SunTzu - Arta Razboiului

7/31/2019 SunTzu - Arta Razboiului

http://slidepdf.com/reader/full/suntzu-arta-razboiului 1/79

SUN TZU

ARTA R ZBOIULUIĂ

Not biografică ă

Sun Tzu era originar din Statul Ch'i. Datorit c r ii saleă ă ţ despre arta r zboiului, el a ob inut o audien la Ho Lu,ă ţ ţă regele Statului Wu.

Ho Lu spuse: ,. i-am citit în întregime cele treisprezeceŢ articole, domnule". Po i proceda la o mic demonstra ie aţ ă ţ artei de a st pâni mişcarea trupeloră ?"

Sun Tzu r spunseă : "Pot".

Ho Lu întrebă: "Poti face acelaşi lucru şi cu femeile?"Sun Tzu spuse: "Da",De îndat , regele îşi d du încuviin area şi ordon s fieă ă ţ ă ă

aduse de la curte o sut optzeci de femei frumoase.ăSun Tzu le repartiz în dou companii şi puse în frună ă tea

lor pe cele dou concubine preferate ale regelui. El le învă ăţă pe toate s poarte o halebard . Apoi el spuseă ă : "Şti i unde seţ g seşte inima, unde se g sesc mâna dreapt , mâna stângă ă ă ă şi spatele?"

Femeile spuseră: "Ştim".

Bun Tzu spuse; "Când ordon "Fa a" întoarce i-v cu fa a, inimaţ ţ ă ţ c tre mineă ; când spun "Stânga" întoarce i-v c tre mânaţ ă ă stângă; când spun "Dreapta" c tre dreaptaă ; când spun "Înapoi"întoarce i-mi spatele".ţ

Femeile spuseră: "Am în eles".ţDup enun area acestor preg tiri, au fost preg tite ară ţ ă ă -

mele c l ului.ă ăSun Tzu repet ordinele de trei ori şi le explic de cinciă ă

ori, dup care b tu semnalul pe tobă ă ă: "Întoarce i-v laţ ă

dreapta." Femeile izbucnir în râs.ăSun Tzu zise: "Dac indica ile nu sunt clare şi ordiă ţ nele n-aufost complet explicate, este vina comandantului". El mairepet ordinele de trei ori şi le explic de cinci ori şi b tu peă ă ă tob semnalul de întoarcere la stângaă . Din nou f emeileizbucnir în râs.ă

Sun Tzu zise: "Dac indica ile nu sunt clare şi ordinele nuă ţ



sunt explicite, este vina comandantului. Dar dac indica iileă ţ au fost explicate şi ordinele nu sunt executate conform legiimilitare, aceasta înseamn crim din partea ofi erilor". Apoiă ă ţ el ordon : c pitanii companiei de dreapta şi acelei de stângaă ă

s fie decapita i.ă ţRegele statului Wu, care de la terasa sa, asista la scen ,ă v zu c cele dou concubine ale sale mult iubite vor fiă ă ă executate. El se înfricoş şi trimise în grab pe ajuă ă torul s uă de câmp s duc mesajul urm toră ă ă : "Eu ştiu acum că generalul este capabil s foloseasc trupe, f r aceste două ă ă ă ă concubine hrana mea nu va mai avea nici un gust. Dorin aţ mea este ca ele s nu fie executate".ă

Sun Tzu r spunseă : "Servitorul vostru a primit deja de la voiinvestitura de comandant şef ; aşadar, când comandantul

este în fruntea armatei, el nu este obligat s accepte toateă ordinele suveranului".

El ordon deci ca cele dou femei, care comandaseră ă ă trupele s fie executate, ca s dea un exemplu. Apoi el numiă ă

în fruntea companiilor pe cele care ocupau gradul imediatinferior.

Dup aceea din nou, el d du drumul la tob şi femeă ă ă ile se întoarser la stânga, la dreapta, cu fa a, cu spatele, seă ţ puser în genunchi, se ridicar toate, exact cum cereaă ă

exerci iul impus. Ele nu îndr zniser s fac nici cel mai micţ ă ă ă ă zgomot.Sun Tzu trimise atunci un mesager regelui pentru a-i duce

ştirea urm toareă : " Trupele sunt acum în ordine. Regele poatecoborî pentru a le trece în revist şi a le ină specta. Ele pot fifolosite dup voia regelui, ele pot merge prin foc şi prin ap ".ă ă

Regele din Wu spuse: "Generalul poate s se retrag înă ă apartamentele sale şi s se odihneasc . Eu nu doresc s vină ă ă s le inspectez".ă

Sun Tzu spuse: "Regelui nu-i plac decât cuvintele goale. El nu-icapabil s le pun în practic ".ă ă ă

Ho Lu îşi d du atunci seama de capacit ile lui Sun Tzu caă ăţ şef al armatei şi, ca urmare, îl numi general. Sun Tzuprovoc puternicul stat Ch'u la vest şi p trunse în Yingă ă ; lanord, el amenin Statul Ch'i şi Chin. Dac numele de Wu s-aţă ă ilustrat printre acelea ale seniorilor feudali, este în parte



datorit realiz rilor lui Sun Tzu (Yueh Chueh Shu spuneă ă :"Dincolo de Poarta Wu la Wu Hsieh, la o distan de zece li,ţă se afl un mare monumentă funerar, care este acela al lui Sun Tzu.

I

Evalu riă

Sun Tzu a spus:

1. R zboiul este o problem de o importan vital pentruă ă ţă ă Stat, domeniu al vie ii şi al mor ii, calea care duce spreţ ţ supravie uire sau spre nimicire.ţ E neaparat necesar s fieă

studiat temeinic.Li Ch'uan: "Armele sunt instrumente de r u augur".ă

R zboiul este o problem serioasă ă ă; ne temem c oamenii n-ăar trebui s porneasc la r zboi f r reflec ia pe care acestaă ă ă ă ă ţ o merit .ă

2. Evalua iţ -l deci în func ie de cinci factori fundamenţ tali şicompara i cele şapte enumerateţ mai departe.

3. Primul dintre aceşti factori este influen a moralţ ă; cel de-al doilea, condi iile atmosferice, al treilea, terenul, alţ patrulea, comandantul şi al cincilea, doctrina.

Chang Yu: "Ordinea enumer rii de mai sus este peră fectclar . Când se ridic trupe pentru a pedepsi pe cei vinova i,ă ă ţ consiliul templului ine seama, mai întâi, de buţ n voin aă ţ suveranilor şi de încrederea popoarelor lor, apoi deoportunitatea anotimpului şi, în sfârşit, de dificult ileăţ topografice. Dup o deliberare aprofundat asupra acestoră ă trei punte, un general este desemnat pentru a porni atacul.De îndat ce trupele au trecut frontierele, responsabilitateaă legii şi a comandamentului îi incumb geneă ralului".

4. Prin influen a moral în eleg ceea ce determinţ ă ţ ă armonia dintre popor şi conduc torii lui, f cându-i s -iă ă ă urmeze în viat şi în moarte, f r s se team c -şi priă ă ă ă ă ă -



mejduiesc zilele.Chang Yu: «Cu singura condi ie ca oamenii s fie trata i cuţ ă ţ

bun tate, dreptate şi echitate şi s li se acorde încredere,ă ă armata va avea spirit de echip şi to i vor fi ferici i s -şiă ţ ţ ă

serveasc şefii. Cartea Metamorfozelor spuneă : "Cu bucuria dea trece peste greut i, poporul uit pericolul de moarte".»ăţ ă

5. Prin condi ii meteorologice în eleg jocul reciproc alţ ţ for elor naturii, efectele frigului iernii şi ale c ldurii verii, şi,ţ ă de asemenea, conducerea opera iunilor militare în acord cuţ anotimpurile.

6. Prin teren, în eleg distan ele, uşurin a sau dificulţ ţ ţ tateade a le str bate, l rgimea sau îngustimea terenului şiă ă

şansele de via sau de moarte pe care le ofer .ţă ăMei Yao Ch'en: "...Când conduci trupe, este primordial să

cunoşti dinainte caracteristicile terenului. În func ie deţ distan e, se poate pune în aplicare un plan de interţ ven ieţ indirect sau de ac iune direct . Cunoscând gradul mai multă ţ ă sau mai pu in mare de uşurin sau de dificulţ ţă tate cu carepoate fi parcurs terenul, este posibil s evaă luezi dac esteă mai avantajos s foloseşti infanteria sau caă valeria.

Ştiind unde se îngusteaz şi unde se l rgeşte terenul, seă ă

va putea calcula m rimea efectivelor ce trebuie angaă jate.Ştiind unde trebuie s se dea b t lia, ştii în ce momentă ă ă trebuie s - i concentrezi sau s - i dispersezi for ele.ă ţ ă ţ ţ

7. Prin comandament — autoritate în elegţ calit ile deăţ în elepciune, de dreptate, de omenie, de curaj şi de seţ -veritate ale generalului.

Li Ch'uan: «Aceste cinci calit i sunt cele ale generaăţ lului.De aceea, în armat este numită "Respectatul".»

Tu Mu: "...Dac comandantul este înzestrat cu în eă ţ -lepciune, el este în m sur s -şi dea seama de schimbareaă ă ă situa iei şi s ac ioneze prompt. Dac este drept, oamenii s iţ ă ţ ă ă vor şti exact ce recompense şi pedepse li se cuvin. Dacă este omenos, el îşi iubeşte semenul, îi împ rt şeşte sentiă ă -mentele şi-i pre uieşte munca şi osteneala. Dac esteţ ă curajos, ob ine victorii sesizând f r ezitare momentulţ ă ă



potrivit. Dac este sever, trupele lui sunt disciplinate, pentruă c îi ştiu de fric şi se tem de pedeaps ."ă ă ă

Shen Pao Hsu zice: "Dac un general nu este curajos, el va fiă incapabil s -şi înving ezit rile şi s fac proiecte mari."ă ă ă ă ă

8. Prin doctrin în eleg organizarea, autoritatea, proă ţ -movarea ofi erilor la rangul cuvenit, siguran a c ilor deţ ţ ă aprovizionare şi grija de a face fa nevoilorţă esen iale aleţ armatei.

9. Nu exist general care s nu fii auzit vorbindu-se deă ă aceste cinci puncte. Cei care le st pânesc înving, cei care nuă le st pânesc sunt învinşi.ă

10. Atunci când elaborezi un plan de r zboi, compară ă urm toarele elemente,ă apreciindu-le cu cea mai mareminu iozitate.ţ

11. Dac îmi spune i cine e suveranul cu cea mai mareă ţ înrâurire moral , comandantul şef cel mai competent, ară -mata care are de partea sa avantajul condi iilor meteoroţ -logice şi ale terenului, şi în sânul c reiaă regulamentele sunt cel mairiguros respectate şi ordinele cel mai bine executate, îmi

ar ta i care sunt trupele cele mai puternice.ă ţChang Yu: "C ru e solide, cai rapizi, trupe curajoase, armeă ţ ascu ite — aşa încât aceste trupe s exulte la duruitul tobeiţ ă care d semnalul de atac şi care se înfurie când aud sunândă retragerea. Cel care se g seşte într-o situa ie ca aceastaă ţ este puternic".

12. Cine are ofi erii şi oamenii cei mai bine preg ti iţ ă ţ ?Tu Yu: «...Iat de ce Maestrul Wangă spune: "Dac ofi erii nuă ţ

sunt supuşi unui antrenament sever, ei vor fi nelinişti i şi vorţ ezita pe câmpul de luptă; dac generalii nu au o experienă ţă temeinic , ei vor ceda când se vor g siă ă în fa a inamicului".»ţ

13. Şi cine atribuie recompensele şi pedepsele cu cel maimare discern mântă ?

Tu Mu: "Nu trebuie f cut exces nici într-un sens, nici înă



cel lalt".ă

14. Voi fi în m sur să ă ă prev d deă partea cui va fi victoria şide partea cui înfrângerea.

15. Dac este folosit un general care şi-a însuşit straă tegiamea, este sigur c va învinge. Trebuie p strată ă ! Dac esteă folosit un general care refuz s dea aten ie strateă ă ţ giei mele,este sigur c va fi învins. Trebuie îndep rtată ă !

16. inând seama de avantajeleŢ prezentate de planurilemele, generalul trebuie s creeze.. condi ii care, s , că ţ ă ontribuiela realizarea lor. Prin condi ii în eleg c el trebuie s ac ionezeţ ţ ă ă ţ cu promptitudine potrivit cu ceea ce este avantajos şi astfel

s fie st pân pe situa ie.ă ă ţ

17. Întreaga art a r zboiului este bazata pe înşelă ă ătorie.

18. De aceea, dac eşti capabil, simulează ă incapacitatatea, dac eşti activ, simuleaz pasivitatea.ă ă

19. Bac eşti aproape, f s se cread c eşti departe, şiă ă ă ă ă dac eşti departe, f s se cread c eşti aproape.ă ă ă ă ă

20. Momeşte inamicul pentru a-l prinde în capcană;simulează dezordinea şi loveşte.

Tu Mu: "Generalul Li Mu din statul Chao las turme de viteă cu paznicii lor; când cei din Hsiung Nu înaintar pu in, elă ţ simul retragerea, l sând în urma lui mai multe mii deă ă oameni, ca şi cum i-ar fi abandonat. Când hanul fu informatdespre aceasta, încântat, el înaint în fruntea unuiă detaşament puternic. Li Mu aşez grosul trupelor sale înă forma ie de lupt pe aripile dreapt şi stâng , deţ ă ă ă clanş ună atac neaşteptat, zdrobi pe huni şi masacr mai mult de oă sut de mii dintre cavaleriştii lor.ă

21. Când inamicul se concentreaz , preg teşte-te s lup iă ă ă ţ contra lui; acolo unde este puternic, evită-l.



22. Enervează-l şi derutează-l pe general.Li Chu'an: "Dac generalul este coleric, autoritatea luiă

poate fi uşor zdruncinat . Caracterul s u devine ină ă stabil."Chang Yu: "Dac generalul armatei inamice este încă ă-

p ânat şi se înfurie uşor, insultăţ ă-l şi enervează-l, aşa încâts devin furios, s nu mai vad clar şi s atace neă ă ă ă ă cugetat,f r nici un plan".ă ă

23. F r s i se par c eşti în situa ie de inferioriă ă ă ă ă ţ tate şi încurajează-l la înfumurare.

Tu Mu: «Spre sfârşitul dinastiei Chi'în, Mo Tun, din tribulHsiung Nu, s-a instalat la putere pentru prima dat . Cei dină tribul Hu din r s rit erau puternici şi au trimis soli pentru aă ă parlamenta. Aceştia au spus: "Vrem s cump r m calul de oă ă ă

mie de li al lui T'ou Ma". Mo Tun îşi consult consilierii, careă au strigat într-un glas: "Calul de o mie de li!! Lucrul cel maipre ios din arţ ţ ă! S nu li se dea!». Mo Tun r spunseă ă : "Pentru ces refuzi un cal unui vecină ?". Şi el trimise calul.

Pu in dup aceea, cei din tribul Hu din r s rit trimiţ ă ă ă seră soli, care au spus: "Vrem pe una din prin esele haţ nului". Mo

Tun ceru avizul miniştrilor s iă : To i strigar furioşiţ ă : "Hu dinr s rit sunt ciă ă nci! Acum am ajuns s ne cear o prin esă ă ţ ă! Vă implor m s -i ataca iă ă ţ !" Mo Tun zise: "Cum am putea refuza o femeie

unui vecin?." Şi le d du femeia.ă«Pu in dup aceea, cei din tribul Hu din r s rit au reţ ă ă ă venitşi au spus: "Ave i o mie de li de p mânt nefolosit pe care îlţ ă vrem noi". Mo Tun îşi consult consilierii. Unii au spus c ar fiă ă rezonabil s se cedeze p mântul, al ii c nu. Mo Tun seă ă ţ ă mânie şi zise: "P mântul este temelia staă tului. Cum am puteas -l d mă ă ?" To i cei care îl sf tuiser s se dea p mântul auţ ă ă ă ă fost decapita i.»ţ

Mo Tun s ri atunci în şa, ordon ca cei ce vor r mâne înă ă ă urm s fie decapita i şi declanş un atac prin surprină ă ţ ă derecontra tribului Hu din r s rit. Aceştia din urm , care îlă ă ă dispre uiau, nu f cuser nici o preg tire. Când îi atac , îiţ ă ă ă ă nimici. Se întoarse apoi spre vest şi atac tribul Yueh Ti. Laă sud, anex Lou Fan... şi invad Yen. El reă ă cuceri în întregimep mânturile str moşeşti ale tribului Hsiung Nu, cuceriteă ă anterior de c tre generalul Meng T'ien, din statul Ch'ă in.



Ch'en Hao: "D rui i inamicului b ie i tineri şi femei pentru a-ă ţ ă ţi suci capul, precum şi jad şi m tase pentru a-i a â aă ţ ţ ambi iile".ţ

24. Atacă-l într-una, h r uieşteă ţ -l.Li Ch'uan: "...Când inamicul se afl înă repaus, oboseşte-l".Tu Mu: «...Spre sfârşitul celei de-a doua dinastii Han, după

ce Ts'ao îl învinse pe Liu Pei, acesta fugi spre Uyan Shao,care înaint cu trupele sale spre Ts'ao Ts'ao Ts'ao. T'ienă Fang, unul dintre ofi erii de stat major al lui Yuan Shao,ţ spuse: "Ts'ao Ts'ao este expert în arta de a conduce trupele. Nupoate fi atacat cu uşurin . Cel mai bine ar fi s t r g n mţă ă ă ă ă ă lucrurile şi s -l inem la distan . Cât despre dumneavoastr ,ă ţ ţă ă generale, trebuie s construi i fortifica ii de-a lungul mun iloră ţ ţ ţ

şi fluviilor şi s ocupa i cele patru prefecturi. În exterior,ă ţ încheia i alian e cu conduc tori puternici; în interior urma iţ ţ ă ţ de o politic agro-militar . Apoi, alege i din trupele de elit şiă ă ţ ă face i unit i speciale. Repera i punctele unde inamiculţ ăţ ţ poate fi luat prin surprindere, efectua i incursiuni repetate şiţ perturba i ara la sud de fluviu. Când el va veni în ajutorulţ ţ flancului drept, ataca i flancul stângţ ; când va veni în ajutorulflancului stâng, ataca i flancul dreptţ ; face iţ -l s -şi piardă ă suflul, silindu-l s alerge f r încetare în toate p r ile. Dacă ă ă ă ţ ă

nu ve i urma aceast strategie victoţ ă rioas şi v decide i înă ă ţ schimb s risca i totul într-o sină ţ gur înfruntare, va fi preaă târziu ca s mai regreta i.ă ţ " Yua Shao nu urm acest sfat.ă Astfel încât el fu b tut.ă

25. Dac este unit, dezbina iă ţ -l.Chang Yu: "Înt râta i pe suveran împotriva miniştriă ţ lor s iă ;

îndep rta iă ţ -l de alia i. Face i s se nasc între ei b nuieliţ ţ ă ă ă reciproce, în aşa fel încât între ei s domnească ă neîn elegerea. Atunci ve i putea complota împotriva lor".ţ ţ

26. Atacă-l acolo unde nu este preg tită ; ac ioneaz când elţ ă nu se aşteapt .ă

Ho Yen Hsi: "Li Ching, din dinastia T'ang propuse zeceplanuri de ac iune împotriva lui Hsiao Hsieh, şi înţ treagaresponsabilitate de a comanda armatele îi fu încredin at , înţ ă



cursul celei de-a opta luni îşi adun for ele la K'ueiChou.ă ţ"Cum era anotimpul inunda iilor de toamn , Yang Tse seţ ă

rev rsase şi drumurile care treceau prin cele trei trec toriă ă erau periculoase. Hsiao Hsieh era sigur c Li Ching nu l-ar fiă

atacat. În consecin , el nu s-a preg tit deloc."ţă ă«În luna a noua Li Ching lu conducerea trupelor şi li seă adres în termenii urm toriă ă : "De prim importan a în r zboiă ţ ă este s fii iute ca fulgerulă ; nu ne putem permite s pierdem oă ocazie. În prezent, for ele noastre se g sesc cţ ă oncentrate iar Hsiao Hseih nu ştie înc aceasta. Profitând c fluviul este înă ă creştere, vom âşni pe neaşteptate sub zidurile capitalei.ţ Cum se spune: Dup ce tun , degeaba î i astupi urechile.ă ă ţ Chiar dac ne descoper , el nu va fi caă ă pabil s imagineze laă iu eal un plan pentru a ne opri şi cu siguran vom puteaţ ă ţă

pune mâna pe el".»"El înaint pân laă ă I Ling. Hsiao Hsieh începu s se teamă ă

şi ceru înt riri în sudul fluviului, dar acestea n-au putut veniă la timp. Li Ching îşi stabili sediul în fa a oraţ şului şi Hsieh sepred ".ă

"Ataca i acolo unde adversarul nu se aşteapt ", înţ ă seamnă s ac ionezi în acelaşi fel în care, spre sfârşitul ei, dinastiaă ţ Wei trimise pe generalii Ciung Hui şi Teng Ai s atace Shu...ă Iarna, în cursul lunii a zecea, Ai plec de la Ying P'ing şiă

parcurse o regiune nelocuit , întins pe mai mult de şapteă ă sute de li, str b tând drumurile de-a curmezişul mun ilor şiă ă ţ construind poduri suspendate. Mun ii erau înal i, v ile adânciţ ţ ă şi aceast sarcin extrem de grea şi de periculoas . Astfel,ă ă ă armata, r mânând f r hran , era pe punctul de a pieri.ă ă ă ă

Teng Ai se înf şur în covoare de pâsl şi coborî panteleă ă ă abrupte; generalii şi ofi erii se c rar inându-se deţ ăţă ă ţ ramurile copacilor. Escaladând pr p stiile în rânduri strânse,ă ă ca bancurile de peşti, armata avans .ă

" Teng Ai se ar t mai întâi la Chiang Yu în Shu, şi Ma Mou,ă ă generalul îns rcinat s apere acest oraş, se pred . Teng Aiă ă ă puse s fie decapitat Chu Ko Chan, care rezistase la Mienă Chnou şi înainta spre Ch'eng Tu. Liu Shan, regele din Shu, sepred ".ă

27. Acestea sunt, pentru strateg, cheile victoriei. Nu este



posibil s prevezi totul dinainte.ăMei Yao Ch'en: "Când v g si i fa în fa a cu inaă ă ţ ţă ţ micul,

adapta i-v la schimb rile de situa ie şi g si i exţ ă ă ţ ă ţ pediente.Cum ar fi posibil s preveză i acestea dinainte?"

28. Dac estim rile f cute la templu înainte de începeă ă ă reaostilit ilor las s se întrevad o victorie,ăţ ă ă ă înseamn c şiă ă calculele indic o putere superioar celei a inamiă ă cului. Dacă ele anun o înfrângere, înseamnţă ă c din aceste calculeă reiese o putere inferioar . F când cât mai multe calcule, seă ă poate câştiga; dac se fac prea pu ine, victoria esteă ţ imposibil . Şi cât îşi micşoreaz şansele cel care nuă ă calculeaz delocă ! Datrit acestor calcule, exami-nez şi solu iaă ţ devine evident .ă

II

Conducerea r zboiuluiă

Sun Tzu a spus:

1. În general, opera iunile militare necesit o mie de careţ ă

uşoare şi o mie de'care grele acoperite cu piele, fiecare trasde câte patru cai şi o sut de mii de solda i cu platoşe.ă ţTu Mu: «...Alt dat în luptele cu care,ă ă "cele acoperite cu

piele" erau fie uşoare, fie grele. Carele grele erau folositepentru transportul halebardelor, armelor, al materialelor,militare, obiectelor de valoare şi al uniformelor. Ssu Ma Faspunea: "Un car transport trei ofi eri cu platoşeă ţ ; şaptezeci şidoi de infanterişti îi înso eau. Se mai adaug zece buc tari şiţ ă ă servitori, cinci oameni care s aib grij de uniforme, cinciă ă ă rândaşi la cai pentru nutre şi cinci oameni care aveauţ sarcina s adune lemne pentru foc şi s scoat ap .ă ă ă ă Şaptezeci şi cinci de oameni pentru fiecare car uşor,dou zeci şi cinci pentru c ru a cu bagaje, astfel încât în totală ă ţ o sut de oameni foră meaz o companie."ă

2. Dac proviziile sunt transportate pe o distan de o mieă ţă



de li, cheltuielile în spatele şi pe teatrul de opera iuni,ţ aloca iile destinate s acopere între inerea consiţ ă ţ lierilor şi aoaspe ilor, costul furniturilor, cum ar fi cleiul şi lacul şi cel alţ carelor şi al armamentului se vor ridica la o mie de galbeni

pe zi. Dac se dispune de aceast sum se poate indica oă ă ă oaste cu o sut de mii de oameni de trup .ă ăLi Ch'uan: "Or, în timp ce armata va înainta în teritoriu

str in, visteria se va goli în interiorul teritoriuă lui na ional".ţTu Mu: «În armat , exist un ritual de vizite amicale f cuteă ă ă

de c tre seniori vasali. De aceea, Sun Tzu vorbeşte despreă consilieri şi oaspe i".»ţ

3. Victoria este obiectivul principal al r zboiului.ă Dac eaă întârzie, armele se tocesc şi moralul se macin . Când trupeleă

vor ataca oraşele, ele vor fi la cap tul puterilor.ă

4. Când armata se va angaja în campanii îndelungate, resursele statuluinu vor fi suficiente.

Chang Yu: "...Campaniile împ ratului Wu al hanilor auă t r g nat f r nici un rezultat. Odat visteria golit ,ă ă ă ă ă ă ă

împ ratul a promulgat un edă ict de austeritate".

5. Când armele îşi vor fi pierdut t işul, când înfl că ă ărarea

se va stinge, când for ele vor fi epuizate şi visteria va fiţ golit , suveranii vecini vor profita de sl biciunea ta pentru aă ă ac iona. Şi chiar dac ai consilieri pricepu i, nici unul dintreţ ă ţ ei nu va fi în stare s întocmeasc planuri de viitor adecvate.ă ă

6. Dac deja am auzit vorbindu-se despre succese într-ună r zboi de scurt durat , dus f r îndemânare, n-am v zută ă ă ă ă ă

înc un succes în cazul unei opera iuni de lung durat , chiară ţ ă ă purtat cu iscusin .ă ţă

Tu Yu: "Un atac poate fi lipsit de ingeniozitate dar eltrebuie neap rat s se desf şoare cu viteza fulgeruă ă ă lui."

7. C ci nu s-a v zut niciodat ca un r zboi prelună ă ă ă git s fieă convenabil vreunei ri.ţă

Li Ch'uan: "În analele Prim verii şi Toamnei se citeşteă :R zboiul este asem n tor foculuiă ă ă ; cei ce nu vor s depună ă



armele pier ucişi de arme".

8. Astfel, cei ce sunt incapabili s în eleag pericoleleă ţ ă inerente la folosirea trupelor sunt tot a' ât de incapabili sţ ă

în eleag cum s le conduc spre victorie.ţ ă ă ă9. Cei ce sunt exper i în arta r zboiului nu au nevoie de oţ ă

a doua recrutare şi o singur aprovizionare le este deajuns.ă

10. Ei îşi iau echipamentul la plecare; pentru hran eiă conteaz pe inamic. Astfel, armata este aprovizionat dină ă abunden .ţă

11. Când o ar este sec tuit de pe urma opera iuniţ ă ă ă ţ lor

militare, cauza este pre ul ridicat al transporturilor peţ distan e lungi, trimiterea proviziilor la dep rtare las poporulţ ă ă

în cele mai grele lipsuri.Chang Yu: "...Dac armata va trebui s fie aprovizioă ă nat cuă

cereale la o distan de o mie de li, oamenii vor avea unţă aspect înfometat.

12. Acolo unde se afl armat , pre urile sunt ridicate, cândă ă ţ pre urile urc , avu ia poporului se epuizeaz . Când resurseleţ ă ţ ă

rii sunt epuizate, ranii sunt slei i.ţă ţă ţChia Lin: "Când trupele sunt concentrate, pre ul tuturorţ m rfurilor creşte, pentru c fiecare îşi propune s scoată ă ă ă profituri foarte mari.

13. Din cauza acestei uzuri a for elor şi bog iilor,ţ ăţ gospod riile câmpiilor principale vor s r ci de tot, resurseleă ă ă lor fiind reduse cu şapte zecimi.

Li Ch'uan: "Dac r zboiul se prelungeşte, b rba ii şi femeileă ă ă ţ vor fi sup ra i c nu se pot c s tori şi vor fi reduşi la mizerieă ţ ă ă ă sub greutatea cheltuielilor de transport."

14. În ceea ce priveşte cheltuielile guvernului, cele datoratede stricarea carelor, de istovirea cailor, de echiparea cuarmuri şi c şti, s ge i şi arbalete, l nci, scuturi pentru mână ă ţ ă ă



şi corp, cu animale de trac iune şiţ vehi-cole de aprovizionare, se vor ridica la 60% din total.

15. În consecin , generalul avizat vegheaz ca trupeleţă ă

sale s se hr neasc pe seama inamicului, c ci o bani deă ă ă ă ţă alimente luat de la inamic faceă cât dou zeci de ale sale.ăChang Yu: "Dac trebuie transportate alimente pe oă

distan de o mie de li, dou zeci de bani e vor fi consuţă ă ţ matepentru unul singur livrat armatei... Dac traseul prezintă ă dificult ii vor fi necesare cantit i mai mari."ăţ ăţ

16. Dac trupele îşi masacreaz inamicul,ă ă este din cauză c se afl la cap tul rezisten ei lor psihice.ă ă ă ţ

Ho Yen Hsi: «Atunci când armata Yen încercuia Chi Mo în

inutul Ch'i, solda ii t iar nasurile tuturor prizonierilor Ch'i.ţ ţ ă ă Oamenii din Ch'i, ieşindu-şi din fire, se ap rar cu îndârjire.ă ă

T'ien Tan trimise un agent secret s spună ă: "Tremur m deă teama ca nu cumva voi, oamenii din Yen, s nu scoate i dină ţ morminte trupurile str moşilor noştri. Ahă ! Ne-ar înghe aţ sângele în vine."»

"Imediat armata Yen se n pusti şi viol mormintele şi arseă ă cadavrele. Ap r torii lui Chi Mo asistar de pe în l imileă ă ă ă ţ zidurilor oraşului la acest spectacol, şi cu ochii în lacrimi fură

cuprinşi de dorin a de a se arunca în lupt , c ci furia leţ ă ă înzecise for a. T'ien Tan îşi d du seama c trupele erau gata,ţ ă ă şi el aplic inutului Yen o dureroas înfrângere".ă ţ ă

17. Î iţ jefuieşti inamicul pentru c îiă râvneşti bog ia.ăţTu Mu: "...Sub a doua dinastie Han, Tu Hsiang, prefectul

din Chin Chou, atac rebelii din P'uet Chou printre al ii pe Puă ţ Yang şi pe P'an Hung. El p trunse în Nan Hal, unde distruseă trei tabere, şi puse mâna pe o important sum de baniă ă . Înacest timp, P'an Hung şi partizanii s i r mâneau puternici şiă ă numeroşi, în timp ce trupele lui Tu Hsiang, în prezent bogateşi arogante, nu mai aveau nici cea mai mic dorin s seă ţă ă lupte".

Hsiang spune: "Pu' Yang şi P'an Hung sunt rebeli de zece ani.Amândoi sunt versa i în arta atacului şi a ap r rii. Ceea ce arţ ă ă trebui s facem, în realitate, este s unim for ele tuturoră ă ţ



prefecturilor şi apoi s -i atac m. Pentru moment, trebuie să ă ă incit m solda ii s mearg la vân toare". Astfel c solda ii deă ţ ă ă ă ă ţ toate gradele se duser împreun s prind vânatul înă ă ă ă capcan .ă

"De îndat ce aceştia plecar , Tu Hsiang trimise oameniă ă în tain pentru a le incendia tab ra. Bog iile pe care leă ă ăţ strânseser fur complet distruse. Când vână ă ătorii se

întoarser , to i plângeau."ă ţTu Hsiang spune: "Bog iile şi bunurile lui Pu Yang şi aleăţ

partizanilor s i sunt de ajuns pentru a îmbog i mai multeă ăţ genera iiţ . În timp ce voi, Domnilor, n-a i ar tat înc tot ceţ ă ă pute i. Ceea ce a i pierdut nu repreţ ţ zint decât o mic parteă ă din ceea ce au ei. De ce s v face i griji?"ă ă ţ

"Când solda ii auziser aceste cuvinte, apuca i de furie,ţ ă ţ

au vrut s se lupte. Tu Hsiang ordon s fie hr ni i caii şi to iă ă ă ă ţ ţ s m nânce în pat, apoi dis de diminea ei atacar tab raă ă ţă ă ă rebelilor. Yang şi Hung nu se preg tiser de loc. Trupele luiă ă

Tu Hsiang îi atac cu violen şi îi zdrobi".ă ţăChang Yu: ...Sub aceast dinastie imperial , cândă ă

Eminentul Fondator ordon generalilor s atace Shu, elă ă decretă: "În toate oraşele şi prefecturile care vor fi cucerite,ve i trebui, în numele meu, s goli i visteriile şi magazineleţ ă ţ publice pentru a-i distra pe ofi eri şi pe oameni. Ceea ce vreaţ

statul, este numai p mântul".»ă18. În consecin , dac într-o lupt de care, mai mult deţă ă ă

zece din ele sunt capturate, recompenseaz pe cei care l-auă luat pe primul. Înlocuieşte drapelele şi stindardele inamiculuicu ale voastre, amestec cu ale voasă tre carele recuperate şid oameni care s le conduc .ă ă ă

19. Trateaz bine pe prizonieri şi ai grij dă ă e ei.Chang Yu: " To i solda ii lua i prizonieri trebuie s fieţ ţ ţ ă îngriji iţ

cu o sinceră generozitate, pentru ca s poat fi folosi i de noi."ă ă ţ

20. Iat ce se numeşteă "a câştiga o b t lie şi a deveni maiă ă puternic".

21. Esen ial în r zboi este, deci, victoria, nu apari iileţ ă ă ţ



prelungite. Iat de ce generalul care în elege r zboiul, esteă ţ ă st pânul destinului poporului şi arbitrul destinului na iunii.ă ţ

Ho Yen Hsi: "Dificult ile inerente la numirea unuiăţ comandant şef sunt aceleaşi ast zi, ca şi alt dat ."ă ă ă

III

Strategia ofensivă

Sun Tzu a spus:

1. În r zboi cea mai bun politic este s cucereşti statulă ă ă ă

intact; distrugerea lui reprezint ultima solu ie.ă ţLi Ch'uan: "Nu încuraja i omorul".ţ

2. E mai bine s capturezi armata inamic ,ă ă decât s-onimiceşti; e mai bine s prinzi intacte un batalion, oă companie sau o grup de cinci oameni decât s le nimiceşti.ă ă

3. Într-adev r, culmea priceperii nu este s recupeă ă rezi osut de victorii într-o sut de b t lii.ă ă ă ă

4. Cel mai important în r zboi este s ataci în straă ă tegiainamicului.

Tu Mu: "...Marele Duce a spus: Cel care exceleaz înă solu ionarea dificult ilor înainte de a ap rea. Cel care esteţ ăţ ă capabil s -şi înving adversarii triumf înainte caă ă ă amenin rile acestora s se concretizezţă ă e".

Li Ch'uan: «Ataca i planurile inamicului prin anihiţ lareapunctului lor de pornire. Sub hunii celei de-a doua dinastii, K'ouHsun a încercuit Kao Chun. Chun trimise pe generalul s uă

îns rcinat cu planificarea, Huang Fuă Wen, pentru negocieri. HuanFu Wen era înc p înat şi grosolan. K'ou Hsun ordon s fieă ăţ ă ă decapitat şi îl inform pe Kao Chun în termenii urm toriă ă :"Ofi erului vostru de stat maior îi lipsea buna creştere. L-amţ decapitat. Dac vre i s v supune i f ce i-o imediat, dacă ţ ă ă ţ ă ţ ă nu ap ra i-v ." Chiar în aceeaşi zi Chun îşi distruseă ţ ă



fortifica iile şi se pred .»ţ ă To i generalii lui K'ou Hsum spuserţ ă: "Cum! I-a i ucisţ

mesagerul şi totuşi l-a i obligat s predea cheile oraşuluiţ ă !Cum este posibil aşa ceva?"

K'oun Hsun zise: «Huang Fu Wen era mâna dreapt a lui Kaoă Chun, sfetnicul s u particular. Dac l-aş fi cru at şi-ar fi dusă ă ţ la îndeplinire planurile, dar omorându-l l-am lipsit pe KaoChun de mâna lui dreapt . Se spuneă : "Supremul rafinament

în arta r zboiului este de a dejuca planurile inamiculuă i".» To i generalii spuserţ ă: "Aceasta dep şeşte putereaă

noastr de în elegere".ă ţ

5. Apoi, cel mai bine este s -i destrami alian ele.ă ţTu Yu: "Nu-i l sa i pe inamici s se uneasc ".ă ţ ă ăWang Hsi: "Examina i problema alian elor lor şi provoca iţ ţ ţ

ruptura lor. Dac un inamic cere alia i, proă ţ blema este gravă şi pozi ia inamicului puternicţ ă; dac nu are, problema esteă minor şi pozi ia lui este slab ".ă ţ ă

6. Dac acest lucru nu este cu putin , cel mai bine esteă ţă s -i ataci armata.ă

Chia Lin: «Marele Duce a spus: "Cel ce lupt pentru victorieă numai cu sabia, nu este un general bun".» Wang Hsi :

"B t liile sunt treburi periculoase".ă ăChang Yu: "Dac nu pute i s în buşi i în faş intenă ţ ă ă ţ ă iileţ inamicului, nici s -i rupe i alian ele când sunt pe punctul deă ţ ţ a fi încheiate, ascu i i-v armele spre a dobândi victoria...".ţ ţ ă

7. Cea mai rea politic este aceea de a ataca oraşele. Nuă ataca oraşele decât atunci când nu mai ai alt solu ie.ă ţ

8. Preg tirea carelor de asediu, a armelor şi echipaă -mentului cere cel pu in trei luniţ ; lucr rile de terasaă mentnecesare pentru a ridica talazuri în fa a zidului, alte trei luni.ţ

9. Dac generalul nu este în stare s -şi înfrânezeă ă ner bdarea şi ordon oamenilor s i s se îngr m deasc înă ă ă ă ă ă ă preajma zidului ca un roi de albine, o treime dintre ei vor fiomorâ i f r ca oraşul s fie cucerit. Aceasta este soartaţ ă ă ă



atacurilor de acest gen.Tu Mu: "Spre sfârşitul dinastiei Wei, împ ratul Tai Wuă

conduse o sut de mii de oameni împotriva generalului t riiă ă Sung, Tsang Chih, la Yu Tai. Împ ratul îi ceru mai întâi vin, luiă

Tsang Chih. Tsang Chih sigil un vas plin cu urin şi i-lă ă trimise. Tai Wu, înnebunit de furie, atac imediat oraşul,ă ordonând trupelor sale s escalaă deze zidurile şi s seă angajeze în lupta corp la corp. Cadavrele se îngr m diră ă ă pân pe creasta zidurilor şi la cap tul a treizeci de zileă ă num rul mor ilor reprezenta mai mult decât jum tateaă ţ ă efectivelor Wei".

10. Aşadar, cei ce sunt exper i în arta r zboiului supunţ ă armata inamic f r lupt . Ei cuceresc oraşele f r a leă ă ă ă ă ă

asedia şi doboar un stat f r opera iuni prelungite.ă ă ă ţLi Ch'uan: «Ei învinser prin strategie. Sub a doua dinastieă

Han, Tsan Kung, marchiz de Tsan, încercui pe rebelii Yao la Yuan Wu, dar timp de mai multe luni el nu fu în stare să cucereasc oraşul.ă Ofi erii şi oamenii s i erau bolnavi şi pliniţ ă de r ni. Regele din Tung Hai îi spuse lui Tsan Kungă : "Acum, v-a i masat trupele şi a i încercuit inamicul, care este hot râtţ ţ ă s lupte pân la moarte. Asta nu este strategieă ă ! Ar trebui să ridica i asediul. Ar ta i-le c au o porti de sc pareţ ă ţ ă ţă ă ; ei vor

fugi şi se vor împr ştia. Atunci şi un paznic de câmp îi vaă captura! Tsang Kung urm acest sfat şi cuceri Yuan Wu".»ă

11. Scopul trebuie s fie de a cuceri intact. "Tot ceea ceă este sub cer". În acest mod, trupele vor r mâne neatinse şiă victoria va fi total . Aceasta este arta strateă giei ofensive.

12. Prin urmare, arta de a conduce trupele la lupt constă ă în aceasta. Dac dispui de o superioritate de zece contraă unu, încercuieşti duşmanul.

13. La cinci contr a unu, atacă-l.Chang Yu: "Dac eu sunt de cinci ori mai puternic decâtă

inamicul, îi in în stare de alarm trupele din fa , îl surprindţ ă ţă în spate, îl clatin la est şi-l lovesc la vest."



14. La doi contra unu, dezbină-l.Tu Yu: ..Dac e superioritate de doi contra unu, nu esteă

suficient pentru a st pâni situa ia, utiliz m for a deă ă ţ ă ţ diversiune pentru a dezbina armata duşmanului. De aceea,

Marele "Duce a spus: "Cine este incapabil s ac ionezeă ţ asupra inamicului, spre a-i dezbina for ele, nu poate vorbiţ despre o tactic de excep ie".ă ţ

15. Dac for ele sunt egale, po i angaja lupta.ă ţ ţHo Yen Hsi: "În aceste condi ii numai generalul competentţ

poate învinge".

16. Dac eşti în inferioritate din punct de vedere numeric,ă s fii în stare s ba i în retragereă ă ţ .

Tu Mu: "Dac trupele noastre sunt în stare de infeă rioritate, împiedica iţ -l temporar pe inamic s ia ini iaă ţ tiva atacului.Dup aceea, ve i putea probabil s profiă ţ ă ta i de un punct slab.ţ V ve i mobiliza atunci toate eneră ţ giile şi ve i urm ri victoriaţ ă cu o hot râre ferm ".ă ă

Chang Yu: "Dac inamicul este puternic şi eu sunt slab, mă ă retrag pentru moment şi m feresc de oriceă angajare —aceasta pân când competenta generalilor şi eficien aă ţ trupelor vor fi la egalitate.

Dac sunt st pân pe toate mijloacele mele şi inamiculă ă este în stare de derut , dac trupele mele sunt pline deă ă avânt, iar cele ale lui apatice, atunci pot da b t lia chiară ă dac el are superioritate numeric ."ă ă

17. Dac eşti inferior în toate privin ele,ă ţ s fii în stare s teă ă eschivezi, c ci o armat mic este o prad uşoar pentruă ă ă ă ă una mai puternic .ă

Chang Yu: «...Mancius a spus: "Cel mai mic desigur nu se poatem sura cu cel mare, nici cel slab cu cel puternic sau ceiă pu ini cu mul imea."ţ ţ

18. C ciă generalul este ap r torulă ă statului. Dac această ă ap rare se extinde la tot, statul va fi cu siguă ran puternicţă ;dac ea are lacune, statul va fi f r îndoial slab.ă ă ă ă

Chang Yu: "...Marele Duce a spus: Un suveran care îşi g seşteă



omul potrivit cunoaşte prosperitatea. Cel care nu reuşeşte,va fi pierdut".

19. Trebuie s ştii c pentru un suveran exist treiă ă ă

mijloace de a atrage nenorocirea asupra armatei sale şianume dac procedeaz dup cum urmeaz .ă ă ă ă

20. Nesocotind faptul c armata nu trebuie s înaină ă teze, să ordone o înaintare sau, nesocotind faptul c ea nu trebuie să ă se retrag , s ordone o retragere. E ceea ce se numeşteă ă "apune armata pe picior greşit".

Chia Lin: "Înaintarea şi retragerea armatei pot depinde dedeciziile luate de general, potrivit împrejur rilor. Nu există ă nenorocire mai mare decât ordinele emanând de la

suveranul care st la curte."ă

21. Necunoscând nimic din problemele militare, să participe la organizarea lor, aceasta îi dezorienteaz peă ofi eri.ţ

Ts'ao Ts'ao: "...O armat nu poate fi condus dup codulă ă ă manierelor elegante."

Tu Mu: "În ce priveşte convenien ele, legile şi decreţ tele,armata are propriul ei cod pe care în general îl respect .ă

Dac îl aliniez dup regulile care prezideaz guvernarea unuiă ă ă stat, ofi erii vor fi complet deruta i."ţ ţChang Yu: "Bun tatea şi dreptatea pot fi de folos, laă

guvernarea unui stat, dar nu în administrarea unei armate.Rapiditatea şi suple ea servesc administr rii unei armate,ţ ă dar nu pot servi la guvernarea unui stat".

22. Necunoscând problemele de comandament, s ia parte laă exercitarea responsabilit ilor,ăţ aceasta ucide încrederea însufletul ofi erilor.ţ

Wang Shi: "Dac o persoan , care nu cunoaşte treă ă burilearmatei, este trimis s ia parte la administrarea armatei,ă ă fiecare mişcare a sa va stârni dezacord şi frustare reciprocă şi întreaga armat va fi paralizat . De aceea, Pei Tu prezintă ă ă o cerere la palat pentru ca s fie revocat Controlorul armateiă ;numai dup aceea a fost în m sur s pacifice Ts'ao Chou".ă ă ă ă



Chang You: "Recent, curtenilor le-au fost încredin ate func iile deţ ţ Controlor al armatei, ceea ce evident reprezint o eroare."ă

23. Dac armata este dezorientat şi lipsit de încredere,ă ă ă

suveranii rilor vecine vor stârni dificult i. Acesta esteţă ăţ sensul proverbului: "Confuzia în armat duceă la victoriaadversarului".

Meng: "...Marele Duce a spus: Acela care nu cunoaşte cuprecizie obiectivele sale nu ştie s riposteze inamiă cului".

Li Chi'uan: "...Nu trebuie s te înşeli asupra alegeă riipersoanei c reia îi este încredin at comanda... Lă ţ ă iu Hsiang Ju,Prim ministru în Chao, a spus: Chao Kua nu ştie decât s citească ă c r ile tat lui s u şi pân în prezent s-a dovedit completă ţ ă ă ă incapabil s stabileasc coreă ă la ia între schimb rile deţ ă

situa ii. Or, Majestatea Voasţ tr , datorit numelui s u, l-aă ă ă desemnat comandant şef. Este cum ai lipi corzile unei l uteă şi ai încerca apoi s-o acordezi".

24. Trebuie s se ştie c exist cinci cazuri în care seă ă ă poate prevedea victoria.

25. Cel care ştie când trebuie şi când nu trebuie să angajeze lupta, va fi victorios.

26. Cel care ştie cum s foloseasc for a unei armate mariă ă ţ şi for a unei armate mici va fi victorios.ţ

Tu Yu: "În cursul unui conflict sunt cazuri în care cei ce aude partea lor superioritatea numeric nu pot s atace oă ă mân de oameni şi alte cazuri când cel slab poate s -lă ă

înving pe cel puternic. Cel care este capabil s ac ionezeă ă ţ asupra acestei categorii de împrejur ri va fi victorios".ă

27. Cel ale c rui trupe sunt unite în jurul unui obiecă tivcomun va fi victorios.

Tu Yu: "De aceea, Mencius a spus: Anotimpul potrivit contează mai pu in decât avantajele oferite de terenţ ; acestea, larândul lor conteaz mai pu in decât armonia rela iiloră ţ ţ omeneşti."15



28. Cel care este prudent şi aşteapt un inamic impruă dentva fi victorios.

Ch'en Hao: "Organiza i o armat de neînvins şi aştepta iţ ă ţ momentul când inamicul va fi vulnerabil".

Ho Yen Hsi: "...Un nobil a spus: S te bazezi pa rani şi să ţă ă nu faci preg tiri este cea mai mare dintre crimeă ; s fii gataă dinainte pentru orice eventualitate este cea mai mare dintrevirtu i".ţ

29. Cel care are generali competen i, feri i de ingerinţ ţ eleţ suveranului va fi victorios.

Tu Yu: "...De aceea, maestrul Wang a spus: S fixezi întâlniri esteă de resortul suveranului, s decizi în materie de lupt , esă ă te deresortul generalului".

Wang Li: "...Un suveran înzestrat cu o personalitate şi ointeligen superioare trebuie s fie în m sur s recunoascţă ă ă ă ă ă omul care-i convine, el trebuie s -i încredină eze r spunsurileţ ă şi s aştepte rezultatele".ă

Ho Yen Si: "...În r zboi se pot produce o sut de schimb riă ă ă în cursul fiec rei etape. Când consta i c este posibil,ă ţ ă înaintezi; când vezi c situa ia este grea, te retragi. A spuneă ţ c un general trebuie s aştepte ordinele unui suveran înă ă asemenea împrejur ri, e ca şi cum ai informa un superior că ă

vrei s stingi un incendiuă . Înainte ca ordinul s vin , cenuşaă ă va fi rece. Şi se mai spune c , în asemenea împrejur riă ă trebuie s fie consultat inspecă torul general al armatei. E ca şicum, pentru a construi o cas lâng drum, ai cere sfatulă ă trec torilor. Evident, nu vei mai termina niciodat treaba".ă ă

"S -l ii din scurt pe un general competent, cerându-i, înă ţ acelaşi timp, s suprime un inamic viclean, este ca şi cum aiă lega ogarul negru al hanilor şi apoi i-ai da ordin s prindă ă iepuri. Care este diferen aţ ?"

30. Iat cele cinci cazuri precise în care calea c tre victorieă ă este cunoscut .ă

31. De aceea spun: "Cunoaşte- i inamicul şi cunoaşte-te peţ tine însu iţ ; într-o sut de b t lii nu te vei expune nici uneiă ă ă primejdii".



32. Când nu- i cunoşti inamicul,ţ dar te cunoşti pe tine însu i, şansele tale de victorie sau de înfrângere sunt egale.ţ

33. Dac nu- i cunoşti nici inamicul şi nici pe tine însu i,ă ţ ţ eşti sigur c te vei g si în primejdie în fiecare b t lie.ă ă ă ă

Li Ch'uan: "Astfel de oameni se numesc nebuni criminali. Lace se pot aştepta ei decât la înfrângere."

IV

Dispuneri

Sun Tzu a spus

1. În vremurile vechi, r zboinicii iscusi i începeau prin aă ţ deveni de neînvins, apoi aşteptau ca inamicul s fieă vulnerabil.

2. Invincibilitatea noastr depinde de noi, vulneraă bilitateainamicului, de el.

3. În consecin , cei care sunt versa i în arta r zboiuţă ţ ă lui potajunge invincibili, dar nu-l pot face în mod sigur pe inamicvulnerabil.

Mei Yao Ch'en: "Pot s fac ceea ce dă epinde de mine; ceea cedepinde de inamic nu e niciodat sigur."ă

4. Iat de ce se spune c e posibil s ştii cum s învingi,ă ă ă ă f r ca aceasta s însemne c o vei şi face.ă ă ă ă

5. Invincibilitatea const în ap rare, iar şansele de victorieă ă în atac.

6. Te aperi când dispui de mijloace suficiente; ataci când dispui demijloace mai mult decât suficiente.

7. Cei care sunt exper i în arta ap r rii se ascund subţ ă ă



nou straturi de p mânt; cei care sunt abili în arta ataculuiă ă se deplaseaz ca şi cum ar c dea din al nou lea cer. Astfel,ă ă ă ei sunt capabili s se apere şi s -şi asigure o victorie total ,ă ă ă

în acelaşi timp.

8. A prevedea o victorie pe care primul venit poate s-oprevad nu este culmea abilit ii.ă ăţ

Tu Yu: "Cei care sunt exper i în arta preg tirii ap rţ ă ă ăriiconsider esen ial s in seama de for a obstacolelor, cumă ţ ă ţ ă ţ sunt mun ii, fluviile şi podişurile. Ei fac în aşa fel încâtţ inamicul s nu poat şti unde s atace. Ei parc se ascundă ă ă ă sub al nou lea strat al p mântului."ă ă

"Cei care sunt exper i în arta de a ataca, consider cţ ă ă esen ial s in seama de anotimpuri şi de avantajeleţ ă ţ ă

terenului; ci folosesc inunda iile şi focul dup împrejuţ ă r ri. Eiă fac în aşa fel ca inamicul s nu poat şti unde s seă ă ă preg teasc . Ei declanşeaz atacul ca un tr znet âşnit din ală ă ă ă ţ nou lea cer".ă

Li Ch'uang: "...Când Han Hsein nimici statul lui Chao, elplec de la Gâtul Pu ului înainte de micul dejun. El spuseă ţ :Vom distruge armata lui Chao. Apoi ne vom reg si pentruă mas . Generalii care erau descuraja i, se pref cur a fi deă ţ ă ă acord. Han Hsein îşi dispuse armata în linie de b taie, cuă

spatele la fluviu. Observându-i de la în l imea parapetelor,ă ţ trupele Chao izbucnir într-un râs zgomotos şi îl batjocoriră ă astfel. Generalul nu ştie s conă duc o armată ă! Han Hsin striviatunci armata Chao şi dup ce-şi lu micul dejun, puse s fieă ă ă decapitat seniorul Ch'eng An."

"Iat o pild despre ceea ce scap muritorilor de rând" ".ă ă ă

9. A triumfa în lupt şi a fi universală proclamat "expert", nuconstituie culmea abilit ii, pentru c pentru a ridica un puf ăţ ă de toamn nu ai nevoie de mult foră ă ţă; s deosebeşti soareleă de lun nu este o dovad de clară ă viziune; s auzi tunetul nuă

înseamn c ai auzul fin.ă ăChang Yu: «Prin "puf de toamn ", Sun Tzu în elege pufulă ţ

iepurelui care, când vine toamna, este foarte uşor.»

10. În vechime, cei despre care se spunea c sunt exper iă ţ



în arta r zboiului b nuiau un inamic uşor de învins.ă ă

11. Iat de ce victoriile ob inute de un maestru în artaă ţ militar nu aduceau acestuia nici faima în elepciuă ţ nii, nici

meritul vitejiei.Tu Mu: "Scap în elegerii comune victoria ob inut înainteă ţ ţ ă ca situa ia s se fi cristalizat. Cel care o dobânţ ă deşte nucâştig deci deloc o reputa ie de în elepciuneă ţ ţ . Înainte s -şi fiă

înroşit sabia în sânge, ara inamic a capiţ ă tulat".Ho Yen Si: "...Când v supune i inamicului f r lupt , cineă ţ ă ă ă

v va proclama vitejiaă ?"

12. C ci el îşi câştig victoriile f r greş.ă ă ă ă "F r greş"ă ă înseamn c ,ă ă orice ar face, el îşi asigur victoriaă ; el învinge un

inamic deja învins.Chen Hao: "În materie de planificare, nici o mişcare inutilă;

în materie de strategie, nici un pas neîng duit".ă

13. Iat de ce un comandant şef priceput face în aşa felă încât s ocupe o pozi ie care s -l pun la ad post deă ţ ă ă ă înfrângere şi el nu pierde nici o ocazie de a-şi surclasainamicul.

14. Astfel, o armată este victorioasă înainte de a c uta b t liaă ă ă ;o armat sortit înfrângerii se bate f r speran a de aă ă ă ă ţ învinge.

Tu Mu: "...Ducele Li Ching din Wei a spus Calit ileăţ indispensabile ale unui comandant sunt, înainte de toate,clarviziunile, arta de a face s domneasc armoă ă nia în sânularmatei sale, o strategie chibzuit , dublat de planuri peă ă termen lung, sim ul anotimpurilor şi faculţ tatea de a în elegeţ factorii umani. C ci un general inapt s -şi evaluezeă ă posibilit ile sau s -şi imagineze ce sunt promptitudinea şiăţ ă suple ea va înainta, când se va prezenta ocazia de a ataca,ţ cu un pas poticnit şi şov itor, privirea întoars cu îngrijorareă ă mai întâi la dreapta, apoi la stânga, şi el va fi capabil să

întocmeasc un plan. Dac este credul se va încrede înă ă rapoarte nedemne de crezare, crezând ba una, ba alta. Totatât de tem tor ca o vulpe în retragere şi în avansare, el vaă



l sa rândurile armatei sale s se risipeasc . Prin ce seă ă ă deosebeşte acest mod de ac iune de aruncarea unorţ nevinova i în ap clocotit sau în focţ ă ă ? Nu este exact acelaşilucru cu a duce vacile şi oile s pasc lâng lupi şi lângă ă ă ă

tigri?"15. Cei care sunt exper i în arta r zboiului practicţ ă ă "Dao"

şi respect legileă ; ei sunt, deci, în m sur s foră ă ă muleze opolitic victorioas .ă ă

Tu Mu: «Dao este calea omeniei şi a drept iiăţ ; "legile" suntreguli şi institu ii. Cei care exceleaz în arta r zboiuluiţ ă ă cultiv , mai întâi, propriul lor sim de drepă ţ tate şi îşiprotejeaz legile şi institu iile lor.ă ţ În acest fel ei fac caguvernul lor s fie de neînvins."ă

16. C ci, elementele artei militare suntă : în primul rând,aprecierea spa iuluiţ ; în al doilea rând, evaluarea cantit ilorăţ ;în al treilea rând, calculele; în al patrulea rând, compara iile şi, în alţ cincilea rând, şansele de victorie.

17. Aprecierea spa iului este în func ie de teren.ţ ţ

18. Cantit ile decurg din apreciere, cifrele din cantiăţ t i,ăţ

compara iile din cifre şi victoria din compara ii.ţ ţHo Yen Si: Prin ter en trebuie s în elegem, în acelaşi timp,ă ţ distan ele şi felul terenuluiţ ; prin aprecieri calculul. Înainte caarmata s fie pus în mişcare, sunt efectuate studii în ceeaă ă ce priveşte gradul de dificultate prezentat de teritoriulinamic, cât de drepte sau întortochiate sunt drumurile lui,cifrul efectivelor inamicului, valoarea echipamentului s u deă r zboi, starea moralului trupelor acestuia. Sunt efectuateă calcule pentru a se vedea dac inamicul poate fi atacat şiă numai după aceea se trece la mobilizarea popoula iei şi la înrolareaţ trupelor".

19. Astfel o armat victorioas seă ă aseam nă ă cu o jum tateă de chintal pus în balan cu un gr unteţă ă ; o armat învins seă ă aseam n cu un gr unte pus în balan cu o jum tate deă ă ă ţă ă chintal.



20. Datorit artei de a-şi dispune trupele, un generală victorios este în m sur s le fac s lupte cu efectul apeloră ă ă ă ă z g zuite, care deodat eliberate, se precipit într-oă ă ă ă

pr pastie f r fund.ă ă ăChang Yu: "E în, natura apei s evite în l imile şi s seă ă ţ ă n pusteasc spre inuturile joase. Când se rupe un baraj,ă ă ţ apa se dezl n uie cu o for irezistibil . Or, forma uneiă ţ ţă ă armate seam n cu apa. Profita i de lipsa de pregă ă ţ ătire ainamicului, atacati-l în momentul în care se aşteapt maiă pu in, evita i-i for a şi lovi i p r ile lui slabe şi, întocmai ca şiţ ţ ţ ţ ă ţ apei, nimeni nu v va putea rezista".ă

VEnergie

Sun Tzu a spus:

1. În general, a comanda mul i oameni e acelaşi lucru cuţ a comanda câ iva. E o problem de organizare.ţ ă

Chung Yu: "Pentru a conduce o armat trebuie, mai întâi,ă

s încredin ezi responsabilit ile comandan ilor şi loc iitoriloră ţ ăţ ţ ţ lor şi s fixezi efectivele diverselor formaă iuni..."ţ"Un om este un simplu soldat; doi oameni, o pereche, trei, un

trio. O pereche plus un trio formeaz o grup de cinci,ă ă adică c pr rie; dou c r rii formeaz o sec ie; cinci sec ii fac ună ă ă ă ă ă ţ ţ pluton; dou plutoane, o compaă nie; dou companii ună batalion; dou batalioane, un reă giment; dou regimente, ună grup de lupt , dou grupuri de lupt o brigad , dou brigadeă ă ă ă ă o armat .ă Fiecare dintre aceste elemente este subordonat celuice-l precede în ierarhie şi are autoritate asupra celui care-ieste imediat inferior. Fiecare dintre ele este instruit cum secuvine. De aici reiese c este posibil s conduci o armat deă ă ă un milion de oameni exact ca şi cum ar fi vorba de câ ivaţ inşi .

2. Şi a ordona unui num r mare este acelaşi lucru cu aă



ordona câtorva. Este o problem deă dispunere şi de semnale.Chang Yu: "Orm este sigur c trupele, când sunt foarteă

numeroase, se desf şoar pe spa ii vaste, pe care niciă ă ţ ochiul, nici urechea nu le-ar percepe cu o acuitate satis-

f c toare. De aceea, ordinul de înaintare sau de retragereă ă este transmis ofi erilor şi oamenilor cu autorul steaguriţ lor şipaviloanelor şi acela de a se deplasa sau de a se opri cuajutorul clopotelor şi al tobelor. Astfel, viteazul nu va înaintasingur şi fricosul nu va fugi".

3. Posibilitatea armatei de a rezista atacului inamicului,f r a fi înfrânt , este asigurat prin opera iunile foră ă ă ă ţ eiţ "extraordinare" şi a for ei normale.ţ

Li Ch'uang: "For a care înfrunt inamicul este for a normalţ ă ţ ă;

cea care-l ia din flanc este for a extraordinar . Nici unţ ă comandant de armat nu poate smulge avantajul de laă inamic f r ajutorul for elor extraordinare."ă ă ţ

Ho Yen Hsi: "Procedez în aşa fel încât inamicul s ia for aă ţ mea normal drept for extraordinar şi for a meaă ţă ă ţ extraordinar drept for normal . Mai mult, cea normală ţă ă ă este susceptibil de a deveni extraordinar şi invers".ă ă

4. Trupe aruncate împotriva inamicului ca o piatr deă

moar peste nişte ou sunt un exemplu de ac iune masivă ă ţ ă contra neantului.Ts'ao Ts'ao: "Ataca i cu tot ce ave i mai puternic în puncteleţ ţ

slabe ale inamicului."

5. Ca regul general , în b t lie foloseşte for a noră ă ă ă ţ mal ,ă pentru a angaja lupta; foloseşte for a extraordinar pentru aţ ă cuceri victoria.

6. Resursele celor ce sunt exper i în utilizarea for eţ ţ lorextraordinare sunt la fel de nem rginite ca cerul' şiă p mântul, la fel de inepuizabile ca apa marilor fluvii.ă

7. Într-adev r, ele se termin , apoi se formeaz din nou,ă ă ă ciclic, cum sunt mişc rile soarelui şi ale lunii". Ele mor, apoiă renasc la via , repetându-se, cum fac anotimţă purile care



trec.

8. Notele muzicale sunt numai în num r de cinci, dară combina iile lor sunt atât de numeroase, încât este impoţ sibil

să le auzi pe toate.9. Culorile fundamentale sunt doar în num r de cinci, dară

combina iile sunt atât de numeroase, încât este impoţ sibilochiului s le perceap pe toate.ă ă

10. Gusturile sunt numai în num r de cinci, dar ele dauă amestecuri atât de variate, încît este imposibil s le deguştiă pe toate.

11. În luptă există numai for aţ normal şiă for aţ extraordinar , dar combina iile lor sunt nelimitateă ţ ; nici un spiritomenesc nu le poate sesiza pe toate.

12. C ci aceste dou forte se reproducă ă una din alta;interac iunea lor este f r de sfârşit., ca aceea a verigilor înţ ă ă lan . Cine poate spune unde începe una şi unde sfârţ şeştecealaltă?

13. Când apa torentului rostogoleşte gale ii, este datoţ rită impetuozit ii sale.ăţ

14. Dac şoimul sfâşie dintr-o lovitură ă corpul pr zii sale,ă este c loveşte exact la momentul dorit.ă

Tu Yu: "Lovi i-v inamicul la fel de puternic, cum loveşteţ ă şoimul la int . F r greş, sfâşie rinichii pr zii sale pentru cţ ă ă ă ă ă el aşteapt momentul potrivit pentru a lovi. Gă estul lui estecalculat."

15. Astfel, expertul în arta militar posed o for deă ă ţă impulsie irezistibil şi atacul s u este reglat cu precizie.ă ă

16. Poten ialul s u este cel al unei arbalete întinse laţ ă maximum, timpul s u de ac iune este cel al declanş riiă ţ ă mecanismului acestuia.



17. În tumult şi în vacarm, b t lia pare confuz , dar nuă ă ă exist dezordineă ; trupele par s se învârt în cerc, dar ele nuă ă pot fi înfrânte .

Li Ch'uang: "În b t lie, totul pare a fi tumult şi conă ă fuzie, darsteagurile şi pavilioanele r spund unor dispoă zitive precise,sunetul talgerelor are reguli fixe".

18. Confuzia aparent rezult din ordine, laşitatea apaă ă -rent din curaj, sl biciunea aparent din t rie.ă ă ă ă

Tu Mu: "Semnifica ia acestui verset este c dac doţ ă ă reşti să simulezi dezordinea pentru a trage un inamic, trebuie s fii,ă tu însu i, foarte disciplinat. Numai atunci po i simulaţ ţ

înv lm şeala. Cel care doreşte s simuleze laşitatea şi s -şiă ă ă ă pândeasc inamicul trebuie s fie curajos, c ci numai atunciă ă ă va fi în stare s simuleze frica. Cel care doă reşte s par slab,ă ă pentru a-l face pe inamic trufaş, trebuie s fie extrem deă puternic. Numai cu aceast condi ie va putea s se prefac aă ţ ă ă fi slab".

19. Ordinea sau dezordinea depind de organizare, curajulsau laşitatea de împrejur ri, t ria sau sl biciunea deă ă ă

dispunere.Li Ch'uang: "Cînd trupele reuşesc s se plaseze într-oă situa ie favorabil , laşul este viteazţ ă ; dac situa ia devineă ţ disperat , curajoşii vor deveni laşiă . În arta r zboiului nuă exist reguli fixe. Aceste reguli nu pot fi stabilite decât după ă

împrejur ri."ă

20. Astfel, cei care se în eleg s provoace o mişcare aţ ă inamicului izbutesc, creând o situa ie în fa a c reia acestaţ ţ ă trebuie s se pleceă ; ei îl atrag prin momeli într-o curs sigură ă şi, f cându-l s cread într-un câştig aparent, îl aşteapt înă ă ă ă for .ţă

21. De aceea, un comandant de armat calificat preă tindevictoria de la situa ie şi nu de la subordona ii s i.ţ ţ ă

Ch'en Hao: "Exper ii în armata militar au îndeobşteţ ă



încredere în oportunitatea şi în rapiditatea execu iei. Ei nuţ las numai pe spinarea propriilor oameni povara sară cinii de

îndeplinit".

22. El îşi alege oamenii, iar ei profit de situa ie.ă ţLi Ch'uan: "Viteazul ştie s se bată ă; prudentul s se apereă ; în eleptul s dea sfaturi. Deci, nţ ă u este irosit nici un talent".

Tu Mu: "Nu Pretinde i nici o înf ptuire celor care nu auţ ă talent".

Când Ts'ao Ts'ao l-a atacat pe Chane Lu în Han Chung i-al sat pe generalii Chang Liao, Li Tien şi Lo Chin în fruntea aă mai mult de o mie de oameni pentru a ap ra Ho Fei. Ts'aoă trimise instruc iuni lui Hseih Ti, şeful staţ tului major alarmatei, într-un plic pe care a scris: "A se deschide numai la

sosirea rebelilor". Pu in dup aceea, Sun Ch'uan din Wu, înţ ă fruntea a o mic de oameni, asedie asedie Ho Fei. Generaliidesf cur plicul şi citiră ă ă: "Dac Si Sun Ch'uan soseşte,ă generalii Chang şi Li vor porni lupta. Generalul Lo va ap raă oraşul. Şeful statului major al armatei nu va lua parte lalupt .ă To i ceilal i generali vor trebui s atace pe inamic".»ţ ţ ă

Chang Liao a spus: "St pînul nostru este în campanie departeă şi dac aştept m sosirea înt ririlor, rebelii ne vor nimici cuă ă ă siguran . De aceea, instruc iunile ne ordon ca înainte caţă ţ ă

trupele inamice s se uneasc , s le atac m imediat pentruă ă ă ă a le rupe col ii şi a înt ri moralul propriiţ ă lor noastre trupe.Apoi, vom putea ap ra oraşul. Toate şansele de victorie sauă de înfrângere depind de aceast ac iune".ă ţ

Li Tien şi Chang Liao îl atacar pe Sun Ch'uan şi efecă tiv îlpuser în dificultate, ceea ce f cu s se pr buşeasc moralulă ă ă ă ă armatei Wu. Ei se întoarser şi-i preg tir liniile de ap rare,ă ă ă ă iar trupele se sim ir în siguran . Sun Ch'uan asedie oraşulţ ă ţă timp de zece zile, dar nu reuşi s -l cucereasc şi se retrase.ă ă

În leg tur cu acest episod, istoricul Sun Sheng aă ă notat:"R zboiul este o chestiune de şiretenieă . În ceea ce priveşteap rarea lui Ho Fei, ea era şov itoare, slab şi lipsit deă ă ă ă

înt riri. Dac ai încredere în generali viteji că ă ărora le place să se bat , greut ile nu vor întârzia s apar . Dac te bazeziă ăţ ă ă ă numai pe cei ce sunt pruden i, aceştia se vor descump ni şiţ ă le va fi greu s in situa ia sub conă ţ ă ţ trol".



Chang Yu: "Or, cea mai bun metod , când ai oaă ă meni însubordine, const în a-l folosi pe zgârcit şi pe prost, peă

în elept şi pe viteaz şi de a-i da fiec ruia o resţ ă ponsabilitatecare i se potriveşte. Nu încredin a i oameţ ţ nilor sarcini pe care

nu sunt capabili s le îndeplineasc . Face i o selec ie şiă ă ţ ţ încredin a i fiec ruia r spunderi pe mţ ţ ă ă ăsura competen elorţ lor".

24. Cel care conteaz pe situa ie îşi foloseşte oamenii înă ţ lupt ca şi cum ar rostogoli nişte buturugi -şi pietre. C ciă ă este în firea buturugilor şi a pietrelor s stea în echiă libru peun p mânt ferm şi sa se mişte pe un p mânt nestabil. Dacă ă ă au col uri se opresc, dac sunt rotundeţ ă se rostogolesc.

25. Astfel, poten ialul trupelor care în lupt sunt conţ ă dusecu îndemânare, se poate compara cu cel al gale ilor rotunziţ care se rostogolesc din vârful muntelui.

Tu Mu: "...Astfel, nu este nevoie decât de pu in forţ ă ţă pentru a realiza mult".

Chang Yu: «...Li Chang a spus: În r zboi sunt trei feluri deă situa iiţ :

"Când generalul dispre uieşte inamicul şi ofi erilor, s i leţ ţ ă place s se lupte, când ambi iile acestora in de aşa de susă ţ ţ

ca norii de pe cer şi înfl c rarea lor este la fel de s lbatecă ă ă ă precum uraganele, suntem în prezen a unei situa ii create deţ ţ moral."»

"Când un singur om ap r un defileu îngust de munte,ă ă care seam n cu tubul digestiv al unei oi sau cu intrareaă ă cote ului unui câine, el poate ine piept la o mie de solţ ţ da i.ţ Ne g sim atunci în, prezen a unei situa ii create de teren."ă ţ ţ

"Când se trage folos din del sarea inamicului, din oboă -seala sa, din foamea sau setea sa, sau când loveşti în timpce posturile sale înaintate nu au fost solid înt rite, sau cândă armata sa este la jum tatea drumului de traversare a unuiă râu, ne g sim în prezen a unei situa ii create de c treă ţ ţ ă inamic".

"Astfel, când comanzi trupe, trebuie s tragi foloase de peă urma situa iei, exact ca atunci când rostogoleşti o minge de-ţa lungul unei pante abrupte. Efortul pe care îl depui este



minimum, dar rezultatele sunt uriaşe",

VI

Puncte slabe şi puncte tari

Sun Tzu a spus:

1. În general, cel care ocup primul terenul şi aşteaptă ă inamicul, se afl în pozi ie de foră ţ ţă; cel care vine pe terenmai târziu şi se arunc în lupt este deja sl bit.ă ă ă

2. De aceea, exper ii în arta militar îl fac pe inamic sţ ă ă vin pe câmpul de b taie şi nu se las aduşi de ei.ă ă ă

3. Cel care este capabil s -l fac pe inamic s vin deă ă ă ă bun voie izbuteşte, oferindu-i un oarecare avantaj. Şi celă care este în stare s -l împiedice s vin izbuteşte, sl -bindu-iă ă ă ă for ele.ţ

Tu Yu: "...Dac sunte i în m sur s men ine i anuă ţ ă ă ă ţ ţ mitepuncte vitale situate pe drumurile lui strategice, inamicul nu

poate trece. De aceea, maestrul Wang a spus: Când o pisică st la intrarea unei g uri de şoareci, zece mii de şoareci nuă ă îndr znesc s iasă ă ă; când un tigru păzeşte vadul, zece mii decerbi nu pot s -l traverseze".ă

4. Dac inamicul este în pozi ie de for , s ştii s -lă ţ ţă ă ă sl beşti, dac e bine hr nit, s -l înfometezi, dac . este înă ă ă ă ă repaus, s -l împingi la ac iune.ă ţ

5. Arat -te în locurile prin care el trebuie s treac ,ă ă ă deplaseaz -te repede acolo unde nu te aşteapt .ă ă

6. Dac faci marşuri de o mie de li f r s te oboseşti,ă ă ă ă înseamn c str ba i drumuri unde nu se afl inamicul.ă ă ă ţ ă

Ts'ao Ts'ao: "N pusti i-v în neant, arunca i-v în vid, ocoli iă ţ ă ţ ă ţ ceea ce el ap r , lovitiă ă -l acolo unde nu v aşteapt ."ă ă



7. Pentru a fi sigur c vei lua ceea ce ataci, s ataci ună ă punct pe care inamicul nu-l ap r . Spre a fi sigur c men iiă ă ă ţ ceea ce aperi, s aperi un punct pe care inamicul nu-l atac .ă ă

8. De aceea, împotriva celor ce sunt exper i în arta de aţ ataca, un inamic nu ştie unde s se apereă ; contra exper ilorţ ap r rii, inamicul nu ştie unde s atace.ă ă ă

9. Impalpabil şi imaterial, expertul nu las urmeă ; misterios ca odivinitate, el nu poate fi auzit. Astfel inamicul se afl la bunulă lui plac.

Ho Yen Hsi: "...Procedez în aşa fel încât inamicul s iaă punctele mele tari drept puncte slabe şi punctele mele slabe

drept puncte tari, în timp ce eu transform în puncte slabepunctele sale tari şi îi descop r sl biciunile..ă ă . Îmi ascundurmele pân le fac invizibileă ; p strez t cerea penă ă tru canimeni s nu m poat auzi".ă ă ă

10. Cel a c rui înaintare este irezistibil se bazeaz peă ă ă punctele slabe ale inamicului; cel care atunci când bate înretragere, nu poate fi urmat, se deplaseaz atît de repede că ă nu poate fi ajuns.

Chang Yu: "...Soseşte ca vântul şi pleac precum fulă gerul".

11. Dac doresc s dau o b t lieă ă ă ă , inamicul, chiar protejat deziduri înalte şi de şan uri adânci, este for at s angajeze lupta,ţ ţ ă deoarece atac o pozi ie pe care el e obligat s o apere.ţ ă

12. Dac doresc s evit lupta, se poate s m ap r foarteă ă ă ă ă simplu tr gând o linie pe p mântă ă ; inamicul nu va putea s mă ă atace pentru c îl abat de la direc ia pe care doreşte s oă ţ ă urmeze.

Tu Mu: «Chu Ko Liang, instalându-şi tab ra sa la Yanhă P'ing, d du lui Wei Yen şi altor generali ordinul de a-şi grupaă efectivele şi de a coborî spre est. Chu Ko Liang nu l s decâtă ă zece mii de oameni pentru a ap ra oraşul, aşteptând veşti.ă Ssu Ma I spuse: "Chu Ko Liang este în oraş; trupele lui sunt reduse;el nu este pe pozi ie de for . Generalii şi ofi erii lui suntţ ţă ţ



descuraja i"ţ . În acelaşi timp, Chu Ko Liang depunea oactivitate intens , ca de obicei. El ordon s se scoată ă ă ă steagurile şi s înceă teze tobele. El îi împiedic pe oameni să ă ias apoi, desă chizând cele patru por i, scoase solda ii peţ ţ

str zi unde aceştia se r spândiser ."»ă ă ă"Ssu Ma I se temu de o ambuscad şi în grab îşi conă ă dusearmata spre Mun ii din nord."ţ

«Chu Ko Liang spuse şefului s u de stat majoră : "Ssu Ma I acrezut c i-am întins o curs şi a fugit la poalele lan uriloră ă ţ muntoase. >Când mai târziu a aflat, Ssu Ma I fu copleşit deregrete."

13. Dac sunt în stare s determine amplasarea inaă ă -micului, totodat ascunzând-o pe a mea, în acest caz eu potă s m concentrez şi el trebuie s se împr ştie. Şi dac eu mă ă ă ă ă ă concentrez în timp ce el se împr ştie, eu pot folosi totalitateaă for elor mele penţ tru a ataca o parte din ale sale. Voi avea, deci,superiorilatea numeric . Atunci dac pot folosi cel mai mareă ă num r pentru a lovi o mân de oameni la locul ales, cei ceă ă au de-a face cu mine vor fi pierdu i.ţ

Tu Mu: .....Folosesc când trupe uşoare şi c l re i viă ă ţ guroşipentru a ataca acolo unde el nu este gata, când ar-baletierirobuşti şi arcaşi puternici pentru a-i smulge pozi ii-cheieţ

pentru a-i înv lm şi flancul stâng, pentru a-i înconjura aripaă ă dreapt , pentru a-l alarma în fa şi a-l lovi pe neaştă ţă eptate înspate."

"În plin zi îl p c lesc cu jocul drapelelor şi stindară ă ă delor şiseara, îl induc în eroare cu b t i de tob . Atunci terorizat deă ă ă fric , el îşi va împ r i for ele ca m sur de precau ie."ă ă ţ ţ ă ă ţ

14. Inamicul nu trebuie s ştie unde am de gând s dauă ă b t lia. C ci, dac nu ştie el, va trebui s fie pregă ă ă ă ă ătit în mai

multe puncte. Şi dac este preg tit în mai multe puncte,ă ă adversarii pe care îi voi g si în vreunul din aceste puncte nuă vor fi numeroşi.

15. C ci dac el se preg teşte în prima lină ă ă ie, ariergarda sava fi slab , şi dac se preg teşte în spate, priă ă ă mele lui rândurivor fi fragile. Dac el se preg teşte la stânga, dreapta lui vaă ă



fi vulnerabil şi dac se preg teşte la dreapta, stânga sa vaă ă ă fi descoperit . Şi dac se pregă ă ăteşte peste tot, el va fi slab pestetot.

Chang Yu: "El nu va fi în stare s descopere unde voră

ap rea cu adev rat carele, nici din ce punct va âşni caă ă ţ -valeria mea, nici chiar în ce loc trebuie, de fapt, s -l ură -m reasc infanteria mea şi de ce aceea se va împr ştia şi seă ă ă va împ r i, şi va trebui s se apere contra mea din toateă ţ ă p r ile. În consecin , puterea sa va fi divizat şi sl bit ,ă ţ ţă ă ă ă for ele sale vor fi scindate şi risipite şi în locul în care îl atacţ voi putea arunca o armat de anvergur împotriva unită ă ăţilor lui izolate".

16. Cine dispune de efective reduse trebuie s se menă inţ ă

preg tit contra inamicului; cine are efective numeă roase împinge inamicul s se preg teasc împotriva lui.ă ă ă

17. Dac se ştie unde şi când va avea loc o b t lie, seă ă ă poate efectua cu trupele un marş de o mie de li, pentru a lereuni pe câmpul de b t lie. Dar dac nu se cunoaşte niciă ă ă ziua, nici locul luptei, stânga nu poate ajuta dreapta, nicidreapta stânga; avangarda nu va putea sus ine spatele şiţ nici spatele avangarda. Cu atât mai mult se întâmpl aşa.ă

atunci când diversele elemente se g sesc la zeci de li uneleă de altele sau chiar numai la câ iva li!ţTu Yu: "Or, exper ii în materie de r zboi trebuie s ştieţ ă ă

unde şi când se va da b t lia. Ei m soar itinerariile şiă ă ă ă fixeaz data. Ei împart armata şi se pun în mişcare peă detaşamente separate. Cei ce sunt departe pleac primii, ceiă ce sunt aproape pleac dup aceea. Astfel, jonc iuneaă ă ţ diverselor elemente — chiar dac ar fi la o mie de li unele deă altele — se va efectua în acelaşi timp, aşa cum se adună cump r torii care vin spre pia .ă ă ţă

18. Cu toate c estimez ca fiind numeroase efectivele dină Yuch, ce avantaj pot avea din aceast superioritate înă privin a rezultatului conflictuluiţ ?

19. Eu spun deci c victoria poate fi creat . C ci chiar dacă ă ă ă



inamicul este numeros, pot s -l împiedic s atace.ă ăChia Lin: "Chiar dac inamicul este numeros, dac nuă ă

cunoaşte situa ia mea militar , eu pot s -l împing s seţ ă ă ă ocupe de urgen de preg tirile lui proprii, în aşa fel ca s nuţă ă ă

aib timp liber s stabileasc planuri de lupt împotrivaă ă ă ă mea".

20. Scoate deci la iveal planurileă inamicului şi vei şti carestrategie va fi eficace şi care nu.

21. A âţ ţă-l şi descoper schema general a mişc rilor lui.ă ă ă

22. Stabileşte dispunerea lui, asigurându-te astfel asupralocului b t liei.ă ă

23. Pune-l la încercare şi vezi care sunt punctele tari şicare cele slabe.

24. Important este când se dispun trupele, s nu preă zinteo form susceptibil de a fi definit în mod clară ă ă . În acest caz, veisc pa de indiscre iile spionilor cei mai iste i şi nici min ileă ţ ţ ţ cele mai p trunz toare nu vor putea s stabileasc un plană ă ă ă

împotriva ta.

25. Stabilesc dup form planurile care duc la victoă ă rie, daraceasta scap muritorilor de rând. Cu toate c fiecare areă ă ochi pentru a sesiza aparen ele, nimeni nu înţ elege cum amţ creat victoria.

26. De aceea, când am câştigat o victorie, nu folosesc adoua oar aceeaşi tactic , dar pentru a face fa împreă ă ţă -

jur rilor folosesc metoda mea la infinit.ă

27. Or, o armat poate fi comparat cu apa, c ci, după ă ă ă cum şuvoiul care curge evit în l imile şiă ă ţ se îndreapt spreă locurile joase, tot aşa o armat evita for a şi loveşteă ţ sl biciunea.ă

28. Şi la fel cum şuvoiul de ap urmeaz denivel rileă ă ă



terenului, tot aşa o armat , pentru a dobândi victoria, îşiă adapteaz ac iunea sa la situa ia inamicului.ă ţ ţ

29. Şi la fel, dup cum apa nu are form stabil , nici înă ă ă

r zboi nu exist condi ii permanente.ă ă ţ30. În consecin , cel care ştie s câştige victoria, moţă ă -

dificându-şi tactica dup situa ia inamicului, merit s fieă ţ ă ă divinizat.

31. Din cele cinci elemente, nici unul nu predomin în modă constant, din cele patru anotimpuri nici unul nu durează veşnic; dintre zile, unele sunt lungi şi altele scurte, iar lunacreşte şi descreşte.

VII

Manevra

Sun Tzu a spus:

1. În mod normal, atunci când se face uz de for arţă mat ,ă

generalul primeşte, mai întâi, ordinele suveranului. El îşiadun trupele şi mobilizeaz popula ia. El face din armat ună ă ţ ă tot omogen şi armonios şi o instaleaz în taă b ra sa.ă

Li Ch'uan: "El primeşte mandatul suveranului şi,conformându-se deliber rilor inute în vederea victoriei prină ţ sfaturile templului, asigur respectuos executareaă pedepselor ordonate de cer."

2. Nimic nu este mai greu decât arta manevrei. Dificultatea înaceast privin este s faci dintr-o cale întortochiat drumulă ţă ă ă cel mai direct şi s schimbi neşansa în avantaj.ă

3. Înainteaz , deci, pe c i ocolite şi distrage aten iaă ă ţ inamicului, momindu-l. Datorit acestui procedeu, se poateă ca, plecat dup el, s ajungi înaintea lui. Cine este în stare să ă ă ac ioneze astfel în elege strategia directului şi indirectului.ţ ţ



Ts'ao Ts'ao: "...L sa i impresia c sunte i la dep rtare. Ve iă ţ ă ţ ă ţ putea s porni i la drum dup inamic şi s sosi i înaintea luiă ţ ă ă ţ pentru c şti i cum s aprecia i şi s cală ţ ă ţ ă cula i distantele".ţ

Tu Mu: "Acela care vrea s aib un avantaj urmeaz ună ă ă

drum lung şi întortochiat şi îl transform într-o cale scurt . Elă ă schimb neşansa în avantaj. El înşal şi induce în eroareă ă inamicul spre a-l incita la temporizare şi la neglijen , apoi elţă avanseaz cu repeziciune."ă

4. Or, avantajul şi pericolul sunt amândou inerenteă manevrei.

Ts'ao Ts'ao: "Specialistul va profita; pentru cel ce nu este, ea epericuloas ".ă

5. Cel ce lanseaz întreaga armat în urm rirea unuiă ă ă avantaj, nu îl va ob ine.ţ

6. Dac abandoneaz tab ra cu scopul de a smulgeă ă ă avantajul prin lupt , materialul va fi pierdut.ă

Tu Mu: "Dac te deplasezi cu toate convoaiele de baă gaje,materialul va c l tori cu încetineal şi nu se va obă ă ă ineţ avantajul. Dac se las în urm bagajele grele şi seă ă ă

înainteaz în marş for at cu trupele uşoare, exist temeă ţ ă rea

c bagajele se vor pierde".ă7. Rezult c dac -şi vor scoate armura şi vor porni laă ă ă

drum, neoprindu-se nici zi, nici noapte şi str b tând o sută ă ă de li, s rind o etap din dou , cei trei şefi de armat vor fiă ă ă ă captura i. C ci trupele robuste vor ajunge primele, iar celeţ ă slabe se vor târî în urm în dezordine, în aşa fel încât, dacă ă va fi folosit aceast metod , va ajunge numai a zeă ă ă cea parte aarmatei.

Tu Mu: "...În mod normal, o armat parcuge treizeci de liă pe zi, ceea ce constituie o etap . Într-un marş foră atţ corespunde de dou ori acestei distan e, ea str bate două ţ ă ă etape. Nu se pot str bate o sut de li pe zi decât mergând ziă ă şi noapte. Dac înaintarea se efectueaz în acest ritm,ă ă oamenii vor fi f cu i prizonieri... Când Sun Tzu spune c ,ă ţ ă dac aceast metod este aplicat , numai un soldat din zeceă ă ă ă



va ajunge, vrea s spun c , atunci când nu exist altă ă ă ă ă solu ie şi c trebuie cu orice pre dac bţ ă ţ ă ăt lia pentru aă câştiga o pozi ie avantajoas , se alege un om clin zece, celţ ă mai viguros, pentru a-l trimite înainte, în timp ce ceilal i nouţ ă

vin în ariergard . Astfel, din zece mii de oameni alege i oă ţ mie, care vor sosi în zori. Ceilal i vor veni neîntrerupt, unii laţ sfârşitul dimine ii şi ceilal i în cursul dup -amiezii, în aşa felţ ţ ă

încât nici unul nu va fi istovit, ci to i, unii dup al ii vor veniţ ă ţ s se al ture priă ă milor veni i. Pasul lor r sun f rţ ă ă ă ă

întrerupere. Când te ba i pentru uţ n avantaj, acesta trebuie să fie un punct strategic vital. În acest caz, o mie de oameniabia vor ajunge pentru a-l ap ra, în aşteptarea restuluiă armatei".

8. Dac se înainteaz printr-un marş for at de cinciă ă ţ zeci li,comandantul avang rzii va c dea, şi numai o juă ă m tate dină armat va ajunge. În cazul unui marş for at de treizeci de li,ă ţ vor ajunge numai dou treimi din armat .ă ă

9. Rezult c o armat , c reia îi lipseşte armamentul greu.ă ă ă ă furajul, hrana şi materialele va fi pierdut .ă

Li Ch'uan: "...Protec ia cu ajutorul pere ilor metalici este maiţ ţ pu in important decât grânele şi hrana."ţ ă

10. Cei care ignor condi iile geografice — mun ii şiă ţ ţ p durile, defileele periculoase, mlaştinile — nu pot con-duceă marşul unei armate.

11. Cei care n-au recurs la c l uze locale sunt în imă ă posibilitates cunoasc avantajele terenului.ă ă

Tu Mu: "Kuan Tzu spune: în general, şeful armatei trebuie să se familiarizeze dinainte temeinic cu h r ile, pentru aă ţ cunoaşte trecerile periculoase pentru care şi pentru c ru e,ă ţ pe acelea unde apa este prea adânc pentru vehicule,ă trec torile mun ilor cunoscu i, principalele fluvii, dispunereaă ţ ţ

în l imilor terenului şi a colinelor, locurile unde stuful,ă ţ p durile şi trestiile sunt luxuriante, lungimea drumurilor,ă importan a cet ilor şi a oraşelor, cet ile binecunoscuteţ ăţ ăţ care sunt p r site şi locurile unde exist livezi luxuriante.ă ă ă



Trebuie cunoscute toate aceste date, ca şi traseul exact alliniilor de demarca ie. Toate aceste date, generalul trebuieţ s şi le înmagazineze în meă morie; numai cu aceast condi ieă ţ el nu va pierde avantajul terenului".

Li Ch'ing a spus: "...Trebuie s alegem ofi erii cei maiă ţ curajoşi şi pe cei care sunt cei mai inteligen i şi cei mai zeloşiţ şi recurgând la c l uze locale, s str batem în secret mun iiă ă ă ă ţ şi p durile f r zgomot şi f r a l sa urme. Câteodat ,ă ă ă ă ă ă ă confec ion m labe artificiale de animale şi le înc l m,ţ ă ă ţă câteodat adapt m la chipuri p s ri false şi ne ascundem înă ă ă ă linişte în tufişuri dese. Apoi, plec m ureă chea la sunetele

îndep rtate şi clipim din ochi pentru a vedea mai bine. Avemă spiritul atent la orice ocazie de care am putea profita.Observ m semnele atmosferice, c ut m în cursurile de apă ă ă ă

eventualele urme ale trecerii inamicului printre vad şipândim fream tul copacilor care denot apropiereaă ă lor."

Ho Yen Hsi: "...Or, dac am primit ordinul s intr m înă ă ă campanie, ne gr bim spre un loc necunoscut, unde n-aă p truns influen a civiliza iei sau unde comunica iile suntă ţ ţ ţ t iate şi dac ne pierdem în aceste defileuri, nu este greuă ă ?Dac înaintez cu o armat izolat , inamicul m aşteapt , mă ă ă ă ă ă pândeşte. C ci, situa iile respective ale atacantului şi aleă ţ aceluia care se p zeşte difer considerabil. Cu atât mai multă ă

cînd inamicul este şiret şi foloseşte numeroase stratageme!Dac n-am stabilit un plan c dem cu capul pleă ă cat. Bravândpericolele şi p trunzând în locuri pericuă loase, ne expunemdezastrului de a fi prinşi în plas sau inunda iiă ţ . Înaintând caoamenii be i, risc m s ne g sim arunca i într-o luptţ ă ă ă ţ ă neprev zut . Când ne oprim seara suntem nelinişti i deă ă ţ alerte false; dac înaint m în grab şi f r preg tire, c demă ă ă ă ă ă ă

în ambuscade. Este ceea ce se cheam s arunci o armată ă ă de urşi şi tigri în ara mor ii. Cum putem s le d m de cap tţ ţ ă ă ă fortifica iilor rebelilor sau s izgonim inamicul din bârlogurileţ ă sale înşel toareă ?"

De aceea, pe teritoriul inamic, mun ii, fluviile, ridicţ ăturilede p mânt şi colinele pe care el le poate ap ra ca puncteă ă strategice, p durile, trestiile, stuful şi ierburile planturoase,ă unde el se poate ascunde, lungimea drumurilor şi potecilor,suprafa a cet ilor şi oraşelor, întindeţ ăţ rea satelor, fertilitatea



şi ariditatea câmpurilor, profunzimea lucr rilor de iriga ie,ă ţ importan a materialului, Amţ ploarea armatei adverse, t işulă armelor, toate acestea trebuie perfect cunoscute. Atunciavem ochiul a intit pe inaţ mic şi el poate fi prins uşor.

12. C ci r zboiul se bazeaz pe înşel ciune. Deplasa i-vă ă ă ă ţ ă când e în interesul vostru şi crea i schimb ri de situa ii prinţ ă ţ dispers ri şi concentr ri de for e.ă ă ţ

13. În campanie fi i iu i ca vâţ ţ ntul; când înainta i pe etapeţ mici, fi i maiestuoşi ca p dureaţ ă ; în incursiuni şi jafuri fi iţ asemenea focului; la oprire, fi i neclinti i ca mun ii. Deţ ţ ţ nep truns ca norii, deplasa i-v ca fulgerul.ă ţ ă

14. Când pr da i o regiune, repartiza i-v for eleă ţ ţ ă ţ . Cândcuceri i un teritoriu, împ r i i profiturile.ţ ă ţ ţ

15. Cânt ri i mai întâi situa ia şi dup aceea ac iona i.ă ţ ţ ă ţ ţ

16. Cel care cunoaşte arta înaint rii directe şi indirecte vaă fi victorios. Aceasta este arta manevrei.

17. Cartea administra iei miliţ tare spune: Întrucât glasul

omenesc nu se aude în timpul luptei, se folosesc tobe şigonguri. Întrucât trupele nu se pot vedea cu claritate întimpul luptei, se folosesc drapele şi stindarde.

18. Or, gongurile şi tobele, drapelele şi stindardele sunt folositepentru a concentra într-un punct aten ia truţ pelor. Cândtrupele pot fi unite în acest fel, viteazul nu poate s înaintezeă singur, nici laşul s dea înapoi. Aceasta este arta de aă conduce o armat .ă

Tu Mu: «... Legea militar declară ă: "Aceia care atunci cândtrebuie s înainteze, nu o fac şi cei care treă buie s seă retrag , nu o fac, sunt decapita i".»ă ţ

"În timp ce Wu Ch'i se b tea împotriva lui Ch'ă în, nu existanici un ofi er care înaintea şocului armatei, s nu poat s -şiţ ă ă ă st pâneasc înfl c rarea. El înaint , t ie dou capete şi seă ă ă ă ă ă ă

întoarse. Wu Ch'i ordon s fie decapitat."ă ă



«Şeful statului major al armatei îl dojeni în termeniiurm toriă : "Acest om este un ofi er talentatţ ; nu trebuia s puiă s fie decapitat". Wu Ch'i r spunseă ă : "Nu pun la îndoială talentele lui de ofi er, dar el este neascult tor".»ţ ă

"Ca urmare puse s fie decapitat".ă19. Pentru lupta de noapte, folosi i un mare num r deţ ă

tor e şiţ tobe; pentru lupta de zi se foloseşte un mare num ră de drapele şi stindarde, pentru a impresiona ochii şi urechiletrupelor noastre.

Tu Mu: "...Aşa dup cum forma iile importante cuă ţ prindaltele mai mici, la fel şi taberele importante cuprind altelemai mici." Avangarda,' ariergarda, aripa dreapt şi aripaă stâng au, fiecare, tab ra lor proprie. Toate aceste tabereă ă

distincte sunt dispuse în cerc, în jurul cartierului general alcomandantului, situat în centru. Diversele col uri se îmbucţ ă

între ele în aşa fel încât tab ra, în întreă gul ei, aminteşte, prinforma sa, constela ia Pi Lei.ţ

"Distan a care separ diferitele tabere nu dep şeşte oţ ă ă sut de paşi şi nu este mai mic decât cincizeci. Drumuă ă rile şipotecile se unesc în aşa fel încât s permit trupeă ă lor s seă desf şoare. Fortifica iile sunt fa în fa , astfel c fiecare să ţ ţă ţă ă ă poat ajuta pe celelalte, furnizându-le arcuri şi arbalete."ă

"La fiecare încrucişare se ridic un mic fortă ; în vârf sunt îngr m dite lemne de focă ă ; în interior sunt ascunse tuneluri.Pe sc ri se ajunge în vârf, unde sunt postate sentinele. Dacă ă una dintre ele, dup c derea nopă ă ii, aude b taie de tob clinţ ă ă cele patru laturi ale taberei, ea aprinde focul de alarm . Deă aceea, dac inamicul atac noaptea, se poate întâmpla ca elă ă s for eze por ile, dar peste tot exist mici tabere, fiecareă ţ ţ ă foarte bine apărate, şi la est, şi la vest, şi la nord, şi la sud, şi el nuştie pe care s-o atace.

"În tab ra comandantului-şef sau în taberele de mai mică ă importan , cei care afl primii de Venirea inamicuţă ă lui îl lasă s intre cu toate trupele sale. Apoi, ei bat toba şi toateă taberele r spund. La toate forturile mici se aprind focuri deă alarm , datorit c rora se lumineaz ca în plin zi. După ă ă ă ă ă aceea, ofi erii şi oamenii închid por ile taberelorţ ţ ; ei seposteaz la fortifica ii şi din în l imea acestui obseră ţ ă ţ vator,



supravegheaz inamicul. Arcuri şi arbalete de mare putereă trag în toate direc iile."ţ

"Pentru noi, nu este decât o îndoial la acest plan, c ciă ă inamicul nu va ataca noaptea, deoarece dac o face esteă

sigur c va pierde".ă20. Or, se poate întâmpla ca o armat s fie lipsit deă ă ă

moral şi comandantul ei s nu aib curaj.ă ăHo Yen Hsi: "...Wu Ch'i a spus: Responsabilitatea unei armate

de un milion de solda i se bazeaz pe un sinţ ă gur om. El estesuccesul moralului"'.

Mei Yao Ch'en: "...Dac o armat şi-a pierdut moraă ă lul,generalul s u, la rândul lui, îşi va pierde încrederea".ă

Chang Yu: "Generalul domin prin încredere. Or, ordinea şiă

încurc tura, curajul şi laşitatea sunt tot atâtea calit iă ăţ determinate de încredere. De aceea, acela care este expert

în arta de a ine inamicul în frâu îl contraţ careaz , apoiă porneşte împotriva lui. El îl scoate din s rite pentru a-lă

însp imânta şi îl h r uie pentru a-l face s se team . Astfel elă ă ţ ă ă îl face s -şi piard încrederea şi toat priceperea să ă ă ă întocmeasc planuri."ă

21. Dis-de-diminea teţă sim i plin deţ ardoare; în cursul zilei,

zelul încetineşte şi seara, gândurile se întorc spre ar .ţ ă22. De aceea, specialiştii în arta militar evit inamiculă ă

atunci când acesta este înfl c rat; ei îl atac atunci când s-aă ă ă moleşit şi când solda ilor le este dor de ar . Iat ce seţ ţ ă ă numeşte a avea în mân factorulă "moral".

23. Ei aşteapt în perfect ordine un inamic dezoră ă donat şi, în linişte, un inamic g l gios. Iat ce se numeşte a avea înă ă ă mân factorulă "spirit".

Tu" Mu: " în calm şi fermitate ei nu sunt copleşi i deţ evenimente".

Ho Yen Hsi: "Pentru generalul care trebuie s -şi exerciteă singur şi cu subtilitate autoritatea asupra unei armate de unmilion de oameni împotriva unui inamic a c rui ferocitate oă egaleaz pe aceea a tigrilor, avantajele şi dezavantajele seă



întrep trundă . În fa a nenum ratelor schimb ri, el trebuie sţ ă ă ă fie prudent şi suplu; el trebuie s p streze prezente în minteă ă toate posibilit ile. Dac nu are inima ferm şi judecataăţ ă ă clar , cum ar putea face fa împrejur rilor f r s -şi piardă ţă ă ă ă ă ă

capul? Când pe neaşteptate se loveşte de dificult i grave,ăţ cum ar putea s nu se alarmezeă ? Cum ar putea, f r s seă ă ă încurce; s in cu fermitate în mân o infinitate deă ţ ă ă probleme?"

24. Ei aşteapt aproape de câmpul de b taie un inamă ă ic carevine de departe; în repaus, un inamic epuizat; aşteapt cu trupe bineă hr nite, trupe fl mânde. Este ceea ce se numeşte a avea înă ă mân factorulă "condi ii mate-riale .ţ

25. Ei nu atac un inamic care înainteaz cu stindardeă ă bine orânduite, nici pe cel ale c rui forma ii se aliniaz într-oă ţ ă ordine impresionant . Este ceea ce se numeşte a avea înă mân factorulă "oportunitate."

26. Arta de a comanda const , deci, în a nu înfruntaă inamicul atunci când el ocup pozi ii ridicate, şi atunci teă ţ opune când este ad postit de coline.ă

27. Dac simuleaz fuga, nu îl urm ri.ă ă ă28. Nu ataca trupele lui de elit .ă

29. Nu te arunca lacom în capcanele care î i sunt întinse.ţMei Yao Ch'en: "Peştele care râvneşte la capcan este prinsă ;

trupele care râvnesc capcana sunt învinse".Cheng Yu: «Dup cele Trei Strategiiă : "Sub capcana

parfumat va fi, desigur, un peşte prins cu undi a".»ă ţ

30. Nu t ia drumul unui inamic care se întoarce acas .ă ă

31. Unui inamic împresurat trebuie s -i laşi o ieşire, Tu Muă :"Arat -i c -i r mâne o scândur de salvare şi strecoar -i înă ă ă ă ă suflet c exist şi alt solu ie decât moartea. Dup aceeaă ă ă ţ ă loveşte".



Ho Yen Hsi: «Atunci când Ts'ao Ts'ao l-a asediat pe HuKuan, el d du acest ordineă : "Când oraşul va fi cucerit,ap r torii vor fi înmormânta i." îns dup lun oraşul rezista.ă ă ţ ă ă ă

Ta'ao Jen spuse: Când un oraş este asediat, este esen ial deţ

a l sa s se întrevad asedia ilor o posibilitate deă ă ă ţ supravie uire. Or, monseniore, cum dumţ neavoastr le-a iă ţ spus s lupte pân la moarte, fiecare se va lupta ca s -şiă ă ă apere pielea. Oraşul este puternic şi el are rezerve mari dehran . Dac îl atac m, un mare num r de ofi eri şi deă ă ă ă ţ oameni vor fi r ni i. Dac perseă ţ ă ver m pe aceast cale, vaă ă dura zile întregi. S - i instaă ţ lezi taberele sub zidurile unui oraşputernic şi s ataci rebeli hot r şti s se bat pân laă ă ă ă ă ă moarte, nu este un plan judicios». Ts'ao Ts'ao urm acestă sfat şi oraşul se se preda.

32. Nu împinge la disperare un inamic h ituit.ăTu Yu: «Prin ul Tu Ch'ai a spusţ : "Fiarele s lbatice, cândă

sunt h ituite, se lupt cu energia disper rii. Cât de adev rată ă ă ă este aceasta atunci când este vorba de oameni! Dac ei ştiuă c nu exist alt solu ie, ei se vor bate pân la moarte".»ă ă ă ţ ă

În timpul domniei împ ratului Hsuan din dinastia Han,ă Chao Ch'ung Ku reprima o revolt a tribului Ch'iang. Cei dină tribul Ch'iang v zur c armata lui era numeă ă ă roasă; ei

sc par de bagajele lor grele şi pornir s treac vadulă ă ă ă ă fluviului Galben. Drumul traversa defilee înguste şi Ch'ungKuo împingea înaintea lui pe cei din tribul Ch'iang, f ră ă exces.

Unul spuse: "Avem un avantaj mare, dar înaint m încet".ăCh'ung Kuo r spunseă : "Ei sunt într-o situa ie dispeţ rat . Nuă

pot s -i h r uiesc. Dac îi împing cu modera ie, ei vor plecaă ă ţ ă ţ f r s întoarc capul. Dac îi strâng de aproape, ei se voră ă ă ă ă

întoarce împotriva noastr şi se vor bate pân la moarte".ă ă" To i generalii spuserţ ă: Minune!"

33. Iat cum trebuie conduse trupele.ă



VIII

Cele nou variabileă

Sun Tzu a spus:

1. Îîn general, când se face uz de for armat , practicaţă ă cere ca comandantul-şef s primeasc îns rcinarea de laă ă ă suveran pentru a mobiliza popula iaţ şi a strânge armata.

2. Nu trebuie s ridici tab ra pe un teren jos.ă ă

3. Pe un teren propice comunica iilor, uneşte-te cu alia iiţ ţ t i.ă

4. Nu întârzia pe un teren descoperit.

5. Pe un teren închis este nevoie de ingeniozitate.

6. Pe un teren al mor ii, lupt .ţ ă

7. Exist drumuri pe care nu trebuie s te aventurezi,ă ă trupe pe care s nu le loveşti, oraşe pe care s nu le asedieziă ă şi terenuri pe care s nu te aperi pas la pas.ă

Wanri Hsi: ...Dup p rerea mea, trupele aşezate dreptă ă momeal , trupele de elit şi un inamic cu forma iile bineă ă ţ rânduite şi impresionante nu trebuie s fie atacate".ă

Tu Mu: ..Aici este vorba despre un inamic retranşat într-opozi ie strategic , în spatele unor ziduri înalte şi a unorţ ă şan uri adânci şi dispunând de provizii îmbelşuţ gate de grâneşi alte alimente, al c rui scop este de a-mi re ine armata.ă ţ Dac atac oraşul şi îl cuceresc, nu voi ob ine nici un avantajă ţ demn de men ionat. Dac nu-l cuceresc, asaltul va reduce cuţ ă siguranţă în buc ele puterea armatei mele. Aşadar, nuăţ trebuie s atac".ă

8. Exist cazuri când nu este nevoie s execu i ordineleă ă ţ suveranului.

Ts'ao Ts'ao: "Când este oportun, în cursul opera iuţ nilor,generalul nu are nevoie s fie frânat de ordinele suveranuluiă



".Tu Mu: «Wei Liao Tzu declară: "Armele sunt ustensile de

r u augur şi lupta este contrar virtu iiă ă ţ : comandantul estest pânul mor ii şi el nu este responsabil nici sus, fat de cer,ă ţ ă

nici jos, fa de p mânt, nici fa de inaţă ă ţă mic, nici în spate,fa de suveran".»ţăChang Yu: "Regele Fu Ch'ai a spus: Când vede i ce conduitţ ă

trebuie s adopta i, ac iona iă ţ ţ ţ ; nu aştepta i instruc iunile".ţ ţ

9. Un general care cunoaşte perfect cei nou factoriă variabili, ştie cum s conduc trupele.ă ă

Chia Lin: "Generalul trebuie s fie sigur c poate dominaă ă situa ia în avantajul s u, dup cum o cer împreţ ă ă jur rile. El nuă este legat de proceduri fixe".

10. Generalul care nu în elege avantajele celor nouţ ă factori variabili nu va fi în stare s aib avantajul tereă ă nului,chiar dac îl cunoaşte bine.ă

Chia-Lin: "...Un general evalueaz schimb rile deă ă împrejur ri oportune."ă

11. În conducerea opera iunilor militare,ţ cel ce nu în elegeţ tactica adaptat la cele nou situa iiă ă ţ variabile, va fi incapabil

s foloseasc trupele sale eficient,ă ă chiar dac în elege celeă ţ "cinci avantaje."Chia Lin: «...Cele "cinci varia iuni" sunt urm toaţ ă rele: un

drum, chiar cel mai scurt, nu trebuie s fie urmat, dac seă ă ştie c e periculos şi c exist riscul unei ambuscade.»ă ă ă

"O Armat , cu toate c ar putea fî atacat , nu trebuie să ă ă ă fie atacat dac împrejur rile sunt disperate şi inamiă ă ă cul estesusceptibil s se bat pân la moarte."ă ă ă

"Un oraş, chiar izolat şi care se preteaz a fi atacat, nuă trebuie s fie atacat dac se presupune c este bineă ă ă aprovizionat şi ap rat de trupe de prim for inute bine înă ă ţă ţ mân de un general experimentat, c miniştrii s i sunt loialiă ă ă şi planurile lor sunt de nep truns."ă

"Un teren bun, chiar dac st pânirea lui este contesă ă tabil ,ă nu trebuie s fac obiectul unei b t lii, dac se ştie c odată ă ă ă ă ă ă cucerit va fi greu s fie ap rat, sau c nu exist nici ună ă ă ă



avantaj de tras din cucerirea lui, c va fi probabil contra-ăatacat şi c vor fi pierderi de deplâns."ă

"Ordinele unui suveran, cu toate c trebuie executate, nuă trebuie urmate dac generalul ştie c ele comport pericolulă ă ă

unui control d un tor al capitalului asupra ac iunilor sale."ă ă ţ" Trebuie s te conformezi acestor cinci eventualit i înă ăţ momentul în care ele se ivesc, potrivit împrejur riă lor, c ci nuă este posibil s decizi dinainte asupra lor".ă

12. "De aceea, generalul competent trebuie s in cont, înă ţ ă deliber rile sale, în acelaşi timp, de factorii favoă rabili şidefavorabili".

Ts'ao Ts'ao: "El cânt reşte primejdiile inerente avană tajelor şiavantajele inerente primejdiilor."

13. Luând în considerare factorii favorabili, el face planul s uă viabil; luând în considerare factorii defavorabili, el va rezolvapoate dificult ile.ăţ

Tu Mu: "...Dac doresc s am avantaj asupra inamicuă ă lui,nu trebuie s privesc numai avantajul pe care îl voi g si la el,ă ă ci trebuie mai întâi s iau în considera ie felul în care elă ţ poate s -mi d uneze dac ac ionez astfel"'.ă ă ă ţ

Ho Yen Hsi: "Avantajul şi dezavantajul au unul asupra altuia

o ac iune reciproc . Şeful luminat delibeţ ă reaz ."ă14. Este temut de vecini acela care le face r u.ăChin Lin: "Planurile şi proiectele destinate s fac r uă ă ă

inamicului nu sunt cantonate în cadrul unei metodedeosebite. Ori îndep rta i din anturajul lui în elep ii şiă ţ ţ ţ virtuoşii, cu scopul de a' nu mai avea consilieri, ori trimite i'ţ tr d torii în ara lui pentru a-i sc pa adminisă ă ţ ă tra ia. Sauţ datorit unor înşel ciuni viclene, îndep rta i pe miniştrii deă ă ă ţ suveranul lor. Sau trimite i meşteşugarii îndemânatici pentruţ a incita popula ia şi a-i delapida bog iile. Sau oferi i-leţ ăţ ţ muzicieni şi dansatori imorali pentru a le schimba obiceiurile.Sau da i-le femei fruţ moase pentru a-i face s -şi piardă ă capul".

15. El îi istoveşte men inându-i constant în mişcare şi îiţ



împinge s alerge de colo pân colo, prezentându-ă ă le pretinseavantaje.

16. Exist un principiu, în materie de art militar , de a nuă ă ă

presupune c inamicul nu va veni, ci de a conta, maiă degrab , pe graba lui de a-i face fa , de a nu sconta c elă ţă ă nu va ataca, ci mai de grab s te faci de neînvins.ă ă

Ho Yen Hsi: "...În strategiile lui Wu se citeşte: Când estepace în lume, un om de bine îşi tine sabia al turi de el .ă

17. Cinci calit i sunt periculoase la un general.ăţ

18. Dac esteă temerar, poate fi ucis.Tu Mu: "...Un general prost şi curajos este o calamitate.

Wu Ch'i a spus: Când oamenii vorbesc despre un general, eidau întotdeauna importan curajului s u.ţă ă În ceea ce priveşteun general, curajul nu este decât o calitate printre altele. Defapt, un general viteaz nu va lipsi s se angajeze cu uşurină ţă

în lupt şi dac ac ioneaz astfel, el nu va aprecia ceea ceă ă ţ ă este avantajos".

19. Dac este laş, el va fi capturat.ăHo Yen Hsi: "În Ssa Ma Fa se citeşte: Cel ce pune via a maiţ

presus de toate va fi paralizat de nehot râre. Nehot rârea laă ă un general este o mare calitate".

20. Dac este furios, poate fi p c lit.ă ă ăTu Yu: "Un om impulsiv poate fi f cut s se înfurie şiă ă

împins la moarte. Cel care se înfurie uşor este iritabil, înc p ânată ăţ ; el ac ioneaz în grab . El nu ine cont deţ ă ă ţ dificult i".ăţ

Wang Hsi: "Ceea ce este esen ial la un general esteţ constan a".ţ

21. Dac are sentimentul onoarei prea susceptibil poate fiă calomniat.

Mei Yao Ch'en: "Cel ce ine s -şi apere reputa ia nu dţ ă ţ ă aten ie la nimic altceva".ţ



22. Dac are un suflet milos, poate fi nec jit.ă ăTu Mu: "Acela care are sentimente de omenie şi de

comp timire şi nu se teme decât de pierderea oamenilor, nuă

poate renun a la un avantaj temporar pentru un profit peţ termen lung şi este incapabil s abandoneze ceva pentru aă se apuca de altceva".

23. Aceste cinci tr s turi deă ă caracter sunt defecte grave la ungeneral şi în opera iunile militare ele sunt catastrofale.ţ

24. Nimicirea armatei şi moartea generalului decurginevitabil din aceste puncte slabe. Ele trebuie cântărite cuchibzuin .ţă

IX

Marşuri

Sun Tzu a spus

1. Ca regul general , când ocupa i o pozi ie şi cândă ă ţ ţ

înfrunta i inamicul, dup ce ati trecut mun ii, r mâne i înţ ă ţ ă ţ apropierea v ilor. Aşeza i tab ra pe un teren ridicat, f cândă ţ ă ă fa versantului însorit.ţă

2. Lupta i coborând. Nu ataca i când urca i.ţ ţ ţ

3. Aceasta este valabil cândă ocupa iţ o pozi ieţ în mun i.ţ

4. Dup ce a i traversat, un fluviu, trebuie s v înă ţ ă ă -dep rta i pu in.ă ţ ţ

5. Când un inamic, care înainteaz , trece un curs de ap ,ă ă nu-l înfrunta i pe malul apei. Este avantajos s -l lţ ă ăsa i s -şiţ ă treac jum tate din for e, apoi s ataca i.ă ă ţ ă ţ

Jo Yen Hsi: "În timpul perioadei de Prim var şi Toamn ,ă ă ă ducele de Sung sosi la fluviul Hung pentru a ataca armata



Ch'u. Armata Sung se desf şurase înainte ca trupele Ch'u să ă fi terminat de trecut fluviul. Ministrul de r zboi spuseă :"Inamicii sunt numeroşi, noi nu suntem decât o mân deă oameni. Solicit permisiunea de a ataca înainte ca ei s fiă

terminat traversarea". Ducele Sung r spunseă : "Nu se poate.Când armata Ch'u se g si pe uscat, dar înainte ca ea s -şi fiă ă aliniat rândurile, ministrul ceru din nou permisiunea de aataca şi ducele r spunse. Nu înc . Atunci când armata lor vaă ă fi' desf şurat în oră ă dine, vom ataca".

"Armata Sung fu învins , ducele r nit la coaps şi ofiă ă ă eriiţ din avangard nimici i.ă ţ

6. Dac dori i s purta i b t lia, nu înfrunta i inamiculă ţ ă ţ ă ă ţ aproape de ap .ă

Nu v instala i în aval.ă ţ

7. Acest lucru este valabil când v stabili i pozi iile înă ţ ţ apropierea unui fluviu.

8. Traversa i cu iu eal mlaştinile s rate. Nu întârţ ţ ă ă zia i preaţ mult. Dac v g si i fa în fa cu inamicul în mijlocul uneiă ă ă ţ ţă ţă mlaştini s rate trebuie s v stabili i în aproă ă ă ţ pierea ierbii şi aapei, sprijiniţi de arbori.

9. Acest lucru se explic atunci când ocupa i o pozi ie înă ţ ţ mlaştini s rate.ă

10. Pe teren şes, ocupa i o pozi ie care v faciliteazţ ţ ă ă ac iunea. Având mun ii în spate şi la dreapta, câmpul deţ ţ b taie este în fa şi spatele v este asigurat.ă ţă ă

11. Aşa trebuie s v instala i pe un teren şes.ă ă ţ

12. În general, este avantajos de a aplica aceste principiila instalarea în cele patru situa ii citate.ţ Datorit loră împ ratulă Galben a învins patru suverani.

13. O armat prefer terenul ridicat că ă elui de jos; eaapreciaz soarele şi nu sufer umbra. Astfel ap rându-şiă ă ă



s n tatea, ea ocup o pozi ie solid . O armat care nu suă ă ă ţ ă ă -fer de tot felul de boli poate fi sigur de victorie.ă ă

14. Atunci când se afl în apropiere de mun i mici şi cuteă ţ

de relief, de rambleuri sau alte trasamente, pozi iile trebuieţ stabilite la soare, cu spatele şi dreapta, sprijinite de acesteobstacole.

15. Aceste metode sunt toate avantajoase pentru armată şi permit folosirea avantajului terenului.

16. În cazul torentelor de munte, cum sunt "Fântânile Cerului","Temni ele Cerului",ţ "Lan urile Cerului",ţ "Capcanele Cerului"şi "Cr p turile Cerului", trebuie s v înă ă ă ă dep rta i repede. Nuă ţ

v apropia i de ele.ă ţ

17. M in la distan de aceste locuri şi atrag inamiă ţ ţă culspre ele. M plasez cu fa a spre ele şi îl împing pe inamic cuă ţ spatele la ele.

18. Când exist de o parte şi de alta a unei armate de-ăfileuri sau lacuri periculoase, acoperite de ierburi acvatice,printre care creşte trestie şi stuf, sau mun i împ duri iţ ă ţ

acoperi i de m r cini deşi şi încâlci i, trebuie explorate înţ ă ă ţ adâncime, c ci în aceste locuri se preg tesc ambuscade şiă ă se ascund spionii.

19. Când inamicul este aproape, dar plasat pe un teren jos, el este dependent de o pozi ie favorabil . Dac vţ ă ă ă provoac la lupt de departe, el doreşte s v determine să ă ă ă ă

înainta i, c ci, atunci când se g seşte pe un teren luţ ă ă necos, elocup o pozi ie avantajoas .ă ţ ă

20. Când se v d copacii mişcându-se, inamicul înaină teaz .ă

21. Când s-au pus numeroase obstacole în m r cini, este ună ă şiretlic.

22. Dac p s rile îşi iau zborul, înseamn c inamiculă ă ă ă ă



aşteapt în ambuscadă ă; când animalele s lbaticeă fug speriate, el încearc s v ia prin surprindere.ă ă ă

23. Praful care se ridic dintr-o dat în sus în coloaneă ă

înalte, semnaleaz apropierea carelor. Cel care r mâne susă ă -pendat la mic în l ime şi se r spândeşte ca o pânz anună ă ţ ă ă ţă apropierea infanteriei.

Tu Mu: "Când carele de cavalerie se deplaseaz reă pede,ele sosesc unele în spatele altora, ca un şir de peşti şi deaceea praful se ridic în coloane înalte şi sub iri".ă ţ

Chang Yu: "...Când coloana este în marş, ea trebuie s fieă precedat de patrule de observare. Dac acestea v d praf ă ă ă ridicându-se atunci ele trebuie s semnaleze aceasta imediată generalului comandant şef.

24. Când praful se ridic ici şi colo, inamicul aduce lemneă de foc; dac se v d numeroase pete mici care par c se ducă ă ă şi vin, el îşi instaleaz tab ra.ă ă

25. Când trimişii inamicului vorbesc cu umilin , darţă acesta îşi continu preg tiriă ă le, inamicul va înainta.

Chang Yu: «Când T'ien Tan ap ra Chi Mo, generalul Ch'iă Che, din statul Yen, asedie acest oraş, Tien Tan puse, el

însuşi, mâna pe lopat şi ajut trupele sale de lucru. El îşiă ă trimise so iile şi concubinele s se înroleze în armatţ ă ă şi împ r i propriile alimente pentru a-şi osp ta ofi erii. Elă ţ ă ţ trimise, de asemenea, femei pe meterezele oraşului pentru acere condi ii de capitulare. Generalul statului Yen fu foarteţ satisf cut. Tien Tan adună ă. În acelaşi timp, dou zeci şiă patru demii de uncii de aur şi trimise generalului din Yen prinlocuitorii boga i ai oraşului, o scrisoare redacţ tat în aceştiă termeni: "Oraşul este pe cale de a se preda imediat. Singuranoastr dorin este s nu lua i prizonieri nici pe femeileă ţă ă ţ noastre, nici pe concubinele noastre". Armata din Yen serelax şi deveni din ce în ce mai nreli-jent . T'ien Tan atacă ă ă prin surprindere şi aplic inamicuă lui o înfrângerezdrobitoare.»

26. Când cuvintele trimişilor sunt înşel toare, dar inaă micul



înainteaz ostentativ,ă el va bate în retragere.

27. Când trimişii lui vorbesc în termeni m gulitori,ă înseamn c inamicul doreşte un armisti iu.ă ă ţ

28. Atunci când, f r o în elegere prealabil , inamicul cereă ă ţ ă un armisti iu, el unelteşte.ţ

Ch'en Hao: "...Dac f r motive el implor un armisă ă ă ă ti iu,ţ este sigur c afacerile lui interioare se afl într-o stareă ă periculoas , c este neliniştit şi c doreşte s stabiă ă ă ă leasc ună plan pentru a ob ine r gaz. Sau ştie c , datorit situa iei peţ ă ă ă ţ care o avem, suntem vulnerabil la intrigile lui şi vrea să previn b nuielile noastre cerând un armisă ă ti iu. Apoi, vaţ profita de pe urma lipsei noastre de preg tire".ă

29. Când carele uşoare încep s ias şi s se aşeze peă ă ă locuri în flancurile inamicului, aceasta se aranjeaz în oră dinede b taie.ă

Chang Yu: "În Forma ia în solzi de peşte, vin mai înţ tâicarele, apoi infanteria".

30. Când trupele sale înainteaz cu repeziciune şi el îşiă trece în revist carele de lupt , el prevede stabilirea uneiă ă

jonc iuni cu înt rituri.ţ ă31. Când jum tate din efectivele sale înainteaz , iară ă

cealalt jum tate se retrage, elă ă încearcă s v atrag într-oă ă ă curs .ă

32. Când oamenii se sprijin pe arme,ă trupele sunt înfometate.

33. Când cei care car ap beau înainte de a duce apa înă ă tab r , trupele suferă ă ă de sete.

34. Când inamicul vede un avantaj, dar nu înaintează pentru ca s -l foloseasc , înseamn c este obosit.ă ă ă ă

35. Când p s rile se adun deasupra amplasamentuluiă ă ă taberei, înseamn c tab ra e p r sit .ă ă ă ă ă ă



Ch'en Hao: "Sun Tzu explic cum trebuie s distingiă ă adev rul de fals în înf iş rile exterioare ale armatei inaă ăţ ă -mice."

36. Când în tab ra inamic se aud strig te noaptea,ă ă ă înseamn c duşmanului îi este fric .ă ă ăTu Mu: "Solda ii sunt îngrozi i şi încearc un sentiţ ţ ă ment de

nesiguran . Ei fac g l gie pentru a se linişti".ţă ă ă

37. Când trupele sale sunt dezordonate, generalul nu are prestigiu.Ch'en Hao: "Când ordinele generalului nu sunt stricte şi

comportarea lui este lipsit de demnitate, ofi erii suntă ţ turbulen i".ţ

33. Când drapelele şi stindardele sale se mişc într-una,ă încoace şi încolo, inamicul este dezorganizat.

Tu Mu: "Ducele Ch'ung din statul Lu, îl învinsese pe Ch'a aCh'ang Sho. Tsao Kuei solicit permisiunea de a-l urm ri peă ă inamic. Ducele îl întreb pentru ce. El r să ă punse: V d că ă urmele l sate de carele lor nu sunt clare şi c drapelele şiă ă stindardele lor atârn jalnic. Iat de ce doresc s -iă ă ă urm resc".ă

39. Când ofi erii se înfurie uşor, înseamn c ei suntţ ă ă epuiza i.ţCh'en Hao: "Când generalul face planuri nefolositoare, to iţ

sunt obosi i".ţChang Yu: "Când administra ia şi ordinele sunt lipsite deţ

fermitate, moralul oamenilor lor este sc zut, şi ofi erii suntă ţ furioşi".

40. Când inamicul îşi hr neşte caii cu grâne şi oamenii cuă carne, oamenii nu-şi atârn marmitele în copaci şi nu seă

întorc în ad posturile lor, inamicul este într-o situa ieă ţ disperat .ă

Wang Hsi: "Inamicul îşi hr neşte caii cu grâu şi oaă menii cucarne, spre a le m ri for a şi rezisten a şi unora şi celorlal i.ă ţ ţ ţ Dac armata nu are marmite, înseamn c ea nu va maiă ă ă mânca. Dac oamenii nu se întorc în ad posă ă turile lor,



înseamn c ei nu se mai gândesc acas şi au inten ia să ă ă ţ ă angajeze o b t lie decisiv ."ă ă ă

41. Când oamenii se adun în mod constant în grupuri miiă

şi îşi vorbesc la ureche, generalul a pierdut încrederea armatei.42. Recompense prea dese arat c generalul este laă ă

cap tul puterilor, pedepse prea dese înseamn c e în culă ă ă -mea descuraj rii.ă

43. Dac ofi erii trateaz , mai întâi, oamenii cu bruă ţ ă talitateşi apoi se tem de ei, limita indisciplinei a fost atins .ă

44. Când trupele inamice au un moral ridicat şi. cu toate

c sunt în fa a noastr , întârzie s înceap lupta f r totuşiă ţ ă ă ă ă ă s p r seasc terenul, trebuie s examina i situa iaă ă ă ă ă ţ ţ temeinic.

45. În r zboi, numai num rul nu aduce nici un avană ă taj. Nu înainta i bizuindu-v exclusiv pe for a militar .ţ ă ţ ă

46. Este deajuns s evalua i corect situa ia inamicului şi să ţ ţ ă v concentra i for ele pentru a pune mâna pe el.ă ţ ţ Un punct,

asia e tot. Cel ce este lipsit de prevedere şi îşi subestimează inamicul va fi cu siguran prins de el.ţă

47. Dac trupele sunt pedepsite înainte ca fidelitatea loră s fie asigurat , ele vor fi nesupuse. Dac ele nu se supună ă ă este greu s le foloseşti. Dac trupele sunt credină ă cioase, darpedepsele nu sunt aplicate, nu po i s le foţ ă loseşti.

48. Comanda i, deci, cu polite e şi însufle i i-le tutuţ ţ ţ ţ roraceeaşi ardoare r zboinică ă; se va putea spune c victoria esteă asigurat .ă

49. Dac ordinele sunt f r excep ie eficiente, trupele voră ă ă ţ fi supuse. Dac ordinele nu să unt întotdeauna eficiente, ele vor finesupuse.



50. Dac ordinele suntă în toate împrejur rile justifiă cate şiexecutate, raporturile care exist între comandană tul şef şitrupele sale sunt mul umitoare.ţ

X

Terenul

Sun Tzu spune:

1. Terenul se poate clasifica, dup natura sa, în acă cesibil, înşel tor, f r influen , îngust, accidentat şi deă ă ă ţă p rtat.ă

2. Un teren la fel de uşor de trecut de fiecare din celedou p r i aflate fa în fa este numit accesibil. Pe ună ă ţ ţă ţă astfel de teren, cel care ocup primul o poli ie la soare, oă ţ pozi ie potrivit pentru transportul proviziilor sale, poale sţ ă ă lupte în avantajul s u.ă

3. Un teren din care este uşor s ieşi, dar este greu s teă ă întorci, este înşel tor. El este de aşa natur , încât dacă ă ă

inamicul nu este gata şi dac efectueaz o incursiune vică ă -toria este posibil . Dac inamicul este preg tit şi dac ieşiă ă ă ă pentru a ataca, dar nu reuşeşti s învingi, va fi greu s reă ă vii.Nu se va putea profita de acest teren.

4. Un teren pe care este tot atât de dezavantajos de a p trunde,ă atât pentru inamic, cât şi pentru noi, este f r influen . Elă ă ţă este de aşa natur c , cu toate c inamicul întinde oă ă ă capcan , eu nu înaintez, ci încerc s -l antrenez retr gându-ă ă ăm . O dat ce am atras afar jum tate din efectivele sale,ă ă ă ă pot s -l lovesc cu succes.ă

Chang Yu: "...În Arta r zboiului de Li Ching, se citeşteă : Pe unteren care nu ofer avantaj nici unei p r i, nici alteia, trebuieă ă ţ s atragi inamicul simulând retragerea, s aştep i caă ă ţ

jum tate din efectivele lui s fi ieşit şi s lană ă ă sezi un atacpentru a-i bara drumul".



5. Dac ocup primul un teren îngust, trebuie s bloă ă chezc ile de acces şi s -l aştept pe inamic. Dac inamicul e cel ceă ă ă ocup primul un astfel de teren şi blocheaz defileele, nuă ă

trebuie s -l urmeză ; dac nu le blocheaz complet, pot s facă ă ă acest lucru.

6. Pe teren accidentat trebuie s -mi stabilesc pozi iile peă ţ în l imile însorite şi s -l aştept pe inamic. Dac el e cel careă ţ ă ă ocup primul un asemenea teren, îl atrag reă tr gându-m .ă ă Nu-l urm resc.ă

Chang Yu: "Dac trebuie s fii primul care s te ină ă ă stalezi peteren ses, cu atât mai mult trebuie s,-o faci în locurile dificileşi periculoase. Cum am putea ceda un astfel de teren inamicului?"

7. Când te g seşti departe' de un inamic de o for egală ţă ă cu a ta, este greu s -l provoci la lupt şi nu ai niă ă mic decâştigat s -l ataci pe pozi iile pe care el şi le-a ales.ă ţ

8. Acestea sunt principiile referitoare la şase tipuri diferitede teren. Generalului îi revine responsabilitatea suprem de.ă a te informa despre ele cu cea mai mare grij .ă

Mei Yau Ch'en: "Or, natura terenului este factorul

fundamental pentru a ajuta armata s -şi asigure victoria".ă9. Or, dac trupele fug, dac sunt nesubordonateă ă sau în

pericol, dac se pr buşesc în plin confuzie sau sunt puse înă ă ă derut , este greşeala generalului.ă Nici unul din aceste dezastre nu

poate fi atribuit unor cauze naturale.

10. Celelalte împrejur ri fiind la egalitate, dac o ară ă mată atac pe alta, ale c rei efective sunt de zece ori mai mari caă ă ale ei, se ajunge la derut .ă

Tu Mu: "Când se atac în propor ie de unul contra zece,ă ţ trebuie, mai întâi, s se compare agerimea şi strategiaă generalilor afla i fa în fat . vitejia şi laşitatea trupelor,ţ ţă ă condi iile meteorologice, avantajele oferite de teren şi s seţ ă aprecieze dac trupele din fiecare tab r sunt s tule,ă ă ă ă fl mânde, obosite sau proaspete".ă



11. Când trupele sunt tari şi ofi erii slabi, armata esteţ nesupus .ă

Tu Mu: "Acest verset vorbeşte despre solda i şi subofi eriţ ţ

nedisciplina i şi trufaşi şi despre generali şi coţ mandan i deţ armat timora i şi slabi."ă ţ"La începutul perioadei Ch'ang Ch'ing, sub dinastia domnitoare pe

atunci, T'ien Pu primi ordinul s preia comanda în Wei pentruă a ataca pe Wang Ting Ch'ou. Pu fusese crescut în Wei, undepopula ia îl dispre uia şi mai multe zeci de mii de oameniţ ţ traversar drumurile pe spiă narea m garilor. Pu nu reuşi s -iă ă resping . El r mase la postul lui timp de mai multe luni şiă ă când vru s porneasc b t lia ofi erii şi oamenii de trup seă ă ă ă ţ ă

împr ştiară ă în toate direc iile Pu îşi t ie gâtul".ţ ă

12. Când ofi erii sunt curajoşi şi trupele slabe, armata esteţ în pericol.

13. Când ofi erii superiori sunt furioşi şi nesupuşi şi când,ţ g sindu-se în fa a inamicului, se arunc în lupt f r a seă ţ ă ă ă ă

întreba dac angajarea are şanse de a reuşi şi f r să ă ă ă aştepte ordinele comandantului şef, armata se pr buşeşte.ă

Ts ao Ts'ao: "Ofi erii superiori desemneaz pe generaliiţ ă

subordona i. Dac , cuprinşi de furie, ei atac inamicul f r aţ ă ă ă ă cînt ri for ele aflate în fa , atunci armata se pră ţ ţă ăbuşeşte cusiguran ".ţă

14. Când generalul este moralmente slab şi autoritatea sanu este foarte sever , când ordinele şi directivele sale nuă sunt limpezi, când nu exist reguli ferme pentru a-i c l uziă ă ă pe ofi eri şi pe solda i, iar forma iile nu au inut , armataţ ţ ţ ţ ă este dezorientat .ă

Chang Yu: "...Haos n scut din el însuşi".ă

15. Când un comandant şef este incapabil s -şi apreă ciezeadversarul, foloseşte o for restrâns contra unei for eţă ă ţ importante sau trupe slabe pentru a lovi trupe tari sau elomite s aleag trupe de şoc pentru avangard , se ajunge laă ă ă derut .ă



Ts'ao Ts'ao: "În aceste condi ii, el comand trupe sorţ ă titefugii".

Ho Yen Hsi: «...Sub dinastia Han "Vitejii celor Trei Fluvii" erautovar şi de arme cu un talent pu in obişă ţ nuit. Sub dinastia

Wu, trupele de şoc se numeau Distrug torii de obstacole,ă sub Ch'i St pânii Destinului, sub T'ang S ritorii şi agitatori.ă ă Acestea sunt diferitele nume date trupelor de şoc. Nimic nueste mai important decât folosirea acestora în tactica ce sepune în practic pentru a câştiga b t liile".»ă ă ă

"În general, când ansamblul trupelor este instalat înacelaşi loc, comandantul selec ioneaz din fiecare tab rţ ă ă ă ofi erii înfoca i şi curajoşi, care se disting prin agilitate şiţ ţ for şi se claseaz , prin faptele lor de arme, deasupra aţă ă ceea ce este comun. El îi grupeaz pentru a constitui un corpă

special. Din zece oameni ia doar unul şi din zece mii, o mie".Chang Yu: "În general, este esen ial s fie folosite în luptţ ă ă

trupe de elit ca vârf de lance ală avangardei. Mai întâi, pentru că acestea înt resc propria noastr hot râre, apoi pentru că ă ă ă aceste trupe tocesc t işul inaă micului".

16. Când oricare din aceste condi ii este îndeplinit ,ţ ă armat , este pe calea înfrângerii. Este responsabilitateaă suprem a generalului s examineze cu aten ie aceste şaseă ă ţ

condi ii.ţ17. Configura ia locurilor poate fi un atu major în lupt .ţ ă

Iat de ce estimarea situa iei inamicului şi calcuă ţ lareadistan elor, ca şi gradul de dificultate al terenului astfel încâtţ s -l fac st pân pe victorie, este arta geneă ă ă ralului eminent.Cel ce se bate având o cunoaştere perfect a acestor factoriă este sigur de victorie; în caz contrar, înfrângerea esteasigurat .ă

18. Dac situa ia este dintre acelea care favorizează ţ ă victoria, iar suveranul a dat ordin s nu se atace, geneă ralulpoate trece peste el.

19. Iat de ce generalul, atunci când înainteaz nuă ă urm reşte gloria lui personal , iar atunci când se retrage nuă ă



este preocupat de evitarea unei sanc iuni, ci are un singurţ el s protejeze popula ia şi s slujeasc interesul superior alţ ă ţ ă ă

suveranului s u, este pentru stat un giuvaer pre ios.ă ţLi Ch'uan: "...Un astfel de general nu este interesat". Tu Mu: "...Se

g sesc foarte pu ini cu aşa caracter".ă ţ20. Pentru c un asemenea general îşi consider oameă ă nii

ca pe copiii s i, aceştia îl vor înso i în v ile cele mai adânci.ă ţ ă El îi trateaz ca pe copiii s i mult iubi i şi ei sunt gata să ă ţ ă moar cu el.ă

Li Ch'uan: "Dac el îşi îndr geşte astfel oamenii, el vaă ă ob ine maximum de la ei. Astfel, vicontele de Ch'u nu trebuiaţ s spun decât un cuvânt pentru ca solda ii s se simtă ă ţ ă ă

îmbr ca i în vestminte c lduroase de m tase."ă ţ ă ăTu Mu: "Pe vremea Regatelor Combatante, când Wu Ch'i

era general, el se hr nea şi se îmbr ca ca cel mai umil dintreă ă oameni. Patul s u nu avea rogojină ă; în timpul marşurilor, elnu urca pe cal; îşi ducea singur ra iile de rezervţ ă. Împ r eaă ţ cu trupele sale oboseala şi efortul cel mai dur".

Chang Yu: "...De aceea, Codul militar declară: Generalultrebuie s fie primul care s -şi ia partea sa din sarcinile şiă ă corvezile armatei. În c ldura verii, el nu-şi deschide umbrelaă şi în frigul iernii, nu îmbrac vestă minte groase. În locurile

periculoase trebuie s coboare de pe cal şi s mearg pe jos.ă ă ă El aşteapt ca pu urile armatei s fie s pate şi numai după ţ ă ă ă aceea bea; ca s m nânce, el aşteapt ca prânzul armatei să ă ă ă fie gata şi pentru a se ad posti aşteapt ca fortifica iileă ă ţ armatei s fie terminate."ă

21. Dac un general se arat prea indulgent cu oameă ă niis i, dar este incapabil s -i foloseasc , dac îi iubeşte, clară ă ă ă nu-i poate face s -i executa ordinele, dac trupele suntă ă dezordonate şi dac nu ştie s le in în mân , ele pot fiă ă ţ ă ă comparate cu nişte copii r sf a i şi ele sunt inutile.ă ă ţ ţ

Chang Yu: "Dac nu li se arat decât bun voin a, trupeleă ă ă ţ devin asemenea unor copii neascult tori şi sunt inutilizabile.ă Acesta este motivul pentru care, Ts'ao îşi taie p rul pentru aă se pedepsi." Comandan ii de valoare sunt, în acelaşi timp,ţ iubi i şi temu i".ţ ţ



"Nimic mai simplu decât lucrul acesta".

22. Dac ştiu c trupele mele sunt capabile s lovească ă ă ă inamicul, ignorând faptul c el este invulnerabil, şanseleă mele de victorie nu sunt decât cincizeci la sut .ă

23. Dac ştiu c inamicul este vulnerabil,ă ă ignorând că trupele mele sunt incapabile s -l loveasc , şansele mele deă ă victorie nu sunt decât de cincizeci la sut .ă

24. Dac ştiu c inamicul poate fi atacat şi c trupele meleă ă ă sunt capabile s -l atace, dar f r a-mi da seama c din cauzaă ă ă ă configura iei terenului nu trebuie s atac, şansele mele deţ ă victorie nu sunt decât cincizeci la sut .ă

25. De aceea, atunci când cei ce au experien a r zţ ă boiuluitrec la ac iune, ei nu comit nici o greşealţ ă; când ac ioneaz ,ţ ă mijloacele sunt nelimitate.

26. Iat de ce spună : "Cunoaşte- i duşmanul, cunoaşte-te peţ tine însu i, victoria ta nu va fi niciodat ameninţ ă at .ţ ă Cunoaşte terenul, cunoaşte condi iile meterologice, victoriaţ ta va fi total ".ă

XI

Cele nou feluri de terenă

Sun Tzu a spus:

1. Din punct de vedere al modului în care trupele pot fi folositeterenul poate fi clasificat în teren de dispersiune, terenfrontier , teren-cheie, teren de comuniă ca ie, teren deţ convergen , teren serios, teren dificil, teren încercuit şiţă teren al mor ii."ţ

2. Când un senior se bate pe propriul teritoriu el este în teren dedispersiune.



Ts'ao Ts'ao: "Aici ofi erii şi solda ii se gr besc s se întoarcţ ţ ă ă ă la c minele lor apropiate".ă

3. Dac el nu p trunde prea adânc în teritoriul inaă ă mic, el

este pe un teren frontier .ă4. Un teren deopotriv de avantajos pentru cele dou p r iă ă ă ţ

este un teren-cheie.

5. Un teren deopotriv de accesibil pentru cele dou p r iă ă ă ţ este un teren de comunica ii.ţ

Tu Mu: "Este vorba de un teren plat şi întins, pe care po iţ s vii şi s pleci, oferind o suprafa suficient pentru a da oă ă ţă ă b t lie şi pentru o ridica obstacole fortificate".ă ă

6. Atunci când un stat se învecineaz cu alte trei state,ă teritoriul s u este un teren de convergen . Cel care îl va luaă ţă

în st pânire primul va ob ine sprijinul aă ţ "Tot ce este sub Cer".

7. Când armata a p truns adânc în teritoriul inamic, l sândă ă departe, în urma ei, numeroase oraşe şi cet i inamice, ea seăţ g seşte pe un teren serios.ă

Ts'ao Ts'ao: "E un-teren de unde este dificil s revii".ă

8. Când armata, str bate mun i, p duri,ă ţ ă o regiuneaccidentat , sau înainteaz prin defileuri, mlaştini, b l i sauă ă ă ţ alte locuri greu de p truns, ea se g seşte pe teren dificil.ă ă

9. Un teren în care se p trunde printr-un loc gâtuit şi deă unde se iese prin locuri întortocheate şi care permite uneifor e inamice reduse s o loveasc pe a mea, care este maiţ ă ă important , se numeşteă "încercuit."

Tu Mu: "...Aici, e uşor s întinzi capcane şi rişti o înfrângereă absolut ".ă

10. Un teren pe care armata nu poate s supravieă uiascţ ă decât luptându-se cu energia disper rii se numeşteă "almor ii".ţ

Li Ch'uan: "Oprit de mun i în fa şi de fluvii în spate, laţ ţă



cap tul rezerveloră . În aceast situa ie, este avană ţ tajos să ac ionezi cu repeziciune şi este periculos s temţ ă porizezi".

11. Iat de ce spună : Nu lupta iţ în teren de dispersiune; nu vă

opri i în regiunile de frontier .ţ ă12. Nu ataca i un inamic care ocup un teren-cheieţ ă ; în

teren de comunica ie veghea i ca forma iunile voastre s nuţ ţ ţ ă fie separate una de alta.

13. În teren de convergen ,ţă alia i-v cuţ ă statele vecine; în teren"adânc" jefui i.ţ

14. În teren dificil, gr beşte pasulă ; în teren încercuit

inventeaz stratageme, în terenul mor ii lupta i.ă ţ ţ

15. În teren de dispersiune aş face din armat un singură bloc hot rât cu fermitate.ă

16. În teren frontier , mi-aş men ine for ele strâns unite.ă ţ ţMei Yao Ch'en: "În timpul marşurilor, diversele unit i suntăţ

în leg tură ă; când se opresc, taberele şi posturile fortificatesunt legate unele de celelalte".

17. În teren-cheie, aş împinge for ele mele din spate.ţCh'en Hao: "Acest verset arat c , dac ... inamiculă ă ă

încrez tor în superioritatea sa numeric , vine s -mi disă ă ă puteun astfel de teren, folosesc efective numeroase pentru a-l

împinge înapoi."Chang Yu: ..Cineva a spus c aceast expră ă esie ar semnifica "a

pleca dup inamic şiă a ajunge înaintea lui."

18. În teren de comunica ie, aş acorda o aten ie riguţ ţ roasă sistemului meu de ap rare.ă

19. În teren de convergent , mi-aş înt ri alian ele.ă ă ţChang Yu: "Îmi apropii alia i puternici, oferindu-le obiecteţ

pre ioase şi m tase şi îi leg prin pacte solemne. Respect cuţ ă fermitate tratatele, astfel alia ii îmi vor da cu siguranţ ţă



ajutor."

20. În teren serios, mi-aş asigura un aflux constant deprovizii.

21. În teren dificil, nu m-aş opri.

22. În teren " încercuit", aş bloca punctele de acces şi ieşirile.Tu Mu: "Doctrina militar cereă ca o for care încercuiesteţă

pe alta s lase o breş pentru a ar ta trupelor încercuite că ă ă ă exist o sc pare, astfel încât ele s nu fie decise s se lupteă ă ă ă pân la moarte. Apoi, profitând de aceast situa ie, lovi i. Să ă ţ ţ ă presupunem acum c eu sunt cel care se g seşte în terenă ă

încercuit. Dac inamicul deschide o cale ca s însele trupeleă ă

mele s porneasc pe ea, eu închid aceasta ieşire, astfelă ă încât ofi erii şi oamenii mei s se lupte pân la moarte."ţ ă ă

23. În terenul mor ii, aş putea s ar t c nu exist nici oţ ă ă ă ă şans de supravie uire. C ci este în firea solda ilor s rezisteă ţ ă ţ ă când sunt înconjura i, s lupte pân la moarte când nu existţ ă ă ă alt solu ie şi când sunt h itui i, s se supun orbeşte.ă ţ ă ţ ă ă

24. Modific rileă tactice adecvate celor nouă tipuri de teren, avantajele

inerente folosirii forma iilor comţ pacte sau larg desf şurate şiă principiile care guverneaz comportamentul omenesc suntă probleme pe care generalul trebuie s le studieze cu cea maiă mare grij .ă

25. Alt dat ,ă ă cei ce treceau drept exper i înţ arta militară împiedicau în tab ra inamicului jonc iunea între avang rzi şiă ţ ă arierg rzi, cooperarea reciproc între elemenă ă tele importanteşi elementele de mai mică anvergur , asistenta acordat deă ă trupele de valoare celor mediocre şi sprijinul mutual întresuperiori şi subordona i.ţ

26. Atunci când for eleţ inamice sunt dispersate, el împiedic să ă se regrupeze; când ele sunt concentrate, el seam n dezordinea.ă ă

Meng: "Lansa i numeroase opera iuni destinate s -l inducţ ţ ă ă în eroare. Ar ta i-v la vest şi înainta i plecând de la estă ţ ă ţ ;



atrage- i-l la nord şiţ loviti-l la sud. Înnebuni i-l şi face iţ ţ -l s -şiă piard min ile astfel încât s -şi împr ştie şi s -şi încurceă ţ ă ă ă trupele".

Chang Yu: "Lua i-l pe neaşteptate, declanşând atacuriţ

surpriz acolo unde nu este preg tit. H r ui iă ă ă ţ ţ -l cu trupe deşoc".

27. Ei se concentrau şi se puneau în mişcare atunci cândaceasta era în avantajul lor; în caz contrar, se opreau.

28. Dac sunt întrebată : "Cum pot birui o armat inaă mică bine ordonat , care este pe punctul de a m atacaă ă ? r spundă :Pune i mâna pe un lucru la care ine şi ve i face din ea ceeaţ ţ ţ ce ve i dori."ţ

29. Rapiditatea este chiar esen a r zboiului. Profita i de lipsaţ ă ţ depreg tireă a inamicului; urma i itinerarii neprev zute şi lovi iţ ă ţ -lacolo unde nu este asigurat.

Tu Mu: "În acest fel se rezum natura profund a r zboiuluiă ă ă şi culmea artei în conducerea unei armate".

Chan Yu: "Aici, Sun Tzu explic din nou... c dac exisă ă ă tă ceva care conteaz , este cu adev rat divina rapiditate".ă ă

30. În cazul unei for e de invazie, principiul general deţ re inut este c . odat intrat adânc în teritoriul inamic,ţ ă ă ă armata este unit şi ara care se ap r nu o poate înfrânge.ă ţ ă ă

31. Jefui iţ regiunile fertile, pentru a aproviziona armata dinabunden .ţă

32. Veghea i la hrana trupelorţ ; nu le impune i corveziţ inutile. Face i în aşa fel ca ele s fie animate de acelaşi sufluţ ă şi ca for a lor s r mân intactţ ă ă ă ă. În ceea ce priveşte mişc rileă armatei, stabili i planuri de nep truns.ţ ă

33. Arunca i trupele într-o situa ie f r ieşire, astfel ca,ţ ţ ă ă chiar în fa a mor ii, ele s nu fuga. C ci, dac ele sunt gataţ ţ ă ă ă s moar , câte fapte eroice nu ar fi capabile s înf pă ă ă ă tuiască?Atunci, într-adev r, ofi eri şi solda i, împreun , dauă ţ ţ ă



maximum din ceea ce pot. Într-o situa ie disperat , ei nu seţ ă tem de nimic; când nu este posibila o retragere, ei sunt deneclintit. Când au p truns adânc în teritoriul inamic, ei suntă lega i unii de al ii şi, acolo unde nu exist alt solu ie, ei vorţ ţ ă ă ţ

angaja cu inamicul lupta corp la corp.-

34. Deci, astfel de trupe nu au nevoie s fie încurajate laă vigilent .ă F r să ă ă le zmulg sprijinul,ă generalul îl ob ineţ ; f ră ă s îl caute le dobândeşte devotamentulă ; f r s o cear , leă ă ă ă câştig încrederea.

35. Ofi erii mei nu au foarte multe bog ii, dar aceasta nuţ ăţ din dispre , pentru bunurile p mânteştiţ ă ; ei nu se aşteapt să ă tr iasc pân la b trâne eă ă ă ă ţ ; dar nu din ur pentră u longevitate.

Wang Hsi: "Atunci când ofi erii şi solda ii nuţ ţ se preocupă decât de bunurile p mânteşti, ei iubesc via a mai mult decâtă ţ orice".

26. În ziua când armata primeşte ordinul de a se pune înmarş, lacrimile celor ce stau jos le inund gulereleă : lacrimilecelor ce sunt culca i le curg şiroaie pe obraji.ţ

Tu Mu: " To i au semnat un pact cu moartea.ţ În preajmab t liei, se lanseaz acest ordină ă ă : Ceea ce se va petrece

ast zi depinde de aceast lovitur unic . Coră ă ă ă purile celor cerefuz s -şi pun via a în joc vor îngr şa câmpurile şi voră ă ă ţ ă deveni hoituri abandonate ca hran p să ă ărilor şi animalelors lbatice".ă

37. Dar arunca i-i într-o situa ie f r ieşire şi ei vor ar taţ ţ ă ă ă curajul nemuritor al lui Chuan Chu şi Ts'Kuei.

38. Or, trupele celor ce sunt exper i în arta militar sunt folositeţ ă ca Şarpele "care riposteaz cu toate inelele sale deodat ",ă ă de

pe muntele Ch'ang. Atunci când îl loveşti în cap, atac cuă coada; când îl loveşti în coad , atac cu capulă ă ; dac esteă lovit la centru, el atac în acelaşi timp şi cu capul şi cuă coada.

39. Dac sunt întrebată : "Este posibil s faci trupele s fieă ă capabile de astfel de coordonate instantanee? r să pund: Este



posibil". C ci cu toate c oamenii din Wu şi din Yueh seă ă ur sc, dac s-ar g si împreun laă ă ă ă bordul unui vas cl tinat deă furtun , ei ară colabora ca mâna dreapt cu mâna stâng .ă ă

40. Deci, nu este deajuns s ai încredere în caii împieă dica iţ s mearg sau în ro ile carelor îngropate.ă ă ţ

41. A între ine un nivel de bravur uniform,ţ ă este obiectivulcomandamentului militar. Numai datorit folosiriiă adecvate a terenuluifor eleţ de şoc şi for ele uşoare sunt, amândou , utilizate ceiţ ă mai bine.

Chang Yu: "Dac se ob ine avantajul terenului, atunci chiară ţ trupe slabe şi f r consisten ar putea învinge. Cu atât maiă ă ţă mult trupe încercate şi puternice! Dac într-un caz şi înă

cel lalt trupele pot fi folosite cu eficaciă tate, este pentru că ele sunt aşezate în conformitate cu condi iile terenului".ţ

42. Generalul are datoria s fie calm, imperturbabil,ă impar ial şi st pân pe sine .ţ ă

Wang Hsi: "Dac este calm, el este insensibil la conă trariet iăţ ; dac este de nep truns, este insondabilă ă ; dac esteă drept, ac ioneaz cum trebuieţ ă ; dac este st pân pe el. nuă ă cade în confuzie".

43. El trebuie s ştie s -şi men in ofi erii şi solda ii înă ă ţ ă ţ ţ necunoştin de planurile sale.ţă

Ts'ao Ts'ao: " Trupele sale se pot asocia la bucuria ac iuniiţ îndeplinite, dar nu la stabilirea planurilor sale".

44. El interzice practicile supersti ioase şi astfel eliţ berează armata de îndoial . Atunci, pân în clipa mor ii nu va aveaă ă ţ dificult i din partea ei.ăţ

Ts'ao Ts'ao: "Interzice i oracolele şi prezicerile de r u augur.ţ ă Debarasa i planurile de îndoial şi incertiţ ă tudine".

Chang Yu: "Ssu Ma Fa declară: Extermina i superţ sti iile".ţ

45. El schimb metodele sale şi îşi modific planurile,ă ă astfel încât s nu se ştie cum ac ioneaz .ă ţ ă

Chang Yu: "Procedeele folosite deja anterior şi planurile



vechi duse la bun sfârşit în trecut trebuie modificate".

46. El schimb plasamentul taberelor şi înainteaz pe c iă ă ă deturnate, f când astfel inten iile sale de nepă ţ ătruns.

47. Sarcina de a concentra armata şi de a arunca într-ositua ie disperat este problema generalului.ţ ă

48. El intr cu armata adânc în teritoriul inamic şi acoloă gr beşte declanşarea.ă

49. El aude vasele şi sparge marmitele; împinge armata ca peo turm de oi, când într-o direc ie, când într-alta şi nimeni nuă ţ ştie unde merge.

50. El fixeaz o dat pentru adunarea trupelor şiă ă acomentariului lui Ts'ao Ts'ao, care a fost omis , indic faptulă ă odat jonc iuneaă ţ efectuat ,ă el taie trupelor retragerea, ca şicum le-ar trage o scar de sub picioare.ă

51. Cine ignoră planurile statelor vecine nu poate lega la timp alian e,ţ dac suntă ignorate condi iileţ geografice în ceea ce priveştemun ii, p durile, defileele periţ ă culoase, mlaştinile şi b l ile, nuă ţ

poate conduce o armată; dac se omite folosirea c l uzeloră ă ă indigene, nu se poate ob ineţ avantajul terenului. Este de ajuns ca ungeneral să neglijeze unul din aceşti trei factori pentru a nu fiapt s comande armatele unui rege dominator.ă

Ts'ao Ts'ao: "Aceste trei puncte au fost tratate mai sus.Motivul pentru care Sun Tzu revine asupra lor este c elă dezaprob puternic pe cei ce sunt incapabili s utiliă ă zezetrupele convenabil".

52. Or, atunci când un rege dominator atac un stată puternic el pune inamicul în imposibilitatea de a se con-centra. El se impune fa de inamic şi îi împiedic pe alia iiţă ă ţ s i s i se al ture.ă ă ă

Mei Yao Ch'en: "Atunci când ataca i un stat imporţ tant, dacă pute i diviza for ele inamice, mijloacele noastre vor fi maiţ ţ mult decât suficiente."



53. Rezult c el nu se înfrunt cu coali ii puternice şiă ă ă ţ că nufavorizează puterea altor state. Pentru" a-şi atinge obiectivele, else bazeaz peă aptitudinea sa de a se impune adversarilor

s i.ă Şi astfel el poate s -i ia inamicului oraşele şi s -iă ă r stoarne guvernul.ăTs'ao Ts'ao: «Prin "rege dominator" se în elege acela care nuţ

se aliaz cu seniorii feudali. El rupe alian ele imperiului. Totă ţ ce este sub cer şi îşi adjudec autoritatea. El foloseşteă prestigiul şi virtutea pentru a-şi atinge scopurile».

Tu Mu: "Acest verset declar c , dac nu se asigur , prină ă ă ă pacte, de ajutorul statelor vecine, şi c dac nu se formează ă ă planuri legate de oportunitate, dar c , urmând propriileă obiective, se încrede doar pe propria for miliţă tar pentru aă

se impune inamicului, atunci risc s vad capturate,,ă ă ă propriile sale oraşe şi r sturnat propriul guveră n .

54. Acorda i recompense f r a ine seama de obiţ ă ă ţ ceiurilecurente: da i ordine, f r a tine seama de precedente. Astfelţ ă ă ve i putea folosi armata întreaga, ca şi ca şi cum ar fi vorbaţ de un singur om.

Cheng Yu: "Dac codul relativ la recompense şi la pedepseă este clar redactat şi aplicat în mod expeditiv, atunci ve iţ

putea folosi mul imea ca şi cum ar fi vorba de o mâna deţ oameni".

55. Pune i trupele la lucru f r a le, împ rt şi intenţ ă ă ă ă iileţ voastre, folosi i-le pentru a ob ine avantajul f r a leţ ţ ă ă dezv lui pericolele la care se expun. Arunca i-le într-oă ţ situa ieţ periculoas ,ă ele vor sc pa dină ea; plasa i-le într-unţ teren al mor ii, vor rezista. C ci,ţ ă atunci când armata este pusă

într-o asemenea situa ie,ţ ea poate, sprijinit pe înfrângere, să ă zmulg victoria.ă

56. Or, ceea ce este capital în opera iunile militare este sţ ă laşi s se cread c te potriveşti planurilor inamiă ă ă cului.

57. Concentra i-v for ele împotriva inamicului şi la o mieţ ă ţ de li distan îi ve i putea ucide generalţă ţ ul. Este ceea ce se



numeşte a putea s - i atingi scopul prin viclenie şiă ţ ingeniozitate.

58. În ziua când sistemul de atac este pus în mişcare,

bloca i trecerile,ţ anula i permiseleţ de liber trecere, înceta iă ţ toate rela iile cu trimişii inamicului şi îndemna i sfatulţ ţ templului s execute planurile.ă

59. Când inamicul v ofer o ocazie, profita i de ea f ră ă ţ ă ă întârziere. Lua i-i înainte, punând st pânire pe un lucru peţ ă care îl pre uieşte şi trece i la ac iune la o dat fixat înţ ţ ţ ă ă secret.

60. Doctrina militar ne înva s urm rim de aproapeă ţă ă ă

situa ia militarţ ă a inamicului pentru a hot rî ă asupra luptei.

61. Pentru acest motiv, fi i, deci timid ca o fecioar . Cândţ ă inamicul prezint oă fisur fi i repede ca iepurele şi el va fiă ţ incapabil s v ră ă eziste.

XIIAtacul prin foc

Sun Tzu a spus:

1. Exist cinci metode de a ataca prin foc. Prima, este să ă dai foc personalului; a doua, s dai foc depoziteă lor; a treia, să dai foc materialului; a patra, s dai foc arsenalelor şi, aă cincea, s foloseşti proiectile incendiare.ă

2. Pentru a folosi focul trebuie s te bazezi pe anumiteă mijloace.

Ts'ao Ts'ao: "Baza i-v pe tr d torii care se g sesc înţ ă ă ă ă rândurile inamice."

Chang Yu: " Toate atacurile prin foc depind de condi iileţ atmosferice".



3. Materialul incendiar trebuie să fie întotdeauna disponibil.Chang Yu: "Utilajul şi materialele combustibile trebuie s fieă

preg tite totdeauna înainte".ă

4. Exist perioade favorabile şi zile propice aprindeă riifocului.

5. Prin "perioade" trebuie s în elegemă ţ "atunci când este oc ldur torid ", prină ă ă "zile" atunci când luna este înconstela iile s get torului. Alpharatz,ţ ă ă I sau Chen", c ci înă aceste momente se pornesc vânturile.

6. Or, în cazul atacului prin foc, trebuie reac ionat laţ

schimb rile de situa ie.ă ţ

7. Atunci când incendiul se declar în tab ra inamic ,ă ă ă coordona i imediat ansamblul opera iunilor din exterior. Darţ ţ dac trupele r mân calme, ave i r bdare şi nu ataca i.ă ă ţ ă ţ

8. Când incendiul atinge punctul culminant, continua iţ dac este posibil. Dac nu. aştepta i.ă ă ţ

9. Dac pute i genera incendii la exteriorul tabereiă ţ inamice, nu este necesar s aştepta i ca ele s izbucnească ţ ă ă în interior. Incendia i la momentul potrivit.ţ

10. Când focul e b tut de vânt, nu ataca i, nu ataca i dină ţ ţ direc ia spre care bate vântul.ţ

11. Dac vântul bate ziua, se va potoli seara.ă

12. Or, armata trebuie s cunoasc cele cinci cazuriă ă diferite de atac prin foc şi s r mân într-o stare de vigiă ă ă lenţă constant .ă

13. Cei ce folosesc incendiile pentru a-şi sus ine atacuţ rile au departea lor inteligen a, cei care folosesc inunda ia au deţ ţ partea lor for a.ţ



14. Apa poate izola un inamic, dar nu-i poate distruge,proviziile sau materialul s u.ă

15. Or, a câştiga b t lii şi a cuceri obiectivele fixate, dar aă ă nu reuşi s tragi foloase din aceste rezultate, este de r uă ă augur şi se numeşte "pierdere de timp".

16. Iat de ce se spune c suveranii lumina i delibeă ă ţ rează "asupra planurilor şi c generalii buni le execut .ă ă

17. Dac nu este în interesul statului nu ac iona i. Dac nuă ţ ţ ă sunte i în stare s reuşi i, nu recurge i la for a armat . Dacţ ă ţ ţ ţ ă ă nu sunte i în pericol, nu v bate i.ţ ă ţ

18. Un suveran nu poate s ridice o armat într-un accesă ă de exasperare, nici un general s nu se bat sub impulsulă ă urii. C ci, dac este posibil ca un om care este iritat s -şiă ă ă recapete liniştea şi un om r nit sufleteşte s s -şi recapeteă ă ă liniştea şi un om r nit sufleteşte s se simt din nouă ă ă satisf cut', un stat, care a fost distrus, nu poate fi ref cut,ă ă nici mor ii readuşi la via .ţ ţă

19. Iat de ce suveranul luminat este prudent şi geneă ralulbun este prevenit împotriva mişc rilor nes buite. Astfel,ă ă statul este salvat şi armata cru at .ţ ă

XIII

Folosirea agen ilor secre iţ ţ

Sun Tzu a spus:

1. Or, atunci când o armat de o sut de mii de oameni va fiă ă ridicat şi trimisa în campanie la distan ,ă ţă cheltuielilesuportate de popula ie, ad ugate la sumele plţ ă ătite dintezaur, se vor ridica la o mie de galbeni pe zi. Va domni oagita ie permanent atât în interiorul, cât şi în exteriorulţ ă



rii, popula ia va fi epuizat din cauza cerin eţă ţ ă ţ lortransporturilor şi treburile a şapte sute de mii de familii vor fidezorganizate.

Ts'ao Ts'ao: "Pe vremuri, opt familii formau o colectivitate. Atunci când

una dintre ele trimitea un om în armat , celelalte şapteă contribuiau la între inerea c miţ ă nului afectat. Astfel c , atunciă când era mobilizat o armat de o sut de mii de oameni,ă ă ă familiile care nu erau în m sur s asigure pe deplin parteaă ă ă lor de munc şi de sem n turi, erau în num r de şapte suteă ă ă ă de mii".

2. Cel ce face fa inamicului timp de mul i ani ca s lupteţă ţ ă pentru victorie într-o b t lie decisiv , dar care se zgârceşteă ă ă s acorde grade, onoruri şi câteva sute de galbeni şi nuă

cunoaşte situa ia inamicului, este totaţ l lipsit de omenie.

3. Or, dac prin ul luminat şi generalul avizat învingă ţ inamicul de câte ori treci la ac iune, dac realiz rile lorţ ă ă dep şesc pe cele obişnuite, aceasta se datoreşte informă ăriiprealabile.

Ho Yen Hsi: «Capitolul din Riturile dinastiei Chou, intitulat "Ofi eriiţ militari", men ioneaz pe directorul spionajului na ional».ţ ă ţ Acest ofi er conducea, probabil, opera iunile secrete înţ ţ

str in tate.ă ă4. Ceea ce se numeşte "informare prealabil " nu proă vine

de la spirite, nici de la divinit i,ăţ nici din analogie cu evenimenteletrecute, nici din calcule. Ea trebuie ob inut de la oamenii careţ ă cunosc situa ia inamicului.ţ

5. Or, exist cinci feluri de agen i secre i care pot fi folosi iă ţ ţ ţ şi anume: agen i indigeni, interiori, dubli, lichidabili şi volan i.ţ ţ

6. Atunci când cele cinci tipuri de agen i lucreaz simultanţ ă şi când nimeni nu le cunoaşte procedeele, ei se numesc"sculul divin" şi constituie comoara unui suveran.

7. Agen ii indigeni, pe care îi folosim, sunt originari dinţ inutulţ inamic.



8. Agen ii interiori sunt func ionari inamici pe care îiţ ţ folosim.

Tu Mu: "În categoria func ionarilor se num r oameni deţ ă ă

merit, care au fost destitui i'; sunt şi al ii care comitândţ ţ greşeli au fost pedepsi i. Sunt sicofan i şi favori i careţ ţ ţ râvnesc la bog ie. Sunt dintre aceia care pe nedrept au fost,ăţ timp îndelungat, men inu i în func ii modeste, cei care nu auţ ţ ţ ajuns în posturi de r spundere şi cei a c rei singur dorină ă ă ţă este de a profita de pericolele tulburi pentru a-şi m riă puterile personale. Exist cei cu dou fe e, nestatornici şiă ă ţ vicleni şi cei care aşteapt permanent s vad de unde bateă ă ă vântul. În ceea ce priveşte pe aceştia v pute i informa înă ţ secret asupra situa iei ior materiale, s -i acoperi i cu aur şiţ ă ţ

m tase şi astfel s vi-i ataşa i. Pe urm , pute i conta pe eiă ă ţ ă ţ pentru a face lumin în situa iaă ţ aşa cum se prezint ea înă ara lor şi pentru a v informa asupra planurilor pe care aceaţ ă ar le face împotriva voastr . De asemenea, ei pot provocaţ ă ă

disensiuni între suveran şi miniştrii s i, de natur ca între eiă ă s nu domă neasc o în elegere perfect ."ă ţ ă

9. Agen ii dublţ i sunt spioni inamici pe care noi îi folosim:Li Ch'uan: "Când inamicul trimite spioni ca s iscoă dească

ceea ce fac sau nu fac, le dau cu generozitate bani, îi trimit înapoi şi îi transform în proprii mei agen i".ţ

10. Agen ii lichidabili sunt aceia dintre spionii noştri c roraţ ă noi le d m deliberat informa ii inventate în toate felurile.ă ţ

Tu Yu: "L s m s scape informa ii care sunt realmenteă ă ă ţ false şi facem în aşa fel ca agen ii noştri s le cunoasc .ţ ă ă Atunci când aceşti agen i, lucrând pe teritoriul inamic, vor fiţ prinşi de acesta, vor face uz, cu siguran , de acesteţă informa ii false. Inamicul le va acorda credit şi se va preţ g tiă

în consecin . Dar noi, fireşte vom ac iona în cu totul alt sensţă ţ şi inamicul îşi va omorî spionii".

Chang Yu: "Sub dinastia noastr , şeful statului major Ts'aoă gra ie într-o zi un condamnat, îl deghiza în c lug r, îl puse sţ ă ă ă

înghit un cocoloş de cear şi îl trimise la Tangouts. Laă ă sosirea lui falsul c lug r fu întemni at. El le vorbi celor ce-lă ă ţ



capturaser despreă cocoloşul de cear pe care-l elimin înă ă curând în scaun. Deschizând cocoloşul, cei din Tangoutscitir scrisoarea adresat de c tre şeful statului major Ts'aoă ă ă directorului planific rii strategice. Şeful barbarilor, furios,ă

puse s fie executat ministrul s u, ca şi c lug rul spion.ă ă ă ă Acesta este procedeul. Dar agen ii lichida i nu se m rginescţ ţ ă la o singur misiune. Uneori, eu trimit agen i s g sească ţ ă ă ă inamicul pentru a semna pacea şi apoi atac."

11. Agen ii volan i sunt cei ce aduc informa ii.ţ ţ ţTu Yu: «Alegem oameni inteligen i, dota i, pruden i şi capabiliţ ţ ţ

s -şi croiasc un drum c tre aceia careă ă ă . În tab ra inamic ,ă ă sunt intimi cu suveranul şi cu membrii nobilimii. Astfel, eisunt în m sur s observe mişc rile inamicului şi s -iă ă ă ă ă

cunoasc ac iunea şi planurile sale. Odat informa i asupraă ţ ă ţ situa iei reale, se întorc s ne informeze. Iat de ce ei seţ ă ă numesc "agen i volan i". Tu Muţ ţ : "Sunt oameni care pot să vin şi s plece şi s transă ă ă mit rapoarte.ă Ca spioni, volan iţ trebuie s recrut mă ă oameni inteligen i, dar care par proşti şiţ oameni întreprinz tori, în ciuda aerului lor inofensiv, oameniă sprinteni, viguroşi, îndr zne i şi bravi, deprinşi cu misiuniă ţ modeste şi capabili s îndure foamea, frigul, mizeria şiă umilin a".»ţ

12. Dintre to i cei care în armat fac parte dinţ ă anturajulcomandantului-şef, nici unul nu este mai aproape de acesta caagentul secret; dintre toate retribu iile, nici una nu este maiţ mare ca cea a agen ilor secre i; dintre toate problemele, niciţ ţ una nu este mai confiden ial ca acelea care au leg tur cuţ ă ă ă opera iunile secrete.ţ

Mei Yao Ch'en: "Agen ii secre i îşi primesc instrucţ ţ iunile înţ cortul generalului; ei sunt apropia i şi pe picior de intimitateţ cu el".

Tu Mu: "Acestea sunt probleme şoptite la ureche."

13. Cine nu este experimentat şi prudent, omenos şi drept, nupoate folosi agen i secre i. Şi cine nu este fin şi subtil nuţ ţ poate s le zmulg adev rul!ă ă ă

Tu Mu: "Ceea ce trebuie, înainte de toate, este s apreă ciezi



caracterul spionului şi s stabileşti dac este sincer, demn deă ă încredere şi cu adev rat inteligent. Apoi, el poate fi folosit...ă Printre agen i, exist unii al c rui singur scop este s seţ ă ă ă

îmbog easc f r s caute a cunoaşte cu adev rat situa iaăţ ă ă ă ă ă ţ

inamicului şi care nu r spund exigen elor mele decât prină ţ vorbe goale. Într-un asemenea caz, eu trebuie s dau dovad deă ă şiretenie şi de subtilitate. Apoi, voi putea aprecia sinceritateasau caracterul mincinos al spuselor spionului şi s facă deosebirea între ceea ce este conform cu faptele şi ceea cenu este".

Mey Yao Ch'en: "Lua i m suri de precau ie împotrivaţ ă ţ spionului care a fost manipulat".

14. Subiect într-adev r delicat? Cu adev rat deliă ă cat! Nu

exist nici un loc unde s nu fie folosit spionajul.ă ă

15. Dac planuri relative la opera iuni secrete suntă ţ divulgate prematur, agentul şi to i cei c rora le-a vorbitţ ă trebuie s fie ucişi.ă

Ch'en Hac: "...Pot fi ucişi spre a li se închide gura şi a-l împiedica pe inamic s -i aud ".ă ă

16. În general, dac vre i s lovi i armata, s ataca i oraşeă ţ ă ţ ă ţ

şi s . asasina i oameni, trebuie s cunoaşte i numeleă ţ ă ţ comandantului garnizoanei, al ofi erilor de stat major, alţ uşierilor, al gardienilor de la por i şi al g rzilor de corp.ţ ă

Trebuie s da i ordin agen ilor voştri s se informezeă ţ ţ ă am nun it despre acest detaliu.ă ţ

Tu Mu: "Dac dorim s conducem ofensiva, trebuie să ă ă cunoaştem oamenii pe care-i foloseşte inamicul. Sunt eiexperimenta i sau proşti, fini sau grosolaniţ ? Odat acesteă calit i cunoscute, facem preg tirile adecvate. Când regeleăţ ă celor din Han trimise pe Han Hsin, Ts'ao Ts'ao şi Kuan Yungs atace Wei Pao, el întrebă ă: "Cine este comandant şef alstatului Wei? Po Chin, i se r spunse. Regele spuseă : Gura luimiroase înc a laptele pe care l-a supt. El nu va putea s -lă ă egaleze pe Han Hsin. Cine comand cavaleriaă ? Feng Chesig, ise r spunse. Regele spuseă : Este fiul generalului Feng Wu Che dinCh'în. Cu toate c este om de valoare, nu face cât Kuan Yung.ă



Si cine comand infanteriaă ? Hsiang T'o, i se r spunse. Regeleă spuse: Nu poate fi comparat cu Ts'ao Ts'an. N-am nici un motiv să m îngrijorez".ă

17. Este de o importan capital s fie repera i agenţă ă ă ţ iiţ inamicului, care vin s duc activit iă ă ăţ de spionaj împotrivavoastr şi s fie tocmi i s treac în serviciul vostru. Da i-leă ă ţ ă ă ţ instruc iuni şi ave i grij deţ ţ ă ei. În acest fel sunt recruta i şiţ folosi i agen ii dubli.ţ ţ

18. Agen ii indigeni şi interiori pot fiţ recruta i şi folosi i prinţ ţ intermediul agen ilor dubli.ţ

Chang Yu: "Motivul este c agentul dublu cunoaşte, printreă compatrio ii s i, pe aceia care sunt hr p re i, ca şi peţ ă ă ă ţ

func ionarii care s-au achitat cu neglijen de datoţ ţă riile lor. Peaceste persoane le putem atrage în serviciul nostru".

19. Şi în felul acesta agentul lichidabil, înc rcat cuă informa ii false, poate fi trimis la inamic pentru a iţ le transmite.

Chang Yu: "Agen ii lichidabili pot fi trimişi s transţ ă mită informa ii false deoarece agen ii dubli ştiu în ce domeniuţ ţ inamicul poate fi înşelat".

20. Şi tot astfel, agen iiţ volan iţ pot fi folosi i la momentulţ oportun.

21. Suveranul trebuie s aib cunoştin deplin desă ă ţă ă preactivit ile celor cinci feluri de agen i. Aceast cunoaşăţ ţ ă teretrebuie s provin de la agen ii dubli şi de aceea ei trebuieă ă ţ neap rat trata i cu extrem d rnicie.ă ţ ă ă

22. În trecut, ascensiunea dinastiei Yin se datorase lui I Chin careservise, cândva, pe Hsia; dinastia Chou ajunsese la puteredatorit lui Lu Yu,ă servitorul celor din dinastia Yin.

Chang Yu: "I Chin era un ministru al celor din dinastia Hsia care trecu înserviciul celor din Yin. Lu Wang era un ministru al celor din Yin, care trecuîn serviciul celor din Chou."

23. Iat de ce, numai suveranul luă minat şi generalul de

SunTzu - Arta Razboiului

Documents

Transcript of SunTzu - Arta Razboiului