ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewPe parcursul...

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA

JUDEŢUL VÂLCEA

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU INVĂŢĂMÂNT

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Vâlcea

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Sud Vest Oltenia

Noiembrie 2012

Judeţul Vâlcea - 2012


CUPRINSLista abrevierilor..............................................................................................................pag. 6Cuvânt înainte...................................................................................................................pag. 7

1.Rezumat...........................................................................................................................pag.8

Capitolul 2. Demografie....................................................................................................pag.10 2.1 Situaţia prezentă 2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3. Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă2.1.5. Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențiale 2.1.6. Structura etnică 2.1.7. Mişcarea migratorie

2.2.Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 3. Profilul economic județean ........................................................................pag.203.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3.Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială și pe clase de mărime 3.1.4. Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și

alte servicii3.2. Informaţii parţiale

3.2.1.Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.2.Cercetarea – dezvoltarea 3.2.3.Industria 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.5.Agricultura 3.2.6.Silvicultura 3.2.7.Turismul 3.2.8.Zona montană și dezvoltarea durabilă-aspecte specifice ruralului montan

(Dezvoltarea durabilă-pentru județele care nu au rural montan)

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPTCapitolul 4. Piaţa muncii ..............................................................................................pag.33

4.1.Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participarea la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel județean4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei 4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activităţi ale economiei

naţionale

4.2.Informaţii parţiale 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul postliceal4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul superior

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional 4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a șomajului și locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.4. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ............................................pag.625.1.Indicatori de context

5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici 5.2.1. Contextul demografic și populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic5.3.2 Resursele umane din ÎPT. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.

5.5 . Indicatori de ieşire 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.7 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație5.5.8 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA)5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului 5.6.2.Rata de inserţie profesională a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație 5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ5.7. Oferta şcolilor din ÎPT județean

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul școlar în derulare)5.7.3. Proiectul planului de școlarizare pentru anul viitor. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta școlilor ÎPT pentru formarea adulților5.7.5. Reţele şcolare 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT județean

Capitolul 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI ................................pag. 99

Capitolul 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea..........................................................................................................................pag.100

Capitolul 8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri...........................................................................................................................pag.102

Capitolul 9. Acţiuni propuse – plan de măsuri .........................................................pag.103

Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământAJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăAMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodăriiANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de MuncăBFM- Balanța Forței de MuncăBIM- Biroul Internaţional al MunciiBNR- Banca Naţională a RomânieiCAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia NaţionalăCCD- Casa Corpului DidacticCDL- Curriculum în dezvoltare localăCDR- Consiliul de Dezvoltare RegionalăCEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleCJ- Consiliul Judeţean¸ CL- Consiliul LocalCJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare ProfesionalăCNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a AdulţilorCNP- Comisia Națională de PrognozăDGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi FamilieECTS(eng)-Sistemul European de Credite TransferabileECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea ProfesionalăENQAVET(eng)-Rețeaua Europeană pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională EQF(eng)-Cadrul European al CalificărilorETF(eng)- Fundația Europeană pentru FormareONG – Organizaţii nonguvernamentaleCBS- pragram Phare transfrontalierCR- Consorţiul RegionalIMM- întreprinderi mici şi mijlociiINS- Institutul Naţional de StatisticăIPT- învăţământul profesional şi tehnicISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISJ- Inspectoratul Şcolar JudeţeanMECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi InovăriiOECD(eng)- Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăPAS- Planul de Acţiune al ŞcoliiPDR- Planul de Dezvoltare RegionalăPIB- Produsul intern brut¸ VAB- valoarea adăugată brutPLAI- Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPND- Planul Naţional de DezvoltarePOR- Planul Operaţional RegionalPOS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePRAI- Planul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPRAO- Planul Regional de Acţiune pentru OcupareSAM- Şcoala de Arte şi MeseriiUE- Uniunea Europeană

Cuvânt înainte


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPlanificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România. Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Strategia naţională pentru educaţie este realizată într-un cadru naţional de planificare aflat pe patru niveluri: la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, la nivel regional prin Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţămăntul Profesional şi Tehnic (PRAI), Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PLAI) la nivel judeţean, iar la nivelul şcolilor prin Planurile de Acţiune ale Şcolilor (PAS).

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru regiunea Sud Vest Oltenia.

Documentul este actualizat anual de către membrii CLDPS, cuprinzând reprezentanţi ai ISJ Valcea, Consiliul Judeţean Valcea, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Valcea, reprezentanţii Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, Direcţia de Statistică Valcea, reprezentanții patronatelor, agenți economici reprezentativi.

PLAI stabileşte: - măsuri integrate de educaţie şi formare profesională,- îmbunătăţirea corelării ofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de

dezvoltare economico-socială în perspectiva anului 2013,- o analiză a contextului judeţean comparativ cu cel regional, identifică aspecte specifice

judeţului Dolj,- stabileşte ţinte, priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea ÎPT,- contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional,- furnizează un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a

planurilor strategice ale şcolilor,- facilitează luarea deciziilor privind restructurarea reţelei ÎPT şi orientează finanţarea

pentru investiţii specifice.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi a programelor vizând: - calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică la nivel de judeţ, structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare,

- măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare,- planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT,- măsuri complementare de formare profesională continuă,- măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea

integrării lor în sistemul general de educaţie,- măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare

locală,- măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice.

1.Rezumat

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Vâlcea, ANOFM, AJOFM Vâlcea).

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context, CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.

În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Vâlcea consideră necesară o monitorizare atentă în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se reralizează pe baza informațiilor și analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Vâlcea următoarele obiective specifice:1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii 2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere 3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Dolj şi reducerea abandonului şcolar


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS Vâlcea, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei ÎPT cu cererea pieţei muncii.

Capitolul 2. Demografie



Autori, membrii ai Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social:

Numele și prenumele Instituția Funcția în cadrul instituțieiCHERĂSCU ION Consiliul Județean Vâlcea Consilier asistent

CHIRCA GENOVEVA Camera de Comerț și Industrie Vâlcea

Șef compartiment resurse umane

NEACȘU ELENA RAMONA Consiliul Județean Vâlcea Consilier principal

COBAN MARIA Direcția de Sănătate Publică Vâlcea Medic primar DSP Vâlcea

Capitolul 2. Demografie

Judeţul Vâlcea este unul dintre cele 42 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este

municipiul Râmnicu Vâlcea. Are o populaţie de 406.555 de locuitori şi suprafaţă de 5.765 km² şi


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământse învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est,

judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest. Din punct de

vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 78 de comune. Prin

aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief:

munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la

sud, întregite de defileele ale Oltului şi Lotrului, străjuite de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş,

Lotru şi Parâng. Aici între masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni

intramontane din judeţ, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei. Două treimi din suprafaţa

judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu altitudini între 400–800 m. Râul

Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care cel mai

important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde

aproape toată suprafaţa judeţului. Această reţea hidrografică este întregită de numeroase lacuri:

Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriţei (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimăneşti,

Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăviteşti, Ioneşti,Zăvideni, Drăgăşani (lacuri

artificiale pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale) şi lacurile sărate de la Ocnele Mari.

2.1 Situaţia prezentă.

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală (anexa 2a - perioada 1990-2010)

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2007, judeţul

Vâlcea avea o populaţie de 413.511 locuitori, reprezentând 18.04% din populaţia regiunii Sud

Vest Oltenia dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o creştere cu 1.61% faţă de 1,18% cât

era înregistrat la nivel naţional la acea dată.

La 1 iulie 2009 populaţia judeţului Vâlcea era de 407.764 locuitori, reprezentând 18,11%

din populaţia regiunii Sud Vest Oltenia, 1 iulie 2010 populaţia judeţului Vâlcea este de 406.555

locuitori (18,16% din populaţia regiunii), iar la 1 ianuarie 2011 populaţia Judeţului Vâlcea este

de 405.822 (18,17 % din populaţia regiunii).

La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale are diferenţe mari faţă de anul 1992 când

populaţia era de 438.388, o diferenţă de 24.877 (5,00%) în anul 2007, de 30.624 (6,98%) în anul

2009, 31.833 (7,26%) în anul 2010 şi 32.566 (7,42%) la 1 ianuarie 2011.

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2007 a pus în evidenţă preponderenţa

populaţiei rurale cu un număr de 251.806 persoane (60,8%), faţă de populaţia din mediul urban,

ce însumează 161.705 persoane (39,2 ) %.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământÎn anul 2009 situaţia se prezintă astfel: 185.233 (45,42%) persoane în mediul urban, faţă

de 222.531 (54,57%) persoane în mediul rural, iar în anul 2010 din totalul de 406.555 locuitori

185.219 (45.55%) locuiesc în mediul urban şi 221.336 (54,44%) locuiesc în mediul rural.

2.1.3 Distribuţia populaţiei pe sexe

Dintr-un total de 413.511 la nivelul anului 2007, femeile din Vâlcea reprezintă 193.105

(50,6%). Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.

La nivelul anului 2010 situaţia se prezintă astfel:

total populaţie judeţ 406.555, din care:

o femei: 207.286, dintre care 53,7 % trăiesc în mediul rural,

o bărbaţi: 199.269, dintre care 44,79% trăiesc în mediul urban.

2.1.4 Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 16,1% în anul 2007,

peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi

peste atingând în 2007 un nivel de 13,6 faţă de 16,3 % cât este la nivel regional.

Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 14,12% în anul 2010, iar

populaţia în vârstă de 65 de ani este de 17,25%.

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar

constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate,

fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce

contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.

2.1.5 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Populatia judeţului Vâlcea, pe sexe, medii si grupe de vârstă:

- la 1 iulie 2005

Vâlcea Total Populatie la 1 iulie 2004

Grupa de varstă

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani 65 ani si peste



Total 415.181 63.963 32.161 27.697 31.813 190.133 69.414Masculi

n 203.702 32.801 16.399 14.501 16.491 94.927 28.583

Feminin 211.479 31.162 15.762 13.196 15.322 95.206 40.831Urban 187.829 28.328 16.843 14.834 15.997 92.841 18.986

Masculin 90.917 14.494 8.468 7.546 8.015 44.593 7.801

Feminin 96.912 13.834 8.375 7.288 7.982 s48.248 11.185Rural 227.352 35.635 15.318 12.863 15.816 97.292 50.428

Masculin 112.785 18.307 7.931 6.955 8.476 50.334 20.782

Feminin 114.567 17.328 7.387 5.908 7.340 46.958 29.646Sursa: Directia Regională De Statistică Dolj, 2006

- la 1 iulie 2010

Vâlcea Total Populatie la 1 iulie 2004

Grupa de varstă

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani 65 ani si peste

Total 406555 57418 23350 30479 27216 197934 70158Masculi

n 199269 29457 12044 15634 14131 98923 29080Feminin 207286 27961 11306 14845 13085 99011 41078Urban 185219 26157 10821 15888 14779 97703 19871

Masculin 89257 13431 5501 7974 7403 46770 8178

Feminin 95962 12726 5320 7914 7376 50933 11693Rural 221336 31261 12529 14591 12437 100231 50287

Masculin 110012 16026 6543 7660 6728 52153 20902

Feminin 11324 15000 5986 6931 5709 48078 29385Sursa: Anuarul Statistic al României, 2010



- la 1 iulie 2010

Popula ţ ia pe localit ăţ i

LOCALITATEA 1997 1998 1999 2000 2001 Recensământ 2002

Anuar statistic

2010

A 3 4 5 6 7 8 9

TOTAL JUDEŢ 433.356

432.375

431.328

430.713

431.132

413.570 406.555

Municipii şi oraşe - total

177.593

177.789

177.420

176.994

177.918

161.755 185.219

Mun. RM. VÂLCEA

119.340

119.741

119.601

119.249

120.363

107.656 110.731

Mun. DRĂGĂŞANI

22.704 22.522 22.453 22.374 22.436 20.783 20.245

Oraş BĂBENI 9.290 9.479 9.530 9.532 9.851 9.518 9752Oraş BĂILE GOVORA

3.197 3.170 3.150 3.137 3.131 2.891 2.885

Oraş BĂILE OLĂNEŞTI

4.823 4.835 4.828 4.830 4.756 4.608 4.551

Oraş BĂLCEŞTI 5.965 5.921 5.798 5.792 5.754 5.785 5.539Oraş BERBEŞTI 5.902 5.898 5.876 5.848 5.830 5.707 5.580Oraş BREZOI 7.578 7.605 7.513 7.546 7.475 6.828 6.945Oraş CĂLIMĂNEŞTI

8.943 8.899 8.910 8.930 8.847 8.598 8.769


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământOraş HOREZU 7.413 7.406 7.403 7.356 7.328 6.813 6.701Oraş OCNELE MARI

3.595 3.611 3.562 3.572 3.582 3.578 3.521

Comune - total 255.763

254.586

253.908

253.719

253.214

251.815 221.336

ALUNU 4.675 4.699 4.693 4.716 4.800 4.576 4.463AMĂRĂŞTI 2.246 2.190 2.194 2.147 2.182 2.147 1.952BARBĂTEŞTI 3.764 3.762 3.746 3.721 3.706 3.873 3.671BERISLĂVESTI 3.117 3.106 3.123 3.137 3.145 3.087 2.940BOIŞOARA 2.026 1.951 1.961 1.910 1.903 1.683 1.361BUDEŞTI 4.953 4.957 5.025 5.072 5.108 5.458 5.984BUJORENI 3.475 3.552 3.556 3.598 3.650 3.899 4.580BUNEŞTI 2.778 2.756 2.758 2.771 2.805 2.667 2.745CÂINENI 2.853 2.807 2.846 2.826 2.858 2.780 2.536CERNIŞOARA 4.136 4.160 4.120 4.094 4.097 4.019 3.895COPĂCENI 3.094 3.074 3.056 3.088 3.127 3.067 3.342COSTEŞTI 3.702 3.607 3.569 3.583 3.539 3.681 2.943CREŢENI 2.792 2.727 2.740 2.723 2.675 2.649 2.447DĂEŞTI 2.512 2.529 2.581 2.604 2.612 2.837 3.037DĂNICEI 2.583 2.551 2.599 2.585 2.535 2.503 2.276DRĂGOEŞTI 2.404 2.355 2.337 2.311 2.275 2.404 2.184FÂRTĂŢEŞTI 4.704 4.664 4.636 4.619 4.651 4.643 4.261FĂUREŞTI 3.814 3.729 3.799 3.749 3.778 3.688 1.559FRÂNCEŞTI 5.588 5.501 5.491 5.478 5.429 5.589 5.670GALICEA 4.214 4.186 4.214 4.190 4.168 4.127 4.036GHIOROIU 2.192 2.164 2.154 2.175 2.151 2.183 1.857GLĂVILE 2.670 2.609 2.593 2.550 2.538 2.578 2.317GOLEŞTI 2.706 2.718 2.730 2.719 2.687 2.744 2.707GRĂDIŞTEA 3.053 3.015 3.028 3.086 3.028 3.112 2.876GUŞOENI 1.941 1.945 1.899 1.890 1.880 1.904 1.657IONEŞTI 4.434 4.397 4.368 4.427 4.380 4.458 4.517LĂDEŞTI 2.363 2.320 2.289 2.288 2.254 2.227 1.942LALOŞU 2.629 2.654 2.695 2.702 2.696 2.653 2.555LĂPUŞATA 2.429 2.395 2.378 2.347 2.307 2.498 2.341LIVEZI 2.604 2.647 2.677 2.681 2.717 2.633 2.509LUNGEŞTI 3.797 3.807 3.762 3.765 3.743 3.693 3.474MĂCIUCA 2.198 2.300 2.234 2.220 2.161 2.232 1.911MĂDULARI 2.073 2.003 1.989 1.978 1.933 1.749 1.566MALAIA 2.044 2.047 2.053 2.077 2.078 1.920 1.917MĂLDĂREŞTI 2.208 2.206 2.168 2.166 2.157 2.070 2.001MATEEŞTI 3.414 3.382 3.373 3.416 3.401 3.290 3.195MIHĂEŞTI 6.089 6.119 6.165 6.229 6.244 6.376 6.689MILCOIU 1.331 1.292 1.277 1.274 1.259 1.299 1.361MUEREASCA 2.759 2.697 2.699 2.653 2.648 2.638 2.690NICOLAE BĂLCESCU

4.045 3.983 4.010 3.974 3.926 3.836 3.582


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământOLANU 3.519 3.477 3.508 3.502 3.491 3.400 3.236ORLEŞTI 3.746 3.673 3.600 3.547 3.540 3.433 3.293OTEŞANI 3.187 3.176 3.174 3.158 3.140 3.055 2.822PĂUŞEŞTI 3.140 3.103 3.085 3.073 3.063 3.026 2.835PĂUŞEŞTI- MĂGLAŞI

3.384 3.381 3.342 3.475 3.397 3.843 4.087

PERIŞANI 3.938 3.947 3.887 3.849 3.840 3.849 2.347PEŞCEANA 2.259 2.233 2.197 2.221 2.150 2.053 1.881PIETRARI 3.383 3.391 3.395 3.376 3.373 3.316 3.152POPESTI 3.364 3.334 3.328 3.355 3.327 3.221 3.171PRUNDENI 4.877 4.794 4.724 4.702 4.676 4.679 4.490RACOVIŢA 1.753 1.703 1.733 1.725 1.782 1.857 1.839ROEŞTI 2.263 2.273 2.251 2.265 2.270 2.321 2.260ROŞIILE 3.114 3.206 3.228 3.241 3.169 3.039 2.749RUNCU 1.259 1.228 1.251 1.214 1.180 1.158 1.087SĂLĂTRUCEL 2.358 2.363 2.324 2.314 2.353 2.246 2.076SCUNDU 2.474 2.432 2.453 2.453 2.418 2.243 2.107SINEŞTI 2.681 2.693 2.754 2.761 2.731 2.683 2.529ŞIRINEASA 2.679 2.677 2.709 2.715 2.700 2.617 2.563SLĂTIOARA 3.780 3.786 3.767 3.753 3.757 3.639 3.466STĂNEŞTI 1.617 1.599 1.552 1.522 1.507 1.554 1.421ŞTEFĂNEŞTI 3.687 3.748 3.724 3.714 3.706 3.729 3.505STOENEŞTI 4.061 4.025 4.024 4.025 4.010 3.933 3.705STOILEŞTI 4.627 4.577 4.520 4.526 4.482 4.394 4.168STROEŞTI 3.091 3.059 3.105 3.047 3.011 3.131 2.992ŞUŞANI 4.363 4.373 4.310 4.297 4.263 3.945 3.513SUTEŞTI 3.910 3.881 3.852 3.842 3.826 3.661 2.025TETOIU 2.997 2.984 2.974 2.994 2.982 3.049 2.703TOMŞANI 4.440 4.413 4.373 4.405 4.378 4.197 3.983VAIDEENI 4.568 4.506 4.499 4.465 4.467 4.274 4.090VALEA MARE 3.235 3.295 3.246 3.216 3.217 3.222 3.040VLĂDEŞTI 2.278 2.344 2.373 2.408 2.385 2.454 2.855VOICEŞTI 1.751 1.727 1.736 1.732 1.742 1.784 1.686VOINEASA 1.888 1.914 1.854 1.877 1.820 1.725 1.622ZĂTRENI 4.359 4.410 4.264 4.239 4.395 4.605 2.512



2.1.6 Structura etnică

Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de

cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent

de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT98,1%, VL

98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului

Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii

persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii

Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de

4,3 USD/zi.

În anul 2002, la nivelul regiunii şi al judeţului Vâlcea, populaţia are următoarea structură

etnică:

Total populaţie Români Maghiari Rromi Ucrainien

i Germani Ruşi

Lipoveni

Sârbi Alte

naţionalităţi

Regiunea SV

Oltenia2.330.792 2.264.381 1.297 60.265 113 670 69 1.235 2.762

Jud. Vâlcea 413.247 408.178 332 3.955 31 136 12 7 596


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ2.1.7 Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din

schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al

emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă

de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia

temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane

persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).

Judeţul Vâlcea la fel ca şi regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie

internă negativă în anul 2007, numărul celor sosiţi în judeţ (8456) fiind cu 408 mai mic decât al

celor plecaţi (8864).

La nivelul anului 2009 migraţia internă înregistra tot o valoare negativă (- 233): 7116

locuitori au plecat, faţă de 6883 locuitori sosiţi. Apar diferenţe valorice între mediul rural şi cel

urban, după cum urmează:

- urban: plecaţi 3.472, sosiţi 3.086;

- rural: plecaţi 3.644, sosiţi 3.797.

2.2 Proiecţii demografice - la orizontul anului 2025 (anexa 1b) şi (anexa 1c)

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să

continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei

regiunii pentru perioada 2003-2025.

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor

fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia

şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform

prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de

348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se

preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia

De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe

toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91

mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând

a fi de 18,14%.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

- Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni datorită ratei scăzute a natalităţii, ce

contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere

- Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de

descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară

- Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

- Înregistrarea unei creşteri a proporţiei femeilor din judeţul Vâlcea, faţă de numărul de

bărbaţi

Implicaţii pentru ÎPT

- Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării

resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin

retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea aceasta trebuie să ţină cont

de asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine.

- Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent

de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

- Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a

persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu

venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”,

- Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu

nevoile pieţei muncii ) şi nevoile de dezvoltare a agriculturii

- Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară

din mediul rural prin: extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural,

dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar,

venituri reduse ale populaţiei).



Capitolul 3. Profilul economic județean


Numele și prenumele Instituția Funcția în cadrul instituțieiCHERĂSCU ION Consiliul Județean Vâlcea Consilier asistentCHIRCA GENOVEVA Camera de Comerț și

Industrie VâlceaȘef compartiment resurse umane

ISTOCESCU OLGA FELI SC Hidroelectrica Inginer principal specialistCOBAN MARIA Direcția de Sănătate Publică

VâlceaMedic primar DSP Vâlcea



Capitolul 3. Profilul economic județean

3.1 Principalii indicatori economici3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) - (anexa 2a şi

2a-1)Produsul intern brut (PIB) al Judeului Vâlcea in anul 2008 a fost de 7334.0 mil lei RON fiind într-un trend ascenent faţă de anii anteriori.Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Valoarea adăugată brută realizată în anul 2008 de judeţele din regiunea SV Oltenia este prezentată în tabelul următor:VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008Sursa: INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2011

milioane lei (RON) preţuri curente

Regiunea Sud vest Oltenia

Jud. Dolj

Jud. Gorj

Jud. Mehedinti

Jud. Olt

Jud. Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 3872,3 1433,9 482,1 504,1 912,7 539,5

Industrie, din care: 11682,8 3634,5 3669,8 986,8 1784,7 1607 - Industrie extractiva 1338,6 106,2 1074,1 57,8 7,7 92,8 - Industrie prelucrătoare 8182,8 2950,7 1542,9 625,6 1648,7 1414,9 - Energie electrica, termica, gaze, apă 2161,4 577,6 1052,8 303,4 128,3 99,3

Construcţii 4295,6 1252 900,1 541,7 729,9 871,9Servicii, din care: 17532,8 5763,6 3548,9 2117,1 2592,6 3510,6 - Comerţ1) 3416,6 1359,1 428,7 338,4 447,2 843,2 - Hoteluri si restaurante 523,4 190,9 88 44,6 56,8 143,1 - Transport, depozitare, comunicaţii 3398,6 809,2 1164,1 382,8 330,2 712,3

- Intermedieri financiare 461,4 183,6 67,6 55,8 65,6 88,8 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi

4119,3 1332,5 813,5 574,8 665,5 733

- Administraţie publică si apărare 2086,2 614 395,2 320,6 381,5 374,9

- Învăţământ 1551,4 567,7 265,7 185,6 277,8 254,6 - Sănătate şi asistenţă socială 1329,9 486,2 225,6 147,2 256,1 214,8

- Alte activ. de servicii colective, sociale si personale

646 220,4 100,5 67,3 111,9 145,9

TOTAL 37383,5 12084,0 8600,9 4149,7 6019,9 6529,0

Comparaţia cu celelalte judeţe ale regiunii a structurii VAB în 2008 evidenţiază următoarele aspecte relevante (Anexa 2a)



Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008 -%-Sursa: calculat pe baza datelor INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009

Regiunea Sud vest oltenia

Jud. Dolj

Jud. Gorj

Jud. Mehedinti

Jud. Olt

Jud. Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură

10,4 11,9 5,6 12,1 15,2 8,3

Industrie, din care: 31,3 30,1 42,7 23,8 29,6 24,6 - Industrie extractiva 3,6 0,9 12,5 1,4 0,1 1,4 - Industrie prelucrătoare 21,9 24,4 17,9 15,1 27,4 21,7 - Energie electrica, termica, gaze, apă

5,8 4,8 12,2 7,3 2,1 1,5

Construcţii 11,5 10,4 10,5 13,1 12,1 13,4Servicii, din care: 46,9 47,7 41,3 51,0 43,1 53,8 - Comerţ1) 9,1 11,2 5,0 8,2 7,4 12,9 - Hoteluri si restaurante 1,4 1,6 1,0 1,1 0,9 2,2 - Transport, depozitare, comunicaţii

9,1 6,7 13,5 9,2 5,5 10,9

- Intermedieri financiare 1,2 1,5 0,8 1,3 1,1 1,4 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi

11,0 11,0 9,5 13,9 11,1 11,2

- Administraţie publică si apărare

5,6 5,1 4,6 7,7 6,3 5,7

- Învăţământ 4,1 4,7 3,1 4,5 4,6 3,9 - Sănătate şi asistenţă socială

3,6 4,0 2,6 3,5 4,3 3,3

- Alte activ. de servicii colective, sociale si personale

1,7 1,8 1,2 1,6 1,9 2,2

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Principalele ramuri industriale din judeţ se bazează pe valorificarea resurselor naturale existente, regăsindu-se domenii de activitate necesare dezvoltării economico-sociale armonioase: chimia, construcţii de maşini, energetica, exploatarea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale, exploatarea şi prelucrarea lemnului, construcţiile industriale şi civile, industria uşoară, industria alimentară, turism şi servicii.

În ultimii ani se remarcă o tendinţă de scădere a numărului agenţilor economici din judeţul Vâlcea.

Se remarcă totuşi o tendinţă de creştere a microîntreprinderilor, numărul mediu de salariaţi din întreprinderile existente fiind în descreştere.

În partea vestică a judeţului se extrage cărbune energetic ( E.M. Berbeşti ), iar în sudul judeţului se extrage petrol asociat cu valorificarea de gaze naturale. La Ocnele Mari este unul dintre cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa.

Chimia vâlceană are două unităţi emblematice pentru industria românească: S.C. Oltchim S.A, şi Uzinele Sodice Govora S.A. unde se produc mai mult de 70 de produse diferite


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământutilizate în industrie, agricultură şi construcţii. O parte din produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri, însă aceste două mari unităţi lucrează mult sub volumul de muncă normal, suferind o puternică diminuare a cererii pe piaţă şi a rentabilităţii acestora.

Industria constructoare de maşini este reprezentată de societatea comerială cu capital mixt româno-francez Vilmar S.A. Rm. Vâlcea şi Hervil S.A. Rm.Vâlcea.

Vâlcea este un important centru de producţie de energie electrică din România. Amenajările hidroenergetice de pe râurile Lotru şi Olt reprezintă cele mai mari amenajări de pe râurile interioare, cu o putere instalată de peste 1100 MW, din care 510 la centrala Lotru Ciunget. Cu o bogată tradiţie este industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Societăţile comerciale, in totalitate cu capital privat, produc mobilă, panouri din plăci aglomerate, binale.În acest sector se manifestă o accentuată tendinţă de modernizare , prin asimilarea în fabricaţie, a tehnologiei de fabricaţie a lemnului stratificat.

Societăţile comerciale de industrie alimentară prelucrează şi produc: produse din lapte, carne, panificaţie, conserve de legume şi fructe, sucuri naturale din fructe.

Principala atracţie turistică a judeţului Vâlcea o constituie staţiunile balneoclimaterice. Oferta turistică a judeţului cuprinde mai mult de 11000 locuri de cazare, baze de tratament balnear şi o extinsă reţea de localuri de alimentaţie publică.

Situat la o altitudine medie, în mijlocul dealurilor subcarpatice şi având o climă blândă, judeţul Vâlcea este renumit pentru legumele şi fructele sale. În zona Drăgăşani se obţine o mare varietate de vinuri şi struguri de masă. Speciile pomicole sunt din cele mai variate de la pruni, meri la aluni şi nuci.

Bine reprezentate sunt, de asemenea, culturile de cereale (porumb, orz, grâu), de legume şi fructe. Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judeţul Vâlcea sunt cele pomicol şi viticol, datorită în primul rând reliefului deluros şi climei potrivite.

Raportat la clasele de mărime ale întreprinderilor, 74.7% din totalul investiţiilor brute s-a făcut în întreprinderile mari (250 salariaţi şi peste), urmate de unităţile mijlocii (10.2%), mici (8.5%) şi micro (6.6%), înainte de anul 2008, în prezent procesul a suferit o mare schimbare în sensul că principalele investiţii se realizează în IMM-uri cu un număr mic de angajaţi.

Dacă se face o comparaţie cu structura valorii adăugate brute realizată în Uniunea Europeană se pun în evidenţă decalaje semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie se situează cu mult sub media UE-27.

Ponderea mare a industriei corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani evidenţiază pe de o parte potenţialul Romîniei în acest sector, sugerând însă că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor activităţi industriale cu valoare adăugată mare.

Datele privind agricultura pun în evidenţă importanţa acestui sector atât în economia naţională cât şi în cea a regiunii şi judeţului. Chiar dacă pe termen lung ponderea acestui sector va trebui să scadă, contribuţia acestui sector la volumul VAB va trebui să crească.

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

Evoluţia şi prognoza evoluţiei acestuia se prezintă astfel:

Produsul intern brut/locuitor -euro-2006 2007 2008 2009 2010

Regiunea SV Oltenia 3536 4524 5032 4174 4232


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământJudeţul Dolj 3503 4491 5202 4261 4313Judeţul Gorj 4427 5978 6875 5711 5753Judeţul Mehedinţi 3055 3767 4282 3558 3532Judeţul Olt 2699 3506 3902 3283 3460Judeţul Vâlvea 4089 4957 4870 4062 4067

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011) www.cnp.ro

3.1.2 Productivitatea muncii

Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european. Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de 100% – UE 27. În anul 2009, productivitatea muncii2 pe ansamblul economiei s-a redus cu 5,9%, după o creştere anuală medie de 7,1% în perioada 2003-2008. Singurul sector care a înregistrat câştiguri de productivitate a fost industria, în timp ce construcţiile au fost cele mai afectate de pierderi în acest plan. O performanţă negativă au consemnat şi serviciile, în principal pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

3.1.3 Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială și pe clase de mărime.Întreprinderi mici şi mijlocii

La nivelul judeţului Vâlcea evoluţia unităţilor locale active şi cea a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în perioada 2006 – 2009, grupate după numărul de angajaţi se constată o scădere a numărului de angajaţi per total, dar şi o inversare a repartitiei acestora. Astfel cei mai mulţi angajaţi au migrat de la intreprinderile mari unde au avut loc disponibilizări, către IMM-uri cu un număr mic de angajaţi.

22Calculată pe baza PIB, respectiv a valorii adăugate brute sectoriale şi a populaţiei ocupate.


http://www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământCriza economică se simte tot mai mult în bugetul firmelor. Criza economică dovedeşte că

şi-a înfipt foarte adânc ghearele în bugetele micilor întreprinzători care, de teama faptului că nu vor mai avea resurse să-şi continue activitatea şi să-şi onoreze obligaţiile fiscale, au ales să-şi suspende activitatea, dizolva voluntar sau chiar radia voluntar firmele. Cu toate acestea, sta-tistica pentru numărul suspendărilor la nivel naţional este în scădere, faţă de perioada similară a anului trecut.

3.1.4 Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii

Investiţiile străine directe (ISD) Investiţiile străine directe (ISD) au constituit un factor important de atenuare a efectelor

crizei asupra sectorului corporatist, concluzie relevată de înrăutăţirea mai lentă a indicatorilor de performanţă aferenţi companiilor care au beneficiat de ISD, comparativ cu restul economiei.

În anul 2009, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut faţă de sfârşitul anului 2008 cu 26,5%, ajungând la 65,5 miliarde euro. Analiza din perspectiva structurii şi a scadenţelor relevă modificări semnificative. Astfel, după ritmuri anuale de creştere de peste 31% în intervalul 2004-2008, datoria externă a sectorului privat a avansat cu numai 10% în anul 2009 (până la 39 miliarde euro), diminuându-şi cu 9 puncte procentuale ponderea în total (până la circa 60%). În schimb, datoria publică şi-a intensificat de aproape cinci ori viteza anuală de creştere (+25,5%, până la 13,5 miliarde euro), anul 2009 marcând, de asemenea, şi înregistrarea a 5,7 miliarde euro reprezentând soldul împrumuturilor acordate României în cadrul acordului stand-by cu FMI.Evoluţia soldului investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel:

Soldul investiţiilor străine directe la sfârştul anuluiBanca Naţională şi INS, Cercetare statistică privind investiţiile străine directe (ISD)

Din datele prezentate se observă că deşi ponderea regiunii SV-Oltenia în soldul investiţiilor străine directe este destul de mică, la sfârşitul anului 2009 aceasta a fost de 4,1% în creştere faţă de nivelul de 2,5% deţinut la sfârşitul anului 2008.

Judeţul Vâlcea este situat între judeţele cu un număr foarte mic de investitori străini.

Proiecţia pricipalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Indicator macroeconomic de maximă sinteză a activităţii economico-sociale, produsul intern brut realizat în România în perioada 2000-2008 a evoluat de la 80984,6 milioane lei


Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

mil. EURO

% din total

mil. EURO

% din total

mil. EURO

% din total

Nord – Est 672 1,6 1136 2,3 975 1,9Sud – Est 2448 5,7 3551 7,3 2938 5,9Sud – Muntenia 2942 6,9 3411 7,0 3576 7,2Sud – Vest Oltenia 1379 3,2 1226 2,5 2058 4,1Vest 2365 5,5 2626 5,4 3095 6,2Nord – Vest 1907 4,5 2108 4,3 1940 3,9Centru 3541 8,3 4146 8,5 3703 7,4Bucureşti – Ilfov 27516 64,3 30594 62,7 31699 63,4Total România 42770 100,0 48798 100,0 49984 100,0

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământpreţuri curente la 514700,0 milioane lei preţuri curente, înregistrând o creştere de 6,4 ori . La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia produsul intern brut a crescut în acelaşi interval de 2,4 ori.

În acest interval contribuţia Regiunii SV-Oltenia la formarea produsului intern brut scade de la 8,9% la 8,1%, iar cea a judeţului Mehedinţi scade de la 1,0% la 0,9%. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, în anul 2008, o contribuţie însemnată la crearea produsului intern brut regional a avut-o judeţul Dolj (32,4%), urmat de Gorj (22,9%), Vâlcea (17,5%), Olt (16,1%) şi Mehedinţi (11,1%).

Analiza valorii adăugate brute regionale - componentă de bază a PIB – a pus în evidenţă în Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia evoluţia acesteia de la 30554,9 milioane lei preţuri curente în anul 2007 (88,85% din produsul intern brut regional), la 37383,5 milioane lei preţuri curente în anul 2008 (89,2% din produsul intern brut regional).

Structural, pe principalele activităţi, se observă reducerea greutăţii specifice a serviciilor în valoarea adăugată brută regională (de la 48,6% în anul 2007, la 46,8% în anul 2008), precum şi a industriei (de la 33,0%, în anul 2007, la 31,3% în anul 2008), în avantajul construcţiilor (de la 11,1% în anul 2007, la 11,5% în anul 2008) şi agriculturii, vânătorii, silviculturii, pescuitului şi pisciculturii (de la 7,3% în anul 2007, la 10,3% în anul 2008). Industria şi agricultura (inclusiv vânătoarea, silvicultura, pescuitul şi piscicultura) şi-au majorat, în ultimii ani, ponderea în valoarea adăugată brută regională, ajungând la 41,6%, în anul 2008, faţă de 40,2% în anul 2007. La nivel naţional, în perioada 2007 - 2008, ramuri de activitate precum industria şi agricultura şi - au diminuat contribuţia la crearea valorii adăugate brute, de la 34,0% la 33,3%. S-au impus activităţi precum construcţiile, comerţul şi tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţile de servicii prestate în principal întreprinderilor.

Produsul intern brut regional pe locuitor, exprimat în preţuri curente, a fost la nivel naţional de 23934,6 lei în anul 2008, faţă de 19315,4 lei în anul 2007.

În Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de 15097,3 lei în anul 2007, ajungând în anul 2008 la 18530,9 lei.Impactul crizei financiare asupra economiei, deşi considerabil, s-a manifestat preponderent indirect. Transmiterea impactului crizei s-a realizat puternic, prin intermediul a cinci canale:

• canalul comerţului exterior (ca urmare a restrângerii principalelor pieţe de export ale produselor româneşti);

• canalul financiar (pe fondul reducerii liniilor de creditare private externe de la băncile-mamă, cu impact asupra evoluţiei creditului neguvernamental);

• canalul încrederii (prin creşterea aversiunii la risc a investitorilor străini faţă de pieţele emergente, ceea ce s-a repercutat atât asupra investiţiilor productive, cât şi asupra pieţelor financiare);

• canalul cursului de schimb (din cauza presiunilor de depreciere a leului);• canalul efectului de avuţie şi bilanţ (odată cu reducerea substanţială a valorii multor

categorii de active, îndeosebi a celor imobiliare, dominante în clasa de active folosite drept colateral bancar, precum şi prin creşterea ponderii creditelor neperformante în activele instituţiilor de credit). Evoluţiile estimate de Conisia Naţională de Prognoză prevăd pentru perioada 2011-2014 ritmuri de creştere substanţială a produsului intern brut atât pentru nivelşul ţării, cât şi pentru fiecare dintre judeţele regiunii SV-Oltenia.

Prezentăm atât evoluţia acestui indicator, cât şi estimările până în anul 2014.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământValoarea produsului intern brut, regiunea SV-Oltenia şi judeţe

milioane lei preţuri curente 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014România 416006,8 514700,0 498007,5 513640,8 544426,0 599060,0 659429,0 722918,0Regiunea SV-Oltenia 34419,6 41921,9 39805,2 39988,4 42272,2 46452,6 51080,4 55929,5Judeţul Dolj 10675,0 13574,1 12735,9 12748,3 13527,1 14902,0 16422,3 18009,3Judeţul Gorj 7613,9 9593,1 9140,0 9110,5 9638,1 10572,6 11605,5 12684,8Judeţul Mehedinţi 3755,6 4655,9 4416,6 4327,9 4565,4 4993,7 5465,6 5956,5Judeţul Olt 5566,3 6764,8 6494,6 6741,1 7165,1 7896,9 8693,9 9533,2Judeţul Vâlcea 6808,8 7334,0 7048,1 6960,5 7376,5 8087,4 8893,1 9845,7

Sursa:Comisia Naţională de Prognoză - martie 2011

În tabelul următor este prezentată dinamica realizată a produsului intern brut precum şi creşterile anuale estimate până în anul 2014.

Evoluţia produsului intern brut până în anul 2014 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014România 123,7 96,8 103,1 106,0 110,0 110,1 109,6Regiunea SV-Oltenia 121,8 95,0 100,5 105,7 109,9 110,0 109,5Judeţul Dolj 127,2 93,8 100,1 106,1 110,2 110,2 109,7Judeţul Gorj 126,0 95,3 99,7 105,8 109,7 109,8 109,3Judeţul Mehedinţi 124,0 94,9 98,0 105,5 109,4 109,4 109,0Judeţul Olt 121,5 96,0 103,8 106,3 110,2 110,1 109,7Judeţul Vâlcea 107,7 96,1 98,8 106,0 109,6 110,0 110,7

Sursa:Comisia Naţională de Prognoză "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014" - martie 2011-

Aceste prognoze vor fi actualizate pe baza rezultatelor ce se vor înregistra în diversele domenii precum şi pe baza evoluţiilor ce se apreciază a avea loc în spaţiul intern şi internaţional.

3.2 Alte infomaţii şi informaţii parţiale

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul 2013-2020-2030 prezintă ca obiectiv strategic( orizont 2013) încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile a României, ca stat membru UE. Şi pentru judeţul Vâlcea, aceste obiective constituie ţinte urmărite prin programe de dezvoltare pentru toate domeniile de activitate.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământAceastă perioada este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă,

firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei

de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare,

comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor

activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi

reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetare-dezvoltare (anexa 2g)

Cercetarea din România este extrem de centralizată, 50,4% din numărul cercetătorilor şi 57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţul Dolj, unde se regăseşte cea mai mare pondere de cercetători în perioada 2008-2009. Deşi numărul de cercetători pe perioada analizată a crescut (de la 66,7 la 70,5 cercetători/ 10.000 de locuitori), totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivelul judeţului a scăzut în 2009 (46011 lei) faţă de 2008 (59395 lei), situaţie similară regiunii (scădere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 26,8 în 2008 la 27,4 în 2009, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare scăzând cu 15% în 2009 faţă de 2008).

Acest domeniu este destul de bine reprezentat şi la nivelul judeţului Vâlcea şi se caracterizează prin:

Existenţa resurselor umane calificate în tehnologie de vârf (industria software, proiectarea asistată de calculator, etc.)

Forţa de muncă bine instruită şi calificată disponibilă la costuri rezonabile Universitatăţi din ţară au numeroase filiale în jdeţul nostru - mediu

academic dezvoltat, potenţial pentru cercetare ştiinţifică Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice

si Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica şi constituie un centru important de referinţă academică, de înalt prestigiu medical pentru întreaga regiune a Olteniei şi a României,

Existenţa de centre de cercetare şi staţiuni experimentale specializate în domenii agricole.

3.2.3 Industria

La ora actuală se observă o scădere a producţiei industriale. O serie de produse ale industriei vâlcene se valorifică pe pieţele de desfacere europene. Ritmul lent de dezvoltare şi modernizare a industriei judeţului se datorează unor factori obiectivi: starea infrastructurii de transport rutier, distanţa mare fata de aeroporturile operative, etc.



3.2.4 Infrastructura de transport, tehnico- edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Transportul rutierTraversarea judeţului de către drumul european reprezintă un factor de dezvoltare a localităţilor pe care le traverseaza .La nivelul judeţelui sa investit în dezvoltarea infrastructurii rutiere, a drumurilor interjudetene şi comunale de interes turistic, facilitind astfel deschiderea spre un turism civilizat si modern. Sa investit de asemenea in racordarea localitatilor rurale la alimentari cu apa si canalizare insa există destule localităţi, din mediul rural, care nu sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare, dar prin diferite programe de finanţare nerambursabilă şi guvernamentală acestea au fost cuprinse. 3.2.5 Agricultura

Agricultura judetului a suferit dupa 1989 o adevarat involuţie, odata cu lichidarea unităţilor cooperatiste, dar şi prin falimentarea şi dispariţia fizică a fermelor de producţie vegetală, viticole, dar şi zootehnice ale I.A.S.- urilor.Greutati aproape insurmontabile au produs şi farâmitarea solelor şi parcelelor de teren, care s-au divizat în mici suprafeţe cultivate, suprafeţe pe care maşini agricole gândite pentru mari sole, le prelucrează greu şi, mai ales, de o slaba calitate. Creşterea preturilor utilajelor agricole, creşterea preşurilor îngrăşămintelor şi a insecto-fungicidelor, a seminţelor selecţionate şi de mare productivitate, i-au gasit pe proprietarii de teren nepregătiţi financiar, dar şi nepregătiţi în ceea ce priveşte documentarea asupra exploataţiei agricole moderne.Toate aceste neajunsuri, dar şi alţi factori perturbatori au facut ca producţiile agricole să înregistreze scăderi substanţiale, atât la producţiile în sine, cât şi la calitatea producţiilor.Datorită faptului că suprafaţa judeţului Vâlcea este compusă din toate formele de relief (numai mare nu există) agricultura ce poate fi practicată este una diversificată, de la cereale la fructe, de la zonă de câmpie la zonă de deal. Din păcate alunecările de teren ce situează judeţul nostru pe primul loc în ţară, la acest capitol, constituie un alt impediment important în practicarea agriculturii, alături de lipsa irigaţiilor şi a constituirii asociaţiilor de profil.Fondurile europene accesate la nivelul judeţului au făcut ca apicultura – un sector cu o activitate in continua crestere in România – au făcut ca Vâlcea să se afle la nivelul anului 2011 pe un onorabil loc I pe ţară la numărul de famiii de albine înregistrate.

3.2.6 Silvicultura

Pornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească pădurea în ansamblul ei.



3.3.7 Turismul

Potenţialul turistic al judeţului Vâlcea îl formează deosebitul cadru natural format de râul Olt şi de defileul său prin munţi, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor de flora şi fauna deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Pe langă aceasta, existenţa staţiunilor balneoclimaterice, recunoscute din cele mai stravechi timpuri în toată Europa şi nu numai, face din Vâlcea un deosebit pol de atractie turistică.Conştientă de potenţialul uriaş al judeţului administraţia a investit şi continuă să o facă, în dezvoltarea turismului vâlcean. Numeroase proiecte de promovare şi refacere a infrastructurii turistice se află în diferite stadii ale implementării. De asemenea demararea implementării proiectelor din nordul judeţului de construire a unor pârtii de schi face ca potenţialul judeţului Vâlcea să crească şi mai mult, contribuind la dezvoltarea socio-economică a întregii populaţii.

3.3.8. Dezvoltarea durabilă. Aspecte specifice zonei rural – montane

Abordarea dezvoltării economico-sociale a promovat şi respectat principiul conform căruia pentru o dezvoltare durabilă trebuie asigurată corelarea dezvoltării economice cu protecţia şi coeziunea socială, care sunt corelate cu protejarea mediului natural şi utilizarea judicioasă a resurselor naturale.Se impune abordarea pe trei nivele a dezvoltării durabile, care implică o integrare a celor trei sectoare: economic, social şi mediu înconjurător.După cum se ştie, economicul există doar în cadrul societăţii umane, iar societatea umană există doar în cadrul mediului înconjurător.Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare nu sunt în contradicţie unele cu altele, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul localităţilor de pe teritoriul judeţului: realizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurător.Dezvoltarea locală a fost abordată ca proces prin care se urmăresc identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial.Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, diversificarea ofertei de produse şi servicii şi creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara judeţului. Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv patrimoniul natural şi cultural care trebuie puse în valoare, dar în acelaşi timp protejate şi păstrate pentru generaţiile viitoare. Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acestora sub formă de CAPITAL pentru dezvoltarea economică şi socială.

Cele patru tipuri de capital care susţin bunăstarea, dacă utilizarea lor este corelată şi echilibrată, sunt următoarele: capitalul creat de om, reprezentat de infrastructura economică;capitalul uman, reprezentat de capacitatea şi productivitatea fiinţelor umane, abilităţile şi motivaţiile lor; capitalul social, reprezentat de încrederea şi coeziunea dintre oameni, de grupurile formale şi informale, de structurile şi reţelele de oameni care sunt capabile să lucreze împreună pentru realizarea unor scopuri comune; capitalul natural, reprezentat de ecosistemul şi resursele naturale.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământAprobarea la nivel judeţean a unor strategii, planuri şi programe de dezvoltare va duce la

dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea, după cum urmează:- Master Planul privind gestionarea deseurilor in judetul Valcea;

- Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului în judetul Vâlcea 2008-2013

- Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Valcea, 2009-2013

- Strategia de modernizare a administratiei publice locale la nivelul judetului Valcea pentru perioada 2006-2008

- Strategia de realizare a Sistemului Integrat de Asistentã Medicala si Tehnica de Urgenta Prespitaliceasa (SIAMTUP) in judetul Valcea 2007-2013

- Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Valcea - 2006-2018

- Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Valcea - 2007-2013

- Strategia de Dezvoltare aTurismului in Judetul Valcea - 2007-2013

- Strategia de Dezvoltare a Culturii in Judetul Valcea - 2008-2013

- Program integrat de gestionare a calitatii aerului 2008-2013

- Master Planul (MP) pentru reabilitarea sistemului de încalzire centralizata în municipiul Râmnicu Vâlcea - Retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A. Rm. Vâlcea, în vederea conformarii la cerintele de mediu.

- Studiu de fezabilitate privind retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A. Rm. Vâlcea, în vederea conformarii la cerintele de mediu.

- Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si poduri judetene in perioada 2007 – 2013

- Program integrat de gestionare a calitatii aerului 2008-2013 - judetul Valcea.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, aprobată de Guvernul României încă din 2004, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.

3.3 Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru ÎPT

- Planul de şcolarizare la nivelul judeţului trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.- Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământdirecţii de acţiune la nivel regional şi local: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională; adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).- Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin: asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.); promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi- Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 3 de calificare;limbile străine; formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice – artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc. - Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile-Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE: dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate prin cuprinderea unui capitol în fiecare CDL.- Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte: diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producător.



Capitolul 4 Piața muncii


Numele și prenumele Instituția Funcția în cadrul instituțieiENESCU VASILE AJOFM Vâlcea Șef Agenție Locală VâlceaVASILE ADRIANA ZENOVIA

SC Diana SRL Resurse umane

VĂDUVA BOGDAN SC Malmis SRL AdministratorCOPĂCIANU IOSIF SC Annabella SRL Director economic



Capitolul 4 Piața muncii

4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2009Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de

restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, mai ales in ultimii ani odata cu intrarea in recesiune.

Regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional, cu unele particularitati referitoare la sectorul IMM-uri si investitii. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei, care este fluctuanta fara a se putea anticipa tendintele dominante pe termen lung .

In judetul Valcea incepand cu anul 2002 intalnim o scaderea somajului care a atins un un minim in 2008 si apoi datorita intrarii in recesiune s-a produs o crestere pronuntata pana spre sfarsitul anului 2010. De asemenea se mentine ca tendinta si creşterea şomajului de lungă durată.

4.1.1 Participarea la forţa de muncă

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

În acest moment in condiţiile diferenţelor metodologice prezentate, principalii indicatori determinaţi pe baza celor două surse de date se prezintă astfel:

BFMU.M. Efectiv la 1 ianuarie 2010

Populaţia ocupată civilă mii persoane 8410,7 Şomeri înregistraţi mii persoane 709,4 Populaţia activă civilă mii persoane 9120,1 Rata şomajului înregistrat % 7,8

AMIGO

U.M.Date medii

trim. IV 2009 anul 2009 Populaţia ocupată totală mii persoane 9027 9243 Şomeri BIM mii persoane 731 681 Populaţia activă totală mii persoane 9758 9924 Rata şomajului BIM % 7,5 6,9

Comparabilitatea cu anul precedent

În cursul anului 2009, efectivul salariaţilor a fost reestimat pe baza reconcilierii informaţiilor din sursele de date administrative cu estimaţiile obţinute în urma observării exhaustive a „sectorului bugetar” (administraţie publică – inclusiv totalitatea consiliilor locale


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământaparţinând administraţiei publice locale, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială), pentru luna de referinţă octombrie 2009. În consecinţă, estimaţiile anuale ale „sectorului bugetar” realizate pentru anul 2009 nu sunt total comparabile cu cele din anii precedenţi, sfera de cuprindere pentru anul 2009 fiind mai cuprinzătoare (cu circa 50 mii salariaţi în plus). Dacă nu s-ar fi realizat reestimarea datelor din anul 2009, scăderea numărului mediu al salariaţilor ar fi fost de circa 320 mii persoane faţă de anul 2008, iar a efectivului de salariaţi ar fi fost de circa 400 mii persoane.

4.1.2. Structura populatiei ocupate pe principalele activitati aleeconomiei nationale la nivelul judetului Valcea

Balanta fortei de munca la nivelul judetului Valcea, redata mai jos, reflecta structura populatiei ocupate si numarul de salariati:

- mii persoane -Cod

Judetul VÂLCEAEfectiv la 1 ianuarie 2010 Date

medii 2009Total Bărbaţi Femei

01A. RESURSE DE MUNCĂ (02-03-04+05+06±07) 247,5 129,9 117,6 245,7

02 POPULAŢIA ÎN VÂRSTĂ DE MUNCĂ 1) 260,8 138,2 122,6 259,1

03 Pensionari în vârstă de muncă ce nu lucrează 0,6 0,3 0,3 0,604 Persoane în vârstă de muncă cu incapacitate

permanentă de muncă 24,0 11,5 12,5 24,305 Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă 0,8 0,3 0,5 0,8

06Alte persoane sub şi peste vârstă de muncă aflate în activitate 12,9 4,5 8,4 13,4

07 Soldul mişcării interjudeţene (±) -2,4 -1,3 -1,1 -2,7

08B. POPULAŢIA OCUPATĂ CIVILĂ - TOTAL 166,4 90,6 75,8 162,9- din care:

09 salariaţi 81,8 42,5 39,3 79,3

10 AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT -TOTAL 56,6 26,0 30,6 56,5- din care:

11 salariaţi 1,8 1,1 0,7 1,812 INDUSTRIE - TOTAL (14+16+18+20) 36,4 24,2 12,2 34,9

- din care: 13 Salariaţi (15+17+19+21) 25,4 15,3 10,1 24,214 INDUSTRIA EXTRACTIVĂ - TOTAL 2,3 2,0 0,3 2,3

- din care: 15 salariaţi 2,3 2,0 0,3 2,316 INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE - TOTAL 28,4 18,0 10,4 27,0

- din care: 17 salariaţi 18,2 9,9 8,3 17,1



18

PRODUCŢIA ŞI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ŞI AER CONDITIONAT- TOTAL 2,7 2,0 0,7 2,7- din care:

19 salariaţi 2,7 2,0 0,7 2,7

20

DISTRIBUŢIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEŞEURILOR, ACTIVITĂŢI DE DECONTAMINARE - TOTAL 3,0 2,2 0,8 2,9- din care:

21 salariaţi 2,2 1,4 0,8 2,122 CONSTRUCŢII - TOTAL 12,8 11,3 1,5 13,6

- din care: 23 salariaţi 8,0 7,0 1,0 9,124 COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU

AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR - TOTAL 21,7 11,4 10,3 20,2- din care:

25 salariaţi 13,3 6,1 7,2 12,326 TRANSPORT ŞI DEPOZITARE - TOTAL 6,8 5,7 1,1 6,7

- din care: 27 salariaţi 3,3 2,2 1,1 3,328 HOTELURI ŞI RESTAURANTE - TOTAL 2,9 0,8 2,1 2,8

- din care: 29 salariaţi 2,9 0,8 2,1 2,730 INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII - TOTAL 0,8 0,4 0,4 0,8

- din care: 31 salariaţi 0,7 0,4 0,3 0,732 INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI

ASIGURĂRI - TOTAL 1,3 0,3 1,0 1,2- din care:

33 salariaţi 1,3 0,3 1,0 1,234 TRANZACŢII IMOBILIARE - TOTAL 1,2 0,9 0,3 0,9

- din care: 35 salariaţi 0,9 0,6 0,3 0,736 ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE

ŞI TEHNICE - TOTAL 1,5 0,8 0,7 1,6- din care:

37 salariaţi 1,2 0,7 0,5 1,338 ACTIVITĂŢI DE SERVICII

ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT - TOTAL 3,2 1,8 1,4 3,3- din care:

39 salariaţi 3,1 1,8 1,3 3,140 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI APĂRARE;

ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC - TOTAL 4,2 2,0 2,2 4,1- din care:

41 salariaţi 4,2 2,0 2,2 4,1


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ42 ÎNVĂŢĂMÂNT - TOTAL 7,2 2,0 5,2 6,7


44SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ - TOTAL 7,1 1,7 5,4 6,8- din care:

45 salariaţi 7,1 1,7 5,4 6,846 ACTIVITĂŢI DE SPECTACOLE,

CULTURALE ŞI RECREATIVE - TOTAL 0,9 0,3 0,6 0,9- din care:

47 salariaţi 0,9 0,3 0,6 0,848 ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII - TOTAL 1,8 1,0 0,8 1,9


50 C. ŞOMERI 14,4 8,2 6,2 11,4

51 D. POPULAŢIA ACTIVĂ CIVILĂ ( B+C ) 180,8 98,8 82,0 174,3

52 E. POPULAŢIA ÎN PREGĂTIRE

PROFESIONALĂ ŞI ALTE CATEGORII DE POPULAŢIE ÎN VÂRSTĂ DE MUNCĂ (A-D) 66,7 31,1 35,6 71,4

Populaţia activă civila, populatia ocupata

Populaţia activă civilă din judeţul Valcea era la 01.01.2010 de 180 800 persoane, respectiv 2 % din populaţia activă a ţării şi 19 % din populatia activa civila a regiunii S-V Oltenia.

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2004-2008, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a menţinut (184 700 pers. in 2004 la 174 300 pers. in 2009), cu schimbare de tendinta respectiv crestere in 2010 si putem estima acelasi trend pentru urmatorii ani.

Evolutia populatiei active pe sexe pentru judetul Valcea este redata mai jos:

mii pers.Populaţia activă*

2004 2005 2006 2007 2008 2009 Ian.2010 total 184,7 176,5 178,7 175,3 178,3 174,3 180.8masculin 99,7 95,6 97,8 94,4 97,0 98,8feminin 85,0 80,9 80,9 80,9 81,3 82,0

Sursa: INS,Balanţa forţei de muncă

Structura populatiei conform Balantei fortei de munca 2004-2010 arata astfel:



Populatia activa civila - mii pers Populatia ocupata civila - mii pers.

2004 2005 2006 2007 2008 2009Ian.2010 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ian. 2010

România

8984,4

8964,4

8913,4

8929,8

9093,7

8854,3

9120,1

8274,6

8238,3

8390,4

8469,3

8725,9

8297,9

8410,7

Oltenia

959,4

1.013,7

926,0

917,3

922,3

914,2

933,7

873,7

848,6

857.1

853,0

875,0

833,3

836,1

Valcea188,7

184,7

176,5 1753

178,3

174,3

180,8

166,7

167,7

166,9

166,9

172,2

162,9

166,4

Sursa: INS,Balanţa forţei de muncă

Rata de activitate La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2002 (64,1,1% faţă de 66,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut cu 4,4%, iar rata de ocupare pentru populaţia feminină este cu 5,1% mai mică decât cea pentru populaţia masculină. În cazul tinerilor (15-24 ani) rata de activitate totală reprezintă aproximativ 50% din rata de activitate totală pentru gupa 15-64 ani . La nivelul judeţului Vâlcea rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2005-2007, a scăzut cu 0,47 puncte procentuale ( de la 72,6% la 72,13%), cu 6,63 puncte procentuale peste rata de la nivel regional (65,5%)iar din 2008 avem o usoara crestere de aprox. 1%.

Rata de ocupare La nivel regional, scăderea continuă a ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste

(59,3% în anul 2007 faţă de 61,8% în 2002) este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin cu 12,4 puncte procentuale. Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

Pentru grupa de vârstă 15-24 ani rata de ocupare prezintă un trend descrescător în perioada 2002-2006, cu exceptia anului 2007.

Se constată o subocupare care afectează populaţia feminină şi cea din mediul rural.Comparativ cu situaţia de la nivel naţional, se constată un decalaj de 5,7 puncte procentuale peste media naţională la rata de ocupare şi 10,5 puncte procentuale sub media naţională, acest fenomen este şi mai accentuat în cazul femeilor şi a persoanelor din mediul rural.

La nivelul judeţului rata de ocupare a crescut cu 3,5 puncte procentuale în perioada 2005-2008 (de la 67,8% la 70,5%), scazand din nou in 2009 cu aproape trei procente, la 67,2%, in primul rand datorita crizei economice. Nu putem estima o noua crestere semnificativa in urmatoarea perioada.

4.2. Informatii partiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2003 – 2010



Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2007-2010 pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile comerţ, construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, turism şi alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri înregistraţi in perioada 2007-2008, trendul inversandu-se incepand cu 2009, cand influenta negativa a crizei economice si-a pus amprenta. Incepand cu sfarsitul anului 2010 si inceputul anului 2011 incepe sa se vada o crestere sensibila a numarului de angajari in constructii, industria usoara, turism, comert si alimentatie publica.

Cresterea numarului de someri de peste 3 ori din decembrie 2007 pana in decembrie 2010, arata insa cat de afectata a fost piata muncii din jud. Valcea, ca urmare a crizei economice dar si a lipsei unor masuri de stimulare a sectorului economic si a crearii de noi locuri de munca si stimularea ocuparii. Datele din tabelele de mai jos reflecta acest lucru.

31 decembrie 2007

Someri in Durata somajului

plata 1 zi-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luniTOTAL, din care 2647 920 1069 335 323 - femei 1377 448 574 199 156

31 decembrie 2010

Someri in Durata somajuluiplata 1 zi-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni

TOTAL, din care 7397 2721 2700 963 1013

- femei 3282 1047 1388 429 418

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul liceal tehnologic Din perioada analizată (2003-2008) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă. Profilul s-a bucurt de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor. Din 2009 insa numarul de locuri de munca a scazut continuu, observadu-se o tendinta sensibila de crestere incepand cu anul 2011. Nu putem sa luam ca reper aceasta perioada din cauza recesiunii si apreciem ca tendinta din perioada 2007 -2008 va reveni. Aceiasi situatie se va manifesta si pentru profilul tehnic, in special in domeniul constructiilor, turismului, industria usoara si chiar al industriei prelucratoare.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor, insa estimam o usoara tendinta de crestere a solicitarilor pentru acest domeniu.

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi

asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere; inginer electrotehnist.

4.2.2 Evolutiile recente ale somajului si a locurilor de munca vacante inregistrate la AJOFM Valcea

Desi, odata cu sfarsitul anului 2010, rata somajului a inceput sa scada semificativ, rata de activitate nu a crescut ceea ce arata ca reducerea somajului este artificiala. Ea a fost determinata de masuri administrative sau legislative, cum au fost O.U.G. 28/ 2009 – care a prelungit cu 90 zile perioada de acordare a somajului, si a carei scadenta a fost in primele luni ale anului 2011, cand au iesit din somaj doua esantioane - cei cu durata maxima a somajului de 12 luni si cei cu durata de 15 luni sau Legea 233/2010, care nu mai permite acordarea ajutorului de somaj decat pentru cei care au 12 luni stagiu de cotizare de la ultima perioada de somaj.

Daca urmarim intrarile si iesirile din somaj comparativ luna ianuarie si aprilie 2010observam ca diferenta dintre iesiri si intrari este de 2 ori mai mare, insa un numar foarte mare de iesiri se datoreaza nereinoirii cererilor de loc de munca (2260 in ianuarie si 781 in luna aprilie)

Ianuarie 2010:

INDICATOR Numar INDICATOR Numar

INTRARI IN SOMAJ - TOTAL, 1255

IESIRI DIN SOMAJ - TOTAL, 2706

din care, femei: 495 din care, femei: 1214Din TOTAL, pe motive de intrare in somaj:

Din TOTAL, pe motive de iesire din somaj:

urmare a disponibilizarilor colective, 61

incadrare in munca pe perioada nedeterminata, 167

din care, femei: 34 din care, femei: 85urmare a disponibilizarilor curente de personal, 751

incadrare in munca pe perioada determinata, 82

din care, femei: 248 din care, femei: 25urmare a reactivarilor de drepturi banesti ale somerilor indemnizati, 180

refuz nejustificat de a se incadra sau de a urma un curs de formare profesionala, 0

din care, femei: 81 din care, femei: 0urmare a reinnoirilor de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, 68 neprezentare la viza, 71din care, femei: 31 din care, femei: 36

absolventi 1

nereinnoire cerere de loc de munca dupa expirarea perioadei de indemnizare, 0


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământdin care, femei: 0 din care, femei: 0persoane revenite din armata dupa satisfacerea stagiului militar 0 plecare in strainatate, 28persoane provenite din activitati individuale, 0 din care, femei: 9din care, femei: 0 incorporare in armata 0persoane intrate la categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, 151 pensionare, 11din care, femei: 82 din care, femei: 2alte situatii posibile, 43 deces, 1din care, femei: 19 din care, femei: 0

intrare in detentie, 0din care, femei: 0intrare in concediu de maternitate 81din care, femei: 48nereinnoire cerere de loc de munca a somerilor neindemnizati, 2260din care, femei: 1006alte situatii posibile, 5din care, femei: 3

Aprilie 2010:











refuz nejustificat de a se incadra sau de a urma un curs de formare profesionala, 0

din care, femei: 58 din care, femei: 0urmare a reinnoirilor de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, 209 neprezentare la viza, 117din care, femei: 89 din care, femei: 47

absolventi 44


din care, femei: 27 din care, femei: 0persoane revenite din armata dupa satisfacerea stagiului militar 0 plecare in strainatate, 33


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământpersoane provenite din activitati individuale, 0 din care, femei: 11din care, femei: 0 incorporare in armata 0persoane intrate la categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, 72 pensionare, 3din care, femei: 31 din care, femei: 0alte situatii posibile, 336 deces, 0din care, femei: 117 din care, femei: 0

intrare in detentie, 0din care, femei: 0intrare in concediu de maternitate 44din care, femei: 28nereinnoire cerere de loc de munca a somerilor neindemnizati, 781din care, femei: 486alte situatii posibile, 1din care, femei: 1

Anul 2012 aduce cateva modificari, daca urmarim intrarile si iesirile din somaj comparativ luna ianuarie si aprilie 2012. Observam ca in luna ianuarie intrarile sunt cu 49% mai mari decat iesirile, iar in aprilie tendinta se inverseaza, dublandu-se numarul de iesiri din somaj, ceea ce sugereaza dezghetul pietei muncii pentru acest an.

Ianuarie 2012:











refuz nejustificat de a se incadra sau de a urma un curs de formare profesionala, -

din care, femei: 97 din care, femei: -urmare a reinnoirilor de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, 106 neprezentare la viza, 15din care, femei: 37 din care, femei: 6

absolventi 20


din care, femei: 8 din care, femei: 120

persoane revenite din armata - plecare in strainatate, 10


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământdupa satisfacerea stagiului militarpersoane provenite din activitati individuale, - din care, femei: 5din care, femei: - incorporare in armata -persoane intrate la categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, 78 pensionare, 3din care, femei: 30 din care, femei: -alte situatii posibile, 517 deces, 1din care, femei: 187 din care, femei: -

- intrare in detentie, -- din care, femei: -

-intrare in concediu de maternitate 45

- din care, femei: 30

-

nereinnoire cerere de loc de munca a somerilor neindemnizati, 337din care, femei: 171

- alte situatii posibile, 2- din care, femei: 2

Aprilie 2012:






urmare a disponibilizarilor colective, -


din care, femei: - din care, femei: 132urmare a disponibilizarilor curente de personal, 298



refuz nejustificat de a se incadra sau de a urma un curs de formare profesionala, -

din care, femei: 43 din care, femei: -urmare a reinnoirilor de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, 48 neprezentare la viza, 22din care, femei: 23 din care, femei: 7

absolventi 24


din care, femei: 15 din care, femei: 329persoane revenite din armata dupa satisfacerea stagiului militar - plecare in strainatate, 20persoane provenite din activitati individuale, - din care, femei: 7


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământdin care, femei: - incorporare in armata -persoane intrate la categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, 29 pensionare, 2din care, femei: 16 din care, femei: -alte situatii posibile, 362 deces, -din care, femei: 124 din care, femei: -

- intrare in detentie, -- din care, femei: -

-intrare in concediu de maternitate 43

- din care, femei: 34

-

nereinnoire cerere de loc de munca a somerilor neindemnizati, 354

- din care, femei: 138- alte situatii posibile, 2- din care, femei: 2

Daca analizam numarul de locuri de munca create, observam ca el a crescut in aprilie, fata de ianuarie, insa aceasta tendinta se observa si in anii precedenti, datorita angajarilor in turism, constructii.

Locuri de muncaIntrari si modificari in luna ianuarie anul 2011

Intrari in luna Intrari in lunaIndicatori de raportare anterioara

1. Oferte de locuri de munca inregistrate 577 435 a. din care pentru: - studii superioare 44 45 - studii medii 184 163- muncitori 349 227 b. provenite din - sectorul privat 559 418 - sectorul de stat 18 17

Locuri de muncaIntrari si modificari in luna aprilie anul 2011 Intrari in luna Intrari in luna

de raportare anterioaraIndicatori

1. Oferte de locuri de munca inregistrate 1567 1598 a. din care pentru: - studii superioare 55 54 - studii medii 191 251- muncitori 1321 1293 b. provenite din - sectorul privat 1520 1523 - sectorul de stat 47 75

constructii

Locuri de muncaIntrari si modificari in luna ianuarie anul 2012

Intrari in luna Intrari in lunaIndicatori anterioara


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ 1. Oferte de locuri de munca inregistrate 910 524 a. din care pentru: - studii superioare 62 26 - studii medii 180 124 - muncitori 668 374 b. provenite din - sectorul privat 860 425 - sectorul de stat 50 99

Locuri de muncaIntrari si modificari in luna aprilie anul 2012 Intrari in luna Intrari in luna

de raportare anterioaraIndicatori

1. Oferte de locuri de munca inregistrate 1053 1440 a. din care pentru: - studii superioare 24 45 - studii medii 217 223 - muncitori 812 1172 b. provenite din - sectorul privat 1037 1401 - sectorul de stat 16 39

In privinta somerilor de lunga durata, ponderea a crescut incepand cu 2009, a continuat in 2010 si 2011, calmandu-se putin in acest an, atat in randul tinerilor, dar si al adultilor (anexa 3e). A crescut si numarul absolventilor someri. Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri, pe langa efectele crizei, ar putea fi neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe parcursul şcolii.

4.3 Concluzii din analiza pietei muncii

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Acheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi (martie 2007, Phare TVET 2004). În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea periodică a anchetelor în întreprinderi.Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Sud Vest Oltenia. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Vest Oltenia a cuprins un număr de 230 de întreprinderi totalizând un număr de 31689 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 8,1% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământCirca un sfert (24%) din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 14,8% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (29% din întreprinderi, 13,1% din numărul de salariaţi), agricultură (25% din întreprinderi, 16,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (28% din întreprinderi, 8,3% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (25% din întreprinderi, 6,6% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Mehedinţi, Olt, Vâlcea – acestea fiind şi judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni).În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul domeniilor:construcţii (20,1%),transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi restaurante (13,9%).

Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS

Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul transport, poştă şitelecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), la care pe orizontul de 12 luni s-ar adăuga comerţul (0,4%).

4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) Analizand Balanţa Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2011 comparativ cu 1 ianuarie 2011 se observa ca la nivelul judetului Valcea se constata ca desi resursele de munca au crescut cu aproape 5%, aproape toti ceilalti indicatori sunt in scadere.

4.3.3. Concluzii privind analiza structurii populaţiei ocupate civileDin punct de vedere al evoluţiei, în ultimii 2 ani, tendinţa de reducere a populaţiei active

s-a manifestat atât la nivelul judeţului Valcea, cât şi la nivelul regiunii, cu menţiunea că la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat. Singura ramura unde nu scade populatia civila ocupata este agricultura si comertul.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2009, rata şomajului a fost de 7,8%, iar la nivelul regiunii 9,5% . Rata şomajului la nivelul judetului Valcea a fost in anul 2009 de 7,0.

Din Balanta Fortei de Munca si din analizele AJOFM se observa o crestere sensibila a activitatii economice in trim IV 2010, ea continua si in anul 2011, insa rata de ocupare se mentine in continuare scazuta. In acelasi timp numarul somerilor de lunga durata atat in randul tinerilor cat si adultilor este destul de mare. In acest context, estimam ca absolventii (si in mod deosebit absolventii de studii superioare) isi vor gasi in continuare mai greu un loc de munca, la nivelul judetului Valcea, asta si datorita lipsei masurilor care sa stimuleze cresterea economica si a masurilor de scadere a taxarii muncii.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământCa si concluzii, se mentin o parte din observatiile facute in anii anteriori la care se

aduga urmatoarele:- Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin

Strategia Lisabona, rata şomajului aproape de media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durata.

- Scaderea ratei somajului nu se reflecta in cresterea ratei de ocupare si este influentata si de alte aspecte administrative si legislative.

- Participarea somerilor la programe de formare continuă este in crestere, insa atat structura cat si nivelul scazut de competente obtinut in urma cursurilor nu va conduce automat la cresterea ratei ocuparii, deci se impune o reevaluare a furnizorilor de formare.

- Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă se va mentine, atata timp cat nu exista o strategie coerenta de dezvoltare economica a judetului si incurajarea sectoarelor productive

- Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural ramane un deziderat.

- Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban- Facilitarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.

4.3.5 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

8756 8968 9454


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ20192020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840Prognoze ale cererii inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618Prognoze ale cererii agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Prognoze ale cererii pentru județul Vâlcea în ocupații relevante pentru ÎPT(nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale 67623 66603 65648 64551 63924 63318 62674 62026 61375 60720


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământcererii potențiale Prognoze ale cererii inlocuite 1538 1515 1493 1468 1454 1440 1425 1411 1396 1381Prognoze ale cererii agregate 69160 68118 67141 66019 65377 64758 64100 63437 62771 62101

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266



2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 51332013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice,

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 105152013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323



Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397



Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative 2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876



diverse2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământIndustria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice


ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări



Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământFabricarea

produselor din lemn


Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară


Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie


Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii


Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)


Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământOperatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice


Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia (%)

%Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate

ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020(%)

Agricultură 7,1Chimie industrială 0,8Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5,8Comerţ 14,5Economic 7,4Electric 7,7Electromecanică 1,2


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământElectronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,5Industrie alimentară 1,6Industrie textilă şi pielărie 5,4Materiale de construcţii 4,9Mecanică 28,9Turism şi alimentaţie 2,5Protecţia mediului 10,3Tehnici poligrafice 0,1

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Vâlcea %

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020(%)

Agricultură 5Chimie industrială 2Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5Comerţ 7Economic 7Electric 10Electromecanică 1Electronică şi automatizări 9Fabricarea produselor din lemn 4Industrie alimentară 5Industrie textilă şi pielărie 2Materiale de construcţii 1Mecanică 24Turism şi alimentaţie 10Protecţia mediului 8Tehnici poligrafice 0

Diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate în baza urmatoarelor considerente: - în domeniul comerț, sunt foarte mulți furnizori de formare adulți; - în domeniul electronică și automatizări sunt solicitări pentru absolvenți de învățământ superior; - în domeniul fabricarea produselor din lemn sunt înființate societăți comerciale care solicită absolvenți de nivel 2 de calificare; - în domeniul turism și alimentație solicitările de absolvenți de nivel 2 de calificare sunt mari având în vedere specificul județului de turim balnear.

4.4 Implicatii pentru IPT


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Tot din analiza Balantei Fortei de Munca se observa o crestere de peste 5 %, a populatiei in pregatire profesionala, in anul 2010 fata de 2009, asta si datorita implementarii unor proiecte din F. S. E.

Pe parcursul anului 2010, au fost cuprinsi la cursuri aprox. 1200 de persoane, domenii predominante fiind aceleasi: constructii, turism, comert si alimentatie publica si estetica si igiena, insa procentul de angajari este in continuare redus, intrucat piata muncii este in continuare rigida. Pentru anul 2011, numarul persoanelor ce va urma un curs de calificare se va situa undeva in jurul cifrei de 2000 persoane, datorita si numarului mare de proiecte ce se desfasoara la nivelul judetului Valcea, care au ca obiective formarea adultilor. Avem indoieli asupra gradului de dobandire a competentelor, avand in vedere ca sunt foarte multi furnizori privati care nu detin nici capacitate logistica, nici expertiza ridicata in formarea continua si deci rata de patrundere pe piata muncii a acestor absolventi va fi redusa. Ar fi fost de dorit implicarea mai pronuntata in formarea adultilor a grupurilor scolare cu profil tehnic care dispun atat de baza tehnica si are si specialisti pentru diferite domenii. Pe viitor este bine incurajarea scolilor in procesul de formare a adultilor, atat pentru cresterea calitatii formarii continue, cat si pentru ocuparea fortei de munca in urma restructurarii invatamantului preuniversitar.

In concluzie se impune o noua abordare a IPT care sa tina cont si de urmatoarele aspecte:

- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.

- abordare formarii continue in sistem modular si alternanta intre pregatirea teoretica si cea practica prin incurajarea angajarii pe post de muncitor calificat dupa primul modul de pregatire.

- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii, in urma unei analize atente a mediului economic si de asemenea in urma unei consilieri eficiente.

- Incurajarea unor parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor, cu sustinere financiara a agentilor economici

- Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

- Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

- Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

- Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

- Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor

- Incurajarea unor propuneri legislative care sa sustina material formarea initiala si formarea continua in domeniul tehnic.

- Stimularea implicarii responsabile a comunitailor locale in dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic in functie de necesitatile de moment si perspectiva ale comunitatii.

- In curajarea implicarii grupurilor scolare tehnice in formarea continua.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ- Reevaluarea furnizorilor de formare continua si restrangerea autorizarii pentru maxim 3

domenii care sa fie complementare si pentru care furnizorii dispun de baza materiala corespunzatoare.

- Incurajarea asocierii furnizorilor de formare profesionala continua care sa conduca la cresterea calitatii actului de formare continua.



Capitolul 5. Învățământ profesional și tehnic din județ


Numele și prenumele Instituția Funcția în cadrul instituțieiGRIGORESCU REMUS ISJ Vâlcea Inspector școlar general

adjunctDOBRETE ADINA FLORENTINA

ISJ Vâlcea Inspector școlar general adjunct

MARINESCU LUCIAN Sindicat Învățământ Preuniversitar Vâlcea

Lider Sindicat FSLI

Capitolul 5. Învățământ profesional și tehnic din județ


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ5. 1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională.

5.1.1. Contextul europeanStrategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 riorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre:

Creştere inteligentă: Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare

Creştere durabilă: Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor

şi ecologice Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte:

Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcieStrategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării,; O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare.

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior

şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență:

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază

pentru planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe

cunoaștere, de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent; Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului

superior; Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție

profesională Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale

pentru tineri Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020

toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământde învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistemDescentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământLegea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor Unul din obiectivele noii legi a fost să întărească la nivel managerial orientarea spre performanţă şi competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământÎn baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate).

12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii. MECTS a stabilit colectivele şi termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi normelor care vor asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaţiei Naţionale.(Sursa: PNR pag 104-107)

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Indicator (%) 18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajaterii

Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei).


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi

diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei).

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

5. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia (vezi anexe)

5.2 Indicatori de context specifici

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Începând cu anul şcolar 2001/2002 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.



Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 21,16% respectiv 24%, urmate de populaţia şcolară de nivel primar cu 16,5%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au înregistrat creşteri de 0,4%, respectiv 4,58%.

Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii), a înregistrat o scădere semnificativă pe parcursul perioadei de analiză, valoarea înregistrată în anul şcolar 2006/2007 scăzând cu 14,80% faţă de valoarea corespunzătoare a anului de bază.

Faptul că populația școlară a scăzut în ultima perioada este reflectată și în diagrama de mai jos, unde ponderea elevilor de ÎPT a avut o constant scădere (dela 60,74% în 2008-2009 la 54,88% în 2010-2011). Această scădere se va repercuta şi asupra învăţământului profesional şi tehnic în anii următori.

Potrivit deciziilor luate la nivel naţional, începând cu anul şcolar 2009-2010 nu s-au mai acordat clase în cadrul SAM-urilor, acestea urmând să funcţioneze doar pentru elevii înscrişi. Toate aceste modificări ar putea avea efecte negative în sensul creşterii abandonului şcolar în rândul elevilor din mediul rural, care nu dispun de resursele financiare necesare pentru a urma cursurile unui liceu la oraş (mai ales în cazurile în care acestea se află la o distanţă mare faţă de localitatea de domiciliu).

La nivelul județului Vâlcea, sub directa îndrumare a Inspectoratului Școlar se desfășoară o amplă și complexă campanie de consiliere a diriginților, a elevilor și a părinților în urma căreia se dorește o corectă orientare școlară a elevilor din clasa a VIII-a. Îmbucurător este faptul că acțiunea se desfășoră cu toți elevii din județ, începând din clasa a V-a.



Se constată o deplasare a interesului elevilor spre învăţământul liceal în detrimentul învăţământului profesional. De asemenea, se constată o deplasare a interesului absolvenţilor de liceu dinspre şcoala postliceală spre învăţământul superior.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare /finanţare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale pentru redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional



Populaţia şcolară urbană Pe nivele de educaţie, populaţiile şcolare urbane de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi

învăţământul profesional au cunoscut mici creşteri, cea mai mare înregistrându-se la învăţământul profesional cu 4,8%.

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o scădere de 2,5 %.

Populaţia şcolară rurală a cunoscut o reducere, cea mai semnificativă fiind de 4,8% la învăţământul profesional.

Numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal a înregistrat creştere de 4,58% Populaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii şi pe regiuni, în anii 2004 şi 2025

Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Vâlcea 418.5 415.3 405.2 392.1 376.4 358.80-14 69.4 64.6 56.8 52,8 48.5 43.415-64 281.1 281.9 280.9 272.2 259.7 247.765 si peste 68.0 68.8 67.5 67.1 68.2 67.7

Populaţia preşcolară şi şcolară proiectată pe medii şi pe regiuni, în anii 2004 şi 2025

Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Vâlcea 118.0 114.1 101.9 88.1 78.5 71.43-6 16.2 16.1 14.3 13.7 12.5 10.87-14 41.4 37.7 31.9 29.3 27.5 25.315-24 60.4 60.3 55.6 45.0 38.5 35.6

Indicatorul furnizat de INS pe niveluri educaţionale (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi ucenici, postliceal şi maistri), la nivel judeţean.

5.3 Indicatori de intrare5.3.1 Număr de elevi care revin unui cadru didactic (anexa 6c)

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numarul de elevi/cadru didactic la invatamantul liceal si SAM. Este necesar să fie identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele situaţii:

- în cazul valorilor în scădere, dar până la o limită rezonabilă, poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni critic din în cazul în care există un declin demografic şi în cazul introducerii finanţării per elev, ducând la măsuri de concentrare a resurselor în şcoile viabile.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ- în cazul valorilor relativ mari, trebuie să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT.

Din analiza evoluției indicatorului, în ultimul an se observă o creștere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice în învățământul profesional (de la 11,61 la 13,38), iar în invățământul liceal (de la 14,76 la 15,84).

5.3.2 Resurse umane în ÎPT (anexa 6d)

Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din datele furnizate de ISJ Vâlcea a vizat următoarele aspecte: concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a calificărilor relevante în regiune, cadre didactice cu a doua specializare; analiza specializarilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitare.Constatări: încă există un excedent de cadre didactice titulare de mecanică; procentul cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii (construcţii, comerţ, industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, şi estetica şi igiena corpului omenesc) este în creştere; se observă însă şi domenii – tehnici poligrafice şi materiale de construcţii- în care se manifestă acut lipsa de cadre specializate.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământEste necesară optimizarea calificării cadrelor didactice şi construirea unei oferte

educaţinale moderne şi diversificate centrată atât pe nevoile de dezvoltare ale elevilor, cât şi pe nevoile specifice comunităţii locale, care să corespundă standardelor naţionale de calitate. Foate important este structurarea unui set de competenţe profesionale cadrelor didactice care să permită formarea la elevi a unor capacităţi de învăţare precum şi integrare socială şi găsirea unui loc de muncă. Cadrele didactice trebuiesc stimulate şi sprijinite în construirea unei oferte educaţionale care să fie în concordanță cu cerințele pieții muncii.

Se impune planificarea unor măsuri vizând ajustarea ofertei educaționale în raport cu nevoile de calificări pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formarea profesională, precum şi optimizarea resurselor.

În ceea ce priveşte formarea şi perfecţionarea personalului didactic de specialitate se remarcă faptul că au fost cuprinse în activităţi metodice majoritatea cadrelor didactice de specialitate. Totuși procentul cdrelor didactice care au participat la stagii de formare organizate de instituţii abilitate este mic în comparație cu cel la nivel european. Programele/stagiile de formare ale cadrelor didactice realizate în colaborare cu agenţi economici sunt încă insuficient dezvoltate.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare (Anexa 15)Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte:- majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi; situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal.

Constatările privind situaţia bazei materiale din ÎPT, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţă, igienă şi confort a elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământcentrat pe elev, conduc la necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică. Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

Numărul de elevi pe unităţi şcolare (anexa 16 şi anexa 16a)Din analiza datelor transmise de ISJ din judeţul Vâlcea se evidenţiază faptul că la nivelul

judeţului în anul şcolar 2011-2012, funcţionează un număr de 17 unităţi IPT, toate în mediul urban. În mediul urban clasele funcţionează, cu foarte mici excepţii, cu efective de elevi conform normativelor. În judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de elevi, fară dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici.

Situaţiile concrete din vor fi analizate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean şi în întâlnirile CLDPS pentru actualizarea PLAI în luna noiembrie 2012 se va prezenta modul de restructurare a reţelei şcolare. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice. Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de

autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de Dezvoltare Regională- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională.- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS) În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământstrategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL – componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi).Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3Serviciile de orientare şi consiliere Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi / consilier, etc. În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitar de raportare a rezultatelor din activitatea serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între judeţele din regiune şi sunt dificil de armonizat. Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. Orientarea şi consilierea elevilor, identificată ca problemă la nivelul regiunii, poate fi abordată sub două aspecte:

tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ; creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.

Opţiunile elevilor - Jud.VâlceaÎn mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor s-au îndreaptat până în anul școlar 2009-

2010 către Şcoala de Arte şi Meserii datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal (filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate în primul rând problemelor financiare. Începând cu anul şcolar 2009-2010 nu s-au mai acordat clase în cadrul SAM-urilor, fapt care ar putea avea efecte negative în sensul creşterii abandonului şcolar în rândul elevilor din mediul rural.



Studiul privind opțiunile școlare ale elevilor din clasa a VIII-a are drept scop informarea, consilierea și orientarea continuă a elevilor privind cariera cu intensificarea activității în clasele terminale.

Obiective urmărite: Formarea unei atitudini pozitive față de sine și fața de viitoarea carieră în cadrul

colectivelor de elevi; Cunoașterea/autocunoașterea psihopedagogică a elevului/grupului de elevi prin:

o Identificarea opțiunilor școlare și profesionale;o Analiza criteriilor de alegere a profesiei;o Dezvoltarea sistemului de atitudini realiste (fața de sine si fața de profesii);o Asigurarea planificării și a deciziei în domeniul carierei.

Informarea și orientarea privind cariera prin:o Informarea privind caracterului procesual al luării unei decizii privind viitoarea

carieră;o Asigurarea materialelor necesare unei bune orientări privind cariera;o Mediatizarea rețelei școlare și universitar (profiluri, specializări etc.);o Prezentarea lumii profesiilor și analiza dinamicii sociale în general și a dinamicii

pieței muncii în special. Oferta opţiunilor ca bază de date pentru ISJ în întocmirea proiectului planului de

şcolarizare.

Numărul de subiecţi:

2719 elevi (Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Bălcești, Berbești, Horezu, Călimanesti, Băile.Govora,

Băile Olănești, Brezoi şi mediul rural), din care:

►1686 elevi de clasa a VIII-a din mediul urban;

►1033 elevi elevilor de clasa a VIII-a din mediul rural.



5.5. Indicatori de ieşire

5.5.1.Rata netă de cuprindere în învăţământ (anexa 6f-1)

Rata netă de cuprindere în învăţământ a avut în perioada 2008-2011 o tendinţă de scădere pe toate nivelurile educaţionale cu excepţia învăţământului preşcolar care a avut o evoluţie pozitivă. Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca până anul 2010 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare.

Pe niveluri de educaţie, cea mai mică rata netă de cuprindere se află la învăţământul secundar superior clasele XI-XII pentrutoată perioada de analiză.

Este de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul rural acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu şi SAM este mai puţin dezvoltată.

Se constată că, deşi cadrul legal statuează accesul la educaţie, interzicerea muncii copiilor şi protecţia socială a acestora, în realitate există probleme privind participarea la educaţie a copiilor provenind din medii defavorizate, în special a celor care aparţin minorităţii rome. Acestea reprezintă consecinţa stării accentuate de sărăcie a unei categorii a populaţiei, atât din mediul rural, cât şi din cel urban, a şomajului, a deprecierii importanţei educaţiei în percepţia unui segment al populaţiei etc., fenomene care îşi pun amprenta asupra gradului de participare la educaţie atât în cazul fetelor, cât şi al băieţilor. În ceea ce priveşte populaţia de etnie romă, existenţa anumitor modele tradiţionale (roluri sociale, drepturi şi îndatoriri, vârsta căsătoriei etc.), precum şi faptul că mulţi dintre copiii romi nu sunt înregistraţi la naştere constituie alte bariere în calea accesului la diferite servicii publice, inclusiv la educaţie.

Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.



5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-2)Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada

anilor şcolari 2002/2003- 2007/2008 a avut o evoluţie uşor descendentă de la 70,1% în 2002-2003 pană la 69,4% în anul 2007-2008.

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (95,7%).

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 78% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta între 19 şi 23 de ani (între 18,9% în 2002/2003 şi 22,9% în 2007/2008). Procentul destul de scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ5.5.3. Rata abandonului şcolar (anexa 6h

În perioada anilor şcolari 2005/2006-2008/2009 abandonul şcolar, pe toate nivelele, are un trend general ascendent cu cea mai mare rată a abandonului şcolar în învăţământul liceal, cu un maxim de 10,3% în 2008-2009, pornind de la 6,5% în anul şcolar 2005/2006. Din analiza datelor se observă că începând cu anul școlar 2009/2010 rata abandonului şcolar în învăţământul liceal și profesional a scăzut, cea mai redusă rată de abandon pe toată perioada analizată se află anul școlar 2010/2011, iar previziunile sunt in favoarea scăderii ratei de abandon, atât în invățământul liceal cât și în cel professional.

5.5.4. Rata de absolvire pe niveluri de educație ISCED (anexa 6i) În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2006/2007, se observă o creştere a ratei de absolvire, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 25,9% în 2000-2001 la 40,5% în 2010-2011, cu un maxim de 51,6% în 2004-2005). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere, începând cu anul 2008/2009.



Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008 învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional, dar rezultatele arată că această măsură nu a avut un efect benefic.

5.5.6.Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g și anexa 21)De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul

gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.Procentual, rata totală de tranziţie, peste 72% pe întreaga perioadă de analiză, are o

evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 99,05% din anul şcolar 2010/2011.

Exista, însă, diferenţe semnificative între mediul urban (180%) şi cel rural (32,4%) în anul şcolar 2010-2011. Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi continuă


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământstudiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.

Din sursele administrative furnizate de către ISJ se poate analiza rata de tranziţie SAM – liceu ruta progresivă; în anul şcolar 2007-2008, când a fost prima promoţie de absolvenţi de liceu ruta progresivă, rata de tranziţie a fost numai de 30,71% faţă de 98,6% care este rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar, iar în anul şcolar 2008-2009 rata de tranziţie de la IX SAM la clasa a XIII liceu ruta progresivă a scăzut cu 10 puncte procentuale. Se remarca faptul ca, in anul scolar 2010-2011, ratele de tranzitie la ultimul nivel, XI/XII sunt mari si foarte mari.

În procesul de formulare a politicilor educaţionale şi ocupaţionale identificarea elementelor cheie ale procesului de intrare pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi reprezintă un obiectiv prioritar. Evaluarea gradului de inserţie (socio)-profesională a tinerilor absolvenţi de ÎPT asigură cuantificarea procesului tranziţiei tinerilor de la şcoală la muncă.

Pentru a analiza gradul de inserție profesională a absolvenților IPT din jud Vâlcea, s-a folosit studiul realizat de INCSMPS București.

Pe fondul absenţei datelor administrative cu privire la traseul educaţional şi/sau de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor de ÎPT studiul de faţă identifică gradul în care absolvenţii de ÎPT, nivel 3 de calificare, rută directă urmează studiile universitare, iar pe de altă parte în ce măsură cei care se integrează pe piaţa muncii au o inserţie de succes. Prin învățământul profesional și tehnic, învățământul preuniversitar asigură educația și formarea pentru nivelurile 1-3 de calificare profesională, inclusiv nivelul 3 avansat (un nivel de tehnician specializat). Absolvenții liceului, filiera tehnologică, se adaptează mai repede cerințelor învățământului superior pentru specializările domeniului pregătirii de bază din liceu, datorită dobândirii competențelor tehnice generale și specializate.Principalele obiective ale studiului au fost:

Obiectivul 1: Cunoaşterea gradului de inserţie socio-profesională a absolvenţilor de ÎPT, nivel 3 de calificare, rută directă, promoţia 2010 din judeţul Vâlcea precum şi a caracteristicilor procesului de tranziţie de la şcoală la muncă la 6 luni de la absolvire.

Obiectivul 2: Cunoaşterea gradului în care absolvenţii de ÎPT, nivel 3 de calificare, promoţia 2010 din judeţul Vâlcea, îşi continuă studiile la nivel universitar. Obiectivul 3: Perfecţionarea metodologiei de evaluare a gradului de inserţie socio-profesională a absolvenţilor de ÎPT, nivel 3 de calificare. Pentru culegerea datelor a fost utilizată o anchetă pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă (în acord cu prevederile ordinului OMECT 6011/2008, Anexa 2.5).

Indicatorul vârsta absolvenţilor este un indicator important cu precădere din perspectiva reîntoarcerii tinerilor în sistemul educaţional. Distribuţia absolvenţilor


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământintervievaţi după variabila vârstă arată că marea majoritate a acestora aveau la momentul anchetei 19 ani (76,8%).

98,5% dintre absolvenţii promoţiei 2010 din judeţul Vâlcea aveau la momentul anchetei între 18 şi 20 de ani. Aşa după cum arată şi datele din tabelul de mai jos, nu există variaţii ale vârstei medii a absolvenţilor în funcţie de variabile sex, mediu de rezidenţă şi etnie.

Tabel 3. Vârsta respondenţilor absolvenţi de liceu tehnologic prin rută directă, 2010

Vârsta (ani)

Nr. absolvenţ

i % Vârsta medie (ani)18 28 2,4 19

19886 76,8 Sex Masculin

Feminin

20 28 19,3 19 1921 17 1,5 Mediu de rezidenţă Urban Rural

19 19Etnia Română Romă

TOTAL 1153 100,0 19 19

Mobilitate educaţională intergeneraţională

Cei mai mulţi dintre absolvenţii de nivel 3 de calificare prin rută directă incluşi în anchetă înregistrau la nivelul de educaţie al capului de gospodărie procentele cel mai ridicate pentru categoriile de răspuns „liceu industrial agricol şi alte specialităţi”, 34,2% şi „şcoală profesională”, 32,0%.

Aşa după cum se poate constata în graficul de mai jos, subiecţii investigaţi care absolviseră profilul „Resurse naturale şi protecţia mediului” provin din familii în care capul de familie a absolvit în procentele cele mai ridicate un „liceu industrial agricol şi de alte specialităţi”: 35,6% şi „şcoala profesională”, 31,4%. Absolvenţii care au finalizat profilul „Servicii” înregistrează şi ei valorile cele mai ridicate pentru categoriile de răspuns „liceu industrial agricol şi de alte specialităţi”: 30,9% şi „şcoala profesională”, 30,6% atunci când se măsoară nivelul educaţional al capului de familie. Acelaşi patern se menţine şi în cazul absolvenţilor profilului „Tehnic”: „liceu industrial agricol şi de alte specialităţi”: 35,7% şi „şcoala profesională”, 33,6%.

Nivelul educaţional al capului de gospodărie, după profilul absolvit de către subiecţii investigaţi (%)



Grup ţintă şi caracteristicile acestuiaGrupul ţintă a fost constituit din toţi absolvenţii de ÎPT, nivel 3 de calificare, rută directă, ai promoţiei 2010 din judeţul Vâlcea. Datele statistice necesare identificării grupului ţintă au fost puse la dispoziţie de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea.

Datele statistice ale ISJ Vâlcea arată că, la sfârşitul anului şcolar 2009/2010, din cei 1211 de absolvenţi ai nivelul 3 de calificare, rută directă 40 % erau absolvenţi de profil Tehnic, 28,6% absolvenţi de profil Resurse naturale şi protecţia mediului şi 31,4% absolvenţi ai profilului Servicii.

Absolvenţi de ÎPT, nivel 3 de calificare, rută directă,promoţia 2010, judeţul Vâlcea, după profilul absolvit

PROFILUL

Nr. total absolvenţi în anul 2010

Tehnic 485Resurse naturale şi protecţia mediului 346Servicii 380TOTAL 1211Notă: tabelul a fost întocmit pe baza datelor furnizate de ISJ VÂLCEA

Intenţia de a emigra pentru muncă în perspectiva următorului an a absolvenţilor de nivel 3 calificare, rută directă, după indicatorul mobilitate educaţională intergeneraţională (%)



Absolvenţii nivelului 3 de calificare prin rută directă, promoţia 2010 din judeţul Vâlcea care peste 1 an se văd în postura de salariaţi sau având o afacere pe cont propriu/practicând o activitate pe cont propriu în străinătate sunt în general absolvenţi de liceu profil Servicii (32,4%) şi Resurse naturale şi protecţia mediului (27,6%). Cei mai nehotărâţi cu privire la intenţiile de emigrare în perspectiva următorului an provin din rândul absolvenţilor de profil tehnic (11,2%).

Încadrarea ocupaţiilor/meseriilor pe care absolvenţii de ÎPT, nivel 3 de calificare ai promoţiei 2010 din judeţul Vâlcea cred că le vor practica peste 5 ani în grupe ocupaţionale (2 digiţi) (%)

GRUPE OCUPAŢIONALE ( 2 digiţi) Distribuţii procentuale

Tehnicieni în ştiinţele vieţii 18,4Alţi specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice 18,1Fizicieni, matematicieni şi ingineri 17,9Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor 8,9Conducători de unităţi economico-sociale mari/mici 6,7Specialişti în biologie, agronomie şi ştiinţele vieţii 6,5Forţele armate 6,4Profesori în învăţământul superior, secundar şi asimilaţi 3,2Lucrători în servicii personale şi de protecţie 2,6Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii 2,5Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile 1,8


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământFuncţionari în servicii cu publicul 1,3Conducători de unităţi socio-economice mici 1,2Muncitori calificaţi în metalurgie şi construcţii metalice 1,1Învăţători şi asimilaţi 0,7Funcţionari de birou 0,5Modele, manechine şi vânzători 0,5Muncitori calificaţi în industria extractivă şi construcţii 0,5Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice 0,4Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură 0,4Muncitori calificaţi în industria alimentară 0,4Muncitori necalificaţi în servicii şi vânzări 0,1

Ocupaţiile de asistent medical generalist şi asistent farmacie sunt cele care au înregistrat primul loc printre ocupaţiile dorite de absolvenţii de nivel 3 calificare, rută directă din judeţul Vâlcea, absolvenţi ai promoţiei 2010, peste 5 ani (grupa ocupaţională 32. „tehnicieni în ştiinţele vieţii”).

Cei care şi-au exprimat dorinţa de a deveni asistenţi medicali/asistenţi farmacie peste 5 ani au avut drept calificări profesionale obţinute în 2010 de „tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului” (18 %), „tehnician în turism” (12,5%), „tehnician în instalaţii electrice” (11,7%) şi „tehnician mecatronist” (11,7%)

Există o „segregare de gen” a domeniilor de calificare profesională. Aşa după cum se poate constata în graficul de mai jos, putem identifica domenii educaţionale masculinizate, în special de profil tehnic: „tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii” şi „tehnician în automatizări” şi domenii educaţionale feminizate precum: „tehnician analize produse alimentare”, „tehnician chimist de laborator”, „tehnician designer mobilă şi amenajări interioare”. Există şi domenii de calificări relativ echilibrate din punct de vedere al distribuţiei pe sexe: „tehnician în turism”, „tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului” şi „tehnician operator tehnică de calcul”.

Grafic 14. Relaţia dintre gen şi calificarea profesională (%)



Grupând specializările obţinute de către proaspeţii absolvenţi de ÎPT nivel 3 de calificare, rută directă după profilurile liceelor tehnologice din judeţul Vâlcea, putem afirma faptul că, în general, băieţii s-au orientat către licee cu profil tehnic (50,8%), în vreme ce fetele s-au orientat cu predilecţie către licee care oferă specializări în domeniul serviciilor (39,6%) şi în domeniul resurselor naturale şi protecţia mediului (31,8%). Rezultatele actului educaţional trebuie analizate din perspectiva procesului de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii. Pentru o mai bună înţelegere şi evaluare a acestui proces a fost dezvoltat conceptul de tranziţie de la şcoală la „muncă decentă” sau de la şcoală la primul loc de muncă „semnificativ”. Analiza inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii trebuie să aibă în vedere şi gradul de concordanţă dintre calificarea deţinută de absolvenţi şi ocupaţiile pe care aceştia le practică („skills missmatch”). În consecinţă, pentru scopurile analizei de faţă, se defineşte „inserţia de succes” ca fiind realizată de acei absolvenţi ce se aflau în poziţia de salariat, lucrător pe cont propriu/PFA sau patron cu angajaţi şi care practicau o ocupaţie în acord cu specificul calificării obţinute prin şcoală. Dată fiind perioada scurtă de timp care a trecut de la absolvire până la momentul anchetei, acest demers evaluează, de fapt, măsura în care absolvenţii care nu sunt înscrişi doar într-o instituţie de învăţământ au reuşit o inserţie de succes rapidă.

Inserţia de „succes” în rândul absolvenţilor de liceu tehnologic – învăţământ de zi



Rata inserţiei de succes este definită ca raportul dintre numărul absolvenţilor care se află în poziţie de salariat, lucrător pe cont propriu/PFA sau patron cu angajaţi la momentul anchetei practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute prin liceu (corespunzătoare sau apropiată calificării/specializării obţinute prin şcoală), ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi care nu aveau doar statut de elev/student la momentul realizării anchetei.

Per total, 6,9% dintre absolvenţii nu erau doar elevi/studenţi la 6 luni de la absolvire au reuşit o inserţie de succes. Rezultatele arată că sexul respondenţilor induce variaţii semnificative la nivelul acestei rate: rata inserţiei de succes este mai mare în rândul absolvenţilor de sex feminin, 10,4%, comparativ cu cea înregistrată în cazul absolvenţilor de sex masculin, 4,3%. Absolvenţii de ÎPT, nivel 3 de calificare, rută directă din mediul urban înregistrează o rată a inserţiei de succes de 8,4%, comparativ cu 5,8%, rată înregistrată în cazul absolvenţilor din mediul rural.

Tabel 16. Rata inserţiei de succes a tinerilor absolvenţi, pe sexe şi medii de rezidenţă (%)

FEMININMASCULI

N URBAN RURALTotal

Rata inserţiei de succes 10,4 4,3 8,4 5,8 6,9

Profilul absolvit influenţează şansele subiecţilor la o inserţie de succes. Analiza ratei inserţiei de succes în funcţie de profilul absolvit arată că absolvirea profilului servicii facilitează într-o măsură mai mare inserţia profesională de succes. Subiecţii care au absolvit acest profil şi nu aleg doar să-şi continue studiile au reuşit să ocupe un loc de muncă în acordul calificării deţinute prin absolvirea nivelul 3 de calificare, rută directă în pondere de 17 %. Rata inserţiei de succes pentru absolvenţii profilului resurse naturale este cea mai mică atingând valoarea de 1,9 %, iar pentru absolvenţii profilului tehnic o valoare de 4,1%.

Tabel 17. Rata inserţiei de succes a tinerilor absolvenţi, după profilul absolvit (%)

TEHNIC

RESURSE NATURALEȘI PROTECȚIA

MEDIULUISERVICI

I

Total

Rata inserţiei de succes 4,1 1,9 17,0 6,9

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (Anexa 17)În acest moment deținem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel național,

comparativ cu celelalte țări europene, pentru perioada 2000-2009. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deși în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populație cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit numai învățământ


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământsecundar inferior și nu urmează o altă formă de învățământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 și 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie față de media europeană de 3,2%).

Deși nivelul de referință UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în Romînia sunt necesare încă eforturi susținute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație . Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (Anexa 18)La nivel național, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competențelor de citire

reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condițiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va


http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământfi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020. Nu sunt disponibile date pentru nivel regional și județean.Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor.

5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior (Anexa 19)

Din statistica CEDEFOP rezultă că la nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituție de învățământ secundar superior a cunoscut doar o creștere ușoară în perioada 2000-2009 (an până la care sunt disponibile datele), neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referință, cel puțin 85% până în 2010.România a înregistrat o creștere de 2,2% între anii 2000 și 2009 (de la 76,1% la 78,3%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional și județean.

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani) (Anexa 20)Participarea la programe LLL a populației adulte din România este în perioada anilor

2000-2009 una dintre cele mai scăzute din țările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% față de 7,1% în 2000, iar nivelul de referință comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, țara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent și unitățile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competențelor populației și pentru a dobândi flexibilitate și securitate pe întreaga piață a forței de muncă.



Sursa: Statistica CEDEFOP

5.6.Indicatori de impact

5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului- de actualizat Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului.Şomerii care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii, întămpină mari dificultăți. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lunga durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură.

Şomerii cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal.

Formarea profesională a șomerilor în calificări specifice zonei are ca obiectiv general rezolvarea unei părţi din problemele stringente de formare pentru persoanele care nu au mai ocupat un loc de muncă de mai mult timp şi conduce la dezvoltarea iniţiativei private în sectorul rural în special, acolo unde ponderea populaţiei este mai mare.La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi metodologia și instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie prin proiecte depuse pe POS DRU. Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământtinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire - vezi anexa 4e şi concluziile rezumate în cap.4.

Pentru evaluarea indicatorului privind rata de şomaj a absolvenţilor de ÎPT se impune realizarea unor sondaje periodice reprezentative, menite să furnizeze şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională.

5.6.2. Rata de inserție a absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație- de actualizat, dar nu știu cum și pe ce bază de date

La niciun domeniu de formare profesională, pe perioada analizată, nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de şomeri din rândul absolvenţilor.Inserţia absolvenţilor, pe nivele de calificare va putea fi analizată numai dacxă ISJ va aplica un proiect pe FSE.

Începând cu acest an, în baza unui parteneriat între AJOFM-uri şi ISJ-uri se va întocmi la nivelul inspectoratelor şcolare o bază de date cu elevii din învăţământul tehnic şi profesional, baza de date ce va constitui un suport relevant pentru urmărirea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.

În cadrul acţiunilor de monitorizare a PAS-urilor unităţilor din IPT, s-a accentuat importanţa întocmirii unor evidenţe cu situaţia pe clase absolvenţilor la 6 luni de la încheierea anului şcolar.

5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

Oferta şcolilor din ÎPT regional

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7) Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţele regiunii, sunt prezentate în Anexa 7

Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel regional s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT (cu 5,45%) pe perioada anilor şcolari 2004/2005-2008/2009), atât pe ruta directă cât şi pe ruta progresivă.

Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2009-2010, se constată unele dificultăţi în realizarea ponderii planificate. Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământconcluzii ferme din această analiză. Se desprinde, nevoia, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, a unor măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire. Nu s-au acordat clase de SAM din anul şcolar 2009-2010.

5.7.2 Analiza ofertei curente pentru anul şcolar 2011-2012 (anexa 7)Din totalul cifrei de şcolarizare, 57,9% a fost alocată ÎPT, dar s-a realizat numai 56,7%. Oferta educaţională pentru anul şcolar 2011-2012, în județul Vâlcea, a fost structurată ţinându-se cont de schimbările intervenite pe piaţa muncii, şi de ţintele din PLAI. S-a diminuat numărul de locuri în profilul tehnic, în schimb a crescut numărul de locuri în profuilul servicii. De asemenea la profilul resurse naturale şi protecţia mediului s-a dublat numarul de locuri la domeniul industrie alimentară.

5.7.3. Proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2012 - 2013. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire (anexa 2)

Pentru ca planul de şcolarizare să fie ancorat în necesităţile economico – sociale ale judeţului şi să răspundă cerinţelor agenţilor economici pe piaţa forţei de muncă este necesar să se respecte recomandarea structurii calificărilor cu ţinte stabilite pentru anul 2013 ţinând cont de evoluţia pieţei muncii în condiţiile de criză şi de modul de reorganizare a învăţământului românesc, ţinte care trebuie revizuite pe domenii de formare profesională odată cu stabilirea ofertei de şcolarizare pentru anul 2012-2013.

Realizarea într-un procent crescut față de anul școlar 2011 – 2012 a planului de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic, dovedeşte o dimensionare corectă a acestuia, dimensionare realizată pe baza informaţiilor furnizate de piaţa muncii, dotarea, opţiunile elevilor, posibilităţile unităţilor şcolare de pregătire profesională şi recomandările PLAI

5.7.4.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilorRealizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către

unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte. Numărul de şcoli autorizate este redus. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi pentru cadrele didactice.În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul judeului Vâlcea, Casa Corpului Didactic Vâlcea organizează şi derulează cursuri de formare continuă cu personalul didactic din învăţământul Vâlcean, cursuri acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

5.7.5.Reţele şcolare (Anexa 12) În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

asigurarea calităţii formării profesionale; asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru

elevii cu cerinţe educaţionale speciale; management şi dezvoltare instituţională; planificarea ofertei educaţionale a TVET; dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la

locul de muncă;


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală; dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră; dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS

5.7.6.Parteneriatul cu întreprinderile (anexa 13)Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Vâlcea (parteneriatul dintre

şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate în PLAI şi PAS.

Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare solicitate de directorii unitatilor de invatamant.

Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici. 1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ

In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala – întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la:- Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare- PRAI, PLAI- Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic;- Graficul de desfăşurare a practicii;- Vizite de documentare;- Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări necesare;- Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări),- Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământAu fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective :

contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.

Elevii înscrişi la SAM – An de completare îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul atelierelor şcoală, cat şi la agentul economic. Ei sunt însoţiţi de maiştri instructori cu care îşi desfăşoară activitatea de practică. Securitatea în muncă şi protecţia elevilor sunt asigurate atât de maistru instructor, cât şi de persoanele autorizate de la agenţii economici.2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic.

În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele direcţii de acţiune:educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele agentilor economici;asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei grupe;colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de către fiecare elev

Dificultăţi În general puterea economica a agentilor economici este destul de mica si nu se poate

face absortia absolventilor pe piata muncii. Tinand seama de complexitatea fluxului tehnologic in anumite domenii s-a întâmpinat

greutati la respectarea graficului de rotatie al elevilor pe locurile de munca. Deoarece sunt agenti economici care au puncte de lucru la distante destul de mari fata de

scoli, sunt dificultati legate de deplasarea elevilor la punctele de lucru. De foarte multe ori activitaţile care se desfasoara la agentii economici nu sunt in

concordanta cu programa de practica. Supravegherea elevilor organizati in grupe mari se face dificil. Organizarea activitatii agentilor economici intr-un singur schimb.

Propuneri de imbunătăţire a relaţiilor de parteneriat: Achiziţionarea de lucrări practice de complexitate redusă de la agenţii economici, care sa

fie executate cu dotarea atelierelor scoală. Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux

tehnologic in specialitate. Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi

domenii; Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară; Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor agenţilor

economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare; Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din

curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.

5.8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013

Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului Vâlcea relevă apariţia unui

proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2005 a pus în evidenţă preponderenţa

populaţiei rurale 52,48%, faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 47,52 % impune acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime.

Dintr-un total de 2.306.450 persoane la nivelul anului 2005, femeile din Oltenia reprezintă 1.175.038 (50,95%), ceea ce implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine;

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, în special procentul ridicat de populaţie rroma, trebuie luate măsuri pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate şi menţinerea acestora în sistemul TVET până la obţinerea unui certificat de competenţe profesionale.

Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiuniiLa proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor

economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

a) Scăderi ale trendului ocupaţional pe principalele sectoare economice:Cea mai accentuată scădere a ocupării se relevă în agricultură, vânătoare şi silvicultură şi

sectorul administraţie publică şi apărare. În sectorul agricol se estimează o diminuare a ocupării de 1,9% luându-se în considerare aplicarea politicilor agricole europene şi tehnologizarea agriculturii şi având în vedere şi trendul demografic în scădere privind regiunea sud-vest.

Învăţământul va suferi de asemenea o scădere din punct de vedere al ocupării 1,3% pe fondul scăderii populaţiei şcolare.

Pescuitul şi piscicultura are un trend liniar orizontal neestimând modificări în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în acest sector economic.

Industria extractivă, preponderentă din punct de vedere al ocupării actuale în judeţul Gorj va avea o scădere a ocupării de numai 0,1% avându-se în vedere faptul că restructurările majore ale acestui sector deja s-au produs şi acest sector este dependent de cererea de materii prime din sectorul energetic (bine reprezentat în regiune).

b) Creşteri ale trendului ocupaţional:Creşterea cea mai accentuată a ocupării o constituie ponderea de 4,4% în sectorul

transport, depozitare, comunicaţii, acest trend fiind dat de estimarea creşterii PIB şi VAB ca urmare a investiţiilor preconizate.

Se estimează o creştere accentuată în domeniul construcţiilor, acest sector economic având un trend ascendent şi din punct de vedere al investiţiilor dar şi în corelare cu indicatorii economici care sunt de asemeni favorabili acestui sectoare ( PIB de 6,1 % şi VAB de 2,0%).

Comerţul va cunoaşte o creştere estimată la 2,3% avându-se în vedere creşterea indicatorilor economici care vor influenţa în mod nemijlocit creşterea consumului.Sectorul servicii, hoteluri şi restaurante va avea un trend ascendent atingând valoarea de 1,3% din punct de vedere al ocupării avându-se în vedere nivelul investiţiilor în infrastructură fapt ce va influenţa pozitiv creşterea interesului turistic al regiunii.Dezvoltarea reţelelor de transport şi reabilitarea infrastructurii rutiere vor influenţa creşterea ocupaţională în sectorul transporturi, depozitare până la un procent de 4,4%.

Sectorul intermedieri financiare va avea o creştere de 2,3% având în vedere indicatorii economici (valori de 5,5% PIB respectiv 2,0% VAB).

Regiunea SV Oltenia are cel mai scăzut număr de IMM-uri din România şi cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin rezultând necesitatea dezvoltării culturii antreprenoriale în rândul absolvenţilor din sistemul TVET.



Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă.

Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiunea SV Oltenia

Analiza populaţiei şcolareÎn perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă

şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de 2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025 cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o reducere semnificativă în perioada 2005 - 2010, superioară nivelului de descreştere din mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2005/2006. Aceste scăderi determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ

Analiza resurselor pentru formarea profesională cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali; sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare; este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor; este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei material; deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o derulare mai bună a procesul de predare învăţare; accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rural.

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământasemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă (anexa 7.1)

Capitolul 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in învăţământul profesional si tehnic Obiectivul: Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS Concluzii: In anuil scolar 2010-2011 membri ai CLDPS au realizat actiuni de consiliere a unitatilor IPT din judet in vederea intocmirii si monitorizarii PASObiectivul: Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteiaConcluzii: S-a restructurat reţeaua şcolară prin reducerea numărului de şcoli de arte şi meserii sau a numărului de clase acolo unde există elevi puţini sau nu au agenţi aconomiciObiectivul: Formarea în domeniul managerial a directorilor unitatilor de învăţământ din judeţConcluzii: Cursurile de formare manageriale urmate de managerii din judeţ sunt cursuri de Master de Management educaţional organizate de Universitatea di Craiova.PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)Obiectivul: Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei munciiConcluzii: Nu s-au realizat proiecte pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii, dar s-au realizat multe parteneriate.PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţiObiectivul: Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor Concluzii: Toţi consilierii şi diriginţii din judeţ au fost formaţiObiectivul: Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)Concluzii: Toţi profesorii consilieri au fost formaţiObiectivul: Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale informative privind reţeaua şcolara, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini etc.)Concluzii: Peste 30% din numărul total de şcoli au fost dotate cu cabinete psiho-pedagogice la nivelul standardelor PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane (si prin accesarea FSE)Obiectivul: Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi Concluzii: Profesorii de specialitate din şcolile TVET din municipiul Rm.Vâlcea s-au format toţi pentru educaţia adulţilorRecomandările sunt date pentru fiecare obiectiv în parte şi se regăsesc în fişa de monitorizare la nivel de prioritate şi obiectiv. În principal ele se referă la: Continuarea procesului de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu cerinţele pieţei

muncii şi crearea în mediul rural de centre care să şcolarizeze elevii din bazinele învecinate; Creşterea nivelului profesional al managerilor prin perfecţionarea lor continuă; Activităţi de consiliere a elevilor în vederea promovării nivelelor ridicate de calificare, funcţie

de particularităţile locale şi zonale Realizarea de proiecte privind inserţia absolvenţilor de către CJRAE la nivelul judeţului; Atragerea de noi parteneri sociali şi adaptarea ofertei educaţionale;


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care să permită dotarea şi

modernizarea şcolilor conform cerinţelor UE Monitorizarea impactului formării în activitatea cadrelor didactice la nivelul conducerilor de

şcoli; Participarea profesorilor consilieri la cursuri privind orientarea şcolară şi profesională în

raport cu tendinţele pieţei muncii Realizarea de proiecte din FSE pentru dotarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică. Creşterea numărului de participanţi la stagii de formare cu agenţi economici şi reconversie

profesională Participarea profesorilor la cursuri de formare ca formatori şi corelarea ofertelor universitare

la posibilităţile financiare ale cadrelor didactice; Implicarea financiară a CCD-urilor în procesul de perfecţionare a cadrelor didactice privind si

educaţia antreprenorială, pentru sprijin financiar Creşterea şi diversificarea ofertei universităţilor prin program autorizat privind

prefecţionarea la 5 ani, modulul de specialitate pentru profesori ingineri şi maiştri instructori Continuarea consilierii elevilor cu CES şi a părinţilor privind integrarea in învăţământul de

masă; Atragerea agenţilor economici în procesul de modernizare/adaptare a condiţiilor (cabinete,

grupuri sanitare, etc) din şcoli, pentru persoanele cu handicapPRIORITATEA 7: Monitorizarea insertiei absolventilor IPT pe piata munciiObiectivul: Cresterea numarului de absolventi care se angajeazaConcluzii: Membrii CLDPS care s-u intalnit cu agenti economici care au contracte de parteneriat scoli IPT au sugerat acostora oportunitatea angajarii absolventilor care au desfasurat practica in cadrul acestor societati comerciale

Capitolul 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare cu cererea

Ca urmare a analizării informaţiilor, datelor şi concluziilor din capitolele anterioare rezultă următoarele puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor pentru judeţul Vâlcea:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABECreşterea gradului de adaptare a ofertei educaţionale la cererea de pe piaţa muncii, prin scăderea domeniilor mecanică, prelucrarea lemnului şi textile pielărie;Existenţa a 5 unităţi de învăţământ cuprinse în programul Phare;Cadre didactice formate prin programele Phare, capabile să utilizeze echipamentele specializate din dotarea şcolilor şi noi metode de predare/învăţare/evaluare;Existenţa documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);Planificarea ofertei de pregătire profesională pe baza recomandărilor PRAI şi PLAI;Reţeaua şcolară constituită în jurul celor 6

Număr redus de unităţi de învăţământ autorizate pentru programe de educaţie a adulţilor;Lipsa strategiilor de dezvoltare a resurselor umane pe domenii de calificare cerute pe piaţa muncii;Competenţe scăzute ale absolvenţilor la angajare; Nepotrivire între exigenţele angajatorilor şi competenţele absolvenţilor;Dezvoltarea insuficientă a compenţelor antreprenoriale ale elevilor, inclusiv prin Curriculum în Dezvoltare Local (CDL);Lipsa interesului agenţilor economici pentru realizarea pregătirii practice de calitate şi a unor parteneriate eficiente cu unităţile de învăţământ profesional şi tehnic;Elaborarea formală a CDL în parteneriat cu


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământşcoli Phare, pe de o parte, şi celelalte unităţi din învăţământul profesional şi tehnic din judeţ, pe de altă parte;Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor, prin creşterea numărului de profesori consilieri la nivelul regiunii; Implementarea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic în toate unităţile de învăţământ profesională şi tehnic;Asigurarea accesului egal în IPT prin existenţa claselor de învăţământ special şi a claselor de a II-a şansa;Îmbunătăţirea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu agenţii economici, prin creşterea numărului de parteneriate ale unităţilor de învăţământ; Îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii unităţilor de învăţământ prin programele Phare TVET; Număr mare de absolvenţi de nivel 2 care continuă studiile pentru obţinerea nivelului 3.

agenţii economici; Lipsa dotării cu echipamente didactice, îndeosebi în unităţile de învăţământ din mediul rural;Scăderea numărului de unităţi IPT din cauza nealocarii de clase la nivel naţional;Interesul scăzut al reprezentaţilor autorităţilor publice locale, membri in consiliile de administraţie faţă de problemele întâmpinate de unităţile IPT.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRIPosibilitatea realizării de proiecte finanţate prin fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare (POR);Posibilitatea accesării POSDRU pentru dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii;Dezvoltarea parteneriatelor sociale (CLDPS)Prevederi concrete referitoare la curriculumul local in Legea Educatiei Nationale nr.1/2011Structura consiliilor de administratie ale unitatilor de învăţământ, care coalizeaza purtătorii majori de interes local în IPT.

Reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară până în 2025;Creşterea abandonului şcolar în mediul rural;Participarea scăzută a adulţilor la programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere şi ţintele europene;Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior scăzută, în special rândul populaţiei şcolare din mediul rural;Lipsa unor prognoze pe termen scurt şi mediu privind dezvoltarea sectoarelor/domeniilor economiei regionale/locale;Lipsa studiilor de impact vizând modificările legislative care privesc IPT;Lipsa direcţiilor de acţiune privind IPT în Programul de Guvernare 2009-2012

Capitolul 8. Rezumatul principalelor concluzii și obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013



În acest capitol sunt prezentate principalele concluzii şi recomandări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională precizate la sfârşitul fiecărui capitol. Scopul acestora este de a îmbunătăţi planul de acţiune propus pentru următoarea perioadă. Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

În urma analizelor din acest document programatic au fost formulate concluzii şi recomandări după cum urmează:

Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul unui deficit de forţă de muncă tânăra, dar şi necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală, care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.

Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţie multiculturală, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate.

Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârsta de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor fi luate în considerare şi fenomenele de migraţie externă.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale, solide, realizarea de parteneriatelor şcoală - agenţi economici, realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici.

Referitor la cererea de pe piaţa muncii au fost formulate urmatoarele concluzii si recomandări:

Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:- comerţ şi servicii - hoteluri şi restaurante- transport - depozitare - industria prelucrătoare (lemn, textile, piele)- construcţii.

Prognozele pe termen mediu sugerează că cererea potenţială pe profesii, va fi orientată spre: - lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii artizanale, reglare şi întreţinere a maşinilor şi

instalaţiilor- muncitori operativi la instalaţii şi maşini, asamblori maşini, echipamente şi alte produse.

Sunt sugerate tendinţe de uşoară revigorare a ocupării în agricultură, silvicultură şi scădere în administraţie publică şi apărare, precum şi în învăţământ.

Proiecţia cererii pieţei muncii pe ocupaţii relevă o descreştere în rândul muncitorilor necalificaţi din toate domeniile şi a agricultorilor. Pentru aceştia se recomandă o menţinere în sistemul de pregãtire cât mai mult astfel încât să obţinã calificări de nivele cât mai ridicate crescându-le astfel şansele de ocupare pe piaţa muncii.

Întărirea capacităţii manageriale nu numai la nivelul şcolilor, ci şi al autorităţilor locale, deoarece fără o pregătire adecvată a autorităţilor şi dezvoltarea unor departamente bine pregătite pentru problematica educaţională, nu putem vorbi de o bună funcţionare în sistemul descentralizat.

Consolidarea autonomiei unităţilor de învăţământ, prin accelerarea procesului de descentralizare, cu stabilirea unor competenţe clare legate de managementul integrat al resurselor umane, precum şi de managementul financiar.


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământÎntărirea capacităţii instituţionale şi a competenţelor structurilor parteneriale create la

nivel local şi regional, precum şi identificarea unor soluţii de susţinere a activităţii acestor structuri.

Din analiza SWOT realizată pe baza concluziilor si recomandărilor din fiecare capitol, prin utilizarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru eliminarea/ameliorarea punctelor slabe, au rezultat priorităţile învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Vâlcea, care sunt prezentate în capitolul 9.

Capitolul 9. Actiuni propuse – plan de măsuri

Obiectivul generalCreşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiective specifice:1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU, PORMăsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor Măsurat prin:

Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare Număr de absolvenţi cu nivelul 2 şi 3 de calificare care s-au angajat

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul 2 și 3 de calificare pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor

2020ISJ, CLDPS

Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare regională

anualISJ, CLDPS

Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolareMăsurată prin:

Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii Număr de şcoli din mediul rural care să asigure accesul la educaţie



Restructurarea reţelei şcolare din mediul rural, în funcţie de populaţia şcolară şi de domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local, dar și prin asigurarea accesului la formare profesională pentru absolvenții de gimnaziu din mediul rural

anual AJOFM, ISJ, CLDPS/ asociaţii patronale



Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii Măsurată prin:

Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare profesională



Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa muncii

anual ISJ

Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională

anual ISJ,CCD, unit.inv

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRUMăsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi Măsurat prin:

Număr de elevi şi părinţi consiliaţi Număr de profesori consilieri angajaţi Număr de profesori consilieri formaţi Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare Număr de seturi de indicatori



Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere Anual ISJ, CJAPP

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt

anual ISJ, CJAPP,colaboratori- Biroul regional ptr. romi

Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină 1/500 2015

ISJ, CJAPP

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi

anual ISJ, CJAPP, CCD

Participarea profesorilor consilieri şi a diriginţilor la cursuri de formare / perfecționare / specializare

anual ISJ, CJAPP, CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele

2015 ISJ, CJAPP, CCD


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului 2014 ISJ, CJAPP,Unit.inv

Elaborarea setului de indicatori cantitativi şi calitativi de evaluare a rezultatelor activităţii profesorilor consilieri

2014 ISJ, CJAPP

Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi * 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de formare

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei localeMăsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi ITMăsurat prin:

Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT



Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea fondurilor necesare reabilitării şi dotării

anual Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ anual

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT anual

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Indicatori: 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse 80% din unităţile de învăţământ TVET au fost dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământMăsura 3.2 Extinderea accesului la formarea continuă Măsurată prin:

Număr de cursanţi Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii



Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET

anual

Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET

anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Indicatori: Până în 2013, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi. Creşterea cu 300%, până în 2013, a adulţilor formaţi în şcolile TVET

Măsura 3.3 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultateMăsurată prin:

Număr de internate Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel

2 de calificare Număr de elevi beneficiari de burse



Finalizarea infrastructurii şcolare în internate 2014 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile defavorizate /sau aflate în dificultate

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 2 sau 3

anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL, agenti economici/asociatii patronale

Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Măsura 3.4 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie roma


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământMăsurată prin:

Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare

Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare



Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 2 sau 3

anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie rommă

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CLcolaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. romi

Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea învăţământului gimnazial

Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentaleMăsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei munciiMăsurată prin:

Număr de parteneriate realizate la nivel regional Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ



Realizarea de parteneriate funcţionale între univesităţile din regiune, agenţi economici, asociaţii patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

anual Instituţiile din Consorţiu regional/ unităţi de învăţământ /agenţi economici

Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile agentilor economici

anual CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi

rural va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice

anualCLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ anual

Unităţile de învăţământ, CLDPS/agenţi economici

Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ, până în 2013

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POSDRU

Măsura 5.1 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiuneMăsurată prin:

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVETAcţiuni Orizont

de timpOrganizaţie responsabilă

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi in concordanta cu evolutia mediului de afaceri

anual ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri

anual Administratia pulica, CLDPS

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional– finanţat prin POSDRU, CBC si POS Cooperare transnationala Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel europeanMăsurată prin:

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu/ stagii de practică

Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr broşuri editate şi materiale



Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET

anual Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu

în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anualUnităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivăMăsurată prin:

Număr de elevi care participă la programele comune Număr de elevi care se integrează Număr de programe derulate Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele

comuneAcţiuni Orizont

de timpOrganizaţie responsabilă

Elaborarea de programe comune de educaţie inclusivă intre unităţile de învăţămât TVET în parteneriat cu şcoli din UE

anual Unităţile de învăţământ, ISJ, ONG, CLDPS

Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual ISJ,Unităţile de învăţământ, CLDPS

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile de învăţământ, universităţi, ISJ

10. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Vâlcea

Nr.Crt

Nume şi prenumele Instituţia Funcţia Funcţia in

CLDPS

1 Enescu Vasile A.J.O.F.M. Vâlcea

Director adjunct Preşedinte

2 Vasile Adriana S.C. Diana SRL Șef compartiment resurse umane Vicepreşedinte

3 Cherăscu Ionuţ Consiliul judeţean

Consilier Asistent Membru

4 Ţană Smarand Instituţia Prefectului

Director Membru

5 Neacșu Elena Ramona

Consiliul judeţean

Consilier principal Membru

6 Chirca Constanța Genoveva

Camera de Comerţ şi Industrie

Economist Membru

7 Grigorescu Remus ISJ Vâlcea Inspector școlar general adjunct Membru

8 Dobrete Florentina ISJ Vâlcea Inspector școlar Membru


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământAdina general adjunct

9 Istocescu Olga FeliSC Hidroelectrica SA

Inginer principal specialist Membru

10 Vlăsceanu Ion ISJ Vâlcea

Inspector şcolar pentru învăţământ profesional şi tehnic

Secretar

11 Mirea DumitruDirecția Agricolă și Dezvoltare Rurală Vâlcea

Consilier Membru

12 Marinescu Lucian

Sindicat Învățământ Preuniversitar Vâlcea

Lider sindical FSLI Membru

13 Coban MariaDirecția de Sănătate Publică Vâlcea

Medic primar DSP Vâlcea Membru

14 Văduva Bogdan SC Malmis SRL Administrator Membru

15 Copăcianu Iosif SC Annabella SRL

Director economic Membru

11. Anexe

Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul Vâlcea -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar

2011/2012

Nevoi prognozate de formare

profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % % Min.-max.

(%)Ţinta (medie judeţeană)

(%)agricultură 3 91 3,5 4 4-5 4,5silvicultură 1 31 1,2 2 1-2 1,5protecţia mediului 7 205 8,1 7 6-7 6,5ind. alimentară 5 151 5,9 5 6-7 6,5comerţ 2 60 2,4 9 7-9 8economic 8 245 9,6 7 7-8 7,5turism şi alimentaţie 9 265 10,4 10 9-10 9,5

estetica şi igiena corpului omenesc 1 28 1,1 1 1 1construcţii, instalaţii şi lucrări publice 3 78 3,1 5 5-6 5,5mecanică 21 625 24,6 26 25 25


Planul Local de Acţiune pentru Învăţământelectric 10 281 11,1 9 8-9 8,5electromecanică 1 29 1,1 1 1 1electronică automatizări 7 203 8 5 5-9 7chimie industriala 2 52 2 2 2 2materiale de construcţii 0 0 0 1 0-1 0,5fabric.prod.din lemn 2 60 2,4 4 3-4 3,5industrie textilă şi pielărie 5 139 5,5 2 2 2tehnici poligrafice 0 0 0 0 0 0Producţie media 0 0 0 0 0 0

TOTAL 100,0% 100,0% 100,0%

ANEXE PLAI Judeţul VÂLCEA

CAPITOLUL II DEMOGRAFIA CAPITOLUL III ECONOMIA

NR. CRT.

INDICATORUL

1 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 1a_1b_1c.xls

2 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 2a_Evolutii demografice anterioare si situatia curenta.xls

3 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 2b si 2c_Proiectia populatiei.xls

4 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 2d_ Investitii straine.xls

5 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 2e_Numarul salariatilor.doc

6 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 3a _PIB, VAB.xls

7 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\01_Anexe_Cap_Profil_Ec_Demografie\Anexa 3b_Dinamica firmelor.xls

CAPITOLUL IV PIATA MUNCIINR.

CRT.INDICATORUL

1 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\02_AnexeCap_Piata muncii\


Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământNR.

CRT.INDICATORUL

03_Anexe_Cap_Piata_Muncii.xls

CAPITOLUL V EDUCAŢIA




NR. CRT.

INDICATORUL

1. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6a - Populatia scolara_INS.xls

2. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6c - Nr.elevi pe prof..xls

3. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6d - Norme didactice.xls

4. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6d - Norme didactice.xls

5. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 6F-1 RATA NETA DE CUPRINDERE (INS) DJ 2011.XLS

6. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6f-2 Gradul de cuprindere (INS)Dolj 2011.xls

7. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6g - Rata tranzitie (INS).xls

8. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 6H - RATA ABANDONULU (INS).XLS

9. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6i - Rata de absolvire (INS)1.xls

10. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 7 Evolutia elvilor INTRARI din IPT SV Oltenia.xls

11. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 8 Realizare plan 2010-2011.xls

12. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 9-Plan de scolarizare realizat 2011-2012.xls

13. 04 _Anexe PLAI_judetul_VL\03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 10.3 Distrib. teritoriala scoli IPT.doc

14. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 11 EDUCATIA ADULTILOR_VL.XLS

15. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 12 RETELE SCOLARE.DOC

16. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 13 HARTA PARTENERIATULUI JUDETUL VALCEA.XLS

17. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 14 ABSOLVENTI PE DOMENII.XLS

18. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 15 CONDITII DE INVATARE.DOC

19. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 16 SITUATIA SCOLARIZARII IN IPT.XLSM

20. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 17 ABANDON SCOLAR TIMPURIU.DOC

21. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 18 PISA.DOC

22. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 19 PONDEREA POP 2-24 ANI CARE A ABS INV SEC SUP.DOC

23. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 20 PARTICIPAREA ADULŞTILOR IN FORMAREA CONTINUA.DOC

24. 04 _ANEXE PLAI_JUDETUL_VL\03_ANEXE_CAP_INVATAMANT\ANEXA 21-EVOLUTIA

ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewPe parcursul...

Documents

Transcript of ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewPe parcursul...