SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I VN u m ă r u l

2(105)NOIEMBRIE

2 0 1 8

SărbătoareaIntrăriiînTempluaMaiciiDom-nului,celebratăîndatade21noiembrie,sepresupunecă exista la Ierusalimdin secolul alVI-lea,fiind in-trodusă şi la Constantinopol cu un secolmai târziu.ÎnApus, sărbătoarea a fost adoptată în timpulPapeiGrigorealXI-lea,careacelebrat-opentruprimaoarălaAvignonîn1374. Fundamentul acestei sărbători se găseşte întextulapocrifalProtoevanghelieiluiIacob:Cândîm-plinidoiani,IoachimîiziseAnei:Iată, a venit timpul s-o ducem la Templul Domnului. Trebuie să ne ţinem cuvân-tul dat (...) Dar Ana răspunse: „Hai să mai aşteptăm un an, ca să nu plângă mititica după tatăl şi după mama ei”. „Să mai aşteptăm”, încuviinţă Ioachim. Când Maria împlini trei ani, Ioachim zise: „Chemaţi pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să ţină în mână o făclie aprinsă pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă în urmă, iar inima să nu-i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnu-lui”. Fecioarele merseră cu făclii în mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o întâmpină pe Maria şi, sărutând-o, o bine-cuvântă zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău (...) şi a aşezat-o pe a treia treaptă a Templului, iar Domnul Dumnezeu a pogorât har asupra ei.” (Protoevanghelia lui Iacob,VII,1-3, înEVANGHELII APO-CRIFE, trad., Cristian Bădiliţă, Polirom,2002,49) PărinţiiFecioareiMaria,IoachimşiAna,şi-auîmplinit promisiunea pe care o făcuseră luiDumne-zeu,aceeadeaoînchinaLuipeMaria.Chiardacălavârstadedoianierapreamicăpentruafilăsatăfărăpărinţi,latreiani,Ioachimnuezită,cioducelaTem-plu,pentrucanucumvaîntârziindeis-odăruiascăpeMariaTemplului,săvinăpreoţiisăle-oceară.Atuncinuarmaifivorbadeoconsacrareliber-consimţită,cidesimplaîmplinireauneiporunci.LaTemplu,MariaafostîntâmpinatădeMarelepreot–Zaharia,careerasoţulElisabetei–mamaluiIoanBotezătorul.Conformimnologiei sărbătorii,Maria este dusă până înSfân-

taSfintelor:„înSfântaSfintelor,Sfântaşiceafărădeprihană,cuSpiritulSfântseaduceşiprinîngersehră-neşte”(Vecerniasărbătorii,Stih.glas4.)Acestlucrus-a întâmplatdeoareceZaharia,carereprezintădouăslujiri-ceapreoţeascăşiceaprofetică,olasă,întreză-rindîneaArca vie a legământului. Chiardacăaceastăsărbătoarearefundamentapo-crif,seîntrevedeosemnificaţiespiritualăprofundăşianu-meaceeaaconsacrării totaleaFecioareiMaria luiDum-nezeu, încă din copilărie.Ea se retrage laTemplupentruasepregăti înceeacepriveşte îndeplinireasublimeisalemisiuni de mijlocitoare a misterului mântuirii. CondaculSărbătoriiscoateînevidenţăpredestinareaFecioareiMaria

deNăscătoareaCuvântuluicares-aîntru-pat,numind-o„BisericaMântuitorului”şi„Cortulcelceresc”: Icoana sărbătorii prezintă evenimen-tulcaresepetreceînfaţauşilorSfinteiSfinţilor,ilustrândpeMarelePreotZa-hariacareoprimeştepeMariacubra-ţele deschise, pe părinţii Preacurateişi pe fecioarele despre care relateazătextul apocrif. Preotul-proroc Zahariaeste în partea stângă a icoanei. Estereprezentatcaunombătrân,cubarbaascuţită, îmbrăcat cu veşminte preo-ţeşti, iar poziţia lui, puţin aplecat, cumâinile întinse în faţă, arată primireape care o face Fecioarei Maria. Deşi

arenumaitreiani,înciudastaturiimici,FecioaraMa-rianuprezintăniciocaracteristicădecopil.Eaaparecapersoanămaturăîmbrăcatăînmantiaalbastrăşiînmaforionulroşu–simbolalmaternităţiidivine,stândînfaţaluiZahariaalăturidepărinţiieişidecelelaltefecioare,avândmâinile întinsespreZaharia. Încea-laltăipostazăilustratăînparteasuperioarăaicoanei,ea stă pe ceamai înaltă treaptă, în Sfânta Sfintelor,fiindreprezentatunÎnger–ArhanghelulGavril,careohrăneşte.(continuare în pag.2)

INTRAREA ÎN TEMPLU A MAICII DOMNULUI

Pr. Anton CIOBA Rector

2 Seminarium Varadiensis

REEDUCAREA PĂRINȚILOR Societatea de astăzi se schimbă și „evoluea-ză” cu o viteză furibundă: ce a fost adevărat și co-rectieri,s-arputeacaastăzisănumaifievalabil;ceconsiderămnoiastăzinormalșinaturals-arputeacamâinesăfieanormalșiîmpotrivagândirii„politicallycorrect”.Asistăm la schimbarea unor definiții care,cucâțivaaniînurmă,nisepăreauuniversal-valabile;asistăm la introducereadenoi termenicare în trecuteraudeneconceputatuncicând încercamsădefinimșisăcaracterizămpersoanaumanădarcareînprezentsunt introduși în dicționare, fac parte din vocabula-rulnostruuzualșipecare îi întâlnimlaoricepas înmass-media, în legislație sau chiar în școli.Termenica,„ideologiagender”,„homosexualitate”,„căsătoriehomosexuală”, „persoană de gen neutru” sau „per-soanăfărăgen”,suntprezentațișiacceptațidestate-leoccidentalecacevanormalși considerați precum un noustadiudedezvoltare și eman-cipareaomuluipost-modern. O nouă sintagmă deacestfelși-afăcutaparițiapescena învățământului româ-nesc înultimiiani:„Strategianaționalădeeducațieparenta-lă”carearecaobiectiv«regân-direa sistemului de valori alefamiliilorsugerându-secă„îndomeniulprotecțieicopiluluisuntîntâlnitementalitățiconservatoare”,careimpunmodeleuniceconsiderateideale”».Această strategie are ca scop fundamentalabordarea teoreticăpotrivit căreia familianu trebuieperceputăașacumocunoaștemînmodnatural,cica„oconstelaţiedeidei,imaginişiterminologii,creatăşi recreată permanent de practicile socio-culturale”.Aceasta îi va ajuta pe copiii și pe tinerii să aibă unrespectmaimarepentrudiversitate,îivadeterminasăînlăturedinmintealorstereotipuriledegen,sălupteîmpotrivadiscriminăriișiainegalitățiisociale.Valo-rile transmiseșiconservate înfamiliepânăacum,artrebui revizuite sau chiar schimbate deoarece într-olumeatâtdelibertinășiemancipată,arputeaficauzaunorconflictesaureacțiinepotrivitepentrucivilizațiamileniuluitrei.

Înacestancentenar,cânddatoriamoralăafie-căruiadintrenoiestedeaneîntoarcelaorigini,lava-lorileacestuipoporpentrucare”unii”și-audatviața,MinisterulEducațieiNaționaleloveșteînunadinva-lorile care au stat la baza istoriei noastre naționale:familia românească. 70 de milioane de Euro pe an,70.000 de educatori sau mai bine zis reeducatori și2,5milioanedepărințireeducați.Prinacestdocumentintitulat ademenitor „Strategia națională de educațieparentală2018–2025”,statuldoreșteînființareaunuigrup deeducatoriparentalicaresă-i învețe, timpdedouăoreînfiecaresăp-tă¬mână,pepărințiiromânișipeodras¬lelelorcumsăsedezbracedementalitățiletradițional-conservatoare și să promoveze „diversita-tea”caunadintrevalorilefundamentaleale lumiideastăzi.Totulpentruaînvățasădevenim„părințieuro-

peni”. Conform site-ului https://evz.ro „părinții României suntrevoltați și demontează, rândcurând,StrategiaNaționalădeEducațieParentală(2018-2025)(SNEP) pe care MinisterulEducațieiopuseseîndezbaterepublică. Alianța Familiilor dinRomânia arată aberațiile inclu-seînproiectulretraspefurișșimodul în care statul a vrut să

facăprafideeadefamilie,substituindu-seînrolulpă-rintelui,cuintențiaclarădea-ifacepepărințiiactualișipeceidinviitoarelegenerațiisăaccepte„diversita-tea”.Prezint,aici,opartearăspunsuluioficialobținut,înexclusivitate,deEVZ:Ce e Strategia Națională de Educație Parentală? „SNEPeundocumentambițios,radicalșifărăprecedentînRomânia. Facecomentariinepotrivitelaadresaunorseg-mentealepopulațieiși,înesență,dovedeștecăstatulsecularnu-șicunoaștelungulnasului.Despreastaamscrisdemulteorișiînloccalucrurilesăseîndrepte,observămînRomâniaodevieretotmairapidășiradi-calădelarespectareadrepturilorparentaleînavantajulstatuluișiaideologieisecularedecreștereșieducareacopiilornoștri.

Ideea hrănirii Fecioarei din mâna ÎngeruluiapareînProtoevanghelialuiIacobatuncicândMaria,însărcinată fiind, nu are explicaţie plauzibilă pentruIosif.Acestaîireproşează:„DeceaifăcutastacândştiaicăeştihărăzităluiDumnezeu?AiuitatdeDomnulDumnezeultău?Tu,careaiprimitmâncareaînSfântaSfintelordinpalmaunui înger, de ce ţi-ai întinat su-fletul?”(Protoevanghelia lui Iacob,XIII,2,în EVAN-

GHELII APOCRIFE,52).Acestlucruestescosînevi-denţăşidecântărilevecernieisărbătorii. În spatele Fecioarei, îndreptaţi spre Zaharia,sunt ilustraţiIoachimşiAna,amândoicumâinile în-tinseşicuprivirilespreMaria,iarînspatelelorseaflăfecioarelecareauînsoţit-opeMarialaTemplu.Aces-teasuntprezentatecucapuldescoperitşifărăaureolă,avânddeasemeneacâteocandelăînmână.

(urmare din pag. 1)

3Seminarium Varadiensis

Nuvrem,însă,săfimînțeleșigreșit:SNEPpuncteazădeficiențeprivindsituațiacopiilorșifamiliilordinRo-mâniapecaretrebuiesălecunoascăfiecarecetățean.Dar rețetele propuse pentru corectarea problemelorsuntiresponsabileșidesemnatesăsubstituiestatulcaeducatorprincipalalcopiilorînloculpărinților”,scriePetreCostea.SNEPeîmpărțitîn13capitoleșiare35depagini,darproblemelepornescdelaprimapagină! Introducereadejadădegânditșialarmează.Paragraful introductiv afirmă că familia română are„nevoiaunuisprijinextern”șieobligată„săseadap-tezenoilorideologiișisăexperimentezenoipracticiînrelațiecucopiii”.Educațiaparentală,adicăeduca-reapărințilordecătrestat-cumsăîșicreascășiedu-cecopiii -, aredrept scopsă-i sprijine în„creștereași educația copiilor”. Este nevoie ca părinții să fieconștientizațicumsă-șicreascășieducecopiiișisăcontribuie la dezvoltarea lor. SNEP lamentează, înmodexplicit,mentalitateaconservatoareapărințilorRomâniei privind creșterea și dezvoltarea copiilor

care,dupăcumneputemaștepta,seimpuneafimo-dificată.Cităm:„Deseori,noile ideologiipromovateîn special în domeniul protecției copilului întâlnescmentalitățiconservatoare,unsistemdevalorialefami-liilorcetrebuieregânditîncontextulunorinformațiinoi cu privire la nevoile de dezvoltare a copiilor”.Înmodnegativeportretizatăsocietatearomâneascăpentrucă„idealizeazăfamiliatradițională,pecareoconsideră o formă perfectă de organizare”. În plus,SNEPseîncumetăsădeaodefinițienouăafamiliei,împrumutată,dupăcumne-amputeaaștepta,nudincultura,tradițiaoricivilizațiaromânăsaucreștină,cidelaunsociologamerican.„Familia”,afirmăSNEP,„nuesteinteligibilăcarealitateobiectivă,eaestemaidegrabă un produs socio-cultural „o constelație deidei, imagini și terminologii” creată și recreată per-manentdepracticilesocio-culturale”(pag.3),atrageatențiaAlianțaFamililordinRomânia.

Dumnezeumi-adatharuldeaobţineobursădestudii laPadova, şidea-mi faceacolostudiile şipregătirea pentru preoţie.Va trebui să îimulţumesctoatăviaţa,pentrucămi-adatsăîntâlnesc–acasăşilaPadova-oamenicuadevăratmăreţi. Înzoriizileide28octombrie2018,la79deani, s-a dus laDomnul un om care a fost un fel depiatrădetemelieapreotuluicaresuntastăzi:penumeGiuseppeZanon, părinteleGiuseppe a fostRectorulpecarel-amavutînSeminarînprimiitreianidete-ologie. Fizic era foarte puţin înzestrat:scund şi cocoşat, urâţel foc, în el cali-tăţile umane erau parcă invers propor-ţionalecuaspectulfizic.Anecdotic,îmiamintesc că, un alt român, coleg de-almeu, când a sosit pentruprimadată înSeminar la Padova, iar Rectorul îl aş-tepta la intrare ca să îl salute, colegulmeu a crezut că acesta era…portarul,într-atâteraudeînşelătoareşidesmeriteaparenţelefizicealelui„donGiuseppe”. Însăcunoscându-lşitrăindală-turi de el, i-am înţeles (întrucâtva…)măreţia. În sufletulmeu, păstrez amin-tireaîndeosebiaacestorcalităţipecareleaveapărin-teleGiuseppe: înţelepciune,capacitatedeempatieşisimţalumorului.I-amînţelesînţelepciuneaîndiversesituaţii,micişimari; reţincă,uneori, m-a trasdeo-parteşim-aatenţionatcumsă„adaptez”specificuluiBisericiidincarefacparte,ceeaceseproclamaînre-spectivulSeminar.Apoierafoarteempatic:ştiasăsepunăînpieleata,şisimţeaicăteascultăcuadevărat,că,pentruateajutasă-ţigăseştisoluţiilaprobleme,elîncearcasăpriveascălumeaprinochiităi.

În2005,lapreluareaCatedraleigreco-catoli-cedinOradea,episcopuldePadoval-atrimispeelsăîlreprezintelaeveniment.Eramdejarectorşiîlpri-meampe…rectorulmeuînbirou.„Eh,Cristian,m-aîntrebatel,cumestesătrebuiascăsătecomporţicaunadult,devremeceeştiîncăuntinerel?!”Amsimţitcă,aşacumîierafelul,reuşeasăsurprindăîntr-osimplăreplică,înplusrostităcusurâsulpebuze,întregzbu-ciumul unei persoane, al unuimoment. Şi în plus,aveaunsimţalumoruluidebordant:înaintedetoateca

autoironie,făcândhazdenecazdepropriilesalecusururişinepotriviri;departedeafilaş,căutaprinafacehazdenecazinterva-lulde timpnecesarpentrua redimensionasituaţiile care simţeacă-ldepăşesc.Găseaapoiunsurâssauoironiefinăfaţădelipsu-rileşiincapacităţilenoastre,alestudenţilorsăi ori a împrejurărilor potrivnice pe careviaţanilescoteaînfaţă.Adeseanemărtu-riseaunvismaivechide-allui:săfondeze–maiînglumă,maiînserios-ocongregaţiea „Părinţilor Paradisiaci”, adică de preoţicare să aibă ca unică vocaţie aceeade a-ifacepeoamenisăsesimtăbine,caînPa-

radis.Foarteadeseal-amauzitzicândcă„noipreoţiitrebuiesăfim«experţiînumanitate»,căînaintedeafibuniliturgiştioricanoniştioriadministratoriparohi-ali,trebuiesăştimfiOAMENI”. Maitârziuamaflatcăaceastaeraoideede-aPapeiPaulalVI-lea,însăDonGiuseppeotrăiadejaaşadeprofundîncâtajunsesesă fie făină din propriul lui sac. (continuare în pag.4)

Fr. Florin BODE Vicerector

ATUNCI CÂND CEI MAI BUNI SE DUC…

Pr. Cristian F. SabăuAsistent Spiritual

4 Seminarium Varadiensis

În aceşti ultimi ani, cândam trăit laPadovaîncercândsăgăsescunleacpentruboaladecaresu-făr,s-aîntâmplatsăaudcătrecuserăprincasaîncaretrăiam chiar foşti colegi de-aimei de clasă, fără sămă caute şi sămă salute; dar niciodată el, Rectorulmeu,„expertînumanitate”,numi-adatmotivsăcon-statasta!Chiardacăintraşierafoartegrăbit,îşigăseavreme sămă cerceteze şi sămă întrebe cum omaiduceam… Îmi amintesc că, atunci când a venit –prin1999- să ne viziteze pentru prima dată, pe noi, stu-denţii săi de la Padova, PSVirgil a ieşit de la con-versaţiaprivată cuRectorul spunându-ne: „Părintelevă cunoaşte foarte bine ca persoane!” Era genul decunoaşterecenu-mistârnea teamă,pentrucăaveam

foartemultăîncredereînRectorulmeu;dincontră,măsimţeammândrucăunastfeldeOmmăcunoaşte înprofunzime! Adesea îlauzeamspunândcă„Ceimaibunise duc întâi”, referindu-se îndeosebi la seminariştiicare abandonau prea repede calea pregătirii pentrupreoţie. Astăziointerpretezîndouămoduri:pede-oparte erao ironie la adresa celor care credeaucă sepot realizapeodirecţiediferitădeceaaDomnului.Pede-oalta,eraunactdeîncredereînProvidenţaluiDumnezeu, care face ca Biserica sămeargă oricumînainte,chiarşiatuncicândunii„buni”dauînapoi. Dar astăzi, Dumnezeu l-a „retras” pe el, peDonGiuseppe.Şieracuadevăratbun…

(urmare din pag. 3)

Redacția

100 DE ANI PENTRU ROMÂNIA SĂRBĂTORIȚI ÎN PAROHIA SÂNLAZĂR, BIHOR

Pentruromâniidepretutindeni,2018esteunandesărbătoare,darșiunanîncareîiomagiempeceicare,acum100ani,aureușitsărealizezeunvisaparentimposibil:unireatuturorromânilor.Afiuniținu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini și păstra unsanctuarsufletesccomun.Ozonăcarenusuferăne-gocieresauconflict:România.Asemeneaunuiarbo-re,fiecareramurăcreștealtfel,darfiecarecontribuielasoliditateatrunchiuluicomun. Înacestcontext,duminică21Octombrie,co-munitateaSeminaruluiTeologic„SfințiiTreiIerarhi”dinOradeaînfruntecupr.RectorAntonCiobașivi-cerectorulFlorinBode,audatcursinvitațieideaseuni în rugăciunedar și de a sărbători alături depa-rohia greco-catolică din Sânlazăr, CentenarulMariiUniri. Într-un cadru festiv, evenimentul a debutatașacumsecuvineșianumecuSfântaLiturghieofi-ciatădepr.VicarGeneralMihaiVătămănelu;alăturidedânsul,auconcelebratatâtpr.VicarcupreoțiiAn-toniuChifor,RectorulSeminaruluiAntonCiobacâtși soborul de preoți aparținând protopopiatului deMarghita.Slujbaafostanimatădecorulseminarului-ScholaCantorum–coordonatfiinddecătreMaestrulRaduMureșan. Evenimentul a avut drept scop principal co-memorarea sătenilor din Sântlazăr delegați pentru amergelaînfăptuireaMariiUniri,precumșicomemo-rarea eroilor locali care au participat activ în cadrulcelordouărăzboaiemondiale.LafinalulLiturghieiafostcelebratparastasulpentrusufleteleceloradormiti. Omilia părintelui vicar s-a caracterizat prinîndemnul la voință, voința de a fi în comuniune cuDumnezeuînfiecaremomentalviețiinoastre.Părin-televicarsi-aexprimataprecierea fațădefiisatului(înfruntecupărintelelor)careaucontribuitlaînfăp-tuireaunirii.

Un cuvânt demulțumire a adus și părinteleAntoniuChiforcareaprezentatoscurtăistorieaeve-nimentelorpetrecuteîncadrulMariiUniri. MulțumimBunului Dumnezeu pentru haru-rile primite și cerem îndurare pentru sufletele celoradormițiînluptapentruunire.MulțumimpeaceastăcaleșipărinteluiparohAdrianCioarăpentruinvitațiafăcută și pentruoportunitatea oferită de a ne uni înrugăciune pentru înaintașii noștri cărora le datorămrespectșirecunoștință.

5Seminarium Varadiensis

Înpredicasadin19mai1991,încatedralaMiciiRomeaBlajului,cardinalulAlexandruTodeaspunea:„Noinuamsuferitpentruviațaeconomică,nicipentruactivita-teapolitică.AmsuferitpentruCREDINȚĂ!Asta-ideose-bireafațădetoatăsuferințacareafostpepământulacesta-șicareafostfoartemultă!–suferințapentrucredințăși,maiales,pentruCapulBisericii!Amfostpușiînsituația:oritelepezideRomaCatolică,oriteașteaptăSiberiașitoateîn-chisorile!ȘiBlajul,înfrunteaBisericiiRomâneUnitecuRoma,arăspunspringlasulepiscopuluiarhanghelIonelSuciu:«Maibinemurimdecâtsătrădăm!Astea-sconvin-gerilenoastre!»”,întocmaicunoscuteiformulăriaCardi-naluluiIuliuHossu:„Credințanoastrăesteviațanoastră”. Luni,29octombrie,aavutloclaCatedralaGre-co-Catolică„SfântulNicolae”dinOradeaSearadevegheșirugăciuneînmemoriaEpiscopilorgreco-catolicimar-tiri ai Bisericii Române Unite cu Roma. Evenimentul,supranumitși„Noapteaarestărilor”,adoritsă trezeascăîninimilecredincioșiloramintireadureroasăatuturorîn-tâmplărilorpetrecuteînfazaincipi-entășiimediaturmătoareinstaurăriiregimului comunist în România. În urmă cu 70 de ani, Bi-serica Ortodoxă aproba unirea cuBiserica Greco-Catolică la 19 oc-tombrie1948.Astfel,zecezilemaitârziu,îndatade28octombrie1948,episcopii noștri greco-catolici aufostarestați.EierauIoanBălan,epi-scopdeLugoj,IuliuHossu,episcopdeCluj-Gherla,ValeriuTraianFrențiu,episcopdeOra-dea-Mare,IoanSuciu,episcopșiAdministratorAposto-licalArhidiecezeideAlbaIuliaşiFăgăraş,AlexandreuRusu, episcop de Maramureș. La 29 octombrie a fostarestat șiVasileAftenie, episcop auxiliar de București,precum și Tit Liviu Chinezu, protopop de București. Anulacestaseîmplinesc70deanidelaunuldin-trecelemaimarivaluridearestăridinîntreagaistorieaRomâniei, anul1948 rămânând,pentrumulți, un andecoșmar, denestingherită imoralitate, cândmiide tineri,mulțidintreeiliceenisaustudenți,oamenisimplisaucareaveaugreutateîncomunitateadincarefăceauparteșimaiales elita țării, oamenipolitici și oameni aiBisericii aufost reținuți, torturați și închiși penedrept; folosirea ar-gumentelor valide, reale lipsind din practica de arest aSecurității.Astfel, înacest an fatidic, înbazaunuiplanalautoritățilorcomuniste,Securitatearegimuluicomunista umplut pușcăriile și lagărele de exterminare. În urmaacestorzile,BisericaRomânăUnită,dupămultepresiuniprivitoarelaconvertireapreoțilorșiaepiscopilorlaorto-doxismșifiindinterzisăprindecretuldela1decembrie1948,și-aînceputcalvarulceaveasădurezeojumătatedesecol;unsecolplindedurereșisperanțăîncevamaibun.

Destineletuturor,atâtaleepiscopilor,câtșialepreoțilorșicredincioșilorgreco-catoliciaufostmarcatedeuntragismireal,crunt,denepovestit,datorităcăruias-auasemănatMântuitorului, pătimind și murind pentru cei din jur. Seara de veghe a fost dedica-tă adevăraților martiri pentru patrie, dar mai alespentru credință, având următorul desfășurător:16.00 Rozarul, 17.00 Sfânta Liturghie, 18.00 Parastas, 18.20 Proiecţie de film thematic: ”Şapte martori pentru Mica Romă” (realizat de Anca Berlogea), 19.30- 21.00 Binecuvântarea Euharistică - Adoraţia Sfântului Sacra-ment. Astfel, „Noaptea arestărilor” s-a dovedit a fi ochemare laveghe și rugăciunepentru amulțumiDom-nului pentru toate lucrurile bune pe care ni le-a dăru-it, dar mai ales că ne-a ajutat să ne păstrăm credințamulțumită sacrificiului și sângerosului martiriu al Epi-scopilor noștri: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu,AlexandruRusu,IoanBălan,IoanSuciu,VasileAftenie

și Tit Liviu Chinezu, conștientizândimportanța faptelor lor de iubire fațădeDumnezeușicredincioși,dorindsăsufere alături de ei, fiind supuși unorchinuricumplite,asemănătoarecucelealeMântuitoruluiNostru IsusCristos.Să-iceremDomnuluisăledeaodihnaceaveșnicășisă-iridicelacinsteaalta-relor,deundesămijloceascăpentrunoi: Doamne Isuse Cristoa-se, Marele şi Veşnicul Preot al su-

fletelor noastre, Tu i-ai trimis pe apostolii şi disci-polii Tăi în lumea întreagă, pentru a duce tuturor oamenilor vestea cea bună a iubirii Tale. În pragul sacri-ficiului Tău suprem pentru mântuirea lumii, la cina de pe urmă, Te-ai rugat Tatălui ceresc ca Biserica Ta să fie una.Priveşte cu bunăvoinţă la poporul român, din sânul căruia i-ai ales pe Servii Tăi Valeriu Traian FRENŢIU, Iuliu HOS-SU, Alexandru RUSU, Ioan BĂLAN, Ioan SUCIU, Vasile AFTENIE şi Tit Liviu CHINEZU – Episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist. Ei au dat mărturie despre Tine cu zel apostolic pe acest pământ şi şi-au pecetluit credin-ţa neclintită în Tine, în Biserica Catolică şi în urmaşul sfân-tului Petru, sfântul Părinte Papa, cu preţul martiriului lor.Fă ca exemplul lor de credinţă şi de iubire să strălu-cească tot mai mult printre noi. Te rugăm aşadar, să arăţi şi pe pământ vrednicia acestor slujitori ai Tăi, ridicându-i la cinstea altarelor, iar nouă, prin mijlo-cirea lor, să ne dai harurile de care avem nevoie pen-tru ca toţi să fim o singură turmă cu un singur păstor.Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închină-ciunea, împreună cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt. Amin.

NOAPTEA ARESTĂRILOR - 70 ANICOMEMORAREA EPISCOPILOR MARTIRILA CATEDRALA “SF. NICOLAE” ORADEA

Alex-Dominic CHIVARIAnul I

6 Seminarium Varadiensis

Sub egida Centenarului Marii Uniri și cuocaziaîntruniriiSinoduluiEpiscopilorBisericiiRo-mâneUnitecuRoma,reunitlaBlajînsesiuneaor-dinarădetoamnăînperioada29-31octombrie2018,comunitatea Seminarului Teologic Greco-CatolicSfinții Trei Ierarhi dinOradea s-a putut bucura devizitaPreasfințituluiJohnMichaelBotean,episcopal Eparhiei Greco-Catolice Române de Canton,Ohio, SUA, acesta din urmă fi-ind însoțitdeVicarulGeneralalaceleași Eparhii, Părintele IuliuVasileMuntean. Episcopia Greco-Catoli-căRomânădinCantonseaflăsubpatronajulSfântuluiGheorgheșiare jurisdicție teritorială pestetoate Statele Unite aleAmericiiși întreaga Canada. PreasfințitulJohnMichael Botean este întâi-stătătorul acestei episcopii – caadministrator apostolic, numit în anul 1993, dupăretragerea antecesorului său, PS Vasile Pușcaș șiapoicaepiscop,dinanul1996.Reamintimziuade26martie1987,cândSfântulPărintePapaIoanPaulalII-leaaridicatExarhatulApostolicpentruromâniibizantinidinSUAlarangdeEparhie. PeparcursulzilelorpetrecutelaOradea,PSJohnMichaelșipr.IuliuMunteanauefectuatdiferitevizitepastora-leșis-auunitînrugăciunealăturide credincioșii a diferite parohiidincadrulEparhieideOradea.Acelebrat Sfânta Liturghie, dumi-nică28octombrie,înSanctuarulEparhial”MaicaDomnului”Ora-dea; a vizitat Palatul Episcopal(devastatînurmaincendiuluidindata de 25 august) în data de 2noiembrie; a celebrat Sfânta Li-turghie,duminică4noiembrie,laMănăstireaSfân-tulNicolaedinȘumal;avizitatBisericadelemnSf.ArhangheliMihailșiGavrildinBăileFelix. UnaltmomentimportantdincadrulviziteiPreasfinției Sale la Oradea a fost celebrarea ani-versării a 20 de ani de la trecerea întruDomnul apărinteluiAlexandruMuntean(tatălpărinteluiIuliuMuntean).Evenimentulafostmarcatînsearazileidejoi1noiembrie,princelebrareaSlujbeiParasta-suluipentrusufletulpărinteluiAlexandruMuntean,încapelaseminarului.SlujbaParastasuluiafostofi-

ciatădePSJohnMichael,împreunăcudânsulcon-celebrândpărinteleVicarIuliuMunteanșipărinteleRectorAntonCioba. PărinteleAlexandruMuntean s-a născut ladatade24noiembrie1924înjudețulAlba.Înanul1969aabsolvitșcoalademeseriidinBlajiarîn1972aabsolvitLiceuldeCulturăGeneralădinTârnăveniobținânddiplomadebacalaureat.Timpde20deani

a lucrat ca excavatorist, lăcătușmecanicșiconducătorauto;de-vinemuncitorspecialisttreaptaaII-aurmândcamaiapoi,datoritămeritelor sale, săfiedecorat cuOrdinulMuncii clasa a III-a.Afostcăsătoritșiaavut11copii. Urmează studiile de filo-zofie-teologie în catacombe, fi-ind hirotonit preot în secret îndatade29august1973decătrePreasfințitul IuliuHirțea. Înpe-

rioadacomunismuluiîșidesfășoarăactivitateapas-toralăînclandestinitate,maialesînOradea,capreotconfesor.Datorităcredințeisale,esteînchistimpdeșaseanidupăgratiiînsănudoreșterăzbunarefiindunomal altruismului și al păcii; refuzăvehementsăvorbeascădespreperioadapetrecutăînînchisoaredeoarece arfi însemnat să continue războiul (con-

formspuselorfiuluisăupr.IuliuMuntean). După repunerea în liberta-te a Bisericii Greco-Catolice,estenumit capelan alSpitaluluiJudețean din Oradea și, printrealtele,părintespiritualalInstitu-tuluiTeologicdelaOradea(ac-tualulSeminarGreco-Catolic). La data de 22 septembrie1998aadormitîntruDomnullaspitalulpecareelînsușil-aslujit

cuperseverențăexemplară. Prezența Preasfințitului John Michael și aPărintelui IuliuMuntean înmijlocul nostru a fost,cadefiecaredată,obinecuvântare.Aufostmomen-tede împărtășire, de cunoaștere reciprocă și, desi-gurdecomuniunefrățească.PSJohnMichaelne-amărturisitcălanoisesimtecaacasă.LemulțumimpentruprezențășipentrutotsprijinulpecareîloferăSeminaruluinostruși...îimaiașteptămpeacasă!

VIZITA PREASFINȚITULUIJOHN MICHAEL BOTEAN LA ORADEA

Sergiu CHIRILOAEIAnul II

7Seminarium Varadiensis

Se spune că ceamai bogatămoștenire pecarepărințiipotsăolasecopiilorestecopilăriafe-ricită;aceastavaluminazilelecarevin,îivapăzideispiteșiîivaconducespreDumnezeu.În cadrul numeroaselor vizite pastorale aflate înprogramul formativ, în perioada 2 - 4 noiembrie2018, comunitatea Seminarului Teologic Greco-Catolic, Sfinții Trei Ierarhi: „Vasile, Grigore șiIoan”Oradeas-aaflatînlocalitateaHabic,județulMureș,satulnatalalPreasfințieiSale,VirgilBer-cea și alPărinteluiRectorAn-tonCioba,cuscopulcomemo-răriiceloradormiți. Îmbinând utilul cu plă-cutul, sâmbătă 3 noiembrie,comunitatea a vizitat Muzeul„Daruristrăbune”(Habic)undepiesaderezistențaestereplica,laoscarămultmaimică,aCo-lumneiluiTraiandinRoma;înincintamuzeuluiseregăsescșiobiectegăsiteînzonășinunumai,caredateazăîncădinperioadadacilorcuovechimedepeste6000deani;deasemenea,aupututfiobservateacteprecumdiplomeacordatedecătreMihaiViteazul,diferitedecrete șihărțidar șicărțidinperioadasecolelorXV-XVII. Scopul vizitei a fost îndeplinit duminică4noiembrie,zi liturgicăregăsităîncalendaresubnumele „Duminica bogatului nemilostiv”, atuncicând s-a celebrat Sfânta Litur-ghie în curtea casei PreasfințieiSale Virgil Bercea. Alături dePărinteleRectorAntonCiobaaconcelebrat șiPărinteleSpiritu-al,AntonRus.Încadrulomiliei,s-aamintitdeimportanțaalege-rilorpecarelefacemînviață,deimportanța rugăciunilor pentrusufletelecelortrecuțilaDomnulșidefaptulcănusuntemdefinițide ceea ce avem ci de ceea cesuntemșiceeacefacem. LafinalulSfinteiLiturghiis-acelebratsluj-baparastasuluipentru sufletele celor ce au trecutlaceleveșnice, înspecialpentrumamapr.AntonCioba deoarece sâmbătă s-au împlinit 10 ani delatrecereasalaTatălCerescdarșipentrupărințiiPreasfințitului Virgil, întrucât în luna octombrie

s-auîmplinit10anidelaplecarealaDomnulata-tăluidânsuluiși,anulviitor,înlunamartiesevorîmplini 5 ani de la plecarea laDomnul amameidânsului. La celebrarea Parastasului s-au alăturatși Părintele Gheorghe Lupea din Apalina – Re-ghin, care deservește și ParohiaHabic precum șiPărinteleZaharia Fărcaș, din ParohiaChiheru deJos.Seminariștiișicredincioșiis-auîndreptatmaiapoisprecimitirulsatului,undes-aurugatlamor-mântulceloradormițiînDomnul.Lafinalulzilei,

seminariștii au vizitat Biseri-ca din localitate, unde au fostprimițicumarecăldurădecătrepărinteleparoh. Lunanoiembrieareoputer-nică legătură cu sufletele celoradormiți.Pedatade1noiembrie,Biserica Latină îi sărbătoreștepeToțiSfinții, în timpceBise-ricileOrientale îi comemoreazăîn prima Sâmbătă din această

lunăpe toți cei ceau trecut laDomnul.Regăsimtrei date importante atunci când sunt amintiți ceirăposați: „Moșii de toamnă” (PrimaSâmbătă dinlunaNoiembrie),„Moșiideiarnă”(Sâmbătadina-inteaDuminiciiÎnfricoșătoareiJudecăți)și„Moșiidevară”(SâmbătadinainteaRusaliilor).Provenitădincultularhaic,sărbătoareaîşiareorigineaîncădintimpulgeto-dacilorşireprezintăoformăacul-tului strămoşilor preluată de creștinism.Această

sărbătoarenuareodatăfixă. A fost aleasă ziua de sâm-bătă,deoareceesteziuaîncareMântuitorul IsusHristos a statînmormântcutrupul,iarcusu-fletul s-a coborât în iad pentrua-i elibera pe toţi drepţii ador-miţi. Rugăciunile pentru suflete-leceloradormițisuntimportan-te deoarece ele sunt puntea delegăturădintrenoișiei.Noine

rugămpentrupaceașiodihnasufletelorlor, iareimijlocescpentrunoi.Odihna ceaveșnicădă-le-olorDoamneșiluminaceafărădesfârșitsălestră-luceascălor,săseodihneascăînpace,prinmilaluiDumnezeu,Amin.

Claudiu-Adrian BAIDOCAnul IV

CELEBRARE EUHARISTICĂȘI VIZITĂ LA HABIC

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Sergiu CHIRILOAEI

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Vlad PALAS, Dominic CHIVARI

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: seminaroradea@yahoo.com

www.seminaroradea.ro

Înaceastăvarăamavutocaziasăpetrec6săptămâni în conventul „Sfânta Maria” din MontdesCats(Franța),careseaflăînzonaflamandădinNordPasdeCalais,la35kmdeLille. MănăstireaafostpreluatădeordinulTrapist–laturacontemplativă(declauzură)–înanul1826.Călugării și călugării-preoți provin dinmaimultețărieuropene,darșidinfos-tecolonii franceze.Ceeaceîi unește pe acești oameniîntr-unlocatâtderetrasestedorințadea-islujiDomnuluiprintr-oviațăsimplă,auste-ră,caresăcuprindădoarru-găciune,meditațieșimuncă. Mănăstirea seîntreține din producția șivânzareadebrânzeturidupăorețetăunică,specificădoaraceluiconvent,darșidin activități cu regimhotelier; cei care doresc sapetreacăoperioadă în linișteși rugăciuneauoca-ziasăsecazezeîntr-osecțiespecială din incintamănăs-tirii, secție special dedicatălaicilor. Împreună cu părin-tele diacon Gabriel Manu(Cluj-Napoca)amavutpartede un timp special și unic,frații din mănăstire ne-autratatcașicumamfifostde-ai lor: ne-am rugat împreu-nă,amservitmeseleîmpre-unășiamlucratîmpreunălafabricadebrânzeturișiîngrădină.Ceeacefacetotulsăfieatâtdespecialefaptulcănis-adatocaziasăgustămdinaceastăviațădeclauzură,săînțelegemmaibineînceconstă

viața de călugăr. Indiferent dacă cineva e chematpentru această viață sau nu, a petrece puțin timpalăturide„pustnici”estebenefic.Istoriaserepetă:dacă înprimele secole ale creștinismuluioameniimergeau în deșert să-i caute pe pustnici pentru apetreceuntimpcuei(ex:Sf.AntoniecelMare),lafel și astăzioamenii se retragdinviețile lor coti-

dieneșiseducsă-șicautepecălugării dinmănăstirilemairetrase pentru a fi ajutați decătreaceștiasăseapropiemaimultdeDumnezeu. Conventul a fost ceva de-osebit de alte locuri pe carele-am vizitat. Călugării pecare i-am întâlnit, precum șioameniicareveneausăseca-zeze la mănăstire emanau o

staregreudepusîncuvinte.Sevedeașisesimțeapaceașilinișteadinsufletelecelordinjur,opaceșioliniștede-adreptulmolipsitoare.

Îi mulțumesc lui Dumne-zeu pentru această perioadăîn care am fost de-a dreptulcopleșit de haruri. Am avutnevoie sămă desprind puținde activitățile cotidiene șisă am parte de liniște fizicăpentru a se putea așterne șiliniștea sufletească în careDumnezeu își facemai ușorauzitglasul.M-amîntorsaltom,maiplindeviațășimai

pregătit să urmez calea formării mele spiritualecarearecafinalitate,cuajutorulDomnului,preoția.

RETRAGERE SPIRITUALĂÎN MONT DES CATS

Vlad PALASAnul IV