de specialitate s-aconturat i delimitarea ntre 2 tipuri de sisteme de securitate social, respectiv sistemulcomutativ i cel distributiv.

Sistemele comutativeau avut la bazprincipiul potrivit cruia prestaiile de securitatesocial trebuiau s fie condiionate n mod obligatoriu de mprejurarea ca potenialulbeneficiar al acestora sa desfoare o activitate pe baza unui contract de munc sau, nanumite condiii, o activitate profesional.

n cadrul acestei concepii, prestaiile de securitate social reprezentau venituri denlocuire a veniturilor profesionale i erau direct proporionale cu acestea.De asemenea, statul a devenit un actor principal al acestui tip de sistem de securitate,

fiind acela care trebuia s garanteze existena fondurilor destinate asigurarilor sociale i nanumite situaii chiar sparticipe la realizarea lor.

Sistemul de securitate social german reprezint o expresie a concepiei comutativeasupra asigurrilor sociale.

Sistemele distributiveau promovat generalizarea proteciei sociale i au considerat csecuritatea socialtrebuie sfie un beneficiu al tuturor membrilor societii.

n cadrul acestei concepii prestaiile de securitate socialaveau un caracter uniform iconstau, de regula n sume fixe - forfetare.

i n cadrul acestui sistem, treptat, statul a capatat un rol central, dobndind aceeai

poziie ca n cadrul sistemului comutativ de securitate social.Adoptarea sistemelor de securitate social de tip distributiv, care a durat din anii '30

pn spre anii '50, a fost pregtit de trei acte de o importana deosebit (respectiv legeaamericande securitate socialdin 1935, legea sistemului de securitate neozeelandez din anul1938 i "Raportul Beveridge" din anul 194222) i a devenit pentru multe state un dezideratpolitic important dupadoptarea la 10 decembrie 1948, a Declaraiei Universale a drepturiloromului, care a inclus n cadrul drepturilor fundamentale ale omului, "dreptul la securitatesocial".

22 n anul 1941, n timpul unei perioade de grele ncercri generate de cel de al doilea razboi mondial, cuconsecine deosebit de grave asupra situaiei economice a populaiei lordul William Beveridge a fost nsrcinatde guvernul britanic scoordoneze o comisie care avea ca scop ntocmirea unei lucrari care, pe baza analizeisistemului de securitate englez, sa propun un plan de mbunatairi ale acestuia. Lucrrile comisiei au foststrnse ntr-un volum ntitulat "Social Insurance and Alied Services". Volumul a fost publicat pe data de01.12.1942 i a rmas cunoscut n istorie ca fiind celebrul "Raport Beveridge". Raportul Beveridge a reprezentatbaza teoretica sistemelor de securitate socialde tip distributiv, enunnd pentru prima dataa numitul "dreptla securitate social". De asemenea, Raportul Beveridge este prima lucrare n domeniu care extinde securitateasociala i in domeniul sanataii, preconiznd ingrijirea medicala a intregii populaii.


23/84

17

2.3.2. Securitatea socialn documentele internaionale

Organizaia Internaional a Muncii a adoptat mai multe norme n aceasta materie,dintre care menionm cu titlu exemplificativ: Recomandarea nr. 67/1944 asupra mijloacelorde existenta, Recomandarea nr. 69/1945 asupra ngrijirilor medicale, Conven ia nr. 102/1952privind securitatea socialcare a marcat o noua etapa n legislaia internaionala securitiisociale prin introducerea obiectivul unui nivel minim de securitate realizabil n toate tarile

lumii, indiferent de gradul de dezvoltare economica.Convenia este exhaustiva, reunind intr-un instrument unic toate ramurile securitiisociale; n plus, prevede alocaiile familiale care nu fcuser obiectul nici unei normeprecedente.

Convenia definete cele noua componente ale securitii sociale, i anume: asistenamedical; indemnizaiile de boal; prestaiile de omaj; prestaiile de btrnee; prestaiile ncaz de accidente de munc ori boala profesionala; prestaiile familiale; prestaiile dematernitate; prestaiile de invaliditate; prestaiile de supravietuire.

Consiliul Europei a adoptat numeroase documente, dintre care amintim cu titluexemplificativ:

-

Carta socialeuropeanrevizuit- 1996 (este importanta, n special, datorita art. 12intitulat dreptul securitii sociale);

-

Carta comunitar a drepturuilor sociale fundamentale ale lucrtorilor (1989);-

Convenia europeande securitate social 1973;- Codul european de securitate social - 1964 (este aproape identic cu Convenia

O.I.M. nr. 102/1952 privind securitatea social, ns condiiile de ratificare sunt mult mairiguroase) .a..

TFUE prevede - n art. 48 - douprincipii comunitare n domeniul securitii sociale cuscopul instituirii unui sistem care spermitlucratorilor migrani i celor dependeni de ei:

-

totalizarea oricrei perioade luate n considerare de ctre diferite legislaii naionalepentru obinerea i meninerea dreptului la prestaii, respectiv pentru calculul acestora;

-

plata de prestaii persoanelor rezidente pe teritoriile statelor membre.n scopul coordonrii prevederilor legislaiilor privind securitatea social au fost

elaborate si: Recomandarea nr. 92/441/CEE privind criteriile comune relative la resursele i

prestaiile satisfctoare n sistemele de protecie social; Recomandarea nr. 92/442/CEEprivind convergenta obiectivelor i politicilor de protecie social; Regulamentul nr.883/2004/CE privind aplicarea regimurilor de securitate social.

Regulamentul nr. 883/2004/CE privete urmtoarele categorii de persoane: ceteniiunui stat membru; apatrizii; refugiaii rezideni intr-un stat membru, n situaia n care suntsau au fost sub incidena legislaiei unuia sau mai multor state membre; membrii de familie aituturor celor menionai precum i urmaii acestora.

Regulamentul are n vedere toate legislaiile referitoare la securitatea social careprivesc: a) prestaiile n caz de boala; b) prestaiile de maternitate i de paternitate asimilate;c) prestaiile de invaliditate, inclusiv cele care sunt destinate sa mentina sau sa ameliorezecapacitatea de munc; d) prestaiile de btrnee; e) prestaiile pentru urmai; f) prestaiilepentru accidente de munci boli profesionale; g) prestaiile de deces; h) prestaiile de omaj;i) prestaiile de pre-pensionare; j) prestaiile familiale.

Regulamentul nr. 883/2004/CE se aplica:-

regimurilor generale i speciale de securitate social, contributive i necontributive;-regimurilor relative la obligaiile angajatorului sau ale armatorului;-

prestaiilor speciale n bani, cu caracter necontributiv care prezint concomitent icaracteristicile ajutorului social.

Regulamentul nr. 883/2004/CE nu se aplica asistentei sociale i medicale, regimurilorde prestaii n favoarea victimelor rzboiului sau consecinelor acestuia.


24/84

18

2.3.3. Conceptul de securitate socialn dreptul intern

Securitatea social constituie un concept amplu care incorporeaz att asigurrilesociale, ct i asistena social.

Se poate aprecia c, n prezent, cu privire la anumite instituii juridice, existanumitenorme de drept comun n domeniul securitii sociale, dar i norme specifice pentru anumitecategorii de personal.

Aadar, fr ca enumerarea s fie exhaustiv, norme generale n domeniul securitiisociale sunt: Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale; Legea nr.76/2002 privind asigurrile pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc; O.U.G. nr.158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate; O.U.G. nr.148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului; Legea nr. 61/1993 privindalocaia de stat pentru copii; Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Legea nr.292/2011 a asistenei sociale.

n domeniul dreptului securitii sociale, dintre normele specifice pentru anumitecategorii de personal au rmas n vigoare, dupadoptarea Legii nr. 263/2010, doar cele dinLegea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor.

A) Asigurrile sociale cuprind: asigurarea de sntate, prestaiile de maternitate,ajutorul de deces, indemnizaia de omaj, dreptul la pensie, asigurrile pentru accidente demunci boli profesionale.

Se apreciazc, n cadrul asigurrilor sociale, intr, cu titlu de prestaii noncontributive,i drepturile acordate: invalizilor, vduvelor i orfanilor de rzboi, veteranilor de rzboi,fotilor deinui politici, eroilor martiri, urmailor i rniilor din timpul Revoluiei din 1989,magistrailor nlturai din justiie n perioada 1945 - 1952.

Trsturile asigurrilor sociale sunt considerate a fi urmtoarele:- subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic(asiguratul), iar,

pe de altparte, organizaia de asigurri prin organismele competente;- coninutul raportului de asigurare este alctuit n esena din dreptul asiguratului la

primirea indemnizaiei de asigurri sociale i obligaia corelativa a instituiei de asigurri de a

o plti, din obligaia asiguratului de a vira contribuia de asigurri sociale, corelativa cudreptul instituiei de asigurare de a pretinde plata contribuiei (raport juridic de tipcomutativ);

- raportul de asigurare se nate, ca regula, ex lege, neavnd la bazvoina subiectelorsale;

- coninutul raportului de asigurare const, n principal, n furnizarea unor prestaii cereprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional (salariu, alte forme de venitprofesional).

B). Asistena socialeste reprezentatde un ansamblu unitar, constituit potrivit Legiinr. 292/2011 a asistenei sociale.

Sistemul naional de asisten social reprezint ansamblul de instituii, msuri iaciuni prin care statul, reprezentat de autoritile administraiei publice centrale i locale,precum i societatea civil intervin pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea efectelortemporare ori permanente ale situaiilor care pot genera marginalizarea sau excluziuneasocial a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitilor (art. 2 alin. 1 din Legea nr.292/2011).

Sistemul national de asistensocialintervine subsidiar sau, dupa caz, complementarsistemelor de asigurri sociale i se compune din sistemul de beneficii de asistensociali sistemul de servicii sociale.


25/84

19

Asistenta sociala, prin masurile si actiunile specifice, are drept scop dezvoltareacapacitatilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, crestereacalitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

Masurile si actiunile de asistenta sociala se realizeaza astfel incat:a) beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale sa constituie un pachet unitar de

masuri corelate si complementare;b) serviciile sociale sa primeze fata de beneficiile de asistenta sociala, in cazul in care

costul acestora si impactul asupra beneficiarilor este similar;c) sa fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacitatii si eficientei lor pentru a fipermanent adaptate si ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;

d) sa contribuie la insertia pe piata muncii a beneficiarilor;e) sa previna si sa limiteze orice forma de dependenta fata de ajutorul acordat de stat

sau de comunitate.Sistemul national de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele valori si principii

generale:a) solidaritatea sociala, potrivit careia intreaga comunitate participa la sprijinirea

persoanelor vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala pentru depasireasau limitarea unor situatii de dificultate, in scopul asigurarii incluziunii sociale a acesteicategorii de populatie;

b) subsidiaritatea, potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poateasigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si,complementar, statul;

c) universalitatea, potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala, inconditiile prevazute de lege;

d) respectarea demnitatii umane, potrivit careia fiecarei persoane ii este garantatadezvoltarea libera si deplina a personalitatii, ii sunt respectate statutul individual si social sidreptul la intimitate si protectie impotriva oricarui abuz fizic, psihic, intelectual, politic saueconomic;

e) abordarea individuala, potrivit careia masurile de asistenta sociala trebuie adaptatesituatiei particulare de viata a fiecarui individ; acest principiu ia in considerare caracterul sicauza unor situatii de urgenta care pot afecta abilitatile individuale, conditia fizica si mentala,

precum si nivelul de integrare sociala a persoanei; suportul adresat situatiei de dificultateindividuala consta inclusiv in masuri de sustinere adresate membrilor familiei beneficiarului;

f) parteneriatul, potrivit caruia autoritatile publice centrale si locale, institutiile publicesi private, organizatiile neguvernamentale, institutiile de cult recunoscute de lege, precum simembrii comunitatii stabilesc obiective comune, conlucreaza si mobilizeaza toate resurselenecesare pentru asigurarea unor conditii de viata decente si demne pentru persoanelevulnerabile;

g) participarea beneficiarilor, potrivit careia beneficiarii participa la formularea siimplementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelorindividualizate de suport social si se implica activ in viata comunitatii, prin intermediulformelor de asociere sau direct, prin activitati voluntare desfasurate in folosul persoanelorvulnerabile;

h) transparenta, potrivit careia se asigura cresterea gradului de responsabilitate aadministratiei publice centrale si locale fata de cetatean, precum si stimularea participariiactive a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

i) nediscriminarea, potrivit careia persoanele vulnerabile beneficiaza de masuri siactiuni de protectie sociala fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, origineetnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenentapolitica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenenta la ocategorie defavorizata;


26/84

20

j) eficacitatea, potrivit careia utilizarea resurselor publice are in vedere indeplinireaobiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si obtinerea celui mai bun rezultat inraport cu efectul proiectat;

k) eficienta, potrivit careia utilizarea resurselor publice are la baza respectarea celui maibun raport cost-beneficiu;

l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit careia fiecare persoana are dreptulde a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurandu-se ca aceasta nu

ameninta drepturile sau interesele legitime ale celorlalti;m) activizarea, potrivit careia masurile de asistenta sociala au ca obiectiv finalincurajarea ocuparii, in scopul integrarii/reintegrarii sociale si cresterii calitatii vietiipersoanei, si intarirea nucleului familial;

n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenta sociala, potrivit caruia pentruaceeasi nevoie sau situatie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelasi tip;

o) proximitatea, potrivit careia serviciile sunt organizate cat mai aproape de beneficiar,pentru facilitarea accesului si mentinerea persoanei cat mai mult posibil in propriul mediu deviata;

p) complementaritatea si abordarea integrata, potrivit carora, pentru asigurareaintregului potential de functionare sociala a persoanei ca membru deplin al familiei,comunitatii si societatii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului si

acordate integrat cu o gama larga de masuri si servicii din domeniul economic, educational,de sanatate, cultural etc.;q) concurenta si competitivitatea, potrivit carora furnizorii de servicii sociale publici si

privati trebuie sa se preocupe permanent de cresterea calitatii serviciilor acordate si sabeneficieze de tratament egal pe piata serviciilor sociale;

r) egalitatea de sanse, potrivit careia beneficiarii, fara niciun fel de discriminare, auacces in mod egal la oportunitatile de implinire si dezvoltare personala, dar si la masurile siactiunile de protectie sociala;

s) confidentialitatea, potrivit careia, pentru respectarea vietii private, beneficiarii audreptul la pastrarea confidentialitatii asupra datelor personale si informatiilor referitoare laviata privata si situatia de dificultate in care se afla;

t) echitatea, potrivit careia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice

similare, pentru aceleasi tipuri de nevoi, beneficiaza de drepturi sociale egale;u) focalizarea, potrivit careia beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale se

adreseaza celor mai vulnerabile categorii de persoane si se acorda in functie de veniturile sibunurile acestora;

v) dreptul la libera alegere a furnizorului de servicii, potrivit caruia beneficiarul saureprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditati.

Sistemul de beneficii de asistenta socialaBeneficiile de asistenta sociala sunt masuri de redistribuire financiara/materiala

destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege.Conform art. 7 din legea asistenei sociale, beneficiile de asistenta sociala reprezinta o

forma de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obtinute dinmunca, in vederea asigurarii unui nivel de trai minimal, precum si o forma de sprijin inscopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii anumitor categorii de persoaneale caror drepturi sociale sunt prevazute expres de lege.

Sistemul de servicii socialeServiciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a

raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, invederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziunesociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii.


27/84

21

Serviciile sociale sunt servicii de interes general si se organizeaza in forme/structuridiverse, in functie de specificul activitatii/activitatilor derulate si de nevoile particulare alefiecarei categorii de beneficiari.

Serviciile sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilorpersoanei, in relatie cu situatia socioeconomica, starea de sanatate, nivelul de educatie simediul social de viata al acesteia.

ntrebri:

1. Cum poate fi definit conceptul de politicsocial?2.

Care sunt elementele definitorii ale modelului social-democrat de welfare state?3. Care sunt elementele definitorii ale modelului conservator de welfare state?4. Care sunt elementele definitorii ale modelului liberal de welfare state?5.

Ce presupune un sistem comutativ de securiate social?6. Ce presupune un sistem distributiv de securiate social?7.

Care sunt elementele sistemului naional de securitate social?


28/84

22

CAPITOLUL II - DREPTUL SECURITII SOCIALE.

NOIUNI INTRODUCTIVE

Obiective:

1.

Definirea dreptului securitii sociale.2. Delimitarea dreptului securitii sociale fade dreptul muncii.

Dreptul securitii sociale este format din ansamblul normelor de drept carereglementeazraporturile juridice de asigurare sociali pe cele de asistena social.

El se particularizeaz fa de dreptul muncii, n principal, prin urmtoarele:- obiectul sau l constituie raporturile juridice de asigurri sociale i de asistena social;

- aceste raporturi juridice nu sunt grevate n mod necesar pe raporturile de muncalesalariailor;

- de regul, ele se nasc ex lege, fra avea la baza voina subiectelor lor;- metoda de reglementare proprie dreptului securitii sociale este cea directa, prin acte

normative. Potrivit art. 73 alin. 3 pct. p din Constitu ie, problemele securitii socialeconstituie obiect al legii organice (ca i cele privind raporturile de munc).

Ca urmare a existentei acestor trasaturi specifice, Codul muncii nu cuprindereglementri care svizeze strict domeniul securitii sociale. Explicaia rezid n faptul cdreptul securitii sociale face parte din dreptul public, n timp ce dreptul muncii este integrat

n dreptul privat.

Constituind ramuri de drept distincte, dreptul muncii i dreptul securitii sociale aunsi numeroase zone de interferen:

- parte importanta raporturilor juridice de asigurri sociale este grefatpe calitatea desalariat/funcionar public;

- ambele ramuri opereaz, intr-o anumita msura, cu aceleai noiuni, concepte sauinstituii juridice;- fr a afecta apartenena dreptului securitii sociale la dreptul public, totui, n

subsidiar fata de reglementrile normative privind asigurrile sociale, contractele colective demunc - izvoare de drept specifice dreptului muncii - pot cuprinde i clauze prin care seacord salariailor drepturi suplimentare sau la un nivel superior comparativ cu prevederilelegale;

- izvoarele internaionale ale dreptului muncii i, respectiv, ale dreptului securitiisociale sunt deseori comune;

- n dreptul intern, acte normative fundamentale - cum sunt Legea nr. 263/2010 privindsistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 76/2000 privind sistemul asigurrilor pentruomaj i stimularea ocuprii forei de munc - reverbereaza n ambele ramuri de drept, n

principal, n dreptul securitii sociale i, n subsidiar, n dreptul muncii.

ntrebri:

1. Cum poate fi definit dreptul securitii sociale?2.

Precizai trsturile particulare ale dreptului securitii sociale fade dreptul muncii.3. Care sunt legturile ntre dreptul securitii sociale i dreptul muncii?


29/84

23

CAPITOLUL III - ASIGURRILE SOCIALE. ASPECTE

GENERALE

Obiective:

1.

Evidenierea trsturilor asigurrilor sociale.2. Prezentarea i nsuirea cadrului reglementar al asigurrilor sociale.3.

Relevarea dimensiunii instituionale a sistemului naional de asigurri sociale.4. Evidenierea modului de organizare a sistemului naional de asigurri de pensii.

1. Aspecte introductive

Principalele repere privind securitatea socialn Constituia Romniei revizuit23:

ART. 47 Nivelul de trai(1) Statul este obligat sia msuri de dezvoltare economici de protecie social, de

natursasigure cetenilor un nivel de trai decent.(2) Cetenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asistenmedical

n unitile sanitare de stat, la ajutor de omaj i la alte forme de asigurri sociale publice sauprivate, prevzute de lege. Cetenii au dreptul i la msuri de asistensocial, potrivit legii.

ART. 34 Dreptul la ocrotirea sntii(1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat.(2) Statul este obligat sia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice.(3) Organizarea asistenei medicale i a sistemului de asigurri sociale pentru boal,

accidente, maternitate i recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale i a activitilorparamedicale, precum i alte msuri de protecie a sntii fizice i mentale a persoanei sestabilesc potrivit legii.

ART.41 Munca i protecia sociala muncii(1) Dreptul la muncnu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaiei,

precum i a locului de munceste liber.(2) Salariaii au dreptul la msuri de protecie social. Acestea privesc securitatea i

sntatea salariailor, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariuminim brut pe ar, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii ncondiii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i alte situaii specifice,stabilite prin lege.

(3) Durata normala zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore.(4) La muncegal, femeile au salariu egal cu brbaii.(5) Dreptul la negocieri colective n materie de munc i caracterul obligatoriu al

conveniilor colective sunt garantate.

23 n Preambulul Constituiei franceze din 1946 se arta: Naiunea asigur individului i familiei condiiilenecesare dezvoltrii. Ea garanteaz tuturor i n special copilului, mamei i lucrtorului vrstnic, proteciasntii, securitate material, pauze de lucru i concedii. Orice persoan care, datorit vrstei, strii salefizice sau psihice, situaiei economice se afln incapacitate de muncare dreptul de a obine de la colectivitatemijloace convenabile pentru existen.


30/84

24

Observaii:1.Sistemele de securitate socialsunt responsabilitatea statuluii au la bazlegislaia

care ndreptete anumite categorii de persoane, n anumite condiii, sprimeascprestaii24.2.Conceptul de securitate socialeste indisolubil legat de afirmarea, promovarea i

protecia drepturilor omului.3. Asigurrile sociale depind n mare msur de activitatea lucrativ, sunt

condiionate (acolo unde este cazul) de dorina i posibilitatea de a munci.

2. Cadrul juridic i instituional al asigurrilor sociale

Principalele acte normative aplicabile n domeniul asigurrilor sociale sunt:1. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;2.

Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat;3. Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative;4.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii

forei de munc;5.

Legea nr. 202/2006 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentruOcuparea Forei de Munc;

6.

Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc;7. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli

profesionale;8.

O.U.G. nr. 96/2003 privind protecia maternitii la locurile de munc;9.

O.U.G. nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului;10.

O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale desntate;

11.

O.U.G. nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalitii de tratament ntrebrbai i femei n cadrul schemelor profesionale de securitate social.

Principalele instituii implicate n organizarea i funcionarea sistemului public deasigurri sociale sunt:

- Casa Naionalde Pensii Publice i structurile teriroriale ale acesteia,-

Casa Naionalde Asigurri de Sntate i structurile teriroriale ale acesteia,- Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i structurile teriroriale ale

acesteia,

Casa Naionalde Pensii Publice(CNPP)25este instituie publicde interes naional,cu personalitate juridic, organ de specialitate al administraiei publice centrale careadministreaz sistemul public de pensii. CNPP se afl sub autoritatea Ministerului Muncii,Familiei i Proteciei Sociale.

CNPP are n subordine case judeene de pensii i Casa de Pensii a MunicipiuluiBucureti (case teritoriale de pensii); acestea au personalitate juridicproprie i funcioneazca servicii publice descentralizate. Potrivit legii, CNPP poate nfiina i case locale de pensii,frpersonalitate juridic, care funcioneazsub conducerea i controlul caselor teritoriale depensii.

24n viziunea Organizaiei Internaionale a Muncii: ntruct statul este o asociaie a cetenilor i existpentru ale asigura acestora bunstarea general,promovarea securitii sociale este atributul propriu al statului. (ILO:Approaches to Social Security, Geneva, 1942).25Statut al Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale.


31/84


32/84

26

Casele de asigurri colecteazcontribuiile persoanelor fizice, altele dect cele pentrucare colectarea veniturilor se realizeazde ctre Agenia Naionalde Administrare Fiscal(ANAF) i gestioneaz bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntateaprobat, cu respectarea prevederilor legii, asigurnd funcionarea sistemului de asigurrisociale de sntate la nivel local.

n scopul exercitrii controlului asupra sistemului de asigurri sociale de sntate dectre Ministerul Sntii Publice, CNAS transmite Ministerului Sntii Publice, trimestrial

i anual, informaii cu privire la furnizarea de servicii medicale, pe domenii de asisten medical, contractarea, decontarea i finanarea acestora.

3. Principalele prestaii de asigurri sociale reglementate n sistemul public

3.1. Conform art. 51 al Legii nr. 263/2010, n sistemul public, se acord urmtoarelecategorii de pensii:

a) pensia pentru limitde vrst;b) pensia anticipat;c) pensia anticipatparial;

d) pensia de invaliditate;e) pensia de urma;

Alte drepturi de asigurri sociale reglementate de acelai act normativ: bilete detratament balnear; bilete de odihn; ajutor de deces.

3.2. Prestaiile n cadrul sistemului de asigurri pentru omaj28 se refer nprincipal la urmtoarele:

1.

indemnizaie de omaj2. plile compensatorii acordate potrivit legii3.

finanarea serviciilor de formare profesional4. msuri de stimulare a ocuprii forei de munc: spre ex., stimularea angajatorilor

pentru ncadrarea n munca omerilor se realizeazprin:a) subvenionarea locurilor de munc;b) acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de

munc;c) acordarea unor faciliti.

3.3. Concediile medicale i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate29sunt:a) concedii medicale i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, cauzat

de boli obinuite sau de accidente n afara muncii;b) concedii medicale i indemnizaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea

capacitii de munc, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncsau boli profesionale;

c) concedii medicale i indemnizaii pentru maternitate;d) concedii medicale i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav;e) concedii medicale i indemnizaii de risc maternal.

Concediul pentru creterea copilului n vrstde pnla 2 ani sau, n cazul copilului cuhandicap, de pn la 3 ani, i indemnizaia lunar aferent sunt separat reglementate prinOrdonana de urgennr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului.

28Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.29Ordonande urgennr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate.


33/84

27

3.4. Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli

profesionale30au dreptul la urmtoarele prestaii i servicii:a) reabilitare medicali recuperarea capacitii de munc;b) reabilitare i reconversie profesional;c) indemnizaie pentru incapacitate temporarde munc;d) indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc i indemnizaie pentru

reducerea timpului de munc;e) compensaii pentru atingerea integritii;f) despgubiri n caz de deces;

4. Organizarea sistemelor de pensii

Acest tip de asigurare se realizeaz n cadrul sistemului public de pensii i/sausistemelor de pensii private obligatorii i facultative.

Ca urmare a evoluiei economice i demografice din Romnia, s-a ajuns in situaia incare avem nevoie de pensii private pentru ca in timp ce numrul pensionarilor a crescut,

numrul celor care contribuie la sistemul asigurrilor sociale a sczut. Sistemul public depensii a devenit practic falimentar: conform statisticilor, n anul 2006 un salariat romncontribuia lunar la sistemul de asigurri sociale pentru 1,24 pensionari.

Avnd n vedere problemele cu care se confruntsistemul public, sistemul de pensii dinRomnia a fost reorganizat, n baza unui model promovat de Banca Mondial, prindelimitarea a 3 componente (piloni):

Pilonul I - reprezintactualul sistem administrat de stat, bazat pe principiul solidaritiisociale i.e. redistribuirea imediata contribuiilor impuse salariailor ctre pensionari. n acestsistem, contribuiile nu se investesc n nici un fel, iar valoarea pensiei ob inute la retragereadin activitate nu are nici o legturcu nivelul contribuiilor pltite pe parcursul vieii active.

Pilonul II - pensia privat cu contribuie obligatorie va intra efectiv n funciune nianuarie 2008.

n cadrul acestui sistem, o parte din contribuia pe care fiecare angajat o pltete nprezent la asigurrile sociale urmeaz s treac n administrare privat. n primul an, 2008,cota de contribuie n sistemul privat va fi de 2% (care se scad din contribu ia de 9,5% careeste pltit n prezent n sistemul public). Procentul era iniial programat screasccu cte0,5% n fiecare an, pnla 6%, ntr-un interval de 8 ani. Aceastdeducere va avea ca efectscderea corespunztoare a cotei de participare la sistemul de stat31 i majorarea celeiadministrate privat.

n acest fel, contribuabilul va obine doupensii la finalul stadiului de cotizare, una dela stat i una din sistemul privat, iar valoarea cumulata acestora va fi, n principiu, mai maredect cea oferitde sistemul de tip redistributiv. Aceasta deoarece, n administrarea privat,banii contribuabililor nu vor fi folosii pentru plata pensiilor, ci vor fi investii n diferitetipuri de plasamente financiare, iar valoarea adugatobinutdin investiii va fi folosit nbeneficiul viitorilor pensionari. n plus, n sistemul privat, fiecare contribuabil va avea uncont personal n care se vor regsi att contribuiile personale, ct i banii rezultai din

30Lege nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munci boli profesionale.31Introducerea fondurilor de pensii din pilonul II va crea un deficit in bugetul asigurarilor sociale de stat de 0,1-0,2% din PIB in 2007, adica circa 150 de milioane de euro, n estimarea presedintelui Comisiei de Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP).


34/84

28

investirea acestora. n orice moment, contribuabilul va putea afla valoarea contului i vaputea face estimri proprii privind pensia ce urmeazso obin.

Pilonul III - cel al pensiilor facultative, intrat deja n vigoare (n mai 2006), se bazeazpe aceleai principii ca i pilonul pensiilor private obligatorii: administrare privat, conturiindividuale, investiii financiare ale contribuiilor. Singura deosebire major se refer lacaracterul facultativ al contribuiilor. Sistemul se adreseazn principal persoanelor care din

cauza vrstei nu mai pot contribui la pilonul obligatoriu de pensii, dar sunt interesate deobinerea unui venit mai mare la vrsta pensionrii. El este de asemenea atractiv i pentru ceicare vor s obin n plus, o a treia pensie, pe lng pensia de stat i cea obligatorie,administrata privat.

Orice cetean care obine venituri dintr-o activitate prestatva putea contribui pe bazfacultativ la obinerea unei pensii private. Legea nu permite doar salariailor accesul nsistem, ci i extinde aria de adresabilitate i asupra celor care au profesii liberale, lucreaznagricultur, sunt liber profesioniti, administratori, ziariti etc.

Un alt aspect important vizeaznivelul contribuiei. Conform legii, contribuia poate fiplatitexclusiv de angajat sau poate fi imprit mpreuncu angajatorul. n plus, existiposibilitatea ca angajatorul s plteasc integral contribuia angajatului, astfel c totuldepinde de modul n care prile se nteleg prin contractul de munc. Sunt prevzute i

restricii privind nivelul contribuiei. Acestea nu poate depi 15% din venitul brut lunar alangajatului, lucru valabil i pentru partea de contribuie pe care o suportangajatorul. Niveluldeductibilitii contribuiilor pentru pensie este de 200 euro/an att pentru angajat (calculat lavenitul global), ct i pentru angajator (calculat la impozitul pe profit).

O pensie privatfacultativpoate fi obinutnumai dupun stagiu minim de cotizarede 90 de luni i odat cu mplinirea vrstei de 60 de ani de catre contribuabil. Dac sumaacumulat n contul participantului la sistem este prea mic pentru ca acesta s poatbeneficia de o pensie pe tot restul vieii, atunci el va primi intreagul capital acumulat ntr-osingurtransau ealonat pe maximum 5 ani.

n ce privete firmele care vor administra fondurile de pensii, acestea pot fi firme deasigurri, societi de administrare a investiiilor sau societi de pensii nou infiinate.

n sistemul pensiilor private opionale, statul nu garanteaznimic. Prin comparaie, n

sistemul pensiilor private obligatorii, printr-un mecanism specific, se garanteazcontribuabililor c la sfritul perioadei de cotizare vor beneficia cel puin de banii depuiactualizai cu inflaia, minus comisionul firmei de administrare.

Legislaia prevede cfondurile de pensii nu pot intra n faliment (insolven); n acelaitimp se instituie garanii n ceea ce privete plata drepturilor de pensii n favoareaparticipanilor sau a beneficiarilor acestora. Garaniile vizeaz, pe de o parte, administrareaprudeniala fondului de pensii. Astfel, n orice situaie n care se constata o activitate carenu respect o stare de garantare a dreptului la participare, ASF poate, legal, s intervin,putndu-se ajunge la diverse msuri, precum retragerea licenei administratorului.

Dac totui administratorul fondului ajunge n imposibilitate de asigurare a pliidrepturilor, atunci, se vor face aceste pli din fondul de garantare: o entitate constituit lanivel naional. n orice situaie, participantul la fondul de pensie, va primi plata, fie de lafondul de pensii, n condiii normale, fie de la acest fond de garantare.

ntrebri:

1. Care sunt instituiile implicate n organizarea i funcionarea sistemului naional deasigurri sociale? Care sunt competenele generale specifice ale acestor instituii?2.

Care sunt principalele prestaii de asigurri sociale reglementate n sistemul public?3. Care sunt cei trei piloni ai sistemului naional de pensii?


35/84

29

CAPITOLUL IV - SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURRI

SOCIALE: SISTEMUL PUBLIC DE PENSII (LEGEA NR. 263/2010)

Obiective:

1.

Prezentarea i nsuirea principiilor de bazale organizrii i funcionrii sistemuluipublic de pensii.2.

Explicarea i nelegerea noiunilor de bazspecifice (risc asigurat, persoanasigurat, contribuabil, contribuie, buget de pensii, pensia pentru limitde vrst, pensiade invaliditate etc.).3. Evidenierea specificului jurisdiciei asigurrilor sociale prin raportare lareglementrile Legii nr. 263/2010.

1. Noiuni generale

Cf. art. 1 din Legea nr. 263/2010: Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat ise exercit, n condiiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii i alte drepturi deasigurri sociale, denumit n continuare sistemul public de pensii.

1.1. Principiile de bazale organizrii i funcionrii sistemului public de pensii:a)principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeazi garanteazsistemul public

de pensii bazat pe aceleai norme de drept, pentru toi participanii la sistem;b) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform

legii, obligaia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurri socialeexercitndu-se corelativ cu ndeplinirea obligaiilor;

c) principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se

constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante lasistemul public de pensii, drepturile de asigurri sociale cuvenindu-se n temeiulcontribuiilor de asigurri sociale pltite;

d)principiul egalitii, prin care se asigurtuturor participanilor la sistemul public depensii, contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, ntre persoane aflate naceeai situaie juridic, n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;

e)principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile de asigurri sociale se redistribuiepentru plata obligaiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

f) principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la sistemul public depensii i asumreciproc obligaii i beneficiazde drepturi pentru prevenirea, limitarea sau

nlturarea riscurilor asigurate prevzute de lege;g)principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a sistemului public

de pensii, conform legii;h)principiul imprescriptibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu se prescrie;i)principiul incesibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau

parial.

1.2. Riscurile asigurateRiscurile asigurate sunt evenimentele care, la producerea efectelor lor, obliginstituiile

sistemului public de pensii sacorde asigurailor prestaiile sociale (invaliditate, btrnee ideces).


36/84

30

1.3. Presaiile de asigurri socialeCa regul general, n sistemul public prestaiile de asigurri sociale reprezint

veniturile de nlocuire acordate la intervenirea riscurilor asigurate sub form de pensii,ajutoare sau alte tipuri de prestaii prevzute de lege, pentru pierderea total ori parial aveniturilor asigurate. Prestaiile de asigurri sociale se acord corelativ cu ndeplinireaobligaiilor de plata contribuiei de asigurri sociale.

La stabilirea drepturilor de asigurri sociale se iau n considerare stagiile de cotizare

realizate n sistemul public de pensii din Romnia, precum i perioadele de asigurare realizatesau recunoscute ca atare n alte ri, n condiiile reglementate prin instrumente juridice cucaracter internaional la care Romnia este parte i/sau regulamente comunitare.

Beneficiarii drepturilor bneti stabilite de casele teritoriale de pensii i de casele depensii sectoriale, care nu au domiciliul n Romnia, pot opta pentru transferul n strintate alacestor drepturi.

Prestaiile de asigurri sociale cuvenite beneficiarilor stabilii n strintate pot fitransferate n alte ri, n condiiile reglementate prin instrumente juridice cu caracterinternaional la care Romnia este parte, n moneda rilor respective sau ntr-o altmonedasupra creia s-a convenit.

1.4. Bugetul asigurrilor sociale de stat

Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile i cheltuielile sistemuluipublic i este elaborat anual de ctre Guvern (pe baza propunerilor CNPP i ale instituiilorcare au n subordine case de pensii sectoriale); proiectul legii bugetului asigurrilor sociale destat este supus spre aprobare Parlamentului.

Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contribuii de asigurrisociale, dobnzi, majorri pentru plata cu ntrziere a contribuiilor, precum i din altevenituri, potrivit legii. La acestea se pot aduga sume alocate de la bugetul de stat pentruechilibrarea bugetului asigurrilor sociale de stat.

Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat acopercontravaloarea prestaiilor deasigurri sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea i funcionareasistemului public de pensii, finanarea unor investiii proprii, alte cheltuieli prevzute de lege.

Din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelevanual pnla 3% pentru

constituirea unui fond de rezerv. Fondul de rezerv se constituie n anii n care bugetulasigurrilor sociale de stat este excedentar i numai dup acoperirea deficitelor din aniiprecedeni ale bugetului asigurrilor sociale de stat.

Fondul de rezervcumulat nu poate depi nivelul cheltuielilor prevzute pentru anulbugetar respectiv i poate fi utilizat pentru acoperirea prestaiilor de asigurri sociale nsituaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legeabugetului asigurrilor sociale de stat.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper dindisponibilitile bugetului de asigurri sociale de stat din anii precedeni i, n continuare, dinfondul de rezerv. n mod excepional, n situaii motivate, pentru acoperirea deficituluibugetului asigurrilor sociale de stat, dupepuizarea fondului de rezerv, veniturile bugetuluiasigurrilor sociale de stat se completeazcu sume care se alocde la bugetul de stat.

1.5. Asiguraii n sistemul public de asigurri sociale.n sistemul public sunt asigurate persoanele fizice (asiguraii) ceteni romni, ceteni

ai altor state sau apatrizi,pe perioada n care au domiciliul sau reedina n Romnia.Asigurat este persoana fizic pentru care angajatorul este obligat s rein i s

plteasccontribuia individualde asigurri sociale, precum i persoana fizicce achit, nnume propriu, contribuia de asigurri sociale.

Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, n sistemul public sunt asigurateobligatoriu, prin efectul legii, urmtoarele categorii de persoane:


37/84

31

I. a) persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc,inclusiv soldaii i gradaii voluntari;

b)funcionarii publici;c) cadrele militare n activitate, soldaii i gradaii voluntari, poliitii i funcionarii

publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, din domeniul aprriinaionale, ordinii publice i siguranei naionale;

d)persoanele care realizeazvenituri de naturprofesional, altele dect cele salariale,

din drepturi de autor i drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13

1

din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i dincontracte/convenii ncheiate potrivit Codului civil.

II.persoanele care i desfoaractivitatea n funcii elective sau care sunt numite ncadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum imembrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi iobligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se asigur din bugetulasigurrilor pentru omaj, n condiiile legii, denumite n continuare omeri;

IV. persoanele care realizeaz, n mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristicechivalent cu cel puin de 4 ori ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentareabugetului asigurrilor sociale de stat i care se afln una dintre situaiile urmtoare:

a) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare ori demanagement;b)membri ai ntreprinderii individuale i ntreprinderii familiale;c)persoane fizice autorizate sdesfoare activiti economice;d)persoane angajate n instituii internaionale, dacnu sunt asiguraii acestora;e)alte persoane care realizeazvenituri din activiti profesionale;V.cadrele militare trecute n rezerv, poliitii i funcionarii publici cu statut special

din sistemul administraiei penitenciare ale cror raporturi de serviciu au ncetat, dindomeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale, care beneficiaz deajutoare lunare ce se asigurdin bugetul de stat, n condiiile legii;

De asemenea, se pot asigura n sistemul public de pensii, pe baz de contract de

asigurare social, avocaii, personalul clerical i cel asimilat din cadrul cultelor recunoscuteprin lege, neintegrate n sistemul public, precum i orice persoancare dorete sse asigure,respectiv si completeze venitul asigurat (art. 6 alin. 2).

Contractul de asigurare social poate fi reziliat la iniiativa oricreia dintre pri,conform clauzelor prevzute n contract. n cazul rezilierii contractului de asigurare social,contribuiile de asigurri sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat sevalorificla stabilirea dreptului de pensie.

Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul sbeneficieze de prestaii de asigurri sociale conform legii. Evidena drepturilor i obligaiilorde asigurri sociale n sistemul public se realizeaz pe baza codului personal de asigurrisociale (codul numeric personal).

1.6. Contribuiile de asigurri sociale.Prin contribuabiln sistemul public de pensii se nelege persoana fizicsau juridicce

pltete contribuii de asigurri sociale sistemului public de pensii.Sunt contribuabili n sistemul public de pensii urmtoarele categorii de persoane:a) asiguraii care datoreazcontribuii individuale de asigurri sociale;b) angajatorii i instituiile n cadrul crora i desfoar activitatea cadrele militare,

poliitii i funcionarii publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, dindomeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale;

c) persoanele juridice, asimilate angajatorilor, la care i desfoar activitateapersoanele care realizeaz venituri de natur profesional, altele dect cele salariale, din


38/84


39/84

33

Contribuia individualde asigurri sociale prevzutde lege se vireazlunar de ctreangajator, la unitatea teritoriala Trezoreriei Statului la care acesta este luat n evidencapltitor de impozite i taxe, mpreun cu contribuia de asigurri sociale pe care acesta odatoreazn calitate de contribua

SuportCursDreptulSecuritatiiSocialeAnIIISemI13_14_2

Documents

Transcript of SuportCursDreptulSecuritatiiSocialeAnIIISemI13_14_2