SUNETUL NATURII.pdf

8/9/2019 SUNETUL NATURII.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/sunetul-naturiipdf 1/84



MOCANU SILVIA BĂNICĂ ILEANA

STURZU CONSTANȚA

Buzău 2014

“SUNETUL NATURII” GHID METODIC

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ



Autori : Silvia Mocanu - G.P.P. nr.8, Buzău Ileana Bănică - G.P.P. nr.8, Buzău

Constanţa Sturzu - G.P.P. nr.8, Buzău

Culegere şi tehnoredactare: Constanţa Sturzu Corectura : Autoarele

B

IBLIOGRAFIE

Referent ştiinţific Prof. Camelia Voicu



Nu omorâţi acest pământ, E tot ce-avem mai scump, mai sfânt!

Planeta trebuie să fie Frumoasă, veselă şi…vie! Copii, veniţi să o salvăm, De viaţă să ne bucurăm!

Vom pune mână de la mână, Nici un gunoi să nu rămână,

Putem ca viaţa să-i redăm, Veniţi cu toţii să plantăm.

Copacii care să ne fie, Curând, o nouă bogăţie Şi aliatul cel mai mare

În lupta antipoluare!



CCoo p piiii ssuunntteemm șșii nnooii,, AAvveemm p păăr r iinnțții ccaa vvooii,,

ȘȘii f f r r aațții,, ssuur r oor r ii aavveemm CCuu ttooțțiiii nnee j juuccăămm..

ȘȘii f f iiiinnddccăă ssuunntteemm mmiiccii AAvveemm șșii nnooii b buunniiccii,,

CCuu ggllaass ddoommooll șșii b buunn PPoovveeșșttiillee nnee ss p puunn,,

N Nee ssf f ăăttuuiieesscc mmeer r eeuu CCee--ii b biinnee șșii ccee--ii r r ăăuu..

AAvveețții p pr r iieetteennii mmiiii,, IIuu b biițții--nnee,, ccoo p piiii!!



MerișorulÎn grădină, printre flori,

Am sădit un merișor.

Îl udăm, îl ingrijim, De omizi noi îl ferim.

Cât de mândru s-a facut!

Este mai înalt ca noi.

Și dă muguri, și dă flori.

Și-o să fie mai voinic

Findcă-l îngrijim de mic

Iar când mare o să crească Mere-o să ne dăruiască.



“““FFFlllooor r r iiillleee iiimmmiii sssuuunnnttt sssuuur r r ooor r r iii R R R ooozzz,,, aaalll b b baaassstttr r r eee ,,, r r r oooşşşiiiiii tttoooaaattteee

SSSiii llleee sssuuunnnttt dddeee aaa j j juuutttooor r r MMMăăă aaasssttteeeaaa p p ptttăăă îîînnnssseeetttaaattteee...

PPPeeennntttr r r uuu f f f iiieeecccaaar r r eee f f f llloooaaar r r eee DDDuuu p p păăă ccceee llleee r r r ăăăcccooor r r eeesssccc,,,

AAA p p păăă tttooor r r nnn dddiiinnn ssstttooo p p piiitttoooaaar r r eee,,, FFFr r r uuummmuuussseeeţţţeee---mmmiii dddăăăr r r uuuiiieeesssccc”””



CUPRINS

1.

Introducere ………………………………………………………….……….…..…………7 2. Educația ecologică – de ce? …………………………………………….……..……………9

3. Despre mediul înconjurător ……………….. …………………...…….…………………...11

4. Rolul educației ecologice în sistemul de învățământ ………………………………………14

5. Importanța educației ecologice în grădiniță ………………………………………………..17

6. Educația ecologică prin jocul de rol ......................................................................................21

7. Exemple de jocuri didactice desfășurate în cadrul activităţilor de educaţie ecologică……31

8. ANEXE: …………………………………………………………………………………...38

Proiecte didactice;

Proiect de educație ecologica avizat ISJ Buzau „Prietena mea, natura” – derulat 2013-2014

Fise de colorat;

Scenete cu tema ecologica;

Sfaturi utile “Trăiește verde!”

9. Bibliografie …………………………………………………………………………………82



Introducere

Când vrem o “Planetă curată”, ne gândim în primul rând la copii. Ei sunt cel mai ușor de

influențat. Trăim într -o societate în care devine din ce in ce mai greu să le protejam sănătatea șiinocența. În grădiniţă şi în şcoală educația ecologică este predată în grădinițe și școli (curricular

și extracurricular) precum și extrașcolar prin cercurile de ecologie și protecție a mediului în

Palatele și Cluburile Copiilor. Totuși, abordarea educației pentru mediu alături de alte

componente educaționale nu acoperă pe deplin nevoia de conștientizare a elevilor, de aceea ar

trebui implementată o disciplină obligatorie, principală, care să îi înveţe pe copii despre

consecinţele degradării serioase a mediului, să-i ajute pe copii să câştige cunoştinţe, deprinderi,

motivaţii, valori şi responsabilitatea de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele

pământului, pentru menţinerea calităţii mediului și pentru asigurarea un trai la fel de bun şi celor

care vor veni în urma lor peste ani.

De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că, în prezent, mai mult de 5,3

miliarde de oameni folosesc resursele naturale ale pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii

taie păduri, extrag minerale şi surse de energie, erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi

apa, creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într -un ritm fără

precedent în istoria vieţii pe pământ. Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi

dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine

de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia

speciilor, extinderea deşertului, contaminarea cu pesticide, creşterea problemelor de sănă tate,

foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane.

Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi

martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii

prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica

problemele de mediu. În lucrul cu preşcolarii sau elevii din zone rurale sau urbane, în programele

de educaţie a comunităţii, sau ca profesor, este necesară introducerea educaţiei mediului în

activităţile curricular și extracurriculare. În ciuda părerilor multor oameni, educaţia de mediu nu

se leagă numai de planul de învăţământ al obiectului ştiinţe, ci se intersectează cu toate celelalte

obiecte de studiu, inclusiv în afaceri, economie, arta limbajului, istorie, studii sociale şi

umanitare. Acest ghid pune accentul în special pe educaţia mediului în grădinițe și şcoli, deși

multe din informaţii se pot aplica la programele neoficiale de educaţie ale comunităţilor.



Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi

consumatorii de mâine ai resurselor. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi

membri ai comunităţii. Educatorii şi toţi cei care lucrează în grădinițe și şcoli pot avea un impact

deosebit, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte

active în numele educaţiei mediului. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educaţie de mediu. În fine, credem că este important să menţionăm

direcţia pe care o susţinem în acest ghid.

Problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia

trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei. Opiniile divergente privind starea mediului,

consecinţele degradării acestuia şi rolul educaţiei sunt bune subiecte de discuţie şi dezbatere. De

asemenea educaţia mediului n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de a gândi; speranţa

este că ea poate ajuta oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele,să ia decizii, să cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale.

Educația pentru protecția mediului se începe încă de la gr ădiniță și este o componentă a

educației pentru viața. Ca educatoare avem puterea să schimbăm ceva, să le insuflăm copiilor

aceasta preocu pare pentru ocrotirea mediului și combaterea poluării lui.



Educația ecologică – de ce?

MOTTO:“Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii,

rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i

înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtădin plin,ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.” (C. Mihăiescu)

Terra suferă. Şi noi oamenii suferim, sau vom suferi implicit. Grav este faptul că modul

în care natura strigă după ajutor, nu constituie un semnal de alarmă pentru noi toţi, sau dacă

auzim acest glas, ne considerăm neputincioşi în faţa răzvrătirilor naturii, indiferent de forma pe

care o îmbracă acestea: cutremure, tornade, topirea gheţarilor, avalanşe, prăbuşiri, alunecări de

teren, etc.

Însă e timpul pentru o schimbare, e timpul să luăm atitudine, să ne convertim felul de a

gândi şi de a acţiona, pentru că o facem tot pentru noi şi pentru generaţiile ce vor urma. E timpul

ca omul să fie sensibil la problemele mediului, să adopte un comportament adecvat faţă de

natură, să protejeze mediul înconjurător. Pregătirea în sprijinul ocrotirii naturii trebuie făcută

începând de la vârsta copilăriei. Copilul învaţă să exploreze lumea înconjurătoare, să analizeze,

să pună întrebări în legătură cu aspectele întâlnite, să-şi exprime stări sufleteşti, să iniţieze

acţiuni, formându-şi comportamente ecologice durabile.

E bine ca omul de mâine să ştie ce e bine şi ce e rău în raport cu mama-natură pentru ca

mai târziu tânărul, iar mai târziu adultul să acţioneze în consecinţă. Acum în întreaga lume,

ecologia începe să însemne o ştiinţă de bază, omenirea devenind conştientă de greşelile care s-au

făcut până acum. Şi aşa cum ne ocupăm de educaţia morală, intelectuală şi estetică, de

dezvoltarea aptitudinilor şi sentimentelor, de educaţia voinţei este momentul să ne ocupăm şi de

educaţia ecologică, prin care să-i învăţăm pe copii de ce şi cum trebuie protejată natura. Dacă

reuşim să sensibilizăm copilul la atingerea unei flori cu miros deosebit sau putem picura puţină

dragoste în sufletele lor pentru un animal sau dacă îl vedem că adună din proprie iniţiativă o

hârtie de jos atunci suntem pe drumul cel bun.

În ultimii ani, politica educațională acordă o atenție deosebită educției ecologice. Pentru

atingerea acestui obiectiv este necesat să-i facem pe elevi să conștientizeze că omul, ca specie

biologic, este dependent de natură, și că nu poate trăi în afara ei.

Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să

îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte,

educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul

înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului,



despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul, despre urmările degradării mediului şi învaţă

care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului.

Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea

valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze

şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia.Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre

acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.

Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui

copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic

asupra mediului. Şi, în final, educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean –

de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor

politici de stat şi a instituţiilor internaţionale. În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:

1. Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi

problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi

extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.

2. Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului,

interacţiunea oamenilor cu acesta, cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

3. Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu,

motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.

4. Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării

problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

5. Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor

dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea

problemelor mediului.

Este bine să fim sensibili la realităţile problemelor de mediu cu care se confruntă

comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru

problemele de mediu pe care elevii le investighează. De exemplu, în oraşe mari, mulţi dintre

părinţii elevilor, probabil, lucrează în fabrici care poluează aerul şi apa. Şi lângă păduri, poate

unii dintre elevii şi familiile sau rudele lor s-ar putea să joace un rol în problema braconajului şi a

tăierii excesive de copaci. Cu toate că n-ar trebui să evitaţi să discutaţi problemele de mediu din

cauza acesta, trebuie să fiţi atenţi atunci când „învinuiţi” pe cineva şi este necesar să găsiţi cea

mai bună cale de a prezenta anumite probleme.

Unul din scopurile programului de educaţie a mediului este să ajuţi elevii să -şi dezvolte

capacitatea de a gândi – atât critic cât şi creativ. Un elev care ar putea face parte într -o zi din



consiliul local va fi cel mai eficient dacă el sau ea va putea să cântărească bine opţiunile, să

identifice alternativele, să comunice, să pună întrebările corecte, să analizeze sugestiile

cetăţenilor, şi să ia decizii. La fel poate fi pentru un elev care ar putea fi într -o zi proprietar de

pământ care încearcă să decidă cum să-şi administreze pământul sau pentru un cetăţean căruia i

se cere să se implice într-o problemă care afectează mediul şi comunitatea. Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori. Deoarece copiii se maturizează, sistemul

de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la

toate aspectele vieţilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile aduc de asemenea

consistenţă vieţii unei persoane, ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine.

Există o legătură strânsă între valori, convingeri, atitudini şi dezvoltarea unei etici a

mediului înconjurător. Ca educatoare, putem avea un impact pe viaţă asupra elevilor noștri

introducând strategiile educaţiei mediului în predare. Calitatea mediului se reflectă direct învieţile elevilor şi a familiilor lor. Ajutându-i să-şi cunoască drepturile ca cetăţeni, dându-le

puterea să acţioneze şi să simtă că ei contează, clarificând legăturile dintre sănătatea individuală

sau familială şi mediu, arătând legătura dintre veniturile personale şi mediu, şi trezindu-le

interesul faţă de lumea naturală, putem aprinde o scânteie a proprietăţii personale în probleme de

mediu.



Despre mediul înconjurător

Ecologia (din cuvintele grecești: ecos – casă și logos – știință, adică știința studierii

habitatului) reprezintă studiul interacțiunii dintre organisme și mediul înconjurător.Ecologia este în mare parte o știință descriptivă și experimentală. În ecologie se folosesc

multe metode împrumutate din alte discipline: metode matematice pentru a modela evoluția

populațiilor, metode fiziologice pentru a înțelege viața organismelor, metode geologice pentru a

descrie propietățile solului, etc.

Mediul înconjurător poate fi definit ca un ansamblu de elemente și fenomene naturale și

artificiale (antropice) de pe suprafata Pământului, care oferă condiții prielnice pentru dezvoltarea

vieții și pentru desfășurarea activităților umane. În special, sensul dat acestei noțiuni în cadrul

Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente, care, în complexitatea realațiilor lor,

constituie cadrul, mijlocul și condițiile de viață ale omului.

O altă definiție o găsim în Legea protecției mediului, în care mediul înconjurător este

ansam blul de condiții și elemente ale Terrei: apa, aerul, solul și subsolul, toate straturile

atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în

interacțiune, cuprinzând elemente enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale.

Din punct de vedere geografic, mediul înconjurător cuprinde în alcătuirea sa trei seturi de

componente: abiotice (substrat, aer, apa), biotice (plante, animale) și antropice (rezultatele

activității umane). Vom încerca, în următoarele rânduri să punctăm succint principalele

caracteristici ale fiecarei componente.

Substratul sau scoarța terestră reprezintă suportul solid, care asigură existența

celorlalte componente pe Terra. Mai ales cunoscută și sub denumirea de litosferă.

Atmosfera este amestecul de gaze care înconjoar ă Pământul, amestec denumit generic

aer. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie, totusi ea pare divers colorată, după cum este mai

curată sau încărcată cu vapori de apa, praf, microorganisme. După ploaie, cănd atmosfera este

curată, ea pare albastr ă, când conține mari cantități de vapori de apă apare albicioasă sau cenușie,

iar cînd este încărcată cu praf poate avea nuanțe de roșu, gălbui sau violet. Făr ă atmosfer ă, cerul

ar părea de culoare neagr ă, iar Soarele ar fi un disc de foc orbitor. Nu am mai avea nori, ploi,

ninsori etc. Oxigenul este gazul care întreține viața. În lipsa lui, Pământul ar fi gol, o întindere

mare de stâncării și deșerturi.

Razele soarelui aduc lumină și căldură pe Pământ. Făr ă acestea nu ar exista viață pe

planeta noastr ă. Razele solare str ă bat însă atmosfera f ăr ă a o încălzi. Ajungând la suprafața



terestr ă, ele încălzesc suprafața uscatului și pe cea a mărilor și oceanelor, iar acestea încălzesc la

rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact.

Apa este unul dintre cele mai importante elemente ale mediului înconjur ător, fiind

prezentă în aer, în sol și în corpul viețuitoarelor. Hidrosfera - totalitatea apelor de pe glob, ocupă

71% din suprafața totală a globului, incluzând oceanele, mările, lacurile, râurile, apele subterane, ploile, ghețarii etc.

Solul este vital pentru supraviețuire. El asigur ă hrana florei, faunei și omului. Mare parte

din hrana noastr ă o constituie plantele care cresc în sol. Legumele, fructele, cerealele sunt

consumate ca atare. Dar carnea, laptele, ouale pe care le mâncăm, vin de la animale ce se hr ănesc

cu plante, deci indirect de la sol. Învelișul solid de la suprafata Pămantului este acoperit de un

strat afânat (sol), care este influențat de condițiile de mediu în care s-a format.

Plantele și animalele de pe Pământ constituie învelișul numit biosfer ă. Viețuitoareletr ăiesc în partea de jos a atmosferei, în hidrosfer ă și în partea superioar ă a litosferei (a scoar ței

terestre), adică acolo unde aceste învelișuri se întrepătrund. Factorii cei mai importanți care

condiționează răspândirea viețuitoarelor sunt: lumina, temperatura, vînturile, precipitațiile,

relieful, solul și omul.

Lumina este absolut necesar ă majorității plantelor. Făr ă lumină plantele verzi nu s-ar

putea hr ăni.Temperatura aerului joacă un rol important. În lipsa căldurii, plantele ierboase se

usucă, iar cele lemnoase își încetează periodic activitatea. În ceea ce privește animalele, unele

dintre ele hibernează sau pleacă, migrează, spre regiunile mai calde.

Vântul contribuie în mare măsur ă la r ăspândirea semințelor unor plante. El ajută și la

polenizare, vântul poate avea și o influență negativă. Vânturile puternice usucă vegetația, apleacă

arborii și chiar îi dezr ădăcinează.



Rolul educației ecologice în sistemul de învățământ

Omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a

calităţii mediului. În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative:limitarea rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii

globale etc. Dacă la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de domeniul

specialiştilor, a liderilor din diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme concrete pentru

umanitate. Astfel, s-a ajuns la conturarea şi definirea conceptului “problematica lumii

contemporane” care a generat o serie de acţiuni şi manifestări ca: apărarea păcii modiale,

protecţia şi conservarea mediului natural, promovarea unei noi ordini economice. Actualele

probleme de mediu sunt grave şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia şcolarăreprezintă o soluţie viabilă.

Astăzi, copiii - ca viitori gestionari şi consumatori ai resurselor naturale, pot interveni

prin acţiuni constructive (sensibilizarea propriilor părinţi, a cetăţenilor indiferent de vârstă) la

salvarea mediului înconjurător. În general, majoritatea elevilor din România nu au formată o

educaţie ecologică: pungi, ambalaje, cutii de plastic etc. aruncate în curtea şcolii sau pe stradă,

stau mărturie lipsei de educaţie ce ar trebui să provină din familie şi să fie consolidată în

instituţiile de învăţământ. Ca disciplină şcolară, educaţia de mediu este materie opţională.În țara noastră au fost și sunt implementate proiecte şi programe de educaţie ecologică, de

la nivel de grădiniţe la instituţii de învăţământ superior. Exemplificăm câteva dintre acestea:

Şcoli pentru un viitor verde - Organizaţia Internaţională de Protecţia Mediului WWF

(World Wide Fund for Nature) a lansat proiectul educaţional şi concursul naţional “Şcoli

pentru un viitor verde”. Acesta s-a adresat tuturor şcolilor şi grădiniţelor din România

având ca scop informarea preşcolarilor, a elevilor, cadrelelor didactice, părinţilor şi

comunităţii locale cu privire la problemele actuale ale mediului. învăţământul primar şi

TERRA MAGAZIN pentru învăţământul gimnazial şi liceal.

ECO-ŞCOALA - este un program internaţional ce are ca scop îmbunătăţirea calităţii

mediul, având activităţi specifice ce reprezintă o alternativă ecologică, de petrecere a

timpului liber. Plecând de la ideea implicării elevilor în rezolvarea problemelor locale de

mediu, proiectul urmăreşte ca acest program să contribuie la creşterea gradului de

conştientizare a elevilor în privinta problemelor de mediu şi a elementelor dezvoltarii

durabile, prin studiu în clasă şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi comunităţii.



Patrula de Reciclare Buzău -Buzăul conduce în topul județelor cu cele mai multe instituții

de învățământ incluse în programul national de educație pentru mediu "Patrula de

Reciclare". Nu mai putin de 35 de gr ădinițe, școli și licee s-au înscris în cel mai amplu

program de educație ecologică din România care ajută tinerii să conștientizeze importanța

colectării selective a Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE).

Campania de educatie ecologica „Tu reciclezi, noi te premiem” in 89 de institutii de

invatamant din Romania, fiind colectate peste 6 tone de doze de aluminiu si peste 2 tone

de deseuri de baterii si acumulatori portabili uzati. Aceasta campanie a avut loc sub

patronajul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si a Inspectoratelor Scolare

Judetene aferente, in perioada 03 februarie – 30 mai 2014. Obiectivul acestei campanii l-a

reprezentat constientizarea de catre tanara generatie a importantei reciclarii corecte a

deseurilor, in special a dozelor de aluminiu si a bateriilor portabile uzate, precum siimplicarea in colectarea efectiva a acestora. Campania „Tu reciclezi, noi te premiem” are

loc in toate scolile care au dorit sa se inscrie in acest demers, din orasele Bucuresti,

Ploiesti, Buzau, Focsani, Bacau, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Hunedoara, Brasov, Piatra

Neamt si Alba Iulia.

La nivel international, programul Eco-Şcoala este coordonat de Fundaţia de Educaţie

pentru Mediul Înconjurător (F.E.E.), care reuneşte organizaţii neguvernamentale ce

acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru o dezvolatare durabilă. Programul U4Energy a fost o ocazie de a forma preșcolarilor/elevilor noştri o conduită

eco prin conştientizarea faptului că resursele energetice convenţionale ale Pământului

sunt pe sfârşite. Acest program a reprezentat o competiţie între elevi pentru a găsi cele

mai bune idei pentru economisirea energiei.

Este esenţial ca educaţia în spiritul respectului faţă de natură, de mediu înconjurător să

înceapă încă de la grădiniţă, când datorită particulatrităţilor psiho-pedagogice specifice vârstei

preşcolare e posibilă familiarizarea copiilor cu impactul activităţilor umane asupra naturii şi li se

pot educa emoţii, sentimente şi atitudini pozitive faţă de aceasta.

Prin educaţia ecologică trebuie să se încurajeze iniţiativa, spiritul de responsabilitate şi

dedicaţie pentru edificarea unui viitor mai bun. Cunoştintele căpătate în primii ani de viaţă, cu

privire la ocrotirea naturii sunt mai temeinic consolidate şi aplicate în practică, decât cele

primite în anii următori. Natura este cea mai importantă lecţie de viaţă. Ea nu ne cere nimic, în

schimb ne asigură totul: aer, apă, hrană, adăpost, motiv pentru care avem datoria s -o respectăm,

s-o ocrotim ca pe un bun comun-cel mai de preţ. Însă natura are nevoie de om pentru “a-i pansa”

rănile deschise, pricinuite chiar de el şi pentru a fi ocrotită.



Desfaşurarea lecţiilor în natură îi stimulează pe copii să urmarească şi aspecte legate de

etologie (comportamentul animalelor), care în cele mai frecvente cazuri, fascinează. Activităţile

din natură se bazează pe analiză, sinteză, discuţii privind aspectele pozitive şi negative ale

intervenţiei omului în natură, sesizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotic i. Copilul ar

trebui să crească, în mod obligatoriu într -un mediu natural, cu un ecosistem cât mai complex,care să combine în special lumea plantelor cu morfologia reliefului, cu elementul apei şi cu

anumite animale, special selectate în acest sens. Copilul trebuie lăsat şi chiar motivat să intre în

contact cu aceste elemente. Astfel, el va dobândi o mai mare sensibilitate afectivă şi putere de

dăruire (compasiune), o mai vie inteligenţă aplicată, intuiţie mai activă ; conştiinţa va beneficia

de puterea caracterului susţinută de forţele naturii pentru a învinge tendinţele negative şi astfel,

comportamentul său va fi mult mai moral: creativitatea, precum şi imaginaţia vor fi mult mai

elaborate şi mai distinse, capacitatea empatică mai activă şi profundă. Această perioadă acopilariei este esenţială în modelarea unui comportament adecvat faţă de ordine, de respectarea

valorilor şi principiilor şi în special faţă de conduita morală.

Educaţia pentru mediul înconjurător ar trebui să fie o prioritate fără concurenţă în

preocupările sistemului de învăţământ, cultură şi educaţie, sistem care s-ar cuveni să poarte cea

mai înaltă încărcătură morală din toată sfera cunoaşterii umane.

Educaţia ecologică se poate realiza prin trei forme ale educaţiei prezentate în figura de

mai jos:

– educaţia formală (realizată în unităţile de învăţământ);

– educaţia informală (realizată prin organizaţii neguvernamentale, mass-media, anturaj,

familie),

– educaţia nonformală (realizată prin activităţi extraşcolare, centre de educaţie

permanentă, cluburi, etc.).

Educaţia ecologică pentru o dezvoltare durabilă reprezintă o îndatorire pe viaţă care se

constituie într-o provocare pentru indivizi, instituţii şi societate să vadă ziua de mâine ca pe o zi

ce aparţine tuturor sau nu va aparţine nimănui.



Importanța educației ecologice în grădiniță

Degradarea continuă a mediului este un element major al unei crize de civilizaţie şi se

datorează intervenţiei omului în natură.Un gând devine constant pentru orice fiinţă raţională ce

trăieşte pe acest pământ: “Pregătirea în sprijinul ocrotirii naturii, începând de la vârsta

copilăriei“.

Dată fiind deschiderea şi receptivitatea de care dau dovadă copiii preşcolari, acum este

momentul să-i sensibilizăm şi să-i facem să privească atent la tot ceea ce îi înconjoară.

Starea actuală a mediului va influenţa sănătatea oamenilor şi va afecta peisajul natural.

Primele acţiuni pot înce pe de la grupa mică, atunci când preşcolar ii sunt sfătuiți să ducă resturile

la coşul de gunoi. Dacă la început va face acest lucru pentru că “aşa spune doamna sau mama”,încet -încet va înţelege semnificaţia gestului şi îl va repeta, chiar dacă este pe stradă sau în curte.

Un mediu exterior cu cât este mai bogat în elemente şi situaţii, cu cât este mai variat în structura

lui, cu atât va permite copilului să exteriorizeze cât mai multe dintre elementele naturii sale

individuale.

Primele etape ale vieţii umane (până în jurul vârstei de 6 ani) pot fi de mare utilitate prin

recunoaşterea elementelor componente ale naturii individuale, prin ceea ce el în mod inconştient

realizează ca activitate modelatoare asupra mediului înconjurător şi a elementelor acestuia. Copilul de vârstă preşcolară ar putea înţelege că natura este patrimoniul comun al

umanităţii. Este şi trebuie să fie, în egală măsură, a noastră, a celor care avem şansa de a trăi

acum, dar şi a generaţiilor viitoare. De la grădiniţă, copiii învaţă despre sol, apă, aer, plante şi

animale şi ar trebui să ştie că fără aceşti factori naturali, viaţa nu este posibilă, aşa că aceşti

factori trebuie protejaţi.

Educaţia ecologică este parte integrantă a educaţiei moral civice, alături de educaţia

rutieră, educaţia religioasă, educaţia pentru familie, educaţia pentru pace, educaţia pentru

drepturile omului etc. Pentru realizarea educaţiei ecologice există obiective centrale cum ar fi:

cultivarea dragostei pentru TERRA cu tot ce intră în componenţa acesteia. Ape, plante,

animale şi conştientizarea necesitaţii de a economisi apa, energia electrică, lemnul etc.,

toate resursele naturale.

formarea de convingeri ecologice care se întemeiază pe cunoaşterea drepturilor naturii,

întelegerea necesitaţii conservării şi ameliorarea mediului ambiant, conștientizarea

efectului pe care îl poate avea deteriorarea mediului asupra calităţii omenirii.



formarea comportamentelor ecologice va aduce în prim plan grija faţă de mediu,

intervenţia pentru stoparea poluării a deteriorării şi a unei acţiuni de păstrare, îmbogăţirea

şi înfrumuseţarea mediului.

Educația ecologică vizează diferite laturi ale dezvoltării personalității individului. Scopul

esențial al educației ecologice este îndeosebi acela de a forma la copii bazele unei gândiri șiatitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieții, de a le dezvolta spiritul de

responsabilitate față de ecosistem. Prin participarea tuturor factorilor educativi: școală, familie,

comunitate, mass-media etc., la realizarea acestor intenții, copilul întelege mai bine efectele pe

care le are un comportament necorespunzator asupra mediului.

Educația ecologică urmărește impulsionarea unei cunoașteri și conștientizări a necesității

căilor, mijloacelor și obiectivelor în ocrotirea și ameliorarea mediului.

Se au în vedere: realizarea unei imagini complexe asupra mediului înconjur ător, ca totalitate a factorilor

naturali și a celor creați prin activitățile umane;

înțelegerea importanței fiecărui factor natural de mediu;

prezentarea unor elemente ale relației om-mediu înconjur ător;

descrierea consecințelor poluării;

cunoașterea și respectarea unor reguli și reglementări privind protecția mediului

înconjur ător.Copiii mici tind să dezvolte un atașament emoțional față de ce le este familiar și față de

care se simt bine. Daca trebuie să-și dezvolte un sentiment de interconectare cu natura, atunci au

nevoie de experiențe pozitive cu lumea de afar ă. Oferirea de oportunități pentru astfel de

experiențe și împărtașirea lor cu copiii reprezintă esența educației despre mediul înconjur ător.

Educaţia ecologică presupune cunoştinţe, atitudini, conduite care se dobândesc într -un

timp îndelungat ce se pot realiza prin toate activitaţile instructive care se desfăşoară în grădiniţă:

observări dirijate şi spontane, lecturi după imagini, convorbiri, memorizări, experimente la

colţul naturii, jocuri didactice si jocuri de rol.

Organizarea activităţilor pe arii de stimulare creează investigaţii, descoperiri ale

proprietăţilor unor obiecte şi fenomene din mediul înconjurător, experienţe etc.

Centrul ŞTIINŢĂ se ameneajează în funcţie de anotimp şi de temele de interes pe o

perioadă determinantă. Astfel în anotimpul primăvara se vor găsi planşe cu aspecte de primăvară,

tăvi cu seminţe, crenguţe înmugurite, flori, ierbar, legume, ghivece etc.

Lucrările de la aria de stimulare ARTĂ vor reflecta modul cum copiii văd lumea

înconjurătoare. Se planifică teme diverse si accesibile de exemplu “Câmp cu flori”, “Fluturi”,



“Plouă”, “Flori de primăvară”, “Vin păsările călătoare”, “Copacul înflorit”, “Micile vieţuitoare”,

“Copiii îngrijesc curtea grădiniţei”, etc.

Centrul BIBLIOTECĂ îmbogăţește cunostinţele cognitive, formează interesul pentru

ocrotirea şi protejarea naturii. Alegerea materialelor se face tot după nevoile copiilor, după teme,

cu cărţi de poezii şi poveşti despre vieţuitoare care vor sensibiliza copii, cărţi de coloratconfecţionate de ei, jocuri de masă, jetoane, casete cu poveşti, calculator cu jocuri specifice

copiilor etc.

Jocurile de rol din cadrul ariilor de stimulare sau din cadrul jocurilor liber alese trebuie

privite în interdependenţă cu experienţa de viaţă a copiilor şi cu deprinderile formate. Astfel, în

jocurile “De-a gr ădinarii” şi “De-a florăresele”, copii ajutaţi de educatoare pot amenaja în curtea

grădiniţei ronduri cu flori, straturi de legume.

Contribuţia rolului naturii în viaţa omului, dar şi contribuţia omului la dezvoltareamediului se realizează şi prin alte jocuri: “Caută-ţi un prieten în lumea plantelor-animalelor ”,

“Tu eşti apa, eu sunt aerul”, “Cum ai trăi pe o planetă pustie?”, etc.

Un mijloc atrăgător şi accesibil prin care copilul îşi înşuşeşte o serie de cunoştinţe este

jocul didactic. După ce au realizat activităţi de observare despre caracteristicile animalelor se

poate organiza jocul “Musafirul nostrum”. În cadrul lui, copiii au avut de rezolvat diverse

sarcini: să recunoască animalul, să descrie trăsăturile lui, să precizeze mediul unde trăieşte, să

enumere foloasele pe care le aduc, să indice moduri de ocrotire şi îngrijire etc.

Și povestirile transmit cunoştinţe despre natură şi educă copii în spirit ecologic. Prin

povestirile “De ce ninge?”, “Povestea fulgului de zăpadă” de E.Căldăraru, micuţii au înţeles că

ninsoarea se formează iarna, când este frig şi picăturile de apă îngheaţă transformându-se în fulgi

de zăpadă, că zăpada este benefică solului, dar nu în cantitate foarte mare. Poveştile “Dumbrava

minunată” de M.Sadoveanu, “Pădurea plânge, pădurea râde” de Cella Aldea Sârbu îi determină

pe copii să comunice cu mediul natural în plan afectiv, atitudinal şi comportamental.

Memorizările sunt un mijloc de educare a limbajului şi un mod de cunoaştere a naturii şi

de formare a comportamentelor ecologice. Poezia “Gândăcelul” de E.Farago are un profund

mesaj ecologic care face să vibreze sufletul sensibil al copiilor.

Lirica norvegiană “Învaţă de la toate”‚ trezeşte la copii sentimentul că natura cu toate

elementele ei apă, piatră, stâncă, vânt, floare, miel, păsări, lună este prietena omului şi îl învaţă

să trăiască frumos.

Activităţile integrate sunt mai complexe dar dezvoltă încrederea, optimismul, spiritul de

echipă, ajutorul reciproc și nu în ultimul rând socializare.

Plimbările, excursiile, vizitele oferă avantaje pentru mentinerea sănătăţii fizice şi psihice.

Contactul cu natura sporeşte eficienţa demersului specific al educaţiei ecologice.



Educaţia ecologică a copiilor se realizează cu succes dacă în acțiunile organizate de

educatoare se urmăresc obiective accesibile şi posibil de realizat, cu conţinuturi, strategii

didactice şi tematici corespunzătoare.

Un lucru pe care trebuie să-l amintim atunci când lucrezi cu copiii preșcolari este că:

dacă ei nu pricep de ce ceva trebuie f ăcut, ei înțeleg că acel ceva trebuie f ăcut. Unele atitudini pozitive față de mediu reperate la aceasta vârsta includ acțiuni precum oprirea apei în timpul

spalării dinților, oprirea luminii atunci când nu ne este necesar ă folosirea ei și faptul că se știe

despre hârtie că trebuie reciclată.

Musser spune că majoritatea lucrurilor care pot fi învățate la această vârstă sunt pur și

simplu lucruri bune în viață. « Este un bun obicei de viață să nu lași apa să curgă aiurea, să nu o

risipesti ». « Lucruri ca acestea trebuiesc învățate de la o vârstă fragedă».

Educația despre mediul înconjur ător pentru anii copilăriei se concentrează în principal pecopiii care explorează și se bucur ă de natur ă sub îndumarea și în compania unor adulți cărora le

pasă.

Din experiența educatoarelor care desfășoară activități de educație ecologica în gradiniță,

rezultă că pentru a obține rezultate deosebite în acest sens sunt necesare: pasiune din partea

cadrului didactic pentru ceea ce face și pentru ecologie la modul general, orientarea copiilor

pentru a învata prin cooperare, pe bază de observare și experimentare, exersarea atitudinii de

protejare a mediului, implicarea comunitatii în procesul de instruire și educare a copiilor.

"Activit ăț ile din gr ădini ță sunt astfel organizate încât permit abordarea problematicii

mediului sub diferite aspecte. M ăiestria pedagogică a educatoarei intervine atât în selectarea

temelor educa ț iei pentru mediu, cât și în stimularea interesului copilului pentru a participa la

activit ăț i ecologice" (Laura Ciolan, 2002).

Educația ecologică prin jocul de rol



Încă de la grădiniță se pune un mare accent pe educaţia ecologică a celor mici pentru ca

aceştia să înţeleagă că viaţa omului trebuie şi poate să se desfăşoare într -un mediu curat, lipsit de

poluare, alături de celelalte vieţuitoare de pe Terra, iar lor, ca şi tuturor celorlalţi oameni, le

revine sarcina de a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător pentru a putea preda generaţiilor

viitoare o planetă sănătoasă. Scopul esenţial al educaţiei privind protecţia mediului înconjurător este de a oferi fiecărui

elev posibilitatea de a-şi manifesta o atitudine personală responsabilă faţă de natură, caracterizată

prin dragoste, consideraţie, respect şi ocrotire.

Pentru a valorifica cele mai de preţ însuşiri ale copilăriei – imaginaţia, fantezia,

inventivitatea, ingeniozitatea, dorinţa de aventură şi cunoaştere, dar şi pentru a crea o adevărată

emulaţie pe linia educaţiei ecologice, ne-am propus în activitățile cu copiii, să devenim ecologişti

prin creativitate. Formarea prin creativitate este un drum al schimbării. Întrucât am descoperitcu mulţi ani în urmă că jocul este cea mai sigură cale de acces spre sufletul copilului, spre

minunata lui lume de gânduri şi vise, am căutat să atingem prin joc de rol şi joc muzical scopul

propus pe linia educaţiei ecologice. În acest sens, am creat împreună cu preșcolarii, mai multe

jocuri de rol cu subiecte alese din lumea mirifică a plantelor sau a animalelor. Este cunoscut

faptul că, jucând un rol, copiii însufleţesc şi umanizează natura înconjurătoare, dar, la rândul lor,

devin parte a mediului, se identifică cu acesta, percep mai viu şi mai intens relaţia dintre ei ca

fiinţe umane şi elementele lumii înconjurătoare.

Printre jocurile de rol create şi utilizate la grupă se numără: “Glasul copacilor ”,

”Grădinarul şi florile”, “Pădurea şi râul”, “În vizită la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii”, “Pământul

şi copiii”. Pentru a utiliza jocul de rol, educatoarea stabileşte obiectivele, proiectează scenariul

împreună cu copiii, distribuie fişele cu roluri, organizează activităţi pregătitoare, creează o

atmosferă plăcută de lucru, conduce desfăşurarea jocului de rol.

În cele ce urmează, vom prezenta scenariul jocului de rol “Pământul şi copiii” , joc în

care am permis copiilor să intervină şi în afara rolurilor, atunci când doresc să spună ce gândesc

şi ce simt, să dea frâu liber imaginaţiei. În acest fel, întreaga grupă a fost antrenată în activitate,

iar copiii au înţeles că trebuie să trăiască în deplină armonie cu natura.

În sala de grupă, la activitatea din cadrul domeniului ştiință, vine să stea de vorbă cu

copiii…Bătrânul Pământ. Poartă barbă, toiag şi este acoperit cu plante verzi sau uscate. Doamna

educatoare îl invită să se aşeze şi să-şi spună păsul. Pământul povesteşte copiilor că oamenii se

poartă urât cu el şi îl neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înecăcios, substanţele

toxice îi otrăvesc apele, deşeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotinţă, florile

strivite, vieţuitoarele lovite fără milă plâng necontenit şi cer, cu glas stins, îndurare. Iar el,

Bătrânul Pământ, nu mai poate suporta plânsul lor şi atunci, îi imploră pe oameni să îi curme



suferinţa. Cu candoare, copiii cer iertare batr ânului Pământ, în numele tuturor pământenilor şi-i

promit că o vor apăra. Apoi îşi fac cunoscute intenţiile:

Vor trimite mesaje ecologice prin care vor cere oamenilor să ocrotească Pământul, casa noastră

a tuturor;

Vor colecta deşeuri şi le vor recicla; Vor apăra copacii de cei ce le rup crengile sau le crestează cu cuţitul trunchiurile;

Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească;

Vor păstra puritatea apelor;

Vor sădi pomi şi flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată;

Vor proteja vieţuitoarele de cei ce vor să le facă rău;

Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag, etc.

Bătrânul Pământ le mulţumeşte pentru intenţiile lor nobile şi le promite că va avea grijă

să le ofere mereu prilejuri de bucurie.

La activitatea de muzică, copiii au învăţat cântecul “Ce ți-ar spune un copac” și s-a

jucat jocul cu text și cânt “Albina şi florile”, muzica şi versurile Corneliu Graur.

Cântec - Ce ți-ar spune un copac? – Viorel Andrinoi

Te rog ascultă-mă un pic,

Vreau două vorbe să îți zic:

De te julesti la un genunchi,

Te doare nu-i așa?

Dac- o să-mi scrijelești în trunchi,

La fel de r ău mă va durea.

Și nu uita ce-ți spun:

Cu pomii să fi bun

Căci dacă arbori nu mai sunt,

Nu e nici viață pe pământ.

Ref: Făr ă mine n-ar fi aer,

Norii nu s-ar strânge-n caier

Ca într-un basm scornit

În joacă de copil.

Far ă verde- a mea jachetă

Lumea n-ar mai fi cochetă,

Fiindcă pur și simplu n-ar mai fi.

Ascultă-mă dacă îți plac

Crengile sunt mâini pentru un copac.

De le vei frânge, negreșit

Vor suferi la fel

Ca tine ieri când te-ai lovit

Făr ă să vrei la degețel.

Ref:

Te rog o șansă să îmi dai,

Să nu mă arzi, să nu mă tai.Plantat am fost de-al tău bunic

Și sub frunzișul meu buium,

Tăticul tău când era mic

A stat și stai și tu acum.

Ref:

Joc cu text și cânt “Albina şi florile” , muzica şi versurile Corneliu Graur.

Textul literar al acestui cântec preamăreşte hărnicia albinelor ce culeg de zor nectarul dinflori, precum şi frumuseţea florilor dătătoare de parfum, frumuseţe şi culoare. Melodia sugerează



dragostea de viaţă, de muncă şi de frumosul adus în viaţa oamenilor de flori - lacrimile de

bucurie ale soarelui. Acţiunea jocului creată de educatoare împreună cu copiii este următoarea:

Copiii formează un cerc mare care închipuie conturul unei grădini înflorite. În interiorul

cercului se aşază 5 – 6 copii la distanţe egale. Aceştia reprezintă diferite flori – poartă la gât

medalioane realizate din vechi mărţişoare confecţionate din diferite flori uscate şi presate, lipite pe carton. În afara grădinii stau tot 5 – 6 copii ce vor interpreta roluri de albine. Aceştia poartă în

piept ecusoane cu desene reprezentând albine. Toate albinele cântă:

Albiniţa a zburat Să culeagă miere,

Pe-o floare s-a aşezat Şi nectar îi cere.

În acest timp, un copil – albină, desemnat de către educator, intră în cerc şi se aşază în

faţa unei flori. Pentru a nu şti albina ce floare să aleagă, “florile” îşi ţin medalioanele cu reversul

la vedere. Apoi, floarea aleasă îşi arată chipul şi “florile” încep să cânte:

De ghiceşti cum m-o chema

Albiniţă dragă, Cu tine mă vei lua

Albiniţă dragă. Dacă “albinuța”copilul spune corect numele florii, floarea trece în spatele lui şi,

împreună, ies în afara cercului. Jocul continuă până când toate albinele au ales câte o floare al

cărei nume l-au ghicit. Albina care nu a ghicit şi nu a luat cu ea o floare, primeşte o “pedeapsă”

(să cânte, să sară, să spună o poezie, o ghicitoare dar şi să ude florile, să le curăţe de frunzeleuscate, să şteargă tabla etc. ). Apoi, jocul se reia cu alţi copii în rolurile de flori şi de albine.

Astfel, cântecul “Albina şi florile” este utilizat atât în scopul învăţării unor elemente de

cântare alternativă, cât şi pentru a-i stimula pe copii să facă mişcare, să se bucure de viaţă, de

flori şi albine, să-şi completeze cunoştinţele despre natură şi să devină mici ecologişti.

Noi, educatoarele, ne dorim ca strădania noastră să nu fie în zadar, ca mai devreme sau

mai târziu ea să dea roade, ca să mai crească frunze verzi şi ca planeta noastră să rămână mereu

PLANETA ALBASTRĂ.

EXEMPLE DE JOCURI DIDACTICE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ



SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti)

SCOP:

Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare specifice asigurării şi

protejării naturii. Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.

Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

1. să identifice imaginile în care omul acţionează în favoarea mediului;

2. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri);

3. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior, motivând alegerea;

4. să găsească antonimele unor cuvinte date;

5.

să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec.

SARCINA DIDACTICĂ:

Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra mediului (protejarea sau

distrugerea lui); alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii.

REGULI DE JOC:

Răspunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt corectate de colegi. Câştigă echipa care aşează prima

jetoanele corect.

ELEMENTE DE JOC:

Mişcarea, mânuirea materialelor, aplauzelor, surpriza.

DESFĂŞURAREA JOCULUI:

Grupa va fi împărţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze pe care trebuie să le aşeze pe panou după

următoarele criterii:

- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a mediului (sădirea

pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate, etc.)

- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului: (tăiere

pomilor, foc în pădure, aruncarea gunoaielor pe jos). După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost corect aşezate. Câştigă

echipa care nu a făcut nici o greşeală .

VARIANTĂ: Elevii au două albume:

1. Să ocrotim natura.

2. Nu distrugeţi natura.

Anterior planificării şi desfăşurării jocului, elevii au drept sarcină de a decupa acasă din reviste

sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la

care crede că se potriveşte, motivând alegerea.



În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor spune elevilor cuvinte,

iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două antonime.

Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în situaţia de a conştientiza

cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una benefică şi alta dăunătoare.

Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – rău etc.

În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este evidenţiată dragostea şi

grija faţă de natură: “Frumoasă-i strada noastră “ .

POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?

SCOP:

Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă, aer, pământ).

Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.

Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii. Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.


1. să grupeze animalele în funcţie de mediul lor de viaţă (apă, aer, pământ);

2. să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua aceste medii (natura);

3. să formuleze propoziţii pe baza imaginilor prezentate;

4. să aplice la colţul naturii deprinderile practic –gospodăreşti formate.

SARCINA DIDACTICĂ:

Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă, aer, pământ.

Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv.

Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.

MATERIAL DIDACTIC:

Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă, aer, pământ; siluete de animale, imagini

reprezentând acţiuni realizate de elevi, câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.


În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă câte

un jeton cu un animal, îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă. Educatoarea

alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie s-o corecteze.

După gruparea animalelor, copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot

dăuna naturii (poluează mediul). Ex: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.

În partea a doua, educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de

către om. Copiii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii

ridică bila albă, dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În locul imaginilor folosite ca suport se

pot mima diferite acţiuni, fie de către educatoare, fie de către copii. În final se desfăşoară activităţi

gospodăreşti la colţul naturii, iar apoi copiii vor sădi în curtea grădiniței flori, adună hârtii.



CERCUL NATURII

SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante şi animale.

SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător, a locului pe care îl

ocupă;

ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare, întrecere,

aplauze, reguli.

REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le

reprezintă.

MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante, animale.


Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup, grâu,vierme, pasăre,

şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniţă, insectă, oameni. Aceste etichete se prind de piept. Copiii se

vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. Copilul care are

ecusonul “iarba” se va uni cu elevul care are ecusonul “cerb” , care se va prinde apoi de mână cu elevul

care are ecusonul “oameni” , etc. În final toţi copiii se vor prinde de mâini formând cercul naturii.

SĂCULEŢUL CU SURPIZE!

SCOP:

Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal;

Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.

REGULI DE JOC:

Elevul chemat alege un obiect din săculeţ, îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte, apoi îl

arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Ceilalţi vor executa acţiunea

care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).

ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului, ghicirea, imitarea acţiunilor, aplauze.

MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal:

pahar, periuţă de dinţi, pieptene, oglindă, prosop, săpun, savonieră, batistă, şerveţel, perie de

haine, perie de ghete.


Educatoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Elevii chemaţi vor veni în faţa

clasei, şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: “Eu am găsit o periuţă de dinţi” . O va

scoate din săculeţ, o va arăta şi va explica necesitatea şi importanţa folosirii acesteia (cum trebuie

utilizat, când şi de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite

folosirea ei. Dacă răspunsul este bun va fi aplaudat, iar dacă nu este corect, va fi chemat alt elev

pentru a da răspunsul bun.



UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE?

SCOPUL:

Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură;

Consolidarea deprinderilor de orientare.

SARCINA DIDACTICĂ:

Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi for mularea acestor

relaţii în propoziţii dezvoltate.

MATERIAL DIDACTIC:

coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a hârtiei

cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare (animale, păsări etc.)


Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe măsuță . Un copil vine la

măsuță, ia un cartonaş, îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine, apoi se aşează îndreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. Se întoarce către clasă şi

formulează propoziţia. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte (câte unul din cele două) pentru

ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor).

Copiii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai tragă

un cartonaş şi dacă răspund bine, li se mai acordă doar un punct.

După rezolvarea sarcinii de către preșcolar se comunică aprecierea de către educatoare.

USCAT, AER, APĂ

SCOP:

Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de viaţă.

ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, întrecere, aplauze.

MATERIAL DIDACTIC:o minge mică

PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într -o încăpere.


Jucătorii se aşează în cerc, în poziţia şezând, iar conducătorul jocului în mijlocul cercului; de

unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat, aer, apă.

Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul

respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.

Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc

câte un punct penalizare.

CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ

SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre:

Elementele necesare vieţii plantelor, animalelor şi omului (apă, aer, soare);

Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului;



Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei, secetă, furtuni, dispariţia unor

animale etc.).


Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ;

Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente;

Să explice de ce pădurea este “plămânul verde” al planetei;

Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură;

Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi plantelor;

Să enumere câteva reguli de comportare în excursie;

ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.

SARCINA DIDACTICĂ:

Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc;

Copiii lucrează pe două echipe. REGULI DE JOC:

Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.

MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive) cu:

Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul pentru fiecare echipă);

Păduri incendiate, defrişări;

Ape poluate şi peşti morţi sau alte animale (păsări, mamnifere etc.);

Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează aerul, maşini care elimină gaze de eşapament;

Aspecte din natură în timpul secetei;

Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea excursioniştilor);

Strângerea materialelor refolosibile (hârtie, plastic).


În funcţie de imaginaţia fiecărei educatoare se pot folosi diferite materiale care să contribuie la

realizarea scopului propus. Jocul se desfăşoară pe două echipe, sub forma de întrecere.

Educatoare/învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor operaţionale urmărite şimaterialul folosit, aceleaşi pentru ambele echipe. După rezolvarea fiecărei sarcini, echipa primeşte (pe un

panou) stimulente diverse, imaginate de învăţătoare. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai

multe stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei: “Delfinii” şi “Balenele” etc.)şi vor

premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic( “Doxi” , “Planeta Albastră” , insigne etc.

AŞA DA! AŞA NU!

SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea

mâinii pentru AŞA DA! și verbalizarea pentru AŞA NU! DESFĂŞURAREA JOCULUI: Pe afișe vor fi descrise in desene următoarele mesaje:



<< Îngrijesc animalele şi plantele.>>; << Chinuiesc animalele.>>; <<Mă joc frumos cu

animalele.>>; << Respect animalele şi plantele.>>; << Distrug plantele.>>; <<Ocrotesc plantele şi

animalele.>>; <<Rup florile îndrăgite din parc.>>; << Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.>>

POLUAREA RÂULUI - JOC DIDACTIC

DESFĂȘURAREA JOCULUI:

5- 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Apoi, 5 sau 6 elevi vor reprezenta

peştii, imitând mişcările peştilor prin apă. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care

sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi: “gunoaie” , “chimicale” , “detergenţi” , “sticle” , “ambalaje”

, etc. În momentul când poluanţii intră în apă, peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească,

ghemuindu-se la pământ. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie, iar “peştii” îşi revin şi încep să înoate

iar prin apă.

ŞTAFETA GUNOIULUI


Copiii sunt împărţiţi în două şiruri. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un coş

de gunoi. Fiecare copil va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte, pe

care să o arunce în coşul de gunoi. La comanda start, copiii aleargă spre coşurile de gunoi, aruncă

deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă, dând ştafeta următorului copil. Câştigă echipa care termină mai

repede, aruncând toate gunoaiele în coş.

“ÎNFIAZĂ” UN COPAC

SCOPUL:

Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător;

Întărirea compor tamentelor pozitive de îngrijire a copacilor;

SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului;

REGULI DE JOC: elevii vor “înfia” un copac şi vor trebui să îl îngrijească;

ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, mişcarea.

MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hârtie, carneţel, aparat foto.


Când ieşiţi la plimbare, invitaţi copiii să “înfieze” un copac (din parc sau de pe stradă). Prin acest

gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea

un copac al lui într-un domeniu public, dar că omul se poate “împrieteni” cu un copac şi poate să-l

îngrijească.

Ce răspunderi ar putea avea cineva care “deţine” un pom? În primul rând trebuie să cunoască

foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna; sau toamna,

adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le, studiaţi florile şi fructele, primăvara şi vara.



Când ieşiţi la plimbare, fiecare copil trebuie să aducă apă într -o sticlă, cu care va uda copacul.

Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului, în care pot nota înălţimea, perioada când înfloreşte,

mirosul pe care îl răspândesc florile, forma fructelor etc.

În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul “înfiat” .Cu

timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.



ANEXE

PROIECTE DIDACTICE – ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

1. PROIECT DIDACTIC

Data:

Grupa: mijlocie

Denumirea activităţii: Activitate practică – DOS

Tema: “Plantăm pomişori şi flori”

Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi

Scopul: Cultivarea interesului copiilor faţă de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea adoptării

unui comportament eco-civic faţă de natură.



Obiective operaţionale:

O1: să denumească acţiuni prin care pot contribui la menţinerea curăţeniei şi a

sănătăţii mediului înconjurător;

O2: să conştientizeze importanţa plantării şi îngrijirii pomilor;

O3: să recunoască şi să folosească în mod corect uneltele de lucru;

O4: să denumească elementele componente ale plantei;

O5: să-şi însuşească şi să respecte etapele plantării unui pomişor;

O6: să planteze pomii şi florile, respectând indicaţiile primite;

O7: să cânte un cântecel şi să recite versuri adecvate temei;

O8: să respecte regulile de comunicare şi comportament stabilite în activitatea

de grup.

Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca în echipă, activitatea practică;

Mijloace didactice: - planşe ilustrând aspecte cu copii care îngrijesc şi protejează natura; GlobulPământesc, scrisoare de la Pământ , puieţi (tei, brad); unelte pentru grădinărit; răsad de flori; păsărele din

hârtie; recompense / diplome.

Loc de desfăşurare: sala de grupă /curtea gr ădiniței

Material bibliografic:

Metodica predării activităţilor practice în grădiniţa de copii;

Caietul profesional al educatoarei;

“Educaţia ecologică la vârsta preşcolară” – supliment al revistei “Invăţământul preşcolar”

“ Proiecte tematice privind activităţile de educaţie ecologică în grădiniţa de copii”.



DESFǍŞURAREA ACTIVITǍŢII

Secvenţele activităţii Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare

I.Introducereaîn activitate

a) Captareaatenţiei

b) Reactualizareacunoştinţelor

c) Anunţareatemei

II. Dirijareaînvăţării

a) Intuireamaterialelor

b) Explicarea

Se prezintă copiilor Globul Pământesc şi se solicită recitarea unorversuri despre Pământ .Elementul surpriză – un plic în care este scrisoarea Pământului cătrecopii ( “.... Ajutaţi-mă!”)

- Pentru că se apropie Ziua Pământului, voi aţi putea să -l ajutaţi, să-ifaceţi cadouri ...

Copiii enumeră câteva activităţi pe care le-ar putea desfăşura pentru a proteja Pământul - “Casa noastră” (urmărind ilustraţiile): să-i dăruimflori; să-l curăţăm de gunoaie; să sădim pomi; să îngrijim plantele şiflorile; să avem grijă de păsări şi animale; să nu tăiem pădurile; să -idăruim apă curată şi aer curat; să nu mai fie poluare de la maşini şifabrici.

- De ce plantăm pomi? (pentru oxigen, pentru a împiedica alunecărilede teren, pentru adăpost-clădiri/culturi, pentru foc, mobilier, pentrufructe…)

- Astăzi vom desfăşura o activitate practică în curtea grădiniţei princare vom ajuta şi noi Pământul să fie mai sănătos: vom planta

pomişori şi flori. Copiii se împart în două echipe: echipa teiului şi echipa bradului. Se porneşte către curtea grădiniţei, unde este pregătit terenul / gropile

pentru plantat.

Vor cunoaşte uneltele (cazmale, stropitori, foarfeci) şi materialulsăditor: pomii, florile. Se precizează câteva norme de protecţia muncii. Copiii identifică părţile componente ale plantelor.

Se descrie amănunţit fiecare etapă specifică plantării pomilor: săparea

- expunerea- conversaţia - surpriza- plic cu

scrisoare

- aplauze

- conversaţia/ - frontal

- aplauze

- unelte, material săditor - expunerea- observarea/- frontal

- explicaţia -demonstraţia/ - frontal

- analizarăspunsuri-lor

- analizarăspunsuri-lor



tehnicii delucru

c) Executarea de cătrecopii

III.Încheiereaactivităţii

gropii, etapa fasonării, mocirlitul, fixarea pomişorului pe o moviliţă de pământ, acoperirea rădăcinilor cu pământ, tasarea acestuia şi udarea,fixarea pomişorului cu ajutorul unui arac.

După explicarea modului de lucru, fiecare echipă îşi plantează pomişorul: cu hârleţe mici, fiecare copil pune pământ la rădăcină, îltasează şi pune apă cu stropitoarea. Vor afla cum îngrijesc copăceii în continuare: îi udă, îi sapă în jur, le

pun îngrăşăminte naturale. Copiii îşi amintesc cine este doctorul pădurii/ copacilor?(ciocănitoarea). De ce?Recită versurile pe care le-au învăţat (despre ciocănitoare)

Pe echipe, vor efectua şi activitatea de plantare a unor floricele: panseluţe, bănuţei. - “Oamenii ordonaţi, care iubesc natura, nu lasă în urma lor mizerie şidezordine, aşa că va trebui să ne strângem şi noi uneltele de lucru!” Odată plantaţi, pomişorii, ca şi oamenii, au nevoie de iubire; copiii se

prind cu toţii în hora prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pecare îi doresc sănătoşi şi roditori.

- se intonează cântecul “Copăcelul”; - se recită versuri cunoscute despre copaci. -

se aşază porumbeii din hârtie, legaţi cu şnur, pe crenguţe

Înainte de a intra în sala de grupă, fiecare se va spăla pe mâini cu apăşi săpun. Se fac aprecieri. Copiii vor fi recompensaţi cu diplome: “Cel mai

hărnicuț copil!”, “Cel mai ordonat copil!”

- exerciţiul - pe echipe

- exerciţiul - pe echipe

- expunerea- aplauze- frontal

- expunerea- diplome- frontal

- aprecierearăspunsuri-lor

- aprecierearăspunsu-rilor

- proba practică -încurajarea prinevidenţierea muncii peechipe

-observaţiicurente

- proba

practică



PROIECT DIDACTIC

Data:

Grupa: mare

Categoria de activitate: Activitate optională-Ecologie

Tema activitatii: MICII ECOLOGIŞTI

Mijloc de realizare: concurs

Scopul activitatii:

verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor ecologice;

formarea şi dezvoltarea spiritului competitiv.

Obiective operationale:

a) Cognitive:

să denumeasă anotimpurile; să enumere lunile anotimpului toamna;

să găsească cel puţin şase caracteristici ale anotimpului toamna;

să formuleze propoziţii cu următoarele cuvinte: cărare, ecologist, curăţenie; poluat, natură,

pericol.

să reconstituie şi să denumească imaginea obţinută (floare, brad);

să găsească răspunsul la ghicitori;

să cunoasă conţinutul trusei ecologice şi utilitatea coşului ecologic; să grupeze jetoanele precizând comportamentele corecte şi incorecte din punct de vedere

ecologic;

să recite poezii cu conţinut ecologic;

b) afective:

să-şi dezvolte spiritul competitiv;

să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia;

b)

psihomotorii: să mânuiască materialul didactic în ritm rapid;

să-şi exerseze deprinderea de a planta flori.

Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, problematizarea, exerciţiul.

Material didactic: imagini formate din bucăţele, jetoane, medalii, panou, bile, boluri, ghivece,

lăstari, flori, pământ fertil, stropitori, apă.

Forma de organizare: frontal, pe grupuri, individual.



DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

EVENIMENTULDIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFICSTRATEGIADIDACTICĂ

EVALUARE-INSTRUMENTE ŞI

INDICATORI

Moment organizatoric Se vor asigura condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii.

Captarea atenţiei Se va prezenta copiilor „Domniţa Ecologie”- personaj interpretatde o fetiţă costumată adecvat. Aceasta le va spune copiilor scopulvizitei sale la grupă

-frontal;-prezentare-receptare;

Observarea comportamentuluişi stimularea copiilor.

Anunţarea temei şi aobiectivelor

Se anunţă tema şi se prezintă obiectivele într -un mod accesibil. -frontal;-prezentare-receptare

Observarea comportamentuluicopiilor

Desfăşurarea activităţii

Concursul se va desfăşura parcurgând şase probe.După fiecare probă se punctează răspunsurile celor două echipe cu ajutorul bilelor puse în boluri.I.Proba de cunoştinţe: -constă în găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări: a) Câte anotimpuri are anul ? Care sunt acestea?

b) Care sunt lunile anotimpului toamna?c) Enumeraţi trei caracteristici ale anotimpului toamna!

II. Proba de gândire:-constă în alcătuirea unor propoziţii folosind următoarele cuvinte: 1) cărare, ecologist, curăţenie.

2) poluat, natura, pericol.III: Proba de perspicacitate:-se solicită găsirea răspunsurilor adecvate la următoareleghicitori:1a) „Frunzele pe ramuri au îngălbenit

Plouă, plouă-ntruna

Cine a sosit?”

1b) „Cine-i vrăjitoarea ce-a murdărit

-pe echipeExplicaţia,

conversaţia, demonstraţia,

exerciţiul, problematizarea;

-imagini din bucăţele, jetoane, trusaecologică, coş

ecologic, ghivece, pământ fertil, lopăţică,

stropitoare,

Beţe şi lăstari de flori

Observarea comportamentuluicopiilor.-analiza

cunoştinţelor copiilor; -modul de îndeplinire al

sarcinilor primite.



naturaCu zgomote asurzitoare şi

substanţe otrăvitoare?”

2a) „De zăpadă câmpul e acoperit, Nu mai stă ninsoarea... Cine a venit?”

2b) „Primăvara te înveseleşte, Vara te umbreşte, Toamna te hrăneşte!”

„Domniţa Ecologie va înmâna fiecărei echipe câte un plic şi vacere reconstituirea imaginilor din bucăţelele primite:

1)

floare; 2) bradIV.Proba de cunoştinţe: -se va cere recunoaşterea obiectelor prezentate, precizându-se

utilitatea coşului ecologic şi conţinutul trusei ecologice.1) trusa ecologică; 2)-coşul ecologic. Fiecare echipă va primi un set de jetoane, cerându-se grupareaacestora în două categorii: comportamente corecte şi incorectedin punct de vedere ecologic.V. Proba artistică: Se va cere copiilor să recite o poezie cu conţinut ecologic. VI: Proba practică: În cadrul acestei probe fiecare echipă va primi două ghivece,

pământ, lopăţică, stropitoare, beţe şi lăstari de flori pentru a fisăditi.

Incheierea activităţii Se va stabili echipa câştigătoare şi va fi recompensată cu medalii. „Domniţei Ecologie îi vom mulţumi pentru vizită prin

interpretarea cântecului „Ce ti-ar spune un copac?”

Frontal-prezentare-receptare



EDUCAȚIE PENTRU MEDIU ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR - GHID METODIC

Iulie

2014

Buzău – G.P.P. nr.8

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Grupa: mare

Tema: “Daruri ecologice pentru Zâna Pământului”

Mijloc de realizare: Activitate integrată

Tipul de activitate: Consolidare de cunoștințe și deprinderi

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual

Scop: Consolidarea și utilizarea cunoștințelor ecologice în formarea unor deprinderi, comportamente și

atitudini ecologice în contexte variate.

Obiective operaționale: 1. Să motiveze necesitatea protejării mediului de către om;

2. Să utilizeze materiale din natur ă, deșeuri în realizarea unor teme sugerate;

3. Să înțeleagă efectele secundare, negative ale activității omului asupra mediului;

4. Să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate despre comportamente ecologice pozitive și negative;

5. Să utilizeze corect cantitatea la număr, implicit cifra;

6. Să selecteze imagini în vederea realizării de “căr ți” care vizează comportamente ecologice;

Strategii didactice:

a)

Metode și procedee: povestirea, explicația, expunerea, jocul de rol, exercițiul, demonstrația,interviul, dialogul.

b) Material didactic:

Centrul “Știință”: - semințe, săculeți de pânză, etichete, pământ, vase pentru plantat semințe, balanța, raft

pentru “Agrosem”;

Centrul “Bibliotecă”: imagini cu aspecte ce vizează comportamente ecologice pozitive și negative;

- lipici, șnur, etichete cu mesajele “AȘA DA!” și “AȘA NU!”, cifre;

- jetoane cu imagini ale uneltelor folosite de oameni la îngrijirea florilor, pomilor, păsărilor, la

cur ățenie.

Centrul “Artă”: - fructe de pădure, materiale refolosibile, lipici, sârma, șnur, foarfece, pahare din plastic.

Material bibilografic:

M.E.C. “Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, Editura V&Integral, Buc. 2000.

Ezechil Liliana, P. Lăzărescu – “Laborator preșcolar”, Ghid metodic, Editura V&Integral, București 2001.

Asociația educatoarelor – “Pro Ecologia Mileniului III”, Revista de educație ecologică, Editura Reprograph,

Craiova, 2004.

Silvia Breben, Elena Gongea, Elena Matei, Georgeta Ruiu – “Cunoașterea mediului înconjur ător” Ghid pentru

învățământul preșcolar, Editura Radical, 2001.



EDUCAȚIE PENTRU MEDIU N NV Ț M NTUL PREȘCOLAR - GHID METODIC

Iulie

2014


SCENARIUL DIDACTIC

Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață, activitatea de grup între copii și educatoare, prin intermediul unei scurte povestiri întrerupte din când în

când pentru a adresa întrebări copiilor. Întrebările vizează cunoștințe privind mediul înconjurător: poluare și protecție.

Sosirea Zânei Pământului va fi momentul surpriză. Ea își va motiva prezența și îi va motiva afectiv pe copii, să participle la activitate pentru realizarea

de sarcini individiuale, urmând explicațiile educatoarei, copiii vor lucra pe centre : Bibilotecă, Știință, Artă.

Evaluarea se va realiza prin intermediul interviului, prin care copiii vor fi puși în situația de a-și prezenta lucr ările și materialele din care au fostrealizate, oferindu-le Zânei Pământului. Copiii vor motiva rolul darurilor și modul de utilizare și întreținere ale acestora de către Zână.

Activitatea va fi completată în conținut de poezii și cântece care vor viza aspecte ale comportamentelor ecologice.

Copiii vor fi recompensați de Zâna Pământului cu ecusoane pe care le vor folosi la alte activități ecologice pe care le vor desf ășura.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚIIEVENIMETUL

DIDACTICCONȚINUT STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

1. Moment organizatoric Se asigur ă condițiile optime pentru realizarea activității(aerisirea sălii de grupă, aranjarea mobilierului).

Intrarea organizată în sala de grupă.

2. Reactualizareacunoștințelor dobândite

Copiii vor fi introduși în sala de grupă unde le voispune o scurtă poveste în care sunt intercalate intrebărireferitoare la protecția aerului, apei, pădurilor, cur ățenia

pământului.

- întâlnirea de grup- povestirea- conversația

Evidențierea de către copii aaspectelor legate de poluareamediului.

3. Captarea și orientareaatenției

Zâna Pământului intr ă în sala de grupă, își motivează prezența și își exprimă bucuria de a r ămane la activitate.

- expunerea- conversația




Iulie

2014


4. Anunțarea temei și aobiectivelor

Se va realiza în mod direct prin enunțarea temei și ascopului activității. - expunerea

Observareacomportamentului copiilor

5. Prezentarea optimă aconținutului

Se va prezenta zonele de activitate cu materialele șisarcinile.

Copiii intuiesc materialele de la fiecare zonă, ascultăcerințele și sarcinile fiecareia, își aleg coiful specificactivităților ecologice și se așază la zona preferată.

- explicația - demonstrația Observarea

comportamentului copiilor.

6. Obținerea performanței Centrul Bibliotecă: copiii vor citi imaginile alcătuind propoziții, vor recita poezii, vor spune ghicitori sau proverbe;vor selecta imaginile alcătuind două cărți: cartea naturii“AȘA DA!” și cartea lucrurilor rele “AȘA NU!”

În completare, în “Cartea Naturii”, pe spatele fiecărei pagini vor lipi jetoane cu uneltele necesare pentru îngrijireaflorilor, pomilor, etc.

Centrul Știință: se desfășoara jocul de rol “LaAgrosem”. Unii copii îl vor ajuta pe vânzător la pus semințeîn saci, la cântărit și la etichetat corespunzător.

Vanzatorul va aranja pe rafturile etichetate punguțele cu semințe după eticheta de pe aceasta.

Alți copii vor veni să cumpere de la “Agrosem” pământși semințe în funcție de sarcina specifică, apoi vor semăna înfiecare recipient atâtea semințe cât îi arată cifra de peeticheta.

Centrul Artă: copiii vor confecționa daruri pentru “ZânaPământului”:

- explicația- expunerea- exercițiul- problematizarea Evaluarea orală a modului de

exprimare, a niveluluicunoștințelor dobândite înactivitățile anterioare.




Iulie

2014


- brațară și șirag de mărgele din fructe de pădure; - un soare din pănuși și boa be de porumb;- un tablou din semințe de ardei, gogoșari și castraveți; - un copac din frunze și deșeuri textile; - vor șnurui un coș în carton; - vor confecționa flori din pahare de plastic.

7. Evaluarea performanței Se evaluează activitatea pe grupuri și chiar individual.Copiii prezinta lucrările confecționate și dăruiesc Zânei

Pământului darurile lor, iar apoi vor interpreta cântece și vorrecita poezii cu conținut ecologic, completând activitatea înconținut.

- exercițiul muzical- exercițiul verbal

Analizacunoştinţelor copiilor;

și modul de îndeplinire alsarcinilor primite.

8. Asigurarea retenției și atransferului.

Zâna Pămâtului le va mulțumi copiilor pentru daruri șiîi va recompensa cu ecusoane. - expunerea

9. Încheierea activității Se va fixa tema activității.Se vor face aprecieri asupra modului de desfășurare a

activității.




Iulie

2014


ISJ Buzău Inspector pentru educaţie Inspector Inv. Preșc. GPP nr.8 Buzău Inspector general permanentă, Mocanu Silvia Dir. Manea Cristina

Ene Dumitru prof. Georgeta-Paula Mihai

PROIECT EDUCAȚIE ECOLOGICĂ

INIȚIATORI: Inspector înv. Preșcolar: Mocanu Silvia

Prof. înv. Preșcolar: Bănică Ileana

Prof. înv. Preșcolar: Sturzu Constanța




Iulie

2014


MOTO: “Omul are un drept fundamental la libertate, la egalitate şi la condiţii de

viaţă satisfăcătoare, într -un mediu înconjurător a cărui calitate să-i permită să trăiască îndemnitate şi bunăstare. El are datoria solemnă de a apăra şi îmbunătăţi mediul înconjurător

pentru generaţiile prezente şi viitoare.”

( “ DECLARAŢIA DE LA STOCKHOLM” )

A.

INFORMAŢII DESPRE APLICANT Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 8 BUZĂU

Adresa completă GRĂDINIŢA CU ROGRAM PRELUNGIT NR. 8, BUZĂU, Str. Unirii, nr 10, JUDEŢUL BUZĂU

Nr. de telefon/fax - 0238431041

Persoană de contact (nume şi prenume, funcţie, date de contact)

Sturzu Constanta, profesor inv. prescolar, tel: 0743563579 [email protected]

Banica Ileana, profesor inv. Prescolar, tel: 0721952731 [email protected]

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: „Prietena mea, natura ” – proi ect educativ

B.2. Domeniul în care se încadrează proiectul: (bifaţi domeniul în care se încadrează proiectul dumneavoastră – un SINGUR domeniu, considerat principal)

Domeniul cultural-artistic, teatru Domeniul cultural artistic – folclor, tradiţii, obiceiuri Domeniul cultural-artistic – muzică Domeniul cultural-artistic – dans Domeniul ecologie şi protecţia mediului Domeniul educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile Domeniul sportiv turistic

mailto:[email protected]











Iulie

2014


Domeniul tehnic Domeniul ştiinţific B3: Ediţia nr 1

B4: Număr participanţi: 5 cadre didactice, 100 de prescolari, parinti

Mocanu Silvia, Sturzu Constanta, Banica Ileana, Mardare Rodica, Radu Cristina

B4: Bugetul proiectului**:Buget total Buget solicitat MECTS Contribuţie proprie * 80 lei

**Contribuţia minimă a aplicantului este de 30% din bugetul total al proiectului ( condiţie eliminatorie)

C. REZUMATUL PROIECTULUI (maxim 1000 caractere) Proiectul „Prietena mea, natura” se incadreaza in domeniul ecologie si protectia mediului. Scopul derularii acestui proiect r eprezinta promovarea unui

mediu sănătos, necesar vieţii, dezvoltarea capacităţii copiilor de a desfăşura activităţi variate ecologice în şcoală, în natură, dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de protejarea naturii care ne înconjoară. Dorinţa mea şi a celorlalţi colaboratori a fost aceea de a implica elevii în activităţi multiple şi variate, pentru a-i

face să conştientizeze ideea că natura este prietena noastră dacă o tratăm ca atare. Cunoaşterea responsabilă a mediului înconjurător oferă copiilor posibilitatea de a gândi, de a învăţa, de a- şi dori un prieten care înseamnă însăşi viaţa. Toate acestea trebuie sa se desfasoare inca din gradinita. Totodata,

fiecare actiune desfasurata necesita implicarea parintilor, a partenerilor, implicit a comunitatii. Consider ca proiectul „Prietena mea, natura” este un mijlocde constientizare al grupului tinta si al colaboratorilor.

Prezentaţi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:

a.

Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate- 50 prescolari din grupele mica si mijlocie

- 5 cadre didactice: Mocanu Silvia, Sturzu Constanta, Banica Ileana, Mardare Rodica, Radu Cristina

b.

Beneficiarii direcţi şi indirecţi -

Prescolari;

-

Educatoare;-

Parinti si bunici

- comunitatea




Iulie

2014


c.

Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşuraOctombrie

2012ELABORARE, PREG TIRE, INIŢIERE: Conceperea proiectului de către coordonatori, stabilirea responsabilităţilor CELOR IMPLICATI,

elaborarea programului de acţiuni. Amenajarea în fiecare grupă implicată în proiect a unui colţ verde

Noiembrie2012

Actiuni de colectare si vanzare a deseurilor de hartie pentru obtinerea de fonduri.

Ianuarie2013

Ce e bine, ce e rau? – prezentare ppt (aspecte pozitive si negative de ocrotire a mediului)

Februarie2013

„Strigăt către tine, omule!” – sceneta cu personaje reprezentând elemente de mediu: padure, copaci, insecte, animale, apa, etc.

Martie2013

„Sa ocrotim vietuitoarele apelor!” -desen sau pictură – expozitie22 martie-ziua mondiala a apei

Aprilie2013

“Iubiti planeta albastra!”Crearea si distribuirea de afise, postere, pliante cu tema ECO22 aprilie – Ziua Pamnatului

Mai2013

Educatie muzicala: Cantec „Rugamintea copacului” Joc muzical „In padure”

Iunie2013

(5 iunie – Ziua mediului)Prezentarea de moda „Eco – moda” , cu costume din materiale refolosibile.

d.

Descrierea activității finale (faza națională) – Activitatea finala va fi si evaluarea proiectului. Se va desfasura sub forma unei prezentari de moda cu costume dim materiale reciclabile. Se vor

acorda diplome celor mai originale costume.

e.

Parteneri organizare (alţii decât unitățile de învățământ participante!).

Doua din activitatile proiectului vor fi desfasurate cu participarea si implicarea celor doi parteneri. Prima cu ajutorul GPN nr. 18 Buzaureprezentata de d-na prof. Lucia Somoiag, iar cea de-a doua cu sprijinul d-nei Voicu Daniela, Profesor de arta decorativa si design vestimentar de la

Palatul Copiilor Buzau.

D.

PREZENTAREA PROIECTULUID.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) (max.1000 caractere)




Iulie

2014


Cunoaşterea naturii şi înţelegerea legilor care o guvernează trebuie să înceapă din perioada preşcolară, deoarece este şi necesară, dar şi posibilă formarea unei atitudini ecologice la această vârstă.

Interesul manifestat de copii în anul şcolar precedent, în cadrul programului educational “Colectand hartia, salvam copacii” ne-a determinat să propunem si anul acesta, derularea unui proiect de educaţie ecologică, iar implicarea părinţilor in astfel de programe nu poate decât să ne bucure şi nedă dreptul să credem că am reuşit să sensibilizăm şi adulţi.

Aşadar, anul acesta o luam de la capat, cu alta generatie, generatie care trebuie sa-si formeze atitudini ecologice si sa cunoasca norme elementare

de protejare a naturii.

D.2. Scopul proiectului

Înţelegerea modului de funcţionare a mediului, de apariţie a problemelor legate de mediu şi de rezolvare a acestor probleme; Dezvoltarea unorresponsabilităţi personale şi civice ale copiilor, conştientizarea necesităţii protejării mediului; Încurajarea copiilor pent ru a deveni factori activi ai

protec ţiei mediului, acţionând şi modificându- şi propriul stil de de viaţă precum şi pe cel al persoanelor din jur.

D.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului

Dezvoltarea experienţei şi formarea capacităţii de a folosi cunoştinţele şi abilităţile căpătate în luarea unor decizii bine gândite, pozitive,

pentru rezolvarea problemelor legate de apă. Formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile care să permită manifestarea unei conduite adecvate în relaţia cu mediul, prin

acţiuni concrete de economisire a apei

Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor legate de utilitatea apei în domeniul casnic, industriei, t ehnologiei,

natură,stimularea curiozităţii pentru investigarea şi descoperirea soluţiilor practice de utilizare a apei potabile Conştientizarea rolului fiecăruia dintre noi înrealizarea unei lumi mai bune şi a unui mediu mai sănătos

Dezvoltarea abilităţilor necesare identificării şi investigării problemelor de mediu în scopul participării lor la rezolvarea acestora.

Conştientizarea părinţilor şi comunităţii locale cu privire la rolul şi importanţa educaţiei ecologice de la o vârstă timpuri e, rol asumat în cea mai

mare parte de grădiniţă

D.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul. Beneficiari.

Copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani înscrişi în Grădiniţa cu Program prelungit nr.8 Buzău, prescolari de la GPN nr . 18 Buzau,

copii care frecventeaza cursul de Design vestimentar la Palatul Copiilor Buzau, parinti, comunitatea locala.




Iulie

2014


D.5. Durata proiectului (când începe şi când se termină, inclusiv data/perioada activității finale) - 15.10.2013 – 15.06.2014 -

D.6. Descrierea activităţilor (trebuie să conţină informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate)

Activitatea nr.1

b. Titlul activităţii: ELABORARE, PREGĂTIRE, INIŢIERE c. Data/perioada de desfăşurare – octombrie 2012

d. Locul desfăşurării - Buzau e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – cadre didactice, parinti

f. Parteneri – Palatul Copiilor, GPN nr. 18

g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduriConceperea proiectului de către coordonatori, stabilirea responsabilităţilor celor implicati, elaborarea programului de acţiu ni. Amenajarea în

fiecare grupă implicată în proiect a unui colţ verde. h. Responsabil(i) – Sturzu Constanta

Banica Ileana i. Beneficiari – aplicantii proiectului

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare - finalizarea proiectului, a parteneriatelor şi avizarea acestora

Activitatea nr.2 b. Titlul activităţii: ACTIUNI DE COLECTARE SI VANZARE A DESEURILOR DE HARTIE PENTRU OBTINEREA DE FONDURI.c. Data/perioada de desfăşurare – noiembrie 2012

d. Locul desfăşurării - Buzau e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – cadre didactice, parinti

f. Parteneri – g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Mobilizarea cadrelor didactice, a copiilor si parintilor acestora pentru colectarea deseurilor din hartie si obtinerea de fonduri necesare derularii

proiectului.

h. Responsabil(i) – Sturzu Constanta; Banica Ileana i. Beneficiari – aplicantii proiectului, grupul tinta

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – obtinerea unui spatiu de depozitare a maculaturii, vanzarea acesteia si obtinerea unor fonduri minime.




Iulie

2014


Activitatea nr.3 b. Titlul activităţii: CE E BINE, CE E RAU? – PREZENTARE PPT (aspecte pozitive si negative de ocrotire a mediului)c. Data/perioada de desfăşurare – ianuarie 2013

d. Locul desfăşurării – GPP nr. 8 Buzau

e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – cadre didactice, prescolari

f. Parteneri – g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri

Prezentarea pe calculator a unor aspecte pozitive si negative (asa da, asa nu). Copiii vor identifica imaginile cu aspecte pozitive si pe cele cu

aspecte negative de ocrotire a mediului. Actiunea va continua cu discutii referitoare la imaginile vizualizate.h. Responsabil(i) – Mardare Rodica; Radu Cristina

i. Beneficiari – grupul tinta

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – Fisa „Asa da, Asa nu!”

Activitatea nr.4 b. Titlul activităţii: „Strigăt către tine,omule!” – sceneta cu personaje reprezentând elemente de mediu: padure, copaci, insecte, animale, apa, etc.c. Data/perioada de desfăşurare – februarie 2013


e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – cadre didactice, prescolari

f. Parteneri – g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri

Prezentarea unei scenete reprezentând elemente de mediu: padure, copaci, insecte, animale, apa, etc. Constientizarea de catre copii a importantei

ocrotirii acestora.h. Responsabil(i) – Mocanu Silvia; Sturzu Constanta

i. Beneficiari – prescolarii, parintii acestora

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – Fotografii, DVD

Activitatea nr.5 b. Titlul activităţii: „SA OCROTIM VIETUITOARELE APELOR!” -DESEN SAU PICTURĂ – expozitie - 22 martie-ziua mondiala a apei c. Data/perioada de desfăşurare – martie 2013


e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – initiatoarele proiectului, cadre didactice colaboratoare, prescolari

f. Parteneri – GPN nr. 18 Buzau




Iulie

2014


g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Realizarea unei expozitii cu lucrari pe tema activitatii- la gradinita partenera GPN 18 Buzau

h. Responsabil(i) – Mocanu Silvia; Banica Ileana; Somoiag Lucia; Sturzu Constanta

i. Beneficiari – prescolarii, cadrele didactice indrumatoare

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – Expozitie, fotografii, DVD

Activitatea nr.6 b. Titlul activităţii: “IUBITI PLANETA ALBASTRA!”crearea si distribuirea de afise, postere, pliante cu tema eco - 22 aprilie – Ziua Pamnatului

c. Data/perioada de desfăşurare – martie 2013d. Locul desfăşurării – GPP nr. 8 Buzaue. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – initiatoarele proiectului, cadre didactice colaboratoare, prescolarif. Parteneri – Comitetul de parintig. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduriOrganizarea unei actiuni de cam panie, numita “Iubiti planeta albastra!” h. Responsabil(i) – Banica Ileana; Mardare Rodicai. Beneficiari – prescolarii, cadrele didactice indrumatoare

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – Pancarde, fotografii, DVD

Activitatea nr.7 b. Titlul activităţii: EDUCATIE MUZICALA: CANTEC „RUGAMINTEA COPACULUI” – c. Data/perioada de desfăşurare – mai 2013d. Locul desfăşurării – GPP nr. 8 Buzaue. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – initiatoarele proiectului, cadre didactice colaboratoare, prescolarig. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduriDesfasurarea unei activitati de educatie muzicala in cadrul careia participa ambele grupe de prescolari si educatoarele. Copiii vor invata un cantecel pe tema

ecologica.h. Responsabil(i) – Mocanu Silvia; Radu Cristinai. Beneficiari – prescolarii, cadrele didactice indrumatoare

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – CD audio, fotografii

Activitatea nr.8 b. Titlul activităţii: (5 iunie – Ziua mediului) Prezentarea de moda „Eco – moda” , cu costume din materiale refolosibile. c. Data/perioada de desfăşurare – iunie 2013




Iulie

2014


d. Locul desfăşurării – GPP nr. 8 Buzaue. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc) – initiatoarele proiectului, cadre didactice, prescolari, parintif. Parteneri – Palatul copiilor Buzaug. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduriDesfasurarea unei actiuni de prezentare de moda a costumelor din materiale refolosibileh. Responsabil(i) – Voicu Dana; Sturzu Constantai. Beneficiari – prescolarii, cadrele didactice indrumatoare

j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare – CD audio, fotografii

D.7. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului (max. 1000 caractere)

Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, înţelegere, ocrotire şi protejare a mediului, precum si formarea unei atitudini ecologiste în gândire şi conduită(faţă de mediu), lupta împotriva poluării. În urma derulării proiectului în grădiniţa noastră va exista mai mult verde, mai multe cunostinte ecologice,atitudine ecologică, abilităţi, priceperi şi deprinderi necesare identificării problemelor de mediu.Derularea acestui proiect va avea un

puternic mesaj de constientizare a protectiei mediului asupra copiilor, parintilor, comunitatii.

D.8. Prezentaţi modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului

Fotografii, expoziţii cu lucrări ale copiilor, diplome, portofoliul proiectului, prezentarea costumelor eco.

D.9. Arătaţi cum veţi asigura continuitatea /sustenabilitatea proiectului (max. 500 caractere)

- posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioară a proiectului prin autofinanţare sau prin atragerea de noi parteneri.

D.10. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheiereaacestuia (max. 500 caractere)- expozitia cu lucrari ale copiilor care va avea loc in GPN nr. 18

- parada costumelor care va fi promovata si mediatizata pe www.didactic.ro , www.educatoarea.ro , www.zibo.ro , etc

D.11. Specificaţi care sunt partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi/saucu o firmă/companie locală sau organizaţie, dacă este cazul (cel mult o pagină).

http://www.didactic.ro/



http://www.educatoarea.ro/



http://www.zibo.ro/

http://www.zibo.ro/

http://www.zibo.ro/

http://www.zibo.ro/






Iulie

2014


Partenerii implicati sunt: Gradinita cu Prog. Prelungit nr.8 Buzau; Palatul Copiilor Buzau ; Grădinița cu Program Normal nr. 18 Buzau

E. DEVIZ ESTIMATIV

Nr.crt.

Descrierea cheltuielilor*Fonduri proprii

Finanţaresolicitată MECTS2013 RON

Totalsumă

RON

Finanţări anterioare peacelaşi proiect (anul 2012)

Surse proprii

MECTS TOTAL2012

Hărtie Xerox 14

Creioane, culori 35Cartuş imprimantă 45

AutocolantHartie color

2010

Alte cheltuieli 50

TOTAL RON 174 174

F. ALTE INFORMAŢII DESPRE APLICANT

a. Tipul unităţii de învăţământ (şcoală, liceu, palat, club) - Gradinita cu Program Prelungit

b. Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 6 cadre didactice participante si 5 cadre didactice colaboratoare

c. Numărul elevilor participanţi la proiect: 100 prescolari

d. Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect şi tipul/profilul acestora: Doua grupe de prescolari

G.

INFORMAŢII DESPRE POTENŢIALII PARTENERI G.1. Unităţile şcolare partenere (dacă există):

Adresa completă, nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact (nume şi prenume, funcţie, date de contact)

Palatul copiilor Buzau, Bvd. Nicolae Balcescu, Buzau

Persoana de contact: Prof. Voicu Daniela, tel: 0744378004




Iulie

2014





Iulie

2014


FIȘE DE COLORAT




Iulie

2014





Iulie

2014


Scenete, poezii pentru copiiS.O.S. PĂMÂNTUL” (SCENETĂ ECOLOGICĂ)

TABLOUL I

Pe scena se află Zăna Florilor şi Ploaia, în costume reprezentati ve.La videoproiector sunt

puse imagini frumoase cu aspecte din natură, care întăresc vorbele personajelor.

PLOAIA

Mă vedeţi, sunt Ploaia, care

Vara vă aduc răcoare

Toamna, repede vă trece

Supărarea că-s mai rece.

Eu fac numai fapte bune,

Multe flori vreau să se-adune

Prin grădini, iar pe ogoare

Fac să crească grâul mare.

Nu mă laud, dar eu pot

Plantele de peste tot

Să le fac mai viguroase.

Vreau să fie numeroase,

Ca Pământul-ntreg să fie

Verde, plin de bogăţie!

Zâna Zorilor

E perfect adevărat.

Într-o vară s-a-ntâmplat

Că mai rar ne-ai vizitat.

Oamenii s-au speriat;

Plantele se ofileau,

Animalele slăbeau…

Norii se mai arătau

Rareori, dar dispăreau

Fără-a cerne stropii grei,

Să ne bucurăm de ei.

Dar acum cu drag privesc

Plantele ce bine cresc.

Florile-au crescut frumos,

De un verde sănătos.

Veselă-s când tu vii iară,

Mult iubită surioară!

Se prind de mâini şi se rotesc, dansând.

Apare Zâna Apelor, care le priveşte,

încântată.




Iulie

2014


Zâna Apelor

Iată cum se zbenguiesc,

Fericită le privesc!

Dacă-mi fac şi mie loc,

Pot cu ele să mă joc!

Surioare, vreau să ştiţi

Că doresc să mă primiţi

Şi pe mine să dansez,

Lângă voi să mă distrez!

Dragă Ploaie, eşti curată

Şi mă simt revigorată!

Dansează împreună cu Ploaia şi Zâna

Florilor

O mândrie-s pentru mine

Valurile cristaline,

Peştii mari şi sănătoşi,

Copilaşii cei frumoşi,

Ce vin dornici să înoate…

Toate apele-s curate,

Foarte bine îngrijite,

Nicidecum nu-s irosite.

Oamenii le preţuiesc,

După cum e şi firesc.

De aceea, nu greşesc

Dacă spun că mă mândresc!

Apare Raza de Soare

Raza de Soare. Simt o mare bucurie

Când le văd că pot să fie

Bucuroase-aşa de tare!

Sunt o rază de la soare

Şi pământul încălzesc.

Mult îmi place să privesc

Spre Pământ şi să ajut, Energie să-mprumut

Oamenilor muncitori,

De natură iubitori.

Terra este fericită,

De locuitori iubită,

Respectată şi păstrată De ei toţi mereu curată.

Pot să intru-n orice casă,

Liniştită, bucuroasă.

Şi-ale mele surioare

Totdeauna-s doritoare

Pe Pământ să se strecoare

Şi-s mereu folositoare.Chiar şi astăzi m-am grăbit

Pe Pământ de am venit,

Plantele să le-ncălzesc,

Oamenii să-i veselesc!

Din sens invers, intră Bolta Cerească




Iulie

2014


Bolta - Este urcată pe un suport căt se poate

de înalt

Eu sunt bolta cea senină,

Ce mereu vă dă lumină:

Ziua, de la mândrul Soare,

Noaptea, de la stele, care

O mulţime se adună,

Dar şi de la mândra Lună.

Când privesc înspre Pământ,

Văd cât este el de sfânt.

Pot să spun că-i minunat,

Pentru că e presărat

Cu păduri şi flori, cu iarbă…

Oamenii fac multă treabă

Şi obţin recolte bune,

Pot cu greu să le adune.

Animalele sunt, toate,

Îngrijite, respectate,

Iar copiii sunt cuminţi

Şi ascultă de părinţi.

Ei nu calcă pe verdeaţă

Şi respect au pentru viaţă.

Mult le place să se joace,

Că pe Terra este pace!

ACTUL II

Vine Poluarea, în costum închis, însoţită de poluanţi, care sunt de asemenea îmbrăcaţi cu cevaînchis, cu nişte coroniţe sau panglici pe care scrie cum se numesc: detergenţi, ulei ars, fum,funingine, sulf etc. şi aduc nişte pelerine închise la culoare, coliere, centuri, pe care sunt prinsedeşeuri de hârtie, sticle de plastic, pungi de plastic, sârme, animăluţe din pluş, semnificândanimale moarte, crenguţe uscate. În acest timp, la videoproiector sunt puse imagini caredemonstrează poluarea.

Poluarea

Ha, ha, ha! aţi cam uitat

Că pe mine m-aţi creat!

Câte-un pic, am tot crescut

Şi acum am început

Rele să înfăptuiesc,

Astfel să vă…răsplătesc.

Ajutoare bune am,

Ce-s cu mine de un neam:

Poluanţi de voi creaţi,

Care-s meşteri minunaţi.

Tot mai mulţi ei se adună

Şi pot face treabă…bună.

Ia priviţi ce ştiu să facă!

I-aţi creat şi vor să placă!

Altfel ce rost ar avea

Viaţa lor şi viaţa mea?

Nu toţi oamenii mă vor

Loc să am în lumea lor,

Dar acelaşi mediu au.

„Mulţumiri”, şi lor le dau!




Iulie

2014


Poluanţii pun obiectele aduse, împotriva voinţei lor, pe umerii Zânei şi ai Ploii. Zâna se apără,dar e învins şi cade.

Ploaia - Se apără, dar e şi ea până la urmă

învinsă.

Să mă facă, vor, acidă,

Ca prin mine să ucidă!

Bucurie vreau s-aduc,

Nu vreau rele să produc!

Plante nu vreau să omor,

De-al lor zâmbet îmi e dor!

Inundaţiile toate

Nu-s de mine provocate,

Eu nu am cuvânt de spus,

Poluanţii le-au adus!

Poluarea

Nu mai spune, chiar nu ştii

Că noi suntem doar copii

Oamenilor ce-au uitat

Că Pământul le e dat

Nu doar pentru folosire,

Ci şi pentru îngrijire?

Obsedaţi să-l folosească

Foarte minte, să le crească

Propria avere, pot

Să-l distrugă chiar de tot.

Ploaia

Inima nespus mă doare,

Că tu ai dreptate mare!

Lăcomie-au demonstrat

Oamenii ce au tăiat

Mari întinderi de pădure, Merită acum să-ndure

Viituri, alunecări

De pământ, dar şi ocări.

Dacă ar fi chibzuit,

Poate nu s-ar fi grăbit

Codrii să-i măcelărească.

Alţi copaci n-au pus, să crească!

Traversează scena un industr iaş, pus la

costum, care vorbeşte la telefon:

Industriaşul

Vreau producţie mai mare Nu-mi vorbi de poluare!…………………………

Nici măcar nu vreau s-aud, Nu degeaba eu asud,

Vreau să fiu tot mai bogat, Nu am bani de aruncat!

…………………………… După câte eu deduc,

Sunt şi alţii ce produc Poluanţi şi n-am văzut

Ei, ceva, să fi făcut, Poluarea s-o stopeze,

Sau măcar s-o micşoreze! …………………………

Te înşeli, deoarece Pentru bani eu fac orice:




Iulie

2014


Arme, bombe nucleare… Vreau război, dar unul mare!

………………………….

Liniştit poţi tu să fii,Că doar eu nu am copii,

Nici nu mă interesează După mine ce urmează. Toată lumea asta mare

Vreau să-mi fie …la picioare!

Interlocutorul

Se aude la telefon

Mă sileşti să-ţi spun acum

Că gândeşti ca un nebun.

Dacă stai să socoteşti,

Ai putea să stăpâneşti O planetă ce-o să fie,

Foarte repede, pustie!

ACTUL III

Aceleaşi personaje, în aceeaşi stare. Lateral, un soare frumos, acoperit cu un voal închis la culoare.

Bolta Cerului

Tuşeşte

Doamne, ce se-ntâmplă oare?

Capul rău de tot mă doare,

Iar Pământul e mai mic

Şi pe el nu văd nimic,

Faţa-i e acoperită

Cu o pânză înnegrită!

Poluarea (Veselă)

Bolta Cerului m-amuză…

Hei, tu, care eşti o muză

A artiştilor, curând,

M-or cânta ei, toţi, pe rând,

Doar pe mine, vor uita

Minunata faţă-a ta!

Nu-şi vor aminti de lună,

Nici de stele…. Noapte bună!

Bolta Cerului Dragă Soare, ai aflat

Pe Pământ ce s-a-ntâmplat?

Hai, te rog, să luminezi

Terra, astfel s-o salvezi!

Soarele Dar nu pot, şi rău îmi pare,

Forţa mea de luminare

Este foarte afectată,

Dar ceva voi face-ndată:

Razele îmi voi trimite

Pe pământ. Nu voi permite

Ca planeta să sfârşească,

Ajutor să nu primească!




Iulie

2014


Raza de Soare

Foarte greu am reuşit

Pe Pământ de am răzbit! Celelalte surioare

S-au întors la tatăl Soare,

Speriate rău de tot,

însă eu am vrut să pot

Şi-am venit s-aduc lumină

Şi căldură, să-şi revină

Zâne, oameni plante, toate

Ce au fost ameninţate.

Dar voi, oameni, învăţaţi Ca Natura s-o păstraţi

Sănătoasă şi curată!

S-ar putea ca altădată

Ajutor să nu primiţi

Şi-aţi putea chiar să muriţi!

Apare un grup de copii, care au în mâini copăcei, flori, desene cu aspecte frumoase, iar la

videoproiector sunt imagini cu oameni care îngrijesc natura.

Toți copiii:

Nu omorâţi acest pământ,

E tot ce-avem mai scump, mai sfânt!

Planeta trebuie să fie

Frumoasă, veselă şi…vie!

Copii, veniţi să o salvăm,

De viaţă să ne bucurăm! Vom pune mână de la mână,

Nici un gunoi să nu rămână,

Putem ca viaţa să-i redăm,

Veniţi cu toţii să plantăm

Copacii care să ne fie,

Curând, o nouă bogăţie

Şi aliatul cel mai mare

În lupta antipoluare!

Să nu uităm cumva de flori,

De delicatele comori

Ce viaţa ne-o înveselesc!

Zâna Florilor - î şi revine

La fel ca şi copiii cresc

Şi sunt la fel de valoroase,

Să le iubim, că sunt frumoase!




Iulie

2014


ÎN POIANA DIN PĂDURE

Scenetă pentru educaţie ecologică

DECOR: scena reprezintă o poiană din pădure.

Copacii sunt copii care au corpurile învelite în cartoane de ambalaj şi au în mâiniramuri.În planul secund se vede Soarele – un copil ce are costumul confecţionat din fâşii dehârtie creponată galbenă şi resturi de ambalaje aurii de la flori. Din loc în loc se văd tufişuriconfecţionate şi ele din diverse materiale refolosibile.

Toate costumele personajelor sunt confecţionate de copii cu ajutorul părinţilor în timpulunor activităţi comune anterioare şi sunt, în mare măsură, din deşeuri textile şi alte materialerefolosibile.

Pe un fond muzical, de exemplu „ Vara” de A. Vivaldi, apar personajele; fiecare

trebăluieşte ceva.

Intră în scenă Furnica. Ea cară în spate o desagă mare.

FURNICA: „Chiar pe arşiţă, căldură,

Strâng bucate pentru gură,

Căci în miezul cald de vară

Pun bucatele-n cămară.

Apare Greierele cântând de zor la chitară. O vede pe Furnică şi se apropie.

GREIERELE: Cri-cri-cri, câtă splendoare,

E în luncă sărbătoare!

Munca-n toi.

Văzui furnica

Ducând grâne mititica.

Iarba-i ‘naltă cât un munte,

În ea orice se-ascunde.

Florile-nfloriră bine

Şi sunt pline de albine.

E ceva încântător,

De-abia vreau din nou să zbor.

Soarele se plimbă printre vieţuitorele din poieniţă şi intră în vorbă cu ele. SOARELE: Lie, lie, ciocârlie,




Iulie

2014


Multe flori sunt pe câmpie!

-Tu, spre care treci în zbor,

Fluture multicolor?FLUTURELE: Fâl, fâl, fâl,

Spre cele care

Au tot cerul în culoare!

SOARELE: Gărgăriţă, dumitale

Îţi plac albele petale?

GĂRGĂRIŢA: Ba şi cele roşii-mi plac,

Uite colo flori de mac.SOARELE: Hărnicuţa mea albină,

De ce floare se anină?

ALBINA: Zur, zur, zur şi zor, zor, zor,

Pe la toate trec în zbor!

Soarele, Fluturele, Gărgăriţa ,Albina, Greierele şi Furnica se prind de mâini şi cântă cântecul

„Albinuţa mea” . În timp ce cântă se învârt şi sar în cerc.

Apar Ursul şi Iepuraşul.

URSUL:Mor,mor, daţi-mi ajutor!

M-am lovit la un picior,

Tot umblând din loc în loc

Fără un pic de noroc,

N-am găsit un strop de miere

Să mănânc, să prind putere!

IEPURELE: Eu sunt mic şi sperios,

Lumea zice că-s fricos,

Ce să fac? Nu-i vina mea,

Tremur când aud ceva.

Uite-aşa dintr -un nimic

Inima-mi bate: tic, tic.

Din depărtare se aude cântecul” În pădurea verde”:

În pădurea verde

Veselie multă,

Cu băieţi şi fete




Iulie

2014


Cântă cucii, cântă:

R:cu-cu, cu-cu

A,a,a,a,a,a,Odiridi, diridi, odirididina, i-ha!

IPURELE : Ce-i cu larma din vâlcea?

UN COPAC: -Ce să fie, nu-i nimic!

Nu ştiu cine a scornit,

Gâzele sau iepuraşii,

Că vor veni copilaşii

Să se joace-n poieniţă. Apar copiii sărind şi având în măini mingi, palete de tenis, corzi, coşuleţe cu mâncare,

sticle de apă şi suc.

UN COPIL: Vai,ce bine-mi pare

C-am pornit prin iarba mare,

E frumos ca în poveşti!

UN COPAC: Nu-s palate-mpărăteşti,

Însă-s ierburi şi sunt flori,

Arbori sunt, răcoritori,

Gâze mii, mii păsărele.

Asta-i lumea luncii mele,

Cerul e minunăţie,

Totu-i plin de poezie!

Copiii aleargă în poieniţă, se joacă în timp ce vor interpreta cântecul „Când am fost noi la

pădure” cu mişcările adecvate.

UN COPIL:Ne-am jucat, am alergat,

Dar e vremea de mâncat.

Hai acum cu repejorul

Să încingem focuşorul.

Fetele aşează masa în timp ce băieţii încearcă să rupă crengi din copaci pentru a face

focul.

EDUCATOAREA: -De ce nu creşti pomule?

UN COPAC: De tristeţe, omule;

Vin copiii în pădure




Iulie

2014


Să mă rupă, să mă fure

Şi-or să lase la plecare

Crengi şi frunze pe cărare. În timp ce se poartă scurtul dialog, copiii rup în continuare crengi pentru foc.

UN COPAC: Măi copile, nu e bine

Braţul tu să mi-l scurtezi,

Ramura să mi-o crestezi.

UN COPAC: Pământul mă hrăneşte,

Soarele mă încălzeşte,

Pădurea mă iubeşte, Dar tu, de ce oare

Mă ciopleşti?

Au, mă doare!

UN COPAC: Umbră noi ţi-am dăruit,

Căldura nu te-a dogorit,

Aer proaspăt noi ţi-am dat

Şi tu crengile mi-ai luat!

UN COPIL: Staţi, că nu am terminat,

Scoarţa încă n-am crestat.

Numele meu îl voi scrie

Să rămână-n veşnicie,

Toată lumea ca să ştie

Că pe-aici am trecut eu

Ca un leu pareleu!

UN COPIL:Haideţi fraţi şi încercaţi

Numele vi-l însemnaţi!

Copiii scriu pe coaja copacilor, folosind creioane colorate, carioci.

UN COPAC: Nu mai scrie, nu mai da,

Viaţa, tu nu mi-o lua!

UN COPAC: N-am nici mâini,n-am nici picioare

Să mă lupt cu tine, eu nu pot

Şi nu ţi-aş dori frăţioare

Să ajungi şi tu un ciot.




Iulie

2014


O FATĂ: Masa-i gata aşezată,

Vă poftim pe toţi îndată

Din bucate să gustaţi, Resturile, aruncaţi!

Copiii mănâncă şi aruncă ambalajele în poiană. Copacii plâng şi se vaietă de durere.Copiii ies

din scenă cântând „Ceata lui Piţigoi”.

VIEŢUITOARELE (într -un glas): Cine? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?

E vreo ceată de pitici?

UN FLUTURE: Nu, piticii n-au trecut

În poiana luminată. În casa lor fermecată

Albă ca Zăpada locuieşte

Pe pitici îi sfătuieşte

Cum să fie ei curaţi

Hărnicuţi şi educaţi.

TOŢI: Atunci, cine poa’ să fie?

E vreun domn cu pălărie?

ALBINA: Pădurarul din poveste?

Nu se poate! Nu, nu este!

El a salvat-o pe Scufiţă

Când mergea la bunicuţă.

TOŢI: Cine-a mai trecut pe-aici?

O fi Lizuca şi Patrocle?

FURNICA: Lizuca-i un copil cuminte

Şi bună, harnică, duioasă.

Şi-n drumul ei către bunici

Au ajutat-o mii de licurici,

Chiar Zâna Bună şi Sora Soarelui

I-au luminat cărările.

URSUL: Dar trebuie să aflăm şi să-i judecăm

Pe cei ce ne-au călcat cărările,

Ne-au rupt florile,

Ne-au poluat apele!




Iulie

2014


VIEŢUITOARELE: Voi, bravi fagi, stejari,

Plopi şi arţari,

De strajă aţi stat, Voi nu aţi văzut

Cine-a prihănit

Poiană frumoasă,

Pădure aleasă?

COPACII: Ba, noi am văzut,

Dar nu am putut

Lecţii să le dăm Şi să-i învăţăm,

Căci n-au ascultat,

Ramuri ne-au tăiat!

GREIERELE: Să chemăm Zâna Pădurii,

Să ne sfătuim cu ea.

Toţi strigă în cele patru colţuri: Zâna Pădurii......

Apare Zâna Pădurii.

ZÂNA:Ce-i, ce s-a-ntâmplat aici?

UN COPAC: Ce să fie zână bună,

Nişte neastâmpăraţi,

Tare rău ne-au supărat:

S-au jucat, ne-au tăiat, au mâncat,

Apoi totu-au aruncat.

ZÂNA: Ce e de făcut acum?

Să-i pedepsim?

Voi ce spuneţi, dragii mei? (se adresează spectatorilor)

Haideţi, daţi-ne idei!

Nu, mai bine o lecţie le dăm

Şi minte să-i învăţăm

Ca să ştie să se poarte-n lumea noastră,

Lumea verde şi să ne ocrotească!

Se întoarce pe rând către cele patru zări şi rosteşte pedeapsa folosind bagheta.

Voi cei răi şi nemiloşi




Iulie

2014


Să fiţi nişte zdrenţuroşi,

Să nu vă puteţi mişca,

S-aveţi cap de tinichea! Şi vă poftesc acum îndată

În lumea noastră fermecată.

În scenă intră copiii cu capul înfăşurat în folie da aluminiu ce imită tinicheaua. Ei

încearcă să se mişte, dar nu reuşesc.

VIEŢUITOARELE:V-aţi întors?

COPIII: Vedeţi voi bine, c-am venit

La a voastră adunare Şi ne cerem noi iertare

Pentru-a noastră comportare.

Şi vă mai rugăm frumos

Să lăsaţi crengile-n jos,

Vraja să dispară,

Copii să fim iară.

ZÂNA: Ruga noi v-am ascultat

Iar acum ne ajutaţi

Şi daţi-i mereu cu zorul

Să plantăm şi pomişorul.

Copiii mimează plantarea pomişorului.

UN COPIL: În poiană, printre flori

Am sădit doi pomişori.

Pomişorii-acum, vezi bine,

Sunt mai mici şi decât mine.

UN COPIL: Dar în fiecare zi

Eu cu drag i-oi îngriji

Altfel cum aţi vrea să crească

Primăvara să-nflorească?

Toţi copiii cântă cântecul „Copăcelul” în timp ce adună ambalajele şi resturile din poiană.

UN COPIL: Am găsit o gărgăriţă

Pe o floare-n stropi de rouă,

O bobiţă-mpodobită




Iulie

2014


Punct de ruj, cu aripi două.

-Vrei să vii la mine-acasă,

Surioara mea să fii?Te-ngrijesc, te pun la masă,

Îţi spun basme, poezii.

GĂRGĂRIŢA: Mulţumesc pentru ofertă,

Dar nu pot, am casă mare

Şi mi-e plină de copii.

Trebuie să zbor în grabă

Printre maci şi flori de tei Să le duc un strop de rouă

Şi să stau puţin cu ei.

SOARELE: Şi acum, că v-aţi împăcat,

Şi toate problemele s-au rezolvat,

Poiana este din nou curată

Şi aranjată ,

Eu cred că e gata să găzduiască

O petrecere aleasă.

Deci, la cânt şi dans noi vă poftim!

Toată lumea va dansa pe o melodie la alegerea educatoarei.




Iulie

2014


Pagina – Traiește “verde” – sfaturi utile

Poţi reduce impactul negativ pe care îl ai asupra mediului înconjurător economisind bani

în acelaşi timp. Prin schimbarea anumitor obiceiuri poţi reduce facturile de energie şi apă, mai

mult, poţi să-ţi suplimentezi bugetul ducând la centrele de reciclare hârtia, sticla, plasticul,

aluminiu etc.

Energie

1. Fiecare aparat are două etichete cu preţ – preţul de cumpărare şi costurile de operare.

Luaţi-le în considerare pe amândouă atunci când cumpăraţi noul produs;

2. Multe aparate folosesc energie şi după oprire. Acest consum „fantomă” apare la marea

majoritate a aparatelor electrocasnice, ca de exemplu aparatele video, televizoarele,

casetofoanele, computerele şi aparatura de bucătătrie. In medie pentru o locuinţă, 75% din

energia consumată de către electrocasnice este atunci când acestea sunt închise. Acest lucru

poate fi evitat prin scoaterea din priză a aparaturii ori prin folosirea unui prelungitor cu

comutator prin care se poate închide curentul pentru toată aparatura;

3. Treceţi computerul pe „sleep mode”. Economisiţi între 70 – 200 RON pe an

Încercaţi să spălaţi rufele pe programul „delicat” în loc de „normal”, astfel încât să nu fortaţi

motorul maşinii de spălat;

4. Dacă spălaţi rufele la temperatura de 300 C puteţi face o economie de până la 45 lei;

5.Cumparaţi baterii reîncărcabile;

6. Alegeţi produse electrocasnice din clasa energetică A;

Apa

1. Amintiţi-vă să nu lăsaţi apa să curgă atunci când vă spălaţi pe mâini sau pe dinţi – un

robinet care curge consumă peste 6 litri de apă pe minut.

2. Folosiţi o pară de duş eficientă şi puteţi reduce consumul de apă cu până la 50%

3. Faceţi duşuri scurte (6 minute sau mai puţin) în locul băilor. Un duş scurt consumă un

sfert din cantitatea de apă folosită pentru o baie

4. Intreţinerea robineţilor ar putea să împiedice risipirea a 5500 litri de apă, dacă calculaţi

cantitatea de apă sau 80 RON

5. Evitaţi să folosiţi maşina de spălat pe jumătate plină. O maşină plină cu rufe consumămai puţină apă şi energie decat două maşini încărcate pe jumătate




Iulie

2014


6. Pentru spălarea fructelor şi legumelor folosiţi un vas cu apă în loc să le spălaţi sub jet de

apă, astfel puteţi economisi apa, iar cu cea din vas puteţi uda florile

În jurul casei1. Verificaţi temperatura din interiorul frigiderului şi congelatorului. Temperatura din

interiorul frigiderului trebuie să fie între 3 şi 5 grade, iar cea a congelatorului între -17 şi -15

grade. Fixarea temperaturii la valori mai mici decât este nevoie creşte consumul energetic cu

până la 25%;

2. Decongelaţi frigiderul sau congelatorul când gheaţa are cel mult 6 mm;

3. Inlocuiţi becurile din casă cu becuri economice şi puteţi economisii 230 RON pe an;

4.

Urmăriţi consumul de apă pentru reducerea facturilor. Inlocuiţi băile în cadă cu duşuri – la o baie normală se foloseşte de două ori mai multă apă decât la un duş;

5. Reparaţi robinetele;

6. Folosiţi produse cu durată de viaţă mare, ca de exemplu becuri economice, a căror

durată de viaţă e de 10 ori mai mare ca a becurilor normale;

7. Închideţi lumina atunci când ieşiţi dintr -o încăpere. Orice fel de bec – standard sau

incandescent, trebuie închis atunci când nu este necesar. Becurile fluorescente trebuie oprite dacă

părăsiţi camer a pentru 15 minute sau mai mult;

8. Acoperiţi vasele pentru gătit atunci când preparaţi hrana sau folosiţi oale sub presiune;

9. Amplasaţi frigiderul într -o camer ă răcoroasă sau departe de aragaz;

10. Pentru curăţarea plitelor, poate fi folosit obişnuitul bicarbonat de sodiu, împreună cu

un burete de curăţat;

11. Curăţaţi obiectele din metal preparând un amestec de apă şi oţet (se adaugă câteva

linguri de oţet în apă caldă, se curăţă obiectele, după care se şterg cu o cârpă moale);

12. Folosiţi o soluţie preparată din 50% oţet şi restul apă pentru a îndepărta petele de ceai

şi cafea. Aceaşi soluţie poate fi folosită pentru curăţarea cuptorului cu microunde

Aceaşi soluţie poate fi turnată în chiuvetă, ajutând la desfundarea acesteia;

13. Puteţi curăţa frigiderul (atât prin interior, cât şi pe dinafară) cu o soluţie preparată din

1 lingur ă oţet turnată în apă fierbinte;

14. Oţelul inoxidabil şi cromul pot fi curăţate cu o pastă făcută din bicarbonat de sodiu şi

apă. Se aplică pasta, după care se freacă cu o cârpă moale;

15. Pentru a scoate petele de apă de pe mobilă, frecaţi mobilă cu pastă de dinţi şi lustruiţi-

o cu o cârpă moale;




Iulie

2014


16. Pentru reîmprospătarea covoarelor, pulverizaţi-le cu o soluţie de bicarbonat de sodiu şi

lăsaţi-o să acţioneze cel puţin 15 minute;

17.

Folosiţi o lămâie tăiată pentru degresare;18. Cuprul se curăţă cu puţin oţet şi se freacă cu o cârpă moale;

19. Un sfert de ceaşcă de borax dizolvat în 2 litri de apă poate fi folosit ca dezinfectant;

20. Guma de mestecat se poate îndepărta de pe diverse suprafeţe cu cuburi de gheaţă;

21. Prin reciclare, poţi reduce cu 70% cantitatea de gunoi care este destinată incinerării;

Pe timpul verii

1. Setaţi termostatul cu 1 grad mai puţin şi puteţi economisi până la 300 RON la factura de

căldură;2. Nu setaţi termostatul aerului condiţionat pe o valoare mai scăzută decât normal. Nu va

răci mai repede încăperea şi poate rezulta un exces car e va duce la cheltuieli inutile;

3. Plantaţi pomi sau tufişuri care să umbrească unitatea de aer condiţionat, dar fără să

blocheze aerisirea acestuia. Plasaţi aerul condiţionat în partea de nord a casei. O unitate de aer

condiţionat care stă la umbră consumă cu 10% mai puţină energie decât una care stă în soare;

4. Puteţi folosi un ventilator împreună cu aerul condiţionat pentru a împrăştia aerul rece în

interiorul camerei, fără a creşte puterea aparatului;

Pe timpul iernii

1. Coborâţi temperatura în cameră cu 1 sau 2 grade înainte de sosirea invitaţilor. Intr -o casă

plină de oameni se generează mai multă căldură.

2. Pe timpul iernii, distribuiţi căldura inteligent. Un încălzitor portabil într -o încăpere vă

poate aduce o economie, asta în cazul în care sunteţi dispuşi să lăsaţi restul casei mai puţin

încălzit. Un şemineu cu lemne poate absorbi dintr -o încăpere mai multă căldură decât poate

degaja;

3. Pe perioada de iarnă, lăsaţi draperiile şi jaluzelele deschise pe partea de sud a casei pentru

a permite soarelui să intre în casă şi închideţi-le pe timpul nopţii pentru a nu simţi răcoare de la

geamuri;

4. Scădeţi temperatura apei când faceţi baie la 49 de grade şi izolaţi ţevile ca să puteţi

reduce cu 5 % factura de energie;

Autoturisme

1. Faceţi mai multe drumuri într -unul singur. Pentru mai multe drumuri scurte, se consumă

de 2 ori mai mult combustibil decât dăcă parcurgeţi aceaşi distanţă cu motorul cald;




Iulie

2014


2. Şofatul inteligent sau eco-şofatul vă poate aduce o economie de benzină şi motorină, de

până la 1000 RON pe an. Şi cum preţul carburanţilor creşte mereu, şofatul inteligent poate să

aducă o economie şi mai mare;3. Inlocuirea filtrelor de aer reduce consumul cu până la 10% şi protejează motorul;

4. Menţineţi cauciucurile corespunzător umflate pentru îmbunătăţirea consumului cu

aproximativ 3,3%;

5. Folosiţi uleiul de motor recomandat de producător. Folosirea unui alt tip de ulei poate

scădea numărul de kilometri ce pot fi parcurşi cu 1 – 2%;

6. Dacă sunteţi blocat în trafic, opriţi motorul maşinii dacă vă aşteptaţi să staţi mai mult.

Prin oprirea motor ului economisiţi combustibil şi reduceţi emisiile de CO2.7. Reduceţi frecarea cu aerul prin punerea diverselor obiecte în interiorul maşinii, decât pe

portbagajul exterior. Un portbagaj poate asigura mai mult spaţiu şi vă poate permite să vă

cumpăraţi o maşină mai mică. Totuşi un portbagaj foarte încărcat poate duce la scăderea

economiei de carburanţi cu 5%;

8. Evitaţi să conduceţi cu viteză mare. Peste 95 km/h consumul de carburanţi creşte rapid

Şofatul agresiv (viteza mare, accelerarea şi frânarea bruscă) duce la creşterea consumului

carburant. Astfel poate scădea numărul de kilometri ce pot fi parcurşi cu aceaşi cantitate decarburant cu până la 33% pe autostradă şi 5% în oraş;

9. Cea mai bună modalitate de încălzire a motorului unui vehicul este conducerea acestuia.

Nu este nevoie de mai mult de 30 de secunde de încălzire a motorului nici în zilele de iarnă;

10. Achiziţionaţi modelul de maşină cel mai eficient din clasa respectivă şi puteţi economisi

între 800 – 2000 RON pe an. Cumpărând un vehicul cu care puteţi să faceţi 2 km în plus faţă de

cel actual, puteţi evita emiterea a 17 tone de CO2 peste perioada de viaţă a unui vehicul;

11. Folosiţi pilotul automat, ori de câte ori este posibil (menţine viteza constantă);

12. Reduceţi greutatea din maşină (cu cât maşina este mai grea, cu atât consumul este mai

mare);

13. Folosiţi aerul condiţionat în mod eficient (în oraş este mai indicat să deschideţi fereastra,

în timp ce pe autostradă este mai eficient să folosiţi aerul condiţionat)

Parcaţi maşina la umbră, dacă este posibil (evaporarea benzinei se face mai repede în lumina

directă a soarelui);

14. Nu supraîncărcaţi rezervorul de benzină (se va scurge pe sol).




Iulie

2014

BIBLIOGRAFIE1. Cercetare Educatie Ecologica - Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare – aprilie 2010;

2. Bălteanu D., Neguţ S., Bran F., Popescu C., Modificările globale ale mediului - contribuţii

ştiinţifice româneşti, Editura ASE, Bucureşti, 2002;

3. Balteanu D.,Alexe R . - Hazarde naturale si antropice, ed. Corint, Buc. 2000;

4. Bernadete Merenne S. - Didactica geografiei, ed. All Educational, Buc. 1998;

5. Bucovala C., Candea M - Metode moderne de educatie pentru mediu, 2003;

6.

Cucos C. și colab. - Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice, 1998;7. Dimitriu C., Dimitriu Gh. - Psihopedagogie, ed. Alfa, Bacau, 2003;

8. Ianos I - Sisteme teritoriale.O abordare geografica, editura Tehnica, Buc. 2000;

9. Ilinca N. si colab. - Geografia mediului inconjurator, ghid metodologic, ed. Paralela 45, Pitesti,

2002;

10. * * * - Calitatea factorilor de mediu, Programul local de reducere a emsiilor, Planul de

gestionare a deseurilor, Agentia de protectie a mediului Bacau;

11. * * * - Studii geografice cu elevii asupra calitatii mediului inconjurator, Institutul de

Geografie, Buc. 1981

12. * * * - Strategia nationala in domeniul gospodaririi apelor, Guvernul Romaniei, 2002;

13. * * * - W.W.W. - Internet Explorer;

14. Pamantul e comoara noastra: Manual de educatie ecologica, scris de Jeanna Wersebe,

(traducere din Environmental Education in the Schools: Creating a Program that Works!);

15. http://paginaverde.wordpress.com/pagina-verde-a-copiilor/olimpia-savas-o-spamantul-

sceneta-ecologica/;

16.

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/124837_sceneta-pentru-educatie-ecologica

http://paginaverde.wordpress.com/pagina-verde-a-copiilor/olimpia-savas-o-spamantul-sceneta-ecologica/










SUNETUL NATURII.pdf

Documents

Transcript of SUNETUL NATURII.pdf