Sudarea in Mediu de Gaz Protector

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

SUDAREA ÎN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

DOMENIU: MECANIC

NIVEL: 2

CALIFICARE: SUDOR

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTORI,

Salai Maria – profesor, Grup Şcolar Industrial “Alexandru Popp” Reşiţa

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

CUPRINS

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ ……………………………. 5

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE

DESFĂŞOARĂ STAGIUL DE PRACTICĂ ………………………………………………. 5

Descrierea activităţilor derulate de agentul economic cu care unitatea şcolară a

încheiat convenţia cadru ……......................................................... 5

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic…… 6

Departamentele în care se poate efectua practica …………………………... 6

Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică….. 6

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic ………………….... 7

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII ……………………………………….... 8

Deosebirile de organizare ale practicii comasate de practica curenta …... 8

Perioada in care se desfăşoara practica ………………………………………. 8

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATEA MUNCII ……………………………………………………………………. 8

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII

PRACTICII ………………………………………………………………………………….. 10

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII …………………………………………………………….. 13

Evaluarare formativă ……………………………………………………………... 13

Evaluarea sumativă ………………………………………………………………. 14

7. ANEXE ………………………………………………………………………………………. 15

ANEXA 1 – Fişa de observaţie nr. 1 …………………………………………… 16

ANEXA 2 - Fişa de observaţie nr. 2 ……………………………………………. 17



ANEXA 5 – WPS pentru exerciţiul 1.1. ………………………………………… 20

ANEXA 6 – Fişa de lucru pentru exerciţiul 1.1. ……………………………… 21



3

ANEXA 8 – Fişa de lucru pentru exerciţiul 1.2. ……………………………… 23


ANEXA 10 – Fişa de lucru pentru exerciţiul 1.3. …………………………….. 25

ANEXA 11 - Studiu de caz nr. 1 ………………………………………………... 26




ANEXA 15 – WPS pentru evaluarea finală ……………………………………. 30

ANEXA 16 – Jurnal de practică ………………………………………………… 31

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….. 32


4

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULUI DE PRACTICĂ

1.1. Alege materialul de adaos în funcţie de materialul de sudat

1.2. Utilizeazã instalaţiile de sudare în mediu de gaz protector

1.3. Executã îmbinãri sudate prin procedeele de sudare în mediu de gaz protector

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE

DESFĂŞOARĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

2.1. Descrierea activitatilor derulate de agentul economic cu care unitatea şcolară a

incheiat convenţia cadru pentru calificarea din care am desprins modulul.

Între domeniile cu cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare, puternic implicate în

industria modernă, sudura ocupă un loc imporatnt datorită avantajelor pe care le conferă în

realizarea unor produse de înaltă complexitate. În ţara noastră aproximativ 50% din producţia

de oţel este destinată pentru realizarea de structuri şi produse sudate. Sunt relevante în

acest sens realizarea de utilaje tehnologice de mare capacitate din industria chimică,

petrolieră, construcţii navale, aparatură de mecanică fină, produse de electronică şi

microelectronică. De asemenea s-a realizat sudarea cu succes a componentelor centralelor

termonucleare, rachetelor şi avioanelor, sateliţilor artificiali care lucrează la parametri severi

de exploatare. Din aceste considerente există tot mai mulţi agenţi economici care realizează

lucrări specifice de sudură. Şcolile care specializează elevii în calificarea Sudor, găsesc cu

uşurinţă agenţi economici, care au în dotare ateliere/secţii de sudură, dotate corespunzător

cu echipamente de sudare moderne.


5

2.2. Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoara activitatea agentul economic

Pentru dobândirea competenţelor specializate, specifice calificării de Sudor, elevii

practicanţi trebuie să efectueze practica comasată la un agent economic care realizează

structuri/produse sudate din diferite domenii, utilizând procedee de sudare variate. Este

indicat ca agentul economic sa deţină echipamente de sudare şi să realizeze lucrări prin

următoarele procede de sudare:

- sudarea cu flacără de gaze;

- sudarea cu electrozi înveliţi;

- sudarea în mediu de gaz protector;

- sudarea prin presiune prin rezistenţă.

Activitatea specifică calificării de sudor se desfăşoară în secţii de sudare amplasate

corespunzător prevederilor Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii. Fiecare secţie de

sudare are sisteme de aspiraţie locală pentru prevenirea poluării aerului şi la fiecare loc de

muncă permanent sunt afişate instrucţiunile de folosire a utilajului şi indicatoare de securitate.

2.3. Departamenul in care se poate desfasura practica

Elevii îşi pot realiza pregătirea practică la orice agent economic care realizează lucrări de

sudare de orice fel, folosind procedeele de sudare cu arc electric:

- Sudarea în mediu de gaz protector cu electrod fuzibil MIG/MAG:

- Sudarea în mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil WIG.

Locul de muncă unde elevii practicanţi îşi desfăşoara activităţile trebuie să fie îngrădit cu

paravane având înălţimea minimă de 2 m pentru a preveni pătrunderea radiaţiilor emise de

arcul electric în afara zonei de lucru. Se vor prevedea indicatoare de securitate cu inscripţia:

ATENŢIE, SE SUDEAZĂ PERICOL DE ORBIRE!

2.4. Facilitatile pe care le ofera agentul economic elevilor aflaţi in practică

În funcţie de prevederile convenţie cadru încheiată între agentul economic şi şcoală,

agentul economic are următoarele obligaţii faţă de elevii aflaţi în practică la unitatea

respectivă:

- să asigure toate condiţiile pentru ca maistrul instructor să-şi îndeplinească sarcinile în ceea

ce priveşte pregătirea elevilor;


6

- să informeze elevii practicanţi asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care

privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;

- să acorde elevului practicant toate drepturile ce decurg din convenţia cadru încheiată între

şcoală şi agentul economic;

- să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de elev practicant a

solicitantului;

- să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale elevului;

- să asigure verificarea periodică a locului de desfăşurare a activităţii elevului;

- să îl sprijine pe elev în toate acţiunile sale care privesc pregătirea teoretică şi practică;

- să asigure elevului, în cazul în care raporturile maistrului sau tutore de practică se

suspendă sau încetează, continuarea pregătirii profesionale;

- să nu îl utilizeze pe elev la prestarea unor munci care nu au legătură cu calificarea sau

ocupaţia pentru care se pregăteşte;

2.5. Obligatiile elevului practicant faţă de agentul economic

- de a respecta prevederile cuprinse în convenţia cadru, încheiată între agenul economic şi

şcoală;

- de a respecta indicaţiile maistrului instructor în vederea pregătirii profesionale;

- de a respecta disciplina muncii;

- de a respecta regulamentul de ordine internă şi programul de lucru al agentului economic;

- de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

- de a cunoaşte specificul şi produsele realizate în atelierul/secţia de sudare unde îşi

desfăşoară activitatea de instruire practică;

- de a respecta secretul de serviciu sau secrete de fabricaţie;


7

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

3.1. Deosebirile de organizare ale practicii comasate de practica curentă.

Modulul Sudarea în mediu de gaz protector se desfăşoară pe durata a 60 ore: 15

ore laborator tehnologic şi 45 ore instruire practică. Parcurgerea modulului de către elevii din

clasa a XI-a, anul de completare, va asigura dobândirea de către aceştia a acelor

competenţe specializate care să le permită integrarea într-un loc de muncă sau continuarea

studiilor la Nivelul 3.

Spre deosebire de practica săptămânala efectuată o zi pe săptămână, stagiile de

pregătire practică oferă elevilor avantajul de a dobândi mult mai uşor competenţele specifice

alificării. Efectuând practica la agenţii economici, elevii se încadrează în programul agentului

economic şi după terminarea studiilor se pot adapta mai uşor la statutul de angajat. Agentul

economic urmareşte modul de realizare a sarcinilor de catre elevii practicanţi si selectează

din rândul acestora viitorii angajaţi, conform calificării obţinute.

3.2. Perioada in care se desfaşoară practica

Stagiile de pregatire practica reprezinta o perioada compacta, de 6 săptămâni pe an

şcolar. În această perioada vor fi parcurse următoarele module: Sudarea cu flacără de gaze

şi tăierea oxigaz, Sudarea manuală cu electrozi înveliţi, Sudarea în mediu de gaz protector şi

Sudarea prin presiune. Fiecare modul are alocat 45 de ore de instruire parctică comasată şi

15 ore de laborator tehnologic. Este preferabil ca pregătirea practică comasată să se

realizeze după finalizarea orelor de laborator tehnologic, unde elevii înţeleg noţiunile tehnice

referitoare la aceste procedee de sudare.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI

Elevii care lucrează cu echipamente de sudare manuală, semi-mecanizată,

mecanizată în mediu de gaze protectoare etc., trebuie să fie periodic instruiţi asupra

pericolelor la care sunt expuşi atunci când se execută operaţiile de sudare.

Pentru ca munca să se desfăşoare în condiţii normale trebuie luate măsuri preventive

de siguranţă contra electrocutării, acţiunii dăunătoare a gazelor care se degajă prin arderea


8

metalelor, fluxurilor şi învelişurilor electrozilor şi arsurilor provocate de stropii de metal şi

zgură.

Regulile mai importante privind tehnica securităţii muncii în timpul lucrului cu

instalaţiile şi echipamentele de sudare sunt următoarele:

4.1. Lucrările de sudură pot fi executate numai de elevii practicanţi, care cunosc

instalaţiile, aparatura şi procedeele de lucru.

4.2. Conducătorii procesului de instruire practică trebuie să asigure elevilor practicanti

echipamentele de lucru şi de protecţie necesare, prevăzute în normative, în funcţie

de procedeul de sudare aplicat. La sudarea electrică nu este admisă folosirea

echipamentului de protecţie prevăzut cu nituri, capse ori accesorii metalice.

4.3. Pentru protecţia împotriva scânteilor, a stropilor de metal topit împroşcaţi, precum

şi radiaţiilor luminoase, infraroşii şi ultraviolete, elevilor practicanti trebuie să

folosească în timpul lucrului mijloace adecvate de protecţie a ochilor ca ochelari

metalici rabatabili prevăzuţi cu vizori corespunzători şi măşti pentru sudori

prevăzute cu plăci din sticlă filtrantă corespunzătoare.

4.4. Îmbrăcămintea operatorilor sudori trebuie să fie din materiale greu inflamabile (sau

ignifugate), închisă în nasturi, strânsă la încheietura mâinii, fără manşete, revere şi

buzunare deschise; nu se admite introducerea pantalonilor în încălţăminte.

Îmbrăcămintea de lucru murdărită cu substanţe uşor inflamabile, ulei, grăsimi,

petrol, nu va fi folosită.

4.5. Piesele care se sudează trebuie să fie asigurate în prealabil împotriva răsturnării

sau deplasării.

4.6. Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate sub

presiune.

4.7. Folosirea portelectrozilor defecţi sau cu izolaţia deteriorată este interzisă. Se

interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ, pentru a preveni scurgerea

curentului electric prin corp.

4.8. Conductorii electrici mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru

alimentarea circuitului de sudare trebuie să fie feriţi împotriva deteriorării în timpul

exploatării şi al transportului şi în mod special împotriva contactului cu stropi de

metal topit, precum şi a trecerii peste ei a mijloacelor de transport.


9

4.9. Cablurile de alimentare ale circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată se vor

înlocui.

4.10. Sursele de sudare folosite la sudarea cu arc electric trebuie să respecte condiţiile

impuse în prescripţiile de electrosecuritate.

4.11. Amplasarea sursei de sudare se face pe un podium de lemn uscat sau din alt

material izolant.

4.12. La sudarea cu arc electric se vor folosi covoraşe şi platforme electro-şi

termoizolante.

4.13. Înainte de începerea lucrului este necesar ca instalaţia să fie controlată şi în mod

special contactele circuitelor electrice. Contactele arse trebuie să fie înlocuite.

4.14. Nu se permite descomplectarea sau modificarea tablourilor de comandă montate

pe echipament sau a instalaţiilor electrice din pupitru de comandă. Nu este permis

a se folosi instalaţii electrice defecte sau improvizate.

4.15. Portelectrodul şi respectiv capul de sudare la sudarea semimecanizată va avea o

gardă care să protejeze mâna sudorului de stropi.

4.16. La sudarea în medii cu gaze protectoare se vor respecta regulile de manipulare şi

utilizare a buteliilor de gaz.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Elementul de lucru al elevului pe perioada de instruire practică este fişa tehnologică/WPS-ul

(Welding Procedure Specification)

Ce este un WPS ( Specificaţia procedurii de sudare)?

O specificaţie a procedurii de sudare, WPS este prezentată în ANEXA 5, ANEXA 7şi

ANEXA 9. Ea se mai numeşte fişa de date sau fişa tehnologică de sudare, dar cel mai

adesea se numeşte simplu WPS.

Un WPS este o sumă de instrucţiuni pentru sudor, care descrie modul în care se

îmbină diversele repere din structura sudată. În ANEXA 5 şi ANEXA 7 sunt prezentate fişe

tehnologice/WPS-uri pentru realizarea îmbinărilor sudate în poziţia orizontală PA, respectiv

orizontală cu perete vertical PB, prin procedeul MIG-MAG, folosind ca material de adaos


10

sârma de sudare G2Si conform SR EN 440. ANEXA 9 prezintă o fişă tehnologică pentru

realizarea unei îmbinări sudate în poziţie orizontală/PA, prin procedeul de sudare WIG.

La sudarea în mediu de gaz protector cele mai importante informaţii pentru o sudură de

calitate sunt:

- viteza de avans a sârmei electrod/curentul de sudare ce trebuie utilizat;

- tensiunea arcului ce trebuie utilizată;

- viteza de sudare ce trebuie utilizată;

- metalul de adaos ce trebuie utilizat;

- tipul îmbinării sudate;

- poziţia de sudare ce trebuie utilizată;

- gazul de protecţie;

- lungimea capătului liber ce trebuie utilizată;

- succesiunea operaţiilor de sudare, etc. ;

Atât WPS-ul cât şi instrucţiunile de lucru, presupun o serie de cunoştiinţe de bază, pentru

a putea executa corect exerciţiile, respectiv îmbinarea sudată. Exerciţiile practice vor ajuta

elevii să realizeze diferite specificaţii menţionate în WPS.

Pentru a fi mai uşor pentru elevii practicanti, la început se vor preciza câteva puncte

importante din WPS pentru a obţine bune rezultate. Informaţiile vor fi graduale şi vor ajuta

elevii să înţeleagă şi să realizeze conţinutul WPS-ului.

Diferitele variabile din WPS sunt internaţionale, deci un WPS însuşit într-o limbă va ajuta

elevii să-l rezolve în orice altă limbă, fără probleme.

Trebuie să ştiţi unele lucruri înainte de a începe exerciţiile practice:

poziţiile de sudare;

ce este o îmbinare în colţ, cap la cap;

ce se înţelege prin lungimea capătului liber;


11

Fig. 1 Poziţii

de sudare

a-PA, b-PB, c-PD, e-PE, f-PF, g-PG,

h-orientare în spaţiu


Poziţii de sudare

Îmbinările sudate pot fi realizate în

următoarele poziţii de sudare (Fig. 1):

PA – orizontală şi orizontală în jgheab;

PB- orizontală cu perete vertical;

PC – orizontală pe perete vertical;

PD – orizontală peste cap;

PE – peste cap;

PF – verticală ascendentă ;

PG – verticală descendentă ;

Poziţia de sudare este definită de poziţia

capătului liber faţă de orizontală. PA arată

că electrodul este poziţionat vertical.

Rosturi de sudare

Spaţiul dintre piese se numeşte rost.

După sudare acelaşi spaţiu care uneşte cele 2

piese este sudura sau îmbinarea sudată.

Îmbinări in colţ

Când două piese sunt sudate sub un unghi,

îmbinarea este îmbinare sudată in colţ.

Lungimea capătului liber

Lungimea capătului liber, “stick-out”, este distanţa

dintre duza de contact curent şi vârful

electrodului. Sudorul poate influenţa lungimea

capătului liber prin ridicarea sau coborârea

capului de sudare. Ridicarea capului de sudare

prea mult determină o creştere a lungimii

capătului liber şi prin aceasta o protecţie scăzută

a zonei de sudare. Protecţia insuficientă duce la

apariţia porilor în sudură.12

Pentru a înţelege procesul tehnologic de obţinere a unor produse ca structuri sudate,

grinzi metalice sau stâlpi de hală, se va observa cu atenţie modul de pregătire, utilajele

folosite, materiale de bază şi de adaos indicate, tehnica de lucru, metodele de control a

îmbinărilor sudate folosite la realizarea acestor produse. In ANEXA 1, ANEXA 2, ANEXA 3

şi ANEXA 4 sunt date informaţii referitoare la produsele obţinute în secţiile de sudare. După

ce s-a observat cu atenţie tot procesul tehnologic de realizare a acestor componente se vor

completa fişele de observaţie cu cerinţele indicate în ceste anexe.

Se vor analiza cu atenţie fişele tehnologice/WPS-urile date în ANEXA 5, ANEXA 7 şi

ANEXA 9. Imaginea din forma îmbinării vă prezintă ce fel de îmbinare sudată trebuie să

realizaţi, PA sau PB. Se va urmări succesiunea operaţiilor, detaliile de sudare, parametrii

regimului de sudare indicati, datele referitoare la materialul de bază şi de adaos.

După ce sau studiat cu atenţie aceste WPS-uri, se vor realiza îmbinările sudate cerute şi

completa tabelele din fişele de lucru prezentate în ANEXA 6, ANEXA 8 şi ANEXA 10.

La Modulul : Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald, s-a învăţat cum se

realizează detaliat şi simplificat o îmbinare sudată. Se vor studia cu atenţie reprezentările

îmbinărilor sudate prezentate în ANEXA 11, ANEXA 12, ANEXA 13 şi ANEXA 14 şi se vor

realiza cerinţele din aceste studii ce caz.

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII

6.1.Evaluarea formativă


13

Evaluarea formativă/în vederea învăţării are loc în perioada de practică comasată, principalul

scop fiind acela de a oferi elevului feedback imediat, pentru a-l sprijini în următoarele activităţi de

învăţare şi dezvoltare.

Prin evaluarea formativă elevul practicant este sprijinit în cadrul procesului de învăţare. Prin

această evaluare, maistrul instructor află ce ştie elevul la un moment dat, dacă există discrepanţe

din punct de vedere al înţelegerii cunoştinţelor teoretice şi practice. De exemplu, atunci când

maistrul instructor face aprecieri în legătură cu activităţile practice ale unui elev practicant. Această

evaluare este realizată de maistrul instructor prin analiza fişelor de observaţie, a fişelor de lucru, a

fişelor tehnologice (WPS-uri) completate de către elevul cursant în perioada de pregătire practică.

6.2. Evaluarea sumativă

Evaluarea sumativă stabileşte dacă elevul practicant a promovat sau nu stagiul de

pregătire practică, dobândind astfel competenţele specifice modului Sudarea în mediu de gaz

protector. Evaluarea sumativă necesită un grad mai mare de sprijin acordat elevilor din

partea maistrului instructor decât evaluarea formativă.

La sfirsitul perioadei de practică elevul trebuie să prezinte un portofoliu care să conţină :

- fişele de observaţie pentru fiecare produs/structură sudată;

- WPS-urile/fişele tehnologice;

- fisele de lucru pentru fiecare probă sudată realizată;

- studiile de caz realizate conform cerinţelor;

Pregătirea elevilor la sfârşitul perioadei de stagiu de pregătire practică poate fi testată

printr-o verificare practică. Toate informaţiile necesare realizării probei sudate se găsesc în

WPS-ul pentru evaluarea finală din ANEXA 16

Timpul necesar pentru realizarea unei probe este de 1,5 ore. Se vor pregăti din timp cele

necesare: scule, probe, sârme electrod, echipament de sudare, etc.

Testul constă din realizarea unei îmbinări sudate în colţ, în poziţia PB.


14

ANEXE


15

ANEXA 1

Fişă de observaţie nr.1.

a procesului tehnologic de obţinere a reperului/produsului

structură sudată

1. Se va supune atenţiei unul din produsele executate în secţiile de sudare în care

se desfăşoară stagiul de pregătire practică. Se vor observa cu atenţie etapele

procesului tehnologic de pregătire şi de realizare a produsului /structură sudată.

2. După încheierea activităţii de observare, se va completa fişa de mai jos.

Care este

materialul de

bază folosit la

realizarea

structurii

sudate?

Cum s-a

realizat

debitarea

materialului,

prin ce

procedeu de

debitare?

Cum s-a

prelucrat

rostul de

sudare?

Ce

procedu

de sudare

s-a

folosit?

Care sunt

materialele

de adaos

folosite la

sudare?

Ce

exchipament

de sudare s-a

folosit?

Care sunt

elementele

componente

ale instalaţiei

de sudare

utilizate?


16

Observaţii ale maistrului instructor, responsabil cu practica desemnat de unitatea

şcolară:----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA 2


a procesului tehnologic de obţinere a produsului

structură sudată



procesului tehnologic de pregătire şi de realizare a produsului/ structură sudată.


Cum s-au

stabilit

parametrii

regimului de

sudare?

Care a fost modul

operator utilizat?

Cum s-a

realizat

controlul

îmbinărilor

sudate?

Ce defecte de

sudare au fost

depistate în

urma

controlului?

Precizaţi

metodologia

de omologare

a produsului.

Care a fost

rezultatul

omologării?


17


şcolară:----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA 3



grindă metalică



procesului tehnologic de pregătire şi de realizare a produsului/ grindă metalică.


Care este

materialul de

bază folosit la

realizarea

grinzii

sudate?

Cum s-a

realizat

debitarea

materialului,

prin ce

procedeu de

Cum s-a

prelucrat

rostul de

sudare?

Prin ce

proceu de

sudare a

fost

realizat

Care sunt

materialele de

adaos folosite

la sudare?

Ce

exchipament

de sudare s-a

folosit?

Care sunt

elementele

componente

ale instalaţiei

de sudare


18

debitare? produsul? utilizate?


şcolară:----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA 4



stâlp de hală



procesului tehnologic de pregătire şi de realizare a produsului/ stâlp de hală.


Cum s-a

prelucrat rostul

de sudare?

Care sunt

materialele de

adaos folosite la

sudare?

Cum s-au

satbilit

parametrii

regimului de

Care a fost

modul operator

utilizat?

Ce

exchipament

de sudare s-a

folosit?

Cum s-a realizat

controlul

îmbinărilor

sudate?


19

sudare?


şcolară:

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA 5

WPS pentru

EXERCIŢIUL1.1.

Specificaţia procedurii de sudare

WPS

WPS nr. 1.1

Pagina: 1/1

Întocmit: Data:

Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:

Metalul de bază S235J2G3/SR EN 10025 Grosimea: 2 – 3 mm

Temperatura minimă de lucru:………..ºC

Temperatura între treceri:……………..ºC

Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817

(Clasa de calitate a execuţiei îmbinării sudate)

Prescripţii pentru materialul de adaos:

Conform recomandărilor producătorului

Metoda de pregătire:perie de sârmă şi eventual polizare

Curăţarea zgurii:

Poziţia de sudare: PA Susţinerea rădăcinii: -

Dispunerea rândurilor: -


20

Prinderea provizorie: -

Temperatura minimă: -

Lungimea prinderilor provizorii: -

Numărul total al prinderilor provizorii: -

Număr prinderi provizorii/metru: -

Poziţia de sudare: PA,

Important:

Unele depuneri sunt plate.

Cu experienţă şi şansă veţi putea depune rânduri plate.

RândProcedeul

de sudare

Materialul de

adaosDiametrul

Marca sârmei

cf. SR EN 440

Gazul de protecţie

cf. SR EN 439

Debitul

(l/min)

1 135 Sârmă plină 0,8 G2Si M21 (80%Ar+20%CO2) 7-12

RândPolaritatea

curentului

Curentul

de

sudare

Viteza *

de avans

a sârmei

Lungimea

capătului

liber

Tensiunea

arcului

Viteza de

sudare

Energia

liniarăInductanţa

- - (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) -

1 CC+ 70-110 4-5 10-15 15-18 20-40 1,6-5,9

Important:

Ţineţi arcul scurt; Îndepărtaţi stropii după sudare

* Prin modificarea vitezei de avans a sârmei electrod se reglează intensitatea curentului de sudare

ANEXA 6

Fişă de lucru nr.1.1.

Se sudează în poziţia de sudare PA( orizontală) conform WPS pentru EXERCIŢIUL 1.1.

Maistrul instructor va asista la alegerea sârmei electrod potrivită. Sârma electrod potrivită

pentru acest exerciţiu este G2Si/G3Si1, conform SR EN 440 sau SG2, conform DIN 8559.

Aspecte importante de reţinut în timpul sudării

Duza de gaz trebuie menţinută curată. Dacă duza este obturată cu stropi de metal,

debitul de gaz scade şi pot apărea pori în sudură.

Este esenţial să se menţină o viteză uniformă de sudare şi o valoare constantă a

lungimii capătului liber. Se va începe prin a suda cu arc scurt.


21

Se utilizează sudarea “înainte” şi de asemenea “înapoi” (tragerea sau împingerea

arcului).

Multe surse nu au aparate de măsură montate pe ele pentru a indica curentul şi

tensiunea. În acest caz se va solicita maistrului instructor să regleze curentul de

sudare şi tensiunea arcului cu aparate portabile, astfel încât să existe o bună corelaţie

între viteza de avans a sârmei electrod şi tensiunea arcului.

Pentru a măsura precis viteza de avans a sârmei se va derula sârma timp de 30 de

secunde şi se va măsura lungimea derulată. Se va înmulţi lungimea derulată cu 2

pentru a obţine viteza reală pe minut. Se compară valoarea obţinută cu valoarea

indicată de echipament.

Pe întreaga durată a exerciţiului, se vor păstra constante valorile vitezei de avans a sârmei şi

a debitului de gaz prescrise.

Se va completa tabelul cu datele şi valorile parametrilor tehnologici de sudare utilizaţi

RândProcedeul de sudare

Materialul de adaos

DiametrulMarca sârmeicf. SR EN 440

Gazul de protecţiecf. SR EN 439

Debitul(l/min)

1135

RândPolaritatea curentului

Curentul de

sudare

Vitezade avansa sârmei

Lungimea capătului

liber

Tensiunea arcului

Viteza de sudare

Energia liniară

Inductanţa


1CC+

ANEXA 7

WPS pentru EXERCIŢIUL1.2.

Specificaţia procedurii de sudareWPS

WPS nr. 1.2Pagina: 1/2

Întocmit: Data: Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:Metalul de bază S235J2G3/SR EN 10025 Grosimea: 3 – 5 mm Temperatura minimă de lucru:………..ºCTemperatura între treceri:……………..ºC

Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817(Clasa de calitate a execuţiei îmbinării sudate)



Metoda de pregătire:perie de sârmă şi eventual polizareCurăţarea zgurii:

Poziţia de sudare: PB Susţinerea rădăcinii: - Dispunerea rândurilor: -


22

Prinderea provizorie: 135Temperatura minimă: -Lungimea prinderilor provizorii: 10 mmNumărul total al prinderilor provizorii: 2Număr prinderi provizorii/metru: -Poziţia de sudare: PB

Important: Parametrii tehnologici sunt valabili pentru sudarea cu arc scurt.Grosimea sudurii la o trecere: a = 3 mm.


Materialul de adaos



Debitul(l/min)

1-n 135 Sârmă plină 0,8 G2Si M21 (80%Ar+20%CO2) 7-12


Curentul de

sudare

Viteza *de avansa sârmei

Lungimea capătului

liber

Tensiunea arcului

Viteza de sudare

Energia liniară

Inductanţa


1-n CC+ 125-140 7,5-9,0 10-15 18-20 25-35 3,9-6,7

Important:Ţineţi arcul scurtÎndepărtaţi stropii după sudare* Prin modificarea vitezei de avans a sârmei electrod se reglează intensitatea curentului de sudare

ANEXA 8


Se sudează în poziţia de sudare PB, conform WPS pentru EXERCIŢIUL 1.2.

Sudarea îmbinărilor în T în poziţie PB, orizontală cu perete vertical, este o poziţie obişnuită

pentru îmbinări în colţ din table subţiri. La fel ca la poziţia PA, se oferă o bună observare a

băii de sudură şi a capătului liber al electrodului, iar elevul practicant are o poziţie comodă în

timpul exerciţiului.

Se pot utiliza aceleaşi sârme ca şi în exerciţiul precedent.


23


Duza de gaz trebuie menţinută curată.

Este esenţial să se menţină o viteză uniformă de sudare şi o valoare constantă a

lungimii capătului liber.

Se va ăstra capul de sudare în unghi corect faţă de margini şi sensul de înaintare

Se foloseşte sudarea “înainte” şi de asemenea “înapoi” (tragerea sau împingerea

arcului).

Se va începe prin a suda cu arc scurt.

Pe întreaga durată a exerciţiului, se vor păstra constante valorile vitezei de avans a

sârmei şi a debitului de gaz prescrise.

Se va completa tabelul cu datele şi valorile parametrilor tehnologici de sudare utilizaţi

Rând

Procedeul de sudare

Materialul de adaos



Debitul(l/min)

1-n 135

Rând

Polaritatea curentului

Curentul de

sudare

Vitezade avansa sârmei

Lungimea capătului

liber

Tensiunea arcului

Viteza de sudare

Energia liniară

Inductanţa


1-n CC+

ANEXA 9

WPS pentru EXERCIŢIUL1.3.

Specificaţia Tehnologiei de Sudare a producătorului

Welding procedure specification

WPS nr.Pagina:Data:

Localitatea: Examinator sau organism de verificare:Nr. de referinţă a procedurii de sudare ............................................................................a producătorului: WPAR No 1 Metoda de pregătire şi curăţare a rostului:Producător: Curatire la luciu metalic prin polizare cu FLEXNumele sudorului: Specificaţia metalului de bază:Procedeul de sudare: 141 cf.ISO 4063 EN 10020-X70CrNi18-8 (AISI 304) Tipul îmbinării: BW cf.EN 287-1 Grosimea materialului de bază (mm): 4,0Poziţia de sudare: PA cf.ISO 6947 Diametrul exterior (mm): -Detalii de pregătire a îmbinării:

Schema de pregătire a îmbinării Succesiunea operaţiilor de sudare


24

Prinderea provizorie: 141Lungime prinderi provizorii: 8-10 mmNumar prinderi provizorii; 2Pozitia de sudare: PAOrdinea de sudare: vezi figura

Detalii de sudare:Rând Procedeul

desudare

Diametrul electrodului

(sârmei)(mm)

Curentul de sudare

(A)

Tensiunea arcului

(V)

Natura curentului/ polaritatea curentului

Viteza de

avans a sârmei

(m/min)

Viteza de

sudare

cm/min

Energia

liniară

kJ/cm1 141 2,4 130 10-11 cc- - 8-10 6,5-6,32 141 2,4 140 10-11 cc- - 10-11 6,3-6,1

Metalul de adaos, codificare şi marca Informaţii suplimentare (de ex.):de fabricaţie: EN 1668-2000 W2Cr18 Ni8Ti Pendulare (lăţimea max. a rândului (mm):- Prescripţii speciale de uscare: - Oscilaţie (amplitudine, frecvenţă, temporizare): -Fluxul/Gazul de protecţie: EN 439 I1

- la rădăcină: - Debitul gazului:- de protecţie:8 l/min

- la rădăcină:- Poziţionarea pistoletului:Electrodul de wolfram (tipul, diametrul): - lungimea capătului liber lcl =:5-6 mmEN 26848 WT20- 2,4 mmDetalii pentru scobire/Suport la rădăcină: - - distanţa duză de gaz/piesă :8-10 mm

- lungimea arcului: la=2-3 mmTemperatura de preîncălzire:- - unghiul de înclinare al capului desudare: =10-15

- sensul de sudare: spre stanga-impingereTemperatura între straturi:- Tratamentul termic postsudare şi/sau de îmbătrânire: - timp, temperatură, metodă:-- viteza de încălzire şi de răcire:-

ANEXA 10


Se sudează în poziţia de sudare PA, conform WPS pentru EXERCIŢIUL 1.3.

Sudarea îmbinărilor cap la cap orizontale/poziţie PA, este o poziţie obişnuită pentru

îmbinările realizate prin procedeul WIG. Materialul de adaos folosit este EN 1668-2000

W2Cr18 Ni8Ti conform WPS pentru exerciţiul 1.3.


Duza de gaz trebuie menţinută curată.

Este esenţial să se menţină o viteză uniformă de sudare.


25

Se păstrează capul de sudare în unghi corect faţă de margini şi sensul de înaintare,

conform detaliilor din WPS.

Se va începe prin a suda cu arc scurt.

După ce s-a analizat cu atenţie WPS-ul pentru acest exerciţiu, respectând toate datele

indicate, se va realiza îmbinarea sudată şi se va completa tabelul cu datele şi valorile

parametrilor tehnologici de sudare utilizaţi.


Materialul de adaos

DiametrulMarca sârmei

cf. En1668-2000Gazul de protecţie

cf. EN 439 I1Debitul(l/min)

1 141

2 141


Curentul de sudare

Tensiunea arcului Viteza de sudare Energia liniară

- - (A) (V) (cm/min) (kJ/cm)

1 cc-

2cc-

ANEXA 11

Studiu de caz nr.1

Observaţi cu atenţie reprezentările detaliate

pentru îmbinărilor sudate din figurile alăturate.

Precizaţi următoarele:


26

- ce tipuri de îmbinari sudate sunt reprezentate

în fig. a şi b.

- ce reprezintă următoarele notaţii: α, s, b, c?

- cum s-au realizat aceste îmbinări (număr de treceri, Fig.a

mod operator)?

Reprezentaţi simplificat îmbinările sudate indicate

în fig a şi b, conform SR EN 22553, ISO 2553/ 1995,

privind reprezentările simbolice pe desen

Fig.b

ANEXA 12

Studiu de caz nr.2


Observaţi cu atenţie reprezentarea detaliată a următoarelor

îmbinări sutate.

Precizaţi următoarele:

- ce fel de îmbinări sudate sunt reprezentate în fig. a, b, c?

- ce repreznită notaţiile specifice fiecărei imbinări sudate?

- cum s-au realizat aceste îmbinări sudate (număr de

treceri, mod operator)?

Reprezentaţi simplificat îmbinările sudate indicate în

fig. a, b şi c, conform SR EN 22553, ISO 2553/ 1995,

privind reprezentările simbolice pe desen

27

Fig.a

Fig.b

Fig.c

ANEXA 13

Studiu de caz nr. 3

În funcţie de numărul de treceri îmbinările sudate pot fi:

- printr-o singură trecere;

- prin treceri multiple;

La sudarea componentelor de grosimi mici (≤ 5 mm) îmbinarea sudată se poate realiza printr-

o singură trecere, iar la grosimi medii sau mari îmbinarea sudată se realizează prin treceri

multiple.


28

Indicaţi modul de umplere a unei îmbinări sudate având grosimea de 15 mm şi rostul

prelucrat în U / Y.

ANEXA 14

Studiu de caz nr. 4

În funcţie de poziţia relativă a componentelor de sudat există mai multe tipuri de îmbinări

sudate. Priviţi cu atenţie care este poziţia componentelor de sudat şi precizaţi ce fel de

îmbinări sudate sunt reprezentate detaliat în fig A, B, C, şi D.


În imaginea alăturată este prezentată o

îmbinare sudată cap la cap în poziţie

orizontală cu rost în V. Analizaţi cu atenţie

care este modul operator de sudare:

- număr de treceri;

- diferenţa dintre stratul de rădăcină şi

straturile de umplere;

- pendularea electrodului;

- ce grosimi de materiale se sudează cu

un astfel de mod operator?

29

Reprezentaţi simplificat fiecare îmbinare sudată indicată în fig. A, B, C, D, conform SR EN

22553, ISO 2553/ 1995, privind reprezentările simbolice pe desen.

ANEXA 15

WPS pt. evaluarea finalăSpecificaţia procedurii de sudare

WPSWPS nr. Test 1.1Pagina: 1/1

Întocmit: Data: Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:Metalul de bază: S235J2G3/SR EN 10025 Grosimea: 5 – 13 mm

Temperatura minimă de lucru:………..ºCTemperatura între treceri:……………..ºC

Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817. Ideal conform nivelului de acceptare C



Metoda de pregătire:curăţire/polizareCurăţarea zgurii: -

Poziţia de sudare: PB Susţinerea rădăcinii: - Dispunerea rândurilor: -


30

Prinderea provizorie: 135Temperatura minimă: -Lungimea prinderilor provizorii: 10 mmNumărul total al prinderilor provizorii: 2Număr prinderi provizorii/metru: -Poziţia de sudare: PB

Important:

Prelevarea epruvetelor conf. SR EN 287/1, cap.7.2. Grosimea sudurii “a”:

Var.A.: a = 5 mm Var.B.: a= 6 mm

RândProcedeu

l de sudare

Materialul de adaos



Debitul(l/min)

Var.A-1Var.B-1

135135

Sârmă plinăSârmă plină

0,81,2

G2SiG2Si

M21 (80%Ar+20%CO2)

M21 (80%Ar+20%CO2)

7-1215-20


Curentul de

sudare

Viteza *

de avansa sârmei

Lungimea

capătului liber

Tensiunea arcului

Viteza de sudare

Energia liniară

Inductanţa


VarA-1VarB-1

CC+150-170270-300

8-108-10

15-2018-22

20-2430-33

21-2535-40

7,9-11,612,1-17,0

Important:Îndepărtaţi stropii după sudare* Prin modificarea vitezei de avans a sârmei electrod se reglează intensitatea curentului de sudare

ANEXA 16

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţia:

Modulul: Sudarea în mediu de gaz protector

Tema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică elevul va completa următoarele informaţii:


31

1. Care sunt activităţile relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăţurat?

2. Ce lucrări noi aţi învăţat ?

3. Care au fost evenimentele sau lucrările care v-au plâcut ? Motivaţi.

3. Menţionaţi evenimentele care nu v-au plăcut.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Aichele, G. – 116 Regului de sudare în mediu de gaz protector

[2]. Burcă, M. Negoiţescu, St. – Sudarea MIG/MAG, Ediţia a II-a, Editura Sudura, 2004

[3]. Miloş, L. Burcă, M. – Curs practice de sudare MAG, Editura Politehnica, Timişoara, 2006

[4]. Miloş, L. – Bazele prelucrării prin sudare, Editura Politehnica, Timişoara, 2003

[4]. Miloş, L. – Procese de sudare, Editura Politehnica, Timişoara, 2006

[5]. Tusz, F. – Tratat de sudură, Editura Sudura, 2003


32

[6]. *** - Colecţie de standarde comentate în domeniul sudării şi procedeelor conexe, Editura

Sudura, Timişoara, 2002-2004


33

Sudarea in Mediu de Gaz Protector

Documents

Transcript of Sudarea in Mediu de Gaz Protector