Investeşte în oameni !Proiectcofinanţat din Fondul Social European prinProgramulOperaţional Sectorial pentruDezvoltareaResurselorUmane 2007 – 2013 Axa prioritară :1: EducaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştereDomeniul major de intervenţie DMI 1.1- „Acces la educaţieşiformareprofesionalăiniţială de calitate” Titlul proiectului: „Dezvoltareacompetențelorcheiepentru un parcurs școlar performant - Comperform” Cod Contract: POSDRU/153/1.1/S/137881Beneficiar: InspectoratulScolar Județean Timiș

Suicidul în adolescență

Suicidul în rândul adolescenților este un fenomen tragic și constituie a doua cauză a

mortalității tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, ținând cont numai de sinuciderile

declarate oficial și excluzându-le pe acelea deghizate în accidente

Deși pare puțin probabil, mulți dintre tinerii ajunși în perioada adolescenței pot recurge

la gesturi tragice care sunt aparent de neînțeles chiar și de membrii familiei.

Ce stă la baza unei decizii atât de radicale, ce poate nemulțumi un adolescent atât de

mult încât renunță la propria-i viață?

Câtă neliniște, dezamăgire, furie, tristețe, frustrare, suferință, poate simți un adolescent

care alege să treacă în neființă, lăsând în urma sa o viață ce abia a început și o familie

împietrită de durere, căutând explicații pentru a justifica aceste gest.

Cu siguranță, în viața unui adolescent care recurge la acest gest, ar putea exista

momente de eternă solitudine, dese conflicte cu adulții, agresiuni și umiliri constante, un

climat de nesiguranță, alcoolismul unuia sau al ambilor părinți, indiferența față de nevoile

adolescentului, respingerea sau abandonul acestuia, violența familială, abuzuri sexuale,

părăsirea domiciliului conjugal al unuia dintre părinții, plecarea acestora la muncă, în

străinătate sau chiar diferite afecțiuni ale adolescenților, cu conotații în sfera afectivă.

În căutarea independenței și a afirmării de sine , adolescenții sunt totuși extrem de

vulnerabili și expuși solicitărilor mediului extern și adesea nu au mecanisme de coping

cognitiv-comportamental care să îi ferească de surprizele vieții. Se îndrăgostesc, iubesc și

dintr-o dată se văd părăsiți de ființa pe care o venerează profund; cred că familia lor este la

adăpostul vicisitudinilor vieții și se trezesc că, unul dintre părinți alege să își refacă viața

alături de altcineva, cu o altă familie, având alți copiii de care să aibă grijă; se simt nu doar

incapabili să facă față unor situații la care nu au răspunsuri prestabilite, dar de cele mai multe

ori li se cere să se comporte mai responsabil decât o fac adulții din jurul lor.

Franțescu Beatrice, 06.01.2015

De asemenea, un control parental excesiv care descurajează orice inițiativă și

autonomie a adolescentului, restricționâdu-l și făcându-l să se simtă inferior și neputincios,

poate genera situații de risc suicidar. Adolescentul dominat va încerca să schimbe ceva și în

această încercare disperată de a se face auzit și văzut, poate recurge și la actul suicidar. La

polul opus, inconsistența sau lipsa controlului parental se traduc în indiferența părinților față

de tânărul adolescent cu consecința unui sentiment de neglijare, cu apariția carențelor afective

și educative, care sunt deseori specifice tinerilor suicidari.

Adolescentul poate suferi și o influență a celor din anturajul său care au avut tentative de

suicid sau chiar s-au sinucis, astfel producându-se o scădere a nivelului de inhibiție în fața

gestului suicidar.

Schopenhauer afirma: „că, de îndată ce spaima de viață ajunge în punctul în care

depășește spaima de moarte, omul își pune capăt zilelor.”

Factori de risc:

1.Funcționare familială perturbată

2.Trăirea unor experiențe emoționale intense, cum ar fi pierderea unei persoane dragi

sau experimentarea unor evenimente traumatice ( viol, abuz emoțional, calamitate naturală,

accidente etc)

3.Dificultăți de identificare sexuală sau supunerea la practici sexuale deviante

4.Adoptarea unor comportamente delicvente ( furt, prostituție, consum și trafic de

stupefiante etc)

5.Identificarea cu o persoană pe care a pierdut-o și care i-a servit drept model de viață

6. Tulburări de comportament

7. Tulburări emoționale grave ( depresii, pshihoze juvenile, etc)

8. Fuga de acasă, aderarea la valori care propăvăduiesc moartea drept sacrificul sublim

în purificarea rasei umane, etc

9. Violența excesivă, rasismul, presiunea exercitată de societate, capitalismul,

mass/media, abundența din ce în ce mai mare a modului de viață extremist, fanatismul

religios, plictiseala, filmele despre sinucideri, toate acestea au fost incriminate drept factori

cauzali care pot împinge adolescenții la gesturi extreme.

Ce este important de știut?

Tinerii pot folosi tentativa de suicid drept un mijloc de a-i pedepsi pe cei apropiați.

Asemenea gesturi, oricât de manipulative ar părea , sunt, în orice caz, un strigăt cutremurător

de ajutor. Tinerii care supraviețuiesc unei tentative de suicid , merită întraga noastră afecțiune

Franțescu Beatrice, 06.01.2015

si atenție și nu o blamare constantă a gestului pe care l-au inițait. Problemele lor sunt cu

adevărat grave și, chiar dacă nu înțelegem tot timpul ce stă la baza lor, trebuie să acceptăm

gravitatea acestei probleme care aparține lumii moderne, deoarece sinuciderea nu are o

logică, rațiune, ci doar singurătate, contradicție, labirinturi încâlcite și tenebroase, în mare

parte nevăzute.

Edwin Shneidman, în lucrarea sa The suicidal mind afirmă, citez: „sinuciderea e

rezultatul iubirii neîmplinite, a controlului spulberat, al imaginii despre sine agresat, al durerii

sufletești și al furiei”.

Întocmit de: Franțescu Beatrice

06.01.2015

Franțescu Beatrice, 06.01.2015