Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul …...O dată ce ne numim creștini, dar trăim...
Transcript of Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul …...O dată ce ne numim creștini, dar trăim...
SEMINARIUMVARADIENSIS
Supliment al Revistei Vestitorul
Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea
A n u l X I I IN u m ă r u l
6(92)MARTIE
2 0 1 7
“Comunicareaareputereadeacreapunți,deafavorizaîntâlnireașiincluziunea,îmbogățindastfelso-cietatea”–spuneaPapaFranciscînmesajulocazionatdeziuacomunicațiilorsocialedinanul2016.Întărițideacestgândșiconvinșidemisiuneapecareamprimit-odeaducevesteaceabunăpână lamarginilepămân-tului,pentruaținepasulcusocietateașia-irăspundeîntr-unmodcâtmaiadecvatprovocărilor,comunitateaSeminaruluinostruși-aluatangajamentuldeafipre-zentădinnouînspațiulvirtual.Astfel,site-ulsemina-ruluiorădean,dupăceaprimitonouăformă,s-alansatîndatade25Martie2017,deBunaVestire-Sărbătoa-reaprindefinițieavestiriiceleibune. DorimsăvătransmitemveștibunedespreVes-teaceaBună.Vremsăcomu-nicăm cu dumneavoastră șiînacestfel,prinintermediulsite-uluinostru. Site-ul www.semi-naroradea.ro se dorește afiun spațiu al exprimării. Unspațiudeîntâlnire.Unspațiuîncare, sperămsăgăsiți lu-crurișiideiinteresante.Spe-rămsăgăsițiobucățicădinceeacefacemnoișidinceea ce ne preocupă.De asemenea, prin intermediulsite-ului ne veți putea contacta și ne veți putea facepropuneri de articole și studii sau, de ce nu, ne vețiputeasprijini. Vorbindadeseadesprerețelelesocialedigitale,SfântulPărinteemeritBenedictalXVI-leaasubliniatimportanțaevanghelizăriispațiuluivirtual.Acestatre-buievalorizatînmodechilibratșifructificatcurespectpentruaputeaîntr-adevărsăcontribuieînmodeficientla armonia familiei umane. Se constată totmaimultfaptulcădomeniuldigitalnuesteolumeparalelăsaupurvirtualăcidevineorealitatezilnicăamultorper-soane.Pelângăutilitateavirtualuluiîndomeniilecele
mairăspândite,acestajoacăunroldeosebitînceeaceprivește relațiile inter-personale. Comunicarea dintrepersoaneareodinamicitatenouăcaretrebuiesăducălacomuniuneadintrepersoane. Spațiul virtual rămâne totuși un instrument.Adesea se exagerează în ceea ce privește folosirealui.Dacăestescăpatdesubcontrolpoatetransformaviațaunorpersoaneastfelîncâtbeneficiilesănumaifieprezente.Esteuninstrumentpecareomulîlfoloseștepentruacăutarăspunsurilaîntrebărilesale.Internetuldevineloculîntrebărilorșialrăspunsurilor.Omulcon-temporanestebombardatderăspunsurilaîntrebăripecarenușile-apusniciodatășilanevoipecarenulesimte.Înziuadeastăziinformațiaestelaputere.Aici
informațiavinelatinecava-lul.Riscul este să fii luat devalșisănumaiștiideundeaipornit.Săuiți ce căutaipen-trucăajungilaalteinformațiidecare,poate,nuainevoieînacel moment. De aceea esteimportantsăfimatențilamă-sura folosirii acestui instru-ment.
Omul a căutat dintotdeauna adevărul.Acum,spațiulcăutăriisaleestelarg.Poateajungemairepedelaidei,lapersoane,lacuvinte…laCuvânt.InternetulesteunspațiucaretepoateajutasăajungilaDumne-zeu.Esteuninstrumentdeevanghelizare.Profitămdeaceastăposibilitatepecarene-aoferit-oștiința,pentruaajutapersoanelesăgustedinceeacecredemnoicăpoateajutalacreștereacredinței. Articolele,știrile,imaginilepecarelevețigăsivorfiopartedinviațanoastră.Vorfiopartedingându-rilenoastreși…dinmuncanoastră.Văinvitămsăneurmărițișisănesusțineți!
Pr. Anton CIOBA Rector
NOUL SITE AL SEMINARULUI NOSTRU
1
2 Seminarium Varadiensis
Am fost creați pe acest pământ ca să fimfericiți. Nu suntem rodul unui hazard impersonal, nusuntemființeapăruteîntâmplătorșicarenugăsescsen-sulexistențeiînacestimensunivers.Suntempersoaneuniceși irepetabile,createcuunscop.Spredeosebiredecelelaltevietățidepepământ,noi,oamenii,suntemunicafăpturărațională(celelaltevietățiseopresclali-mitainstinctului,reflexuluiși,eventual,dresării,darnuposedă rațiunea).Fiecaredintrenoiesteunmicrocos-mospersonalșiunic,programatpentrufericire-laniciunuldintreceleaproximativșaptemiliardedeoameninusemairepetăamprentadegetelor,banicichiarretinaochilorsautimbrulvocii-șinuexistăomcaresănuca-utefericirea.Întrebareaesențialăeste:noioareîncesauîncinenegăsimfericirea?Ceartrebuisăseîntâmpleînviațanoastrăcasăputemspunecăsuntemfericiți?Carearfielementulindispensabilfărădecareviațanoastrănuarmaiaveasens?Deundeneextragemnoidozadefericire? În data de 1 mai 2016, pe când mă aflam înCoasta de Fildeș, am participatla cea mai profundă bucurie aunoroameni:bucuriadeadevenicreștin.Patruzecidepersoaneaudevenitcreștini,dupăunparcursdepregătireșiinițierecareadurattreiani.Spredeosebiredelumeanoastră, unde majoritatea deve-nim creștini când încă suntemmici, în lumea păgână cel caredorește să devină creștin, esteobligat să parcurgă un itinerarpentru a-l cunoaștemai profundpeDumnezeulceladevărat.Decelemaimulteori,acestitinerarnuesteușor: întâlniri regulatecupreotulmisi-onar,asimilareaunorchestiunidestuldeabstractepen-truei,mulțikilometriparcurșipânălaceamaiapropiatăbiserică(șiaicinumăreferlaconstrucțiesauedificiu).Șitotuși...ofaccuzâmbetulpebuzeșifericițiîninteri-or.Măîntrebamdemulteori,cândstăteamșiîipriveamcumîladorăpeDumnezeu,undeadispărutaceabucuriaanoastră,avechilorcreștini,dea-LcunoașteșideastacuDumnezeu?Undeaplecatbucuriadea-icântasaudea-L lăudapeDumnezeu?Dece înEuropavăd totmaimulțicreștinitriști?Oarenuedeajunssă-LaipeDum-nezeucasăemanibucurieînjurultău? Amparticipatatuncilacelebrareabucuriei;mătreceaufiorii;eramculacrimiînochișinuștiamcumsăreacționez.Priveam,darnumaipriveamcuochiifizicicicuochiisufletului.Dupăritualulprincareceipatru-zeciaufostbotezați(delacopiideaproapeunanpânălabătrânidepeste70deani),aînceput„dansulfericiriicreștine”.Toatăbisericarăsunadestrigătullordebucu-rie;întimpcetoatăadunareacânta,ceiproaspăt-botezați
făceauturulbisericii,dansând.Dupăaproximativ15-20deminute,părinteleGabrielseridicădepescaunșizice:„Trebuiesăcontinuăm...cădacăîilas,potsăcânteșisădansezeoreîntregi!”.Șitoateacestea...pentruDumne-zeu!Deundeatâtabucurieșifericireîninimaunoroa-menicareabiaL-aucunoscut?Deundeatâtaentuziasmlanișteoamenicaretrăiesclalimitasărăcieimateriale?Cumsepoateca,cucâtaimaimultesăfiitotmaineferi-cit,întimpce,atuncicândaiminimulnecesarexistențeifizice,sufletulsăexultedebucurieîntr-unmodatâtdepătrunzător?Întrebărilacareîncămaimeditez... Peparcursulliturghiei,precumșiînzileleceauurmat,amasistat lacâteva„ciudățenii”caremi-audatdegânditmulttimpdeatunciînainte.Printreceibotezațierașiofemeie,alcăreisoțerapăgân.Respectacredințasoției sale, dar încă nu era convins și decis să devinăcreștin.Pentrucaeasăpoatăfibotezată,preotultrebuiasăaibăcertitudineacă,imediatdupăbotez,ceidoisevorcăsătorișiînfațaluiDumnezeu.Așadar,pentruaputeafibotezată,eatrebuiasăvinăîmpreunăcusoțul,caimediat
după botez să primească și sacra-mentulcăsătoriei.PărinteleGabri-elle-apropussăvinăîmbrăcațidemireșimireasășiastfelînaintedeînceperea liturghiei, i-am așteptatlaintrareaînbisericășii-amcon-dus înfațaaltarului.Dindragostepentrusoția lui,aacceptat,păgânfiind,săvinălacevacarepentrueleraunmister,eracevanecunoscutșisăparticipe,atâtcâtînțelegeael,la încreștinareaființei iubite.Câțidintrenoimaisuntemastăzicapa-
bili de astfel de sacrificii pentru cei pe care îi iubim?Câțisoțicreștinisemairoagăîmpreună?Câțidintreceicăsătorițimairenunțăazilapropriileconvingeripentrualeacceptapecelealepersoaneiiubite,chiardacăaces-teapotfi,uneori,totalcontrarecualelui?Povesteas-acomplicatcând,lunidimineața,adoualui„soție”avenitlamisiunepentruacereșieabotezul.Demenționatcăînculturaafricană,poligamiaesteincăacceptată-oaltăprovocare a creștinismului. După ce părinteleGabrieli-aexplicatcănusepoatedeoareceelareacumosoțielegitimă,aplecatplângând.Câtdeimportanterapentrueasădevinăcreștină...lacrimiledinochiieieraulacri-mile omului care, cunoscându-l peDumnezeu, îi esteîncădificilsă-Lurmeze. Ziuaacontinuatînaceleașiritmurisurprinzătoa-re:nicinuamajunsbineacasă,căpărințiiadoicopii,re-centbotezați,auvenitsăneinvitelasărbătoareapecareauorganizat-oîncurtealor,pentrucopiiicareaudevenitcreștini catolici.Partea interesantă este aceea că cei doipărinți,mamașitata,erauprotestanți.Ceidoifrațiauvenitșis-aupregătitpentrubotezîncomunitateacatolică,aduși
AFRICA – O ALTĂ LUME (VI)Bucuria de a fi creștin...
3Seminarium Varadiensis
fiinddebunicalor.Eiaufostdeacordșiacumsebucu-rau,împreunăcucopiiilor,pentruaceastăbinecuvânta-re,organizândopetrecerepentruei. Unexempluextraordinarpentruceicareajungsăurascăînnumelereligiei;pentruceicarenu-lacceptăpecelălaltnumaipentrucăarealtăreligie;pentruceicareuităcăDumnezeununevaîntrebacereligieamavut,cinevaîntrebadespreceeaceamfăcutpentruElșipentrusemenul nostru.Ungest pe care,demnde apreciat; ungest pe care dacă l-am imita fiecare dintre noi, lumeaarfiun locmaibun;ungestcare,pus înpractică,ne-arapăradescandalulpecare-lproducem,noicreștinii,atunci când ne urâm sau chiar ne luptăm între noi.Oreligie carepromoveazăura, neacceptarea celui diferitdemineșichiarrăzboiul,nupoatevenidelaDumnezeu.NimeninunevacredeșinusevaapropiadeDumnezeuatâtatimpcâtnoi,ceicareneerijămînmariideținătoriaiadevărului,vomtrăidupăprincipiilenon-creștinealeurii,aleincoerenței,aleintransigențeireligioasesaualedezbrăcăriiceluilaltdeoricehainăcarenuseamănăcuanoastră.AvempenoisemnăturaluiDumnezeu,haidețisănulăsămimpresiacăsemnăturaluiafostfalsificată.Odatăcenenumimcreștini,dar trăimincoerentprin-cipiile și valorile pe care le promovează creștinismul,demonstrămnunumaicăsuntemniștemincinoși,darîlfacempeDumnezeuînsușiunmincinos. Unaltcazcarem-aimpresionatprofundafostcelalunuibătrânorbcareveneadelaaproximativpatrukilometripentruaparticipala liturghie.Vădațiseamacădeplasareanueraușoarădarîșiluaunnepotdevreopatru ani cu el, îi dădea un băț înmână, iar el ținânddecelălaltcapătalbățuluivenea încet sprecolibasubacoperișulcăreiacomunitateacelebraSfântaLiturghie.
Nulipseaniciodată,recunoșteavoceafiecăruimembrualcomunitațiiiarpeparcursulcelebrăriicântacuzâm-betulpebuze.Oarenoicumfolosimsimțurilepecareni le-a dat Dumnezeu? Folosim ochii pentru a vedeabinele și frumosul din lume sau vedemmereu parteagoalăapaharuluișisuntemorbiînavedeaminunileluiDumnezeuînlumeșiînviațanoastră?Palmelenoastreleținemlargdeschisepentrua-lajutapecelălaltsaumaimereusuntstrânsepentrualovilaprimulatac?Mâini-lenoastrelefolosimmaimultîmpreunateșiîndreptatespreEl spre a-imulțumi și a-i cere ajutorul sau sunt,aproapemereu, larg deschise și aplecate spre pământpentruaadunacâtmaimulte-ciudat -, totdincreațiaLui. Dragiimei,dupăcumnespuneșiIsus,„candelatrupuluităuesteochiul.Cândochiultăuestelimpede,tottrupultăuesteluminos;însădacăochiultăuesterău,trupul tăueste întunecos.Vedeți,deci,ca luminacareesteînvoisănufieîntuneric...”(Lc.11,34-35).Depin-denumaidenoicumprivim: însusspre înălțimeadeundevenimsauîn jos,sprepământulsprecare trupulnostruseîndreaptă?Ochiulnostruobservăbinele,fru-mosulșiadevăruldinjurulluisauestemăcinatmereu,sub influența întâmplărilor negative din jur, de griji,neliniște,fricășinesiguranță?Ochiulnostruafostcreatcuunscop–aceladeavedeaminunileluiDumnezeuși,suferințafrateluinostrușipânănuvafifolositînacestscop,vompurtamereuochelariinegativismului,aiin-certitudinii,aierorii,aiveșniceinemulțumiri,aifiuluicare,dincauzapreamultororepetrecuteînfațaecrane-lor,numaivedeclarfațatatăluisău.
Fr. Florin BODE Vicerector
ÎncadrulSfinteişiDumnezeieştiiLiturghiisă-vârşiteîndimineaţazileidejoi,2martie2017,Preasfin-ţitul PărinteVirgilBercea, episcopul greco-catolic deOradea,ahirotonitîntrudiaconpeteologulChiriloaeiMateiClaudiu. LamomentulpotrivittradiţieiBiseri-cii,tânărulteologafostprezentatPreasfinţieiSale Virgil de către părintele Anton Cioba,rectorulSeminaruluiTeologicGreco-CatolicdinOradea şi de către părinteleAntonRus,spiritualulSeminarului.Cumâinileunapestealta aşezatepeSfântulAltar, peste care şi-apuscapul,părinteleChiriloaeiMateiClaudiu„aratăprinaceastacăsepredăacumcajertfăvieluiHristos,căcipeSfântaMasăseaflătot-deaunaHristoscajertfă”.Prinpunereamâini-lorierarhuluişiprinrugăciunerânduindu-se„CuvrereaTatălui,CuputereaFiuluişiculucrareaSfântuluiSpiritseînalţăservulluiDumnezeuMateiClaudiuChiriloaeidelaonorataipodiaconielasfântaDiaconie.”Încuvân-
tuldeînvăţăturăPreasfinţiaSaaevidențiat,referitorlaPericopaEvanghelicăa zilei, trei cuvinte: „acere”, „acăuta”,şi„abate”subliniindfaptulcă„Isusbatelapoar-tasufletuluinostru,necaută,apoineceresăoferimiubi-
rea”,deasemeneaşifaptulcă„părinteleMateiafostchematlaceeaceMântuitorulnespuneastăziînEvanghelie”. Părintele Chiriloaei Matei Claudius-anăscutladatade15mai1987,înperioada2002-2006 urmează Liceul TeologicRomanoCatolic „Sfântul Francisc de Assisi” din Ro-man,urmeazăapoiînperioada2009-2013stu-diileFacultăţiideTeologiedincadrulUniver-sităţii„Babeş-Bolyai”,DepartamentulOradea,urmatedecursuriledemasterîn2013-2015laOradeaşiospecializareînDreptCanonicOri-
entallaInstitutulPontificalOrientaldinRomaînperi-oada2013-2016.Estecăsătoritdin30iulie2016.DorimpărinteluidiaconMatei,diaconiesfântă!
Eugen IVUȚ
HIROTONIRE DIACONALĂ ÎN CAPELA SEMINARULUI TEOLOGIC
4 Seminarium Varadiensis
ÎntimpceîntreagaBisericăCatolicăaniver-sează100deanide laarătărileMaiciiDomnului laFatima, în Portugalia, Eparhia Greco-Catolică deOradeasebucurădeoaltăaniversare:în2017seîm-plinesc225deanidecând,pe30ianuarie1792,împă-ratulLeopoldalII-leaadataprobareaşiaacceptatfi-nanţareaunuiSeminarTeologiclaOradea.Celedouăaniversări nu se excluduna pe cealaltă.Din contră,atâtFecioaracareveneaînpământuriportugheze,câtşiinstituţiacesedeschideapemeleaguriromâneştiauavut,oarecum,finalităţişiintenţiicomune.Încercsălecitescfaţă-nfaţă. Apărând la Fatima păstoraşilor Lucia, Fran-ciscşi Iacintape13 iunie1917,SfântaFecioară le-adatunîndemnceseparecănuamaifostrostitnici-odatăîntr-oastfeldeîmprejurare:„Învăţaţisăscrieţişi să citiţi!” Cu alte cuvinte,MaicaSfântă îmboldea nişte copii să intreîncontactcucultura,săaibăacceslalumeaideilorşisăsecizeleze:opusulcredulităţiişialbigotismului! ÎnDecretuldeînfinţareaSe-minaruluisemnatdeÎmpăratulLeo-pold şi transmisEpiscopului IgnatieDărăbant se menţionează clar careeste scopulnoii fundaţii: „Deoarecepoporulromânestefoartedepartedeprimireaculturii,nupoatefimotivatsăurmezecatehezeleşişcoliledecâtdacă-i va vedea pe proprii copii căsunt instruiţi de preoţi şi de dascăliatâtîncititulcâtşiînscrisulpropriuacestei naţiuni, precum şi în ritul,cântulşiceremoniilegreco-catolice.Învedereaaces-tuiscopsalutar,estemarenevoieca,dinfragedăco-pilărie,atâtclericiicâtşidascăliisăprimeascăoedu-caţie bună şi corespunzătoare” (P. Tămâian, IstoriaSeminaruluişiaeducaţieicleruluiDiecezeiRomâneUnitedeOradea,Tip.Românească,Oradea1930,p.6.Textreformulat).Iarmaideparte,documentulpreve-decăInstituţiatrebuiasăaibădouăcategorii:ceacaresăîiformezepepreoţişiceaneclericală,menităsăîipregăteascăpedascălişipelaiciîngeneral.Dinnou,esteexactopusulcredulităţiişialbigotismului! Importanţaacestordouăiniţiativenuaîntâr-ziatsăaducăroade.Înceeacepriveştecazulapariţii-lordelaFatima,trebuiesăţinemcontdefaptulcăceidoivizionarimaimiciaumuritfoartecurând,motivpentrucaredoarLuciaapututdacursinvitaţieideaînvăţa. Încontextulvieţiiei,scrisulaavuto impor-tanţăfundamentală.Lucias-aretrasîntr-omănăstirecarmelitădeclauzură,caracterizatăprinviaţăascun-
să,tăcere,discreţieşirugăciuneunităcucontempla-ţie.Pentrucănueraexpusăcuriozităţiioamenilor,ascrismult;pelângăceleşaseMemorii,ascriscâte-vavolumeşia redactatmiidescrisori, răspunzândlamulteleepistolecareîiajungeaudintoatepărţile.DoarMaicaDomnuluiputeasăprevadă, înacel în-depărtat1917,ce roadeabundenteputeasăproducăîndemnulEi. Cât priveşte Seminarul orădean, istoriculIoanGeorgescuevaluaîn1919:„SeminaruldinOra-deaeste celmaivechi internatdebăieţi la românii[(...) dinCrişana], care adatneamuluipeste12.000de oameni cu carte în aproape 130 de ani de exis-tenţă”.Eraocifrăconsiderabilă, lacarearmai tre-bui adăugat numărul tuturor celor care s-au format
aicidin1919 încoace.Cucâtevapa-ragrafeînainte,acelaşiGeorgescusereferealaelitelecareaufostcizelateînaceastăInstituţie:„Dacăn-arfidatneamuluişiBisericiidecâtpemitro-politulIoanVancea,creatorulaşeză-mintelorculturalemainoidelaBlajşiorganizatorulînţeleptalProvincieibisericeşti de Alba-iulia şi Făgăraş,Seminarul tot ar avea dreptul la re-cunoştinţa şi atenţia noastră. (...)Deaiciauieşit[Episcopul]VasileErdeli,unuldintreceimaiiscusiţidiplomaţipecare i-amavut laanul1853,Ale-xandruDobraşiIoanAlexi,ceidin-tâi episcopi şi organizatori ai epar-hiilorromâneştideLugojşiGherla”(I. Georgescu, Istoria Seminarului
Român-UnitdinOradeamare,Tip.„Gutenberg”,Bu-cureşti1923,p.6.Textreformulat). Din fericire, în timpulprigoanei comuniste,cândBisericaGreco-Catolicăafostsuprimată,nus-aschimbattotaldestinaţiaclădirilor,acesteadeservindtotcainternateşispaţiidecazarepentruelevi.Aşacum era de aşteptat, comunismul a oprit formareaspiritualăşiaabolitAcademiaTeologicăşipregăti-reaclerului,punândzăgazcâtorvadintreobiectivelepentrucareSeminarulfusesefondat;dinfericirenututuror! Este importantpentruopersoanăumană săsedeschidă,prinasumareaunorlucrurişiunorcon-cepte noi. Educaţia conduce către o transformare acondiţieiexistenţiale,pentrucălasfârşitulprocesuluieducativ,copilulsautânărulesteîntr-unoarecarefel,unaltul.Totastfel,laoscarămairedusă,locală,benefi-ciileSeminaruluiorădeanaufostabundente.Nueste
ANIVERSAREA A 225 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREASEMINARULUI TEOLOGIC DE LA ORADEA ŞI CENTENARUL
APARIŢIILOR FECIOAREI MARIA
5Seminarium Varadiensis
uşor de evaluat toatămunca preoţilor la nivel per-sonalşicomunitar, însoţireapastorală,călăuzireaînrugăciune, însoţirea vieţii de la naştere la moarte,munca discretă dar eficace în scaunele de spovadă,sfaturileedificatoare,amintireaconstantăaprezenţeiluiDumnezeu,întărireaînurmareapropriuluidrumînviaţă,consolareaînmomenteledeîncercareşideîntuneric...Toateacesteaartrebuiînmulţitecunumă-ruldepreoţicareauieşitdeaiciîntoţiaceşti225deani,lacaresăsemaiadunetoatepersoaneleconcretecareauprimit,prinei,acestebeneficii!Şicaunsupli-mentdegreutate,nuartrebuiuitatesituaţiiledeper-secuţiedintimpulregimuluicomunistîncare,aceeaşipreoţiieşiţidinSeminari-auînsoţitînclandestinitatepecredincioşi,i-auîncurajatşiconsolat,plătindprinpenitenciare cu jertfirea propriilor vieţi, a sănătăţiişiafamiliilor,pealtarulfidelităţiişialcredinţei.Să-mânţaatoateacesteaafostsădităînăuntrulfiinţeilorînSeminaruldelaOradea! În 1917, Maica Domnului anunţa la Fatimaororilecomunismului.ÎncuvinteleEieraucuprinse,profetic,toatepersecuţiileceaveausăvinăînRomâ-nia din partea acestui sistem ateu, asupra BisericiiGreco-Catolice.Lanivelfoarteconcret,dupăcepe-
ÎnadoraţiaeuharisticăneapropiemdeCris-tosîntăcereşireculegereinterioară;nedeschidemsufletulcuumilinţăşipietatepentrucaviaţanoas-trădecredinţă,sufocatăderitmulameţitorallumiiîncaretrăim,săfieregenerată,contemplândînru-găciuneviaţaluiCristos,carenisedăruieșteînfie-careziînSfântaEuharistie. După-amiaza de vi-neri17martieafostuntimpdemareharîncarestudențiiSeminarului Teologic Gre-co-Catolic „Sfinții Vasile,GrigorieșiIoan”dinOradeas-auadunatînjurulluiIsusEuharisticul din capela se-minarului,împreunăcuPSVirgil, avându-l alături pepărintelerectorAntonCiobașipepărințiispirituali,petrecânduntimpsfântcuIsus,meditândlaTainaSfinteiPreoții. Înmeditațiapecareaprezentat-o,PSVir-gilacerutSpirituluiSfânt„săinundeinimilenoas-tre cudarul umilinţei şi al simplităţii ca astfel sădevenimprieteniiluiIsus,căroraElle-aîncredinţatmisiuneadeatransmitelumiiiubireaşiîndurareaSa”.PreasfințiaSa ne-a îndemnatsă îi facemloc
rioada comunistă a trecut, au continuat să se aratesecheleleşiurmeleacestuiregim.Bisericas-aridicatcu greu după îngenuncherea la care fusese supusă,căcimaterialiceşteîifusesesechestrattotul.ÎnceeacepriveaSeminarul,înaniiceauurmatdupă1990a fost foartegreu.Clădirile care eraudeţinute încădeunGrupŞcolaraufostretrocedatefoartelentşiîntimp,învremecerepornireaînvăţământuluiteologica fost deosebit de greoaie.Ca dascăli, existau doarpreoţiînvârstă,caretrăiserădinplinpersecuţiaco-munistă,şicareerauchemaţidinnousădăruiascătotceeaceputeau,dinpuţineleenergiiîncănesecătuite.Poatecădinacestmotiv,în1992,Jubileulde200deaninuafostsărbătoritdefel.Seminarul,caredeabiaatunci reîncepuse, fără spaţii, dar cumult spirit deadaptareşideimprovizaţie,eralachinurilenaşteriiadoua... Nebucurămacum,în2017,dedouăorimaimult,încercândsădevenimconştienţidemareledaralSeminaruluişimulţumindu-I luiDumnezeupen-tru beneficiile dobândite prin acesta şi prin MaicaSfântădelaFatima!
Pr. Cristian SABĂU Asistent Spiritual
luiCristosînfiinţanoastrăpentruca,refăcuţiprindragostea sa, să putem să ne vindecămpe noi șilumeacareneînconjoară,pepărinţii,fraţii,prie-teniişipetoţioamenii,deranaegoismuluişiaurii.ÎnchipdeosebitsăneoferimluiDumnezeucutotelanulşidisponibilitateatinereţiinoastrepentruca
în noi şi prin noi El să bine-cuvântezeşisăreverseasupratuturorseminariştilorşitineri-lordinlumeaîntreagăharulşidarurilesale. După momentele deAdorație Euharistică a urmatSfântaLiturghieaSf.GrigoreDialogul la finalul căreia PSVirgilaoferitseminariștilorșiformatorilor medalia jubilia-ră,casemndealeasăprețuire.
Evenimentuls-adesfășuratsubegidaJubi-leu225–încadrându-seînacțiunileocazionatedeJubileulaniversaralcelor225deanideexistențăaSeminaruluinostru. MulțumimluiDumnezeupentrutoțiaceștianișiîlrugămcaîncontinuaresăocroteascăsemi-narulnostrușiîntreagaeparhie!
Redacția
PREASFINȚITUL VIRGIL BERCEA ÎN MIJLOCUL SEMINARIȘTILOR
6 Seminarium Varadiensis
Papa Francis a declarat sâmbătă (4 martie2017)căîntimpcemuzicaliturgicăaluptatdemulteori să supravieţuiască şi să se ridicepână lacalita-teașifrumusețeapecareoceremisterulEuharistiei,putem promova reînnoirea acestuia, investind într-oeducațiemuzicalăsolidăatâtpentruclerici,câtşipentrulaici. „Desigur, întâlnirea cu modernitatea și in-troducerea limbilor vorbite în Liturghie a stârnitmulte probleme, de limbă, forme și genuri”, a spuselîn4martie.„Uneoriomediocritatecertă,anume,precumșisuperficialitateaşibanalitateaauprevalat,în detrimentul frumuseții și de intensităţii celebră-rilor liturgice… Pentru aceasta, diferiții actori dinacest domeniu, muzicieni și compozitori, cântărețişidirijoridecoruri,animatoriliturgici,potaduceocontribuțiemajorălareînnoirea,înspecialacalităţiimuzicii sacre și a cântărilor liturgi-ce.” Papaavorbitparticipanțilorlafinalul unei conferințe internaționaledeMuzicăSacră,careaavutlocîntre2şi4martie, intitulat„MuzicașiBi-serica:Cultșiculturăla50deanidupăMusicam Sacram” (Musicam Sacrameste titlul unor instrucțiuni privindmuzica sacră romano-catolică emisedeCongregațiapentruCultulDivinpe5martie1967,încolaborarecuConci-liulVaticanII.Instrucțiunileseocupăcu forma și naturamuzicii de cult încadrulSacrosanctumConcilium–nt). Organizată de Consiliul Pontifical pentruCulturășialCongregațieipentruEducațiaCatolică,încolaborarecuInstitutulPontificaldeMuzicăSa-crășiAteneulPontificalalSf.Anselm,eaaanalizatmuzicasacrăla50deanidelaConciliulVaticanII.„O jumătate de secol după Instrucțiunea Musicamsacrum, conferința a vrut să elaboreze, într-o per-spectivăinterdisciplinarășiecumenică,relațiaactu-alădintremuzicasacrășiculturacontemporană”,amenționatSfântulPărinte. „Deomareimportanțăafost,deasemenea,oref lecțieprivindeducațiaesteticășimuzicalăatâtaclerului,câtşialaicatuluireligiosimplicațiînviațapastorală,șiînspecialîncoruri.”Bisericaareomareresponsabilitate față de muzică liturgică - Papa acontinuat-,pentrucăseocupăcumisterulsacrualEuharistiei, iar muzica sacră, în această ordine deidei,trebuiesăechilibrezetrecutulșiprezentulîntr-unmodcarevainvitaparticipareadeplinășivaridi-cainimilecongregațieicătreDumnezeu.„Misiuneaduală”aBisericii,aspusPapaFrancisc,„este,pede
opartedeaprotejașipromovapatrimoniulbogatșivariatmoștenit din trecut, folosindu-l cu echilibrușievitândrisculuneiviziuninostalgice”,careriscăastfelsădevinăunfelde„arheologie”. Pedealtăparte, trebuiesăneasigurăm,deasemenea, cămuzica sacră și cântarea liturgicănuignoră„limbajulartisticșimuzicalalmodernității.” Toțiceiresponsabilipentrumuzicaliturgică,laoricenivel,„trebuiesăștiecum”,aspusel,„săîn-truchipezeșisătraducăCuvântulluiDumnezeuîncântece,sunete,armonii,carefacinimilesemenilornoștrisăvibreze,creândchiarșiunclimatemoționaladecvat, carepune înordine credința și creştepri-mirea și participarea deplină lamisterul pe care îlcelebrează…Participareaactivă șiconștientă în li-turghieconstituieposibilitateadea„intraadânc”înmisterulluiDumnezeuprezentînEuharistie:„mul-
ţumită,înspecial,tăceriireligioaseși„muzicalităţii limbii cu careDomnulnevorbește”,reluândpredicasadelaCasaSantaMarta12decembrie2013. CitânddinConstituţiaConciliuluiVatican II despre Sfânta Liturghie,PapaFrancisc a spus: “Acţiunii litur-gice i sedăo formămaielevate,no-bilă,cândestecelebrată încântşicuparticipareapoporului.”Elasubliniataccentul şi importanţa documentuluipe participarea „activă, conștientă,deplină” a tuturor credincioșilor, ci-tând că „solemnitatea adevărată aacțiunii liturgice nu depinde atât de
multdeo formămaibogatornamentatădeacantasioceremoniemaimajestuoasădecâtcelebrareaeidemnășireligioasă.„ Pentru a promova acest lucru este nece-sară „o educațiemuzicală adecvată ... în dialog cutendințelemuzicalealetimpuluinostru,cucerințelediferitelorzoneculturale”,aspusel. Concluzionând, el amulțumit tuturor celorcareauparticipatlaconferințăpentruangajamentullorînmuzicasacrășiacerutbinecuvântareaFecioa-reiMaria,„careînMagnificatacântatsfințeniami-lostivăaluiDumnezeu.” „Văîncurajezsănupierdeţidinvedereacestobiectiv important: să ajutaţi adunarea liturgică șipoporul luiDumnezeu să perceapă și să participe,cutoatesimțurile,fiziceșispirituale,înmisterulluiDumnezeu.” Titluloriginal:Pope Francis: Education is key to the renewal of sacred music preluat de la Catholic News Agency.Traducerea:Viorel Bădiceanu.
PAPA FRANCISC: EDUCAȚIA ESTE ESENȚIALĂ PENTRU REÎNNOIREA MUZICII SACRE
7Seminarium Varadiensis
BisericaCatolicănevorbeştedespretreistâl-piaiPostuluiMare–rugăciunea,postulşipomana,deoareceexistăoconexiuneputernicăîntreceletrei.Postulşicelelalteformedejertfiredesine,capracticispiritualedeînfrânarematerialăşicontrolalpoftelorfizicealetrupului,neajută,prinharulluiDumnezeu,să-ipermitemsufletuluinostrusăgăseascăcaleaspreorugăciunemaidesăvârşită.Aceastaducelaouni-remaiprofundăcuDumnezeuşiastfelnoidevenimadministratorimaibuniai”talanților”pecareElnii-a dat, permiţându-ne omai eficientă grijă faţă deaproapelenostru.Dumnezeule-adatprotopărinţilornoştri, Adam şi Eva,multe daruri şi binecuvântăricare erau deasupra firii lor. Ei aveau harul sfinţi-tor, insuflat împreună cuvirtuţile supranaturale alecredinţei, speranţei şi iubirii. Aceasta înseamnă că„AdamşiEvaaufostcreaţi într-ostarededreptateoriginală”.Eiaufostcreaţicuunţelsupranatural…săstăpâneascăraiulşisăfieîncomuniuneveşnicăcuDumnezeu.Lis-audatdeasemeneaanumitedaruri,numitepreternaturale,caresălepermităsă„meargăîmpreună cuDumnezeu”: nemurirea trupului, inte-gritatea şi ştiinţa infuzată. Dumnezeu a permis deasemeneasăfieispitiţidediavol,nupentruapăcătui,cipentrucasăpoatăalegeînmodlibersăîliubeascăpeDumnezeucarei-acreatînmodliberşiînliberta-te.LibertatealornuarfifostdeloclibertatedacănuarfiexistatniciodatăvreoocaziedeaalegealtcevadecâtBinelecareesteDumnezeu. Casăînţelegemcelegăturăautoateacesteacupracticanoastră a jertfiriide sine, trebuie să în-
ţelegemceampierdutatuncicândampierdutdarulpreternatural al integrităţii. Simţiţi vreodată că nuputeţifaceceeacedoriţisauceeaceştiţicăartrebuisăvădoriţi,ciînschimbvătreziţifăcândceeacenudoriţisăfaceţi?Sf.PavelvorbeştedespreaceastaînScrisoarea către Romani: „Noi ştim că Legea estespirituală,însăeusuntdincarne,vândutsclavpăca-tului.Căciştiucefac:nusăvârşescceeacevreau,cifacceeaceurăsc”(Rom7,14-15).OricaredintrenoisepoateregăsiîncuvinteleSf.Pavel. Estenecesarsănedorimsăfimintegri,echilibrându-netrupulşisufletul spre binele nostru. În starea noastră căzu-tă,chiardacăamfostrăscumpăraţideIsusCristos,practicareavirtuţilor,înspecialacumpătării,neaju-tăsăînlocuimobiceiurilerelecuobiceiuribune(în-locuireaviciilorcuvirtuţi). Aceasta este învăţătura pură a Evangheli-ei–renunţarea laacele lucruri, inclusiv la lucruri-le bune, care tind săfie obstacole în calea sfinţiriinoastreşiaadânciriirelaţieicucelÎnviat…renun-ţarea la lucruri care deranjează şi obstrucţioneazăţelulnostrusupranatural:viaţaveşnicăînrai.PutemdeveniatâtdeataşaţideînsăşifrumuseţealumiipecareDumnezeuacreat-oîncâtacestelegăturisăde-vină „dumnezeii” noştri. Şi aici ne ajută postul, înînţelesul luimai larg,sădevenimcuadevăratşipedeplin satisfăcuţi. Pentru că Dumnezeu singur, nulucrurile acestei lumi,poateastâmpăra foameaceamaiadâncăasufletuluiomenesc.
Cristi NEAGOEAnul III
POSTUL MARE - JERTFA DE SINE
ȘTIAȚI CĂ ...•Iconostasulaapărutcaourmareacrizeiiconoclas-te?După ultima pronunțare a sentinței de legiferare a icoanelor promulgată de Patriarhul Metodie al Con-stantinopolului în anul 843, creștinii mânați de spiritul entuziasmului și-au lipit icoanele ascunse din case pe bolta care separa altarul de nava centrală a Bisericii, astfel formându-se un perete despărțitor uriaș de icoa-ne care mai târziu va fi prelucrat și va arăta în forma azi. • ÎnRomâniaexistăoAsociațieaPolițistilorCreștini?S-a înființat în anul 1999 ca organizație interconfesio-nală care promovează atât respectarea legilor statului român, cât și respectarea principiilor lui Dumnezeu.• PapaFrancisc,născutJorgeMarioBergoglioapre-datpsihologielaColegio de la Inmaculada din Santa FeșilaColegio del SalvadordinBuenosAires?• La1decembrie 2018 se împlinesc100de ani decândCardinalulIuliuHossuacititDeclarațiaUniriidelaAlbaIulia?
•LanivelmondialBisericaCatolicănumărăaproxi-mativ1,27miliardedecreștinibotezațiconformAnu-ario Pontificio 2016?• BisericaNeagrădinBraşovestecelmaimare lă-caşdecultînstilgoticdinsud-estulEuropei?Biserica Neagră măsoară 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime. Este o biserică-hală în stil gotic târziu, fiind formată din cor, naos şi turn. Din lungimea totală a construcției, 31 de metri sunt reprezentați de cor, 42 de metri m de naos şi 16 de metri de baza turnului. Aceasta a fost construită în jurul anului 1380. Iniţial a fost biserică catolică. Denumirea iniţială a edificiului a fost Biserica Sfânta Maria, dar în timpul incediu-lui din anul 1689 a fost distrusă parţial. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră“, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.• ŞtiaţicăDumnezeuestedispussăîliertepeomulpăcătosdefiecaredatăcândseîntoarcelaElsiîşicereiertare?
8 Seminarium Varadiensis
COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU
Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE
ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,
Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: [email protected]
www.seminaroradea.ro
LainvitaţiaparohuluidelaBiserica,,Sfin-ţii Petru şi Pavel” din Zalău, părintele DanielBertean, seminariştii orădeni au făcut o vizităla Zalău, animând celebrările SfântuluiMaslu şia Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile CelMare ,sâmbătăşiduminică,4-5martiea.c.înparohiapecare,cuonoare,opăstoreşte.LacelebrareaSfân-tuluiMaslu,alăturidepreoţiiparohiei,Pr.Dani-el Bertean şi Pr. SimionMărieş, au participat şipărinţii IancuNegotă,AlexandruFiţ,RaduPuie,IoanMitreşipărintelenostruRector,AntonCioba,alăturidepărintelenostruspiritual,AntonRus. Sfântul Apostol Ia-cov scrie în Epistola sa:,,Este cineva bolnav întrevoi? Să cheme preoţii Bise-riciişisăseroagepentruel,ungându-l cu untdelemn, înnumele Domnului. Şi rugă-ciunea credinţei va mântuipecelbolnavşiDomnulîlvaridica,şidevafifăcutpăcatesevor ierta lui”.Acestpasajsubliniază importanţa şi ne-cesitatea Sfântului Maslu.Dupăungereacuuntdelemnacredincioşiloraur-matvenerareaRelicvelorSfinteiCruciaMântuito-rului,adusedecătrepărintelerectorpentruaceas-tăocazie.Lafinalulcelebrării,Pr.Rectoraţinutomeditaţie celorprezenţi,vorbinddespre influenţarăuluiînlume,diavolulfiindcelcaredoreştesăneseparedeDumnezeuşisănefurefericirea.Acestlucrunefacesăluptămînfiecareziîmpotrivaduş-manuluinostruspiritual.Deasemenea,capropu-nerepentruPostulMare,careaînceputdecâtevazile,părinteleîiinvitapeceiprezenţicaînaintedea-şi propune să se abţină de la anumite alimentesaudeafaceanumitemortificări–decisănufacăceva–săînceapămaibineprinafaceceva:postul
înseamnăateapropiadecelălalt,a-iîntindemâna,a-l ierta,a-lajuta,a-l iubi.Dacă trecemdeaceststadiu de la „a face”, atunci va putea avea sensşiacţiuneade„anuface”:adicămortificărilepecarenilepropunem. Înomiliade laSfântaLiturghiededumi-nică,părintele rector i-a îndemnatpecredincioşilaoviaţă fericită înDomnul,cuDomnulşiprinDomnul,elreuşindsăprezinterealităţicarenefacsăînţelegemcâtsuntemdebinecuvântaţi. La finalul Sfintei Liturghii, vorbindu-ledespreJubileulaniversaralcelor225deanidela
fondarea Seminarului oră-dean, în numele întregii co-munităţi,pr.Rectori-aoferitpărintelui paroh o medalieaniversară,casemnalaces-teivizite.Cuaceastăocazie,asigurându-i pe toţi credin-cioşiiderugăciunilenoastre,aceştiaaufostrugaţilarân-dul lorsănepomenească înrugăciunişisăseroagepen-truvocaţiilaviaţaconsacra-tă:preoţieşicălugărie.
După ce am încheiat vizita noastră pastorală înZalău,ampopositşilaparohiagreco-catolicădinŞimleuSilvaniei,maiexact,acasălapărinteleFlo-rinMărincean,unde,acesta,alăturidefamiliasaşi de părintele Protopop de Şimleu,NicolaeBo-dea,ne-auîntâmpinatcubraţeledeschiseşicăldu-răfrăţească. Dorim să mulţumim pentru invitaţie pă-rinteluiDanielBertean, părinteluiFlorinMărin-cean şi familiei dânsului şi tuturor celor care aucontribuitlaacesteveniment.LedorimpastoraţieplinădepaceşibinecuvântaredelaDomnul!
Giusepe GHIURCĂAnul IV
VIZITA SEMINARIŞTILOR ORĂDENI LA ZALĂU