Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

of 21 /21
7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 1/21  Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău,  Facultatea de Inginerie, Specializarea I.B VALORIFICAREA SUBRO!USELOR I "I#I"I$AREA Ș !E EURILOR !I# I#!US%RIA A#IFICA IEI Ș Ț C&&rd&nat&r' Student' r&(. univ. dr. ing. Lucian )avrilă *+* Cuprins 0

description

inginerie alimentara

Transcript of Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

Page 1: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 1/21

 Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău,

  Facultatea de Inginerie, Specializarea I.B

VALORIFICAREA SUBRO!USELOR I "I#I"I$AREAȘ!E EURILOR !I# I#!US%RIA A#IFICA IEIȘ Ț

C&&rd&nat&r' Student'r&(. univ. dr. ing. Lucian )avrilă

*+*

Cuprins

0

Page 2: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 2/21

Cuprins................................................................................................. 

. Intr&ducere.........................................................................................................*

*. Industria pani(ica iei (&l&sind ca -aterie pri-ă (ăina neagră......................ț

. Re/eta de (a0rica/ie pentru p1inea neagră &0/inută prin pr&cedeul direct..2

3. Surse de de euri din industria pani(ica iei......................................................4ș ț

5. %ratarea de euril&r din industria pani(ica iei...............................................ș ț

6. Siste-e de pretratare......................................................................................

2. %ratarea 0i&l&gică77777777777777777777777.5

8. %rata-entul aer&0ic7777777777777777777777..5

4. %ratarea 0i&l&gică anaer&0ă77777777777777777774

+. C&ntr&lul p&luării aerului777777777777777777774

. "anage-entul de euril&r s&lide77777777777777777..*ș

*. r&duc ie -ai pură 9n industria de pani(ica ie77777777777...*ț ț

Bi0li&gra(ie...............................................................................................................*

Val&ri(icarea su0pr&dusel&r i -ini-izarea de euril&r din industria pani(ica ieiș ș ț

1

Page 3: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 3/21

. Intr&ducere

Industria de panifica ie este una din industriile cele mai importante de produse alimentare iț ș

variază în func ie de produc ie i de proces. În mod tradi ional, produsele de panifica ie pot fiț ț ș ț ț

clasificate ca pâine, produse de panifica ie (de ex. plăcinte, produse de patiserie) i produse deț ș

specialitate (prăjituri, iscui i, !o!o i, specialită i de pâine). În martie "00# existau în $%& (tael 1)ț ș ț

mai mult de '000 de opera iuni de panifica ie, cu mai mult de "0.000 de an!aja i. ai mult de 0 *ț ț ț

din întreprinderile de panifica ie erau mici, având mai pu in de 100 de an!aja i+1.ț ț ț

Industria de panifica-ie a avut o rată de cretere relativ scăzută. /ânzările anuale aleindustriei au fost de 1.' miliarde dolari, 1. miliarde dolari, i de 1'.' miliarde dolari în 1223,"000, respectiv, "00"4 unită ile medii de vânzări pe săptămână au fost de 2.320 dolariț , 10.00dolari, 10.32 dolari în timpul acelorai perioade.  /ânzările din industrie aucrescut ,*, doar 1,* înainte de rata a!ravată a infla-iei , în conformitatecu 555.a6er7net. com. 8roduc ia marilor instala ii de panifica ie contriuie cu mai mult de 30*ț ț ț

din aprovizionarea pie ei, în timp ce rutăriile de ază vând mai pu in de *.+1ț ț

8rincipiile coacerii pâinii au fost stailite pentru cateva mii de ani. %n proces de panifica iețtipic este ilustrat în fi!ura 1. 9c:ipamentele importante includ moara, malaxor;ma ina de framântat,ș

formator de c:ifle i pâine, fermentator, cuptor de coacere, faza de răcire, cazane.ș

8rocesele principale sunt măcinarea, amestecarea, fermentarea, coacerea i depozitarea.<ermentarea i coacerea func ionează în mod normal la 0ș ț o=, respectiv, 10>"0o=. În func-iede lo!istică i de pia-ă, produsele pot fi stocate la >"0o=.

<ăina, drojdia, sarea, apa i uleiul ; !răsimea sunt in!redientele de ază, în timpce amelioratorii pâinii (a!en-i de tratare a făinii), de oicei, vitamina = (acidascoric) iș  conservan-ii sunt incluse în procesul de comercializare a produc-iei de pâine.

<ăina din !râu (de exemplu, :ard 5:eats în $tatele %nite i =anada) are un con-inut maimare de proteine i !luten. ?rojdia este utilizată pentru a introduce fermenta ia anaeroă, careț

 produce dioxid de caron. &dău!ând o cantitate mică de sare dă aromă pâinii, i poate ajuta ca procesul de fermentare să producă pâine cu un volum mai un, precum i textură. @ cantitate foartemică de ulei ve!etal păstrează produsele moi i face mai uoară trecerea aluatului prin procedeelede farica ie. @ altă componentă importantă în produc-ie este apa, care este folosită pentru aț AotăB !atele includ p1ine, pră:ituri ;i pr&duse din d&-eniu <c&dul industriei a-ericane *+5=, 0iscui iț  <c&dulindustriei a-ericane *+5*=, pr&duse de pani(ica ieț  c&ngelate, e>cept1nd p1inea <c&dul industrieia-ericane *+5=, v1nzările sunt 9n d&lariSUA.$ursaB Re( . .

În timpul procesului de farica ie, apa fierinte de 0C0ț 0= amestecată cu deter!en-i esteutilizată pentru spălarea plăcilor de copt, formelor i a tăvilor. =oacerea este în mod normal operată

 pe un sin!ur sc:im de opt ore i produc ia se face în primele ore ale dimine ii.ș ț ț

"

Page 4: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 4/21

Fig.1 Diagrama generală a procesului de produc ie din industria panifica iei ț ț 

*. Industria pani(ica iei (&l&sind ca -aterie pri-ă (ăina neagrăț

"ateriile pri-e folosite în industria de panifica-ie suntB făina, apa, drojdia, sarea.Făina constituie principala materie primă.

=omponen-ii c:imici ai făinii sunt aceeai ca i ai oului de !râu, propor-ia lor fiind diferită.<ăina con-ineB :idra-i de caron, sustan-e proteice, sustane !rase, vitamine, enzime, sustan-ecolorante, sustan-e minerale. Didra-ii de caron (za:aruri sau !lucide) sunt sustan-e or!anice carecon-in în moleculă caron, :idro!en, i oxi!en. $unt componen-i care se !ăsesc în cantitatea cea maimare de făină (peste 30*) i au un rol deoseit în procesul de faricare a pâinii. &midonul se

 prezintă ca o pulere ală amorfă, fără !ust i fără miros, insoluil în apă rece. În apă caldă !ranulelese umflă, înveliul crapă i se formează un ulei. &ceastă proprietate se numete !elatinizareaamidonului i are un rol important în procesul de coacere. Eelatinizarea se produce la 0 > F = .altoza se !ăsete în propor-ie mică în făină, dacă aceasta a fost conservată în une condi-ii.

Ga:aroza se !ăsete în făină în propor-ii de "># * , procentul minim treuie să fie de "* pentru ca prima fază a fermentării, a aluatului să se desfăoare în condi-ii corespunzătoare. Elucoza face partedin za:aruri cu moleculă simplă i se !ăsete în făină în cantitate mică (0,1> 0," *). =eluloza  este

Erâu

ăcinare

8repararealuat

odelare

<ermentarea

=oacere

Hacire

8roduse

<ormarec:ifla

<ermentare

opirea!rasimii (fat>fr7)

<inisare

8roduse

<ermentare

=oacere

8roduse

&luat de tort(mixare)

<ermentare

=oacere

<inisare

8roduse

#

Page 5: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 5/21

un :idrat de caron cu moleculă foarte complexă care se !ăsete în cantitate mai mare în făină nea!rădeoarece aceasta con-ine o cantitate mai mare de tărâ-e. ?extrinele   sunt :idra-i de caron cumoleculă mai mică decât a amidonului. 9le au un rol favorail când se !ăsesc în cantită-i micideoarece dau culoarea run>rocată i !ustul dulce cojii de pâine. $ustan-ele proteice sunt sustan-eor!anice care con-in în moleculă =, D, @, A i uneori 8 i $. =ele mai importante sustan-e proteice

sunt !liadina i !luteina, care împreună formează !lutenul.$ustan-ele !rase se !ăsesc în făină în diferite propor-ii i cantitatea lor crete cu creterea

!radului de extrac-ie. 9nzimele sau fermen-ii sunt sustan-e care au rol de catalizator în reac-iile cese produc în or!anismele vii. $ustan-ele colorante dau făinii culoarea al>!ălui mai mult sau mai

 pu-in pronun-ată. $ustan-ele minerale provin în făină în special din înveliul oului de !râudeoseindu>se prin !radul de extrac-ie.

=alitatea făinii  utilizată în procesul de panifica-ie se determnină prin analize de laorator.=uloarea făinii depinde de natura semin-elor de !râu, de felul cum se separă endospermul de înveli,de mărirea particulelor de făină, de con-inutul de sustan-e colorante i în mod deoseit de !radul de

extrac-ie.irosul făinii treuie să fie plăcut, fără iz de muce!ai, de rânced sau alte mirosuri străine, iar 

!ustul acestora treuie să fie pu-in dulcea!, nici amărui i nici acru. <ine-ea făinii este determinată demărimea particulelor componente care fac ca făina să fie moale (netedă) când are particule fine iaspră, !riată,când are particule mari.

%miditatea  este o caracteristică foarte importantă a făinii care influien-ează directrandamentul în panifica-ie, precum i calitatea produsului finit.

?upă umiditate, făina se clasifică înB făină uscată (u J1 *), făină cu umiditate medie (u K1 > 1 *) i făină umedă (u L1 *).

&ciditatea făinii se exprimă în !rade care reprezintă numărul de centimetri cui de Aa@D 0,1n folosi-i la neutralizarea acizilor din 100 ! făină.

@ prolemă impotantă o reprezintă verificarea prealailă a făinii în ceea ce privete !radul deinfectare cu acilul mezenteric, mai ales în lunile călduroase, când prezen-a acestui acil producealterarea pâinii de ,,întindereM sau ,, oala cartofuluiM. /erificarea în această privin-ă se face prinmetoda proei de coacere.

!r&:dia de pani(ica/ie'

?rojdia se folosete în panifica-ie în calitate de afânător ioc:imic. 9a apar-ine !enului

Saccharomyces, specia Saccharomyces Cerevisae, i datorită ec:ipamentului său enzimatic, poatesă fermenteze toate za:arurile din aluat.

8oate prezenta trei formeB uscată, presată sau lic:idă. ?rojdia presată i drojdia uscată seo-in în farici de drojdie, iar drojdia lic:idă în farica de pâine.

?rojdia uscată are puterea de cretere, raportată la sustan-a uscată, e!ală cu >' * dincea a drojdiei presate. ?rojdia uscată se farică i su formă de drojdie uscată protejată sau drojdieuscată instant. ?rojdia uscată protejată are adău!a-i antioxidanti i emul!atori. 8uterea ei de cretereraportată la sustan-a uscată reprezintă 30>20* din cea a drojdiei presate. ?rojdia uscată instant areadău!a-i emul!atori i are o activitate ună în aluat.

oate formele de drojdie uscată treuie re:idratate în apă caldă (#0>#o=), utilizând > păr-ide apă i o parte de drojdie uscată, timp de >10 min. 9mul!atorii uurează re:idratarea drojdiei iastfel ajută la reducerea soluilizării componentelor celulei de drojdie.

Page 6: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 6/21

 Au se recomandă pentru re:idratare apă rece, deoarce procesul de re:idratare este încetinit icrete cantitatea de sustan-e soluilizate din celula de drojdie care include !lutationul. &cesta esteun reducător care activează proteoliza din aluat, slăind astfel structura !lutenică din aluat.

Sarea '

$area care con-ine #2,# * sodiu este un in!redient nelipsit în marea majoritate a produselor de panifica-ie, influen-ând dezvoltarea re-elei !lutenice a aromei produselor respective.

9ste un lucru o-inut prin adaosul sării în aluat ducând la prelun!irea tipului de malaxarenecesar pentru dezvoltarea completă a aluatului, motiv pentru care mul-i rutari adau!ă sarea maitârziu la malaxare.În scopul de a determina exact influen-a sării asupra procesului te:nolo!icaceasta s>a adău!at la începutul malaxării. În cazul utilizării metodei directe durata de malaxare acrescut odată cu creterea aportului de sare fină cu "3 * mai lun! în cazul unui adaos de sare de ",1*.

=reterea adaosului de sare a fost direct propor-ională cu cerin-ele de malaxare pentru amele

tipuri de procese. Heducerea adaosului de sare atra!e după sine reducerea timpului de malaxare ieste posiil să amelioreze calitatea pâinii. Influen-a sării asupra fermentării drojdiei s>a stailit

 prin determinarea vitezei de producere a !azelor i a timpului de dospire a aluatului. Influen-asării asupra modificării aromei a fost testată pe un eantion de 13 persoane, la # zile după coacere.=oncluzia a fost că adaosul de sare poate fi redus la circa 1,' * , fără ca aroma produsului să aiăde suferit. ?acă adaosul de sare scade su 1,' * aroma produsului se modifică.

Apa'

&pa are un rol major în formarea aluatului. Na prepararea aluatului pentru faricarea produselor făinoase se utilizează apă potailă, în cantită-i care variază în func-ie de re-eta de

farica-ie a produsului.Holul apei în aluat este dintre cele mai importante, deoarece în prezen-a ei particulele de făină

se :idratează i se formează !lutenul, care condi-onează o-inerea aluatului. Na o cantitateinsuficientă de apă nu se asi!ură formarea completă a !lutenului, o-inându>se un aluat deconsisten-ă mare, cu elasticitate redusă. &ceastă situa-ie este caracteristică în cazul iscui-ilor i

 pastelor făinoase. Na faricarea produselor de panifica-ie aluatul prea consistent conduce lao-inearea produselor cu volum mic i pori nedezvolta-i.

&tunci când apa asorită de făină la frământare este insuficientă pentru desfăurarea în unecondi-ii a !elificării amidonului din aluatul supus coacerii, produsele rezultate au miez sfărâmicios,

se usucă i se învec:esc repede. <olosirea unei cantită-i mari de apă conduce la aluat moale, curezisten-ă slaă, ceea ce este specific pentru produsele de patiserie care se coc în tăvi. În cazul

 produselor de panifica-ie, aluatul de consisten-ă prea redusă dă produse aplatisate i cu porozitate!rosieră. 8entru aceeai cantitate de apă, consisten-a aluatului variază cu calitatea făinii, cea

 puternică dând aluatului o consisten-ă mai mare fa-ă de făina slaă.  &pa treuie să fie potailă, îndeplinând condi-iile stailite din standard în ceea ce privetecompozi-ia c:imică i microiolo!ică. 9ste oli!atoriu ca apa să nu aiă !ust sau miros străin, carear putea modifica proprietă-ile senzoriale ale produselor. Na folosirea apei, un rol important îl areduritatea ei. $ărurile de calciu i ma!neziu, care formează duritatea apei au ac-iune pozitivă pentru

însuirile !lutenului (1 !rad duritate reprezintă 10 m! =a@ sau ',1 m! !@, într>un litru de apă).$e recomandă apele cu duritate medie(...10 !rade duritate) i duritatea mare(10..."0 !radeduritate). =ele cu duritate foarte mare sunt alcaline i au ac-iune ne!ativă asupra calită-ii aluatului.

Page 7: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 7/21

În aceste cazuri este necesară dedurizarea apei. <oarte importantă este încărcătura microiolo!ică aapei. 9a treuie să con-ină maximum "0 microor!anisme;ml i să nu con-ină acterii coliforme.

racterizată ca încărcare mare, deit fluctuant .Haportul apei consumate la produc ie este aproximativ de 10, frecvente industrieiț

alimentare, mult mai mare decât cea de în industria c:imică i " în industria :ârtiei i textilă +#,.ș

În mod normal, jumătate din cantitatea de apă este utilizată în proces, în timp ce restul este utilizată pentru spălare (de exemplu, spălarea ec:ipamentelor, podelei i a containelor).

/alorile caracteristice pentru produc-ia de ape uzate sunt prezentate în taelele "> +#,3,2. 8roduse diferite pot conduce la valori diferite de ape uzate produse. &a cum searată în aelul ", produc-ia de produse de patiserie poate produce o cantitate mult mai mare de apeuzate decât celelalte. /alorile fiecărui element pot varia în mod semnificativ după cum s>ademonstrat în aelul #. &pele reziduale provenite de la instala-iile de faricare a prăjiturilor aurezisten-ă mai mare decât cele provenite de la instala-iile de panifica ieț . 8D>ul se încadrează înintervalul acid>neutru, în timp ce consumul ioc:imic de oxi!en (=O@) este de la câteva sute lacâteva mii m!;N, i este mult mai mare decât cel de la apele interne. $uspensiile solide ($$) dinș

instala iile de faricare a prăjiturilor este foarte mare. Erăsimea din industria de panifica-ie este, înț

!eneral, mare, i rezultă din opera iile de produc ie. 8uterea deeurilor i deitul sunt foarteș ț țdependente de opera ii, de dimensiunea instala iilor i de numărul de lucrători. În !eneral vorind,ț ț ș

instala iile cu produse de pâine, c:ifle i cornuri, care sunt denumite coacere uscată, ec:ipament deț

 produc ie (de exemplu, cuve de amestecare i tăvi de copt) sunt cură-ate i uscate, iar podelele suntț ș ș

măturate înainte de a fi spălate. &pele reziduale de la cură-ire prezintă o rezisten ă scăzută i înț

 principal con-ine făină i !răsime (taelul 3.#). 8e de altă parte, produc-ia de prăjituri !enereazăde euri cu o rezisten ă mai mare, con-inând !răsime, za:ăr, făină, in!rediente de umplere iș ț ș

deter!en i.ț

?atorită naturii fiecărei opera iuni, rezisten a apelor uzate se modifică la momente diferiteț ț

de func ionare. &a cum se arată în taelul 3.#, =O@ mai mare, $$, suspensii solide totale ($) iț ș

!răsimea sunt oservate de la 1 la # &, rezultând din rata deitului mai scăzută a apelor reziduale

după miezul nop-ii.&pele reziduale din industria panifica iei nu dispune de elemente nutritive4 valoareaț

nutritivă scăzută conferă O@?B AB 8 din "3B 1B " +3,2. &cest lucru indică faptul că pentru ao-ine rezultate mai une de tratare iolo!ică, treuie sa fie adau!ate elementenutritive suplimentare în sistem. 9xisten-a uleiului i !răsimilor intarzie, de asemenea, transferulmasei de oxi!en.oxicitatea data de deter!entul in exces utilizat în opera-iunile de cură-are poatereduce eficienta tratamentului iolo!ic. 8rin urmare, pre>tratarea apelor uzate esteîntotdeauna necesară.

Tabelul 2. Totalul producţiei de deşeuri din industria de panificatie

Heferin ăB sursa #ț

<urnizor 8roduse 8roduc ia de apețreziduale(N;tonă de

 produc ie)ț

==@ (6!;tonă de produc ie)ț  =ontriu-iala încărcarea ==@>

ului total (*)

8âinea icorn din pâine8atiserie

8roduse principale

8âinea icorn din pâine8lăcinte iș

cârna i rulouriț

8răjituri, iscui i,!o!o i iț ș ș

 pâini persane

"#0

000

'

1,

13

>

#

"2

>

Page 8: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 8/21

3.3. !e euri s&lideș

?eeuri solide !enerate de industria de panifica ieț  sunt în principal resturi de aluat i de euriș

de produse nespecificate i amalajeș . ?e eurile solide sunt materiile prime pierdute, care pot fiș

recuperate prin coacerea resturilor de aluat pentru a produce pesmet i prin trimiterea pâinii

învec:ite la crescătorii de porci, ace tia utilizând>o ca furaj pentru porci.ș

5. %ratarea de euril&r din industria pani(ica ieiș ț

În !eneral, deeurile din industria de panifica ie nu suntț   toxice. &cestea pot fi împăr-ite îndeeuri lic:ide, deeuri solide, de euri !azoaseș .  În faza lic:idă, există un con-inut ridicat de

 poluan-i or!anici printre care consumul c:imic de oxi!en (==@), =O@, precumi !răsimi, uleiuri, unsori (E%%) i $$. &pele uzate sunt , în mod normal, tratate prin procedeefizice, c:imice i iolo!ice.ș

Tabelul 3. Caracteristicile apelor uzate din industria panifica iei ț 

ipulindustriei

 pD =O@(m!;N)

$$ (m!;N) $ (m!;N) %nsori(m!;N)

Instala ie deț

 panifica ieț

Instala ie deț

 prăjituriInstala iiț

variateInstala iiț

nespecificate

,2>',3

,'>3,

,

,'>,1

1>"0

"."0>3.00

1.00

1.10>3."00

1#0>10

2#>.'00

1.'00

0>1#.#0

'03

."#3>.'00

>

>

0>3

00>1."00

#0

1.0'0>.20

Heferinta 3,2

Tabelul 4. Caracteristicile de eurilor medii ntr!un inter"al de timp specificat ntr!o ș

instala ie de pră#ituri ț 

6. Siste-e de pretratare

8retratarea sau tratamentul primar reprezintă o serie de opera-iuni fizice i c:imice, care

 precondi-ionează apele reziduale, deasemenea elimină iș unele dintre deeuri. ratamentul este deoicei aranjat în ordinea următoareB depistarea, e!alizarea i neutralizarea deitului, separareaop-ională a E%%, acidificarea op-ională, coa!ularea>sedimentarea i flota-ia aerului dizolvat.ș

8retratarea apelor uzate de panifica-ie este prezentată în fi!ura ". În industria de panifica-ie,

Interval de

timp

 pD =O@

(m!;N)

$$ (m!;N) $ (m!;N) %nsori

(m!;N)" am>3 am2 am>1" am1 pm> pm' pm>1" pm1 am># am

',23,3,13,3,2

130"'10""0"0"0""0

3#1030'22#1.1'0

#10#102'0#2"0"0

"3'3'#2221

'

Page 9: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 9/21

 pretratarea este întotdeauna necesară deoarece deeurile con-in $$ ridicat i E%% flotail.8retratarea poate reduce încărcarea de poluan-i în procesele iolo!ice i;sau c:imice detratare ulterioare4 astfel se poate proteja ec:ipamentul de process. În plus, pretratarea este de

 preferat din punct de vedere economic, în compara-ie cu tratarea iolo!ică i c:imică.

6.. Egalizarea ;i neutralizarea de de0it

În instala-iile de panifica-ie rata i încărcarea deitului apelor uzate variază semnificativ infunc-ie de timp, aa cum este ilustrat în aelul +3,2. 9ste mai economică utilizarea unuirezervor de e!alizare a fluxului pentru a atin!e maximul necesită-ii de descărcare. otui, prea multtimp de fixare poate rezulta într>un mediu anaero. @ scădere a pD>ului i mirosurile neplacute sunt

 proleme frecvente în timpul opera-iunilor 

6.*. S&rtarea$ortarea e

ste utilizată pentru a elimina particulele aspre din influent. 9xistă desc:ideri de ecrandiferite variind de la ca-iva mm (denumite ca microecran), la mai mult de 100 mm (denumite caecran !rosier). ?esc:iderile ecranului !rosier variază de la la 10 mm. ?esc:iderile de ecran finesunt mai pu-in de mm. @ desc:idere mai mică poate avea o eficien-ă de eliminare mai ună4 cutoate acestea, sunt oservate intotdeauna proleme opera-ionale, cum ar fi înfundarea i pierdereaș

capătului superior. 9crane fine realizate din material inoxidail sunt adesea folosite. 8rincipalii parametri de proiectare includ viteza, selectarea desc:iderilor de ecran i pierderile superioare prinintermediul ecranelor. @pera-iile de cură-are i de eliminare a deeurilor treuie să fie luate înconsiderare. =apacitatea de proiectare a ecranelor fine poate fi la fel de mare ca 0.1# m#;sec4

 pierderile superioare variază între 0.3 > 1. m. În func-ie de proiectare i func-ionare, eficien-ele deeliminare a =O@ i $$ sunt de >0* si >*, respectiv +3,2.

6.. Separarea )UU

&a cum apele uzate potcon-ine cantită-i mari de E%%, un separator de E%% este, de altfel, recomandat pentru instala-ie.<i!ura # prezintă un exemplu de separare a E%% i a sistemelor de recuperare +. E%% poate fiseparat i recuperat în vederea unei posiile reutilizări , precum i reducerea dificultă-ilor în tratamentul iolo!ic ulterior.

3

Page 10: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 10/21

Fig.2. Diagrama de debit a procesului de pretratament a apelor uzate din panifica ieț 

Fig.3 $tapa de separare a grăsimii% uleiului i unsorii &'(() ș

6.3. Acidi(icarea

&cidifierea este op-ională, depinzând de caracteristicile deeurilor. ?atorită prezen-ei deE%%, un acid (de exemplu, D"$@ concentrat), se adau!ă în rezervorul de acidificare4 :idroliza

&pă uzată

$ortarea

$eparareaE%%(@p ional)ț

9!alizarea i neutralizarea deș

deit

&cidificarea

(op ional)ț

=oa!ularea

$edimentarea

<lota ia aeruluiț

dizolvat

ratarea iolo!ică saudescărcare

=olectarea Hezervor deapei rezidu> colectare aale uleioase de eului uleiosș

=entura deseparator 

2

Page 11: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 11/21

materiilor or!anice se poate produce, îmunătă-ind iotratarea. Erove et al. +10 au conceputun sistem de tratare cu acid azotic, pentru a rupe emulsiile de !răsime, urmat de un proces cu nămolactiv. @ scădere de 22* a =O@ i un efluent de =O@ de mai pu-in de 1" m! ; N au fost o-inutela o încărcare de 0 l =O@;1000 <# i un timp de sta-ionare de 3' de ore. &cidul azotic afurnizat de asemenea azot pentru un ec:iliru corespunzător de nutrien-i pentru iode!radare.

6.5. C&agulare?Fl&culare

=oa!ularea este folosită pentru a destailiza $$ fin stail , în timp ce flocularea este folosită pentru creterea $$ destailizat, astfel încât $$ să devină mai !reu i mai mare, suficient cât să sestailezeze. 8rocesul de coa!ulare>floculare poate fi utilizat pentru a elimina $$ fin din apele uzatedin panifica-ie. &cesta în mod normal actionează ca un proces de precondi-ionare pentrusedimentarea i;sau flota-ia aerului dizolvat.

&pele uzate sunt precondi-ionate de coa!ulan-i, cum ar fi alaunul. 8D>ul i dozele decoa!ulant sunt importante în rezultatele tratamentului. Niu i Nien +11 au raportat că 20>100 m!;Nde alăun i clorură de fier au fost utilizate pentru tratarea apelor uzate de la o rutărie care producea

 pâine, prăjituri i alte deserturi. &pele uzate au avut pD de ., $$ de "0 m! ; N i ==@ de 1#0'm! ; N. &u fost atinse valori de * i 2>100* pentru îndepărtarea de ==@ i respectiv $$. 8D>ul optim pentru îndepărtarea de $$ a fost de ,0, în timp ce pentru îndepărtarea de ==@ a fost de.0>3.0. & fost de asemenea constatat că <e=l# a fost relativ mai eficace decât alăunul. Pim etal. +3 au folosit coa!ularea>flocularea pentru tratarea apelor reziduale cu o concentra-ie mult maimare a deeurilor. aelul prezintă rezultatele tratamentului. ?atorită con-inutului or!anicridicat , $$ i <@E, au fost aplica-i coa!ulan-i cu un dozaj mare de 1#00m!;N +3,2. 8D>ul optim afost de 3.0. ?upă cum s>a arătat, îndepărtarea celor trei elemente de mai sus a fost destul de ridicată,su!erând că procesul poate fi de asemenea utilizat pentru deeurile de panifica-ie de mare rezisten-ă.=u toate acestea, ec:ilirul dintre costul dozării c:imice i a eficien-ei tratamentului treuie să fie

 justificat.

6.6. Sedi-entarea

$edimentarea, numită i clarificare;depunere, are un mecanism de lucru azat pe diferen aș ț

de densitate dintre $$ i apă, care să permită pariculelor de $$ de dimensiuni mai mari să seș

solu-ioneze mai uor. 8ot fi folosite rezervoare dreptun!:iulare, circulare, comina ie floculator>ț

clarificator i decantoare a ezate pe mai multe niveluri.+ș ș

Tabelul *. Compara ie ntre diferite metode de pretratare a de eurilor din industria deț ș

 panifica ieț 

6.2. Fl&ta ia aerului diz&lvatț

<lota ia aerului dizolvat (<&?)ț  este, de oicei pus în aplicare prin pomparea ulelor deaer comprimate pentru a elimina $$ fine i E%% din apele uzate de la panificatie. &pa uzata estemai întâi stocata într>un aer presat, rezervor înc:is. 8rin supapele de reducere su

 presiune, aceasta intră în rezervorul de flota-ie. &vând în vedere reducerea ruscă de presiune, ulele de aer se formează i iau na tere la suprafa ă în rezervor. $$ i E%% aderă la ule de aer fineș ș ț ș

i sunt transportate în sus. ?ozele de coa!ulant i controlul pD>ului sunt importante în eliminarea=O@>ului, ==@>ului, E%%>ului i a $$. &l i factori de influen ă sunt con-inutul de sustan eș ț ț ț

solide i raportul aer;sustan e solide. =ondi iile optime de exploatare ar treui stailite prinț ț

experimente>pilot la scară. Niu i !aj +11 au utilizat un <&? pentru a trata o apă uzată de la o

=O@ $$ E%%=oa!ulant Influent

(m!;N)

9liminare

(*)

Influent

(m!;N)

9liminare

(*)

Influent

(m!;N)

9liminare

(*)$ulfat feric&lăun

"'30"'30

'12

"#10"#10

22'

1010

2#2

10

Page 12: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 12/21

 rutărie la scară lar!ă. &pele reziduale au fost testate de alăun i clorură ferică. =u tratamentul ?&<,ș

3.* din ==@ i 2,3* din $$ au fost eliminate în 10 minute la o presiune de 6!;cm" i pD>ulș ș

.0. ulli!an +1" a folosit ?&< ca o aordare de pretratare a deeurilor de panifica ie. Na oț

 presiune de func ionare de 0>0 psi, s>au realizat reduceri de !răsime de 20C2'*. 9ficien-ele deț

îndepărtare a =O@>ului i a $$ au fost de ##C"* i 2C20*, respectiv.

2. %ratarea 0i&l&gică

@iectivul tratamentului iolo!ic constă în înlăturarea elementelor iode!radailedizolvate i su formă de puleri în apele uzate.  9ste o parte esen-ială a sistemului secundar detratare iolo!ică. icroor!anismele sunt utilizate pentru descompunerea deseurilor or!anice +,3>1.=u privire la tipurile diferite de cretere , sistemele iolo!ice pot fi clasificate ca sistemede cretere suspendată sau sisteme ata ateș  de cretere. ratamentul iolo!ic poate fi, deasemenea, clasificat în func-ie de utilizareaoxi!enuluiB aeroă, anaeroă i facultativă. Într>un sistem aero, materia or!anică estedescompusă în dioxid de caron, apă i o serie de compui simpli. ?acăsistemul este anaero, produsele finale sunt dioxidul de caron i metanul.

=omparativ cu tratamentul anaero, procesul iolo!ic aero este de calitate mai ună aefluentului, func-ionare u oarăș , un timp mai scurt de re inereț  a sustan elor solideț , dar costuri maimari pentru aerare i mai mult nămol activ.  &tunci când se tratează efluentul de încărcăturămare (==@L 000 m! ; N),tratamentul iolo!ic aero devine mai economicdecât sistemul anaero. 8entru a men-ine o ună performan-ă asistemului , sistemul iolo!ic anaero necesităopera-iuni mai complexe. În majoritatea cazurilor,sistemul anaero este folosit ca un proces de pretratare. $isteme suspendate decretere (de exemplu, procesul cu nămol activat) i sistemele ataate de cretere (de exemplu, filtrulde scur!ere) sunt două dintre principalele procese iolo!ice deepurare a apelor uzate.8rocesulcu nămol activ este cel mai frecvent utilizat în tratamentul apelor reziduale. <iltrul de scur!ere esteuor de controlat i are mai pu-in nămol în exces. &cesta are rezisten-ă mare deîncărcare i cost redus de ener!ie. otu i,ș  costul ridicat de exploatare este dezavantajul său major. În

 plus,este mult mai sensiil la temperatură i are proleme de miros. =onsiderentele !loale treuiesă fie luate în considerare in ale!erea sistemului potrivit.

8.%rata-entul aer&0ic 8..r&cedeul cu nă-&l activ

%n procestipic cu namol activ este constituit dinB procesul de pretratare (in special, de ecranizare siclarificare), azinul de aerare (ioreactor), sedimentarea finala si din tratarea excesului de namol

(tratamentul anaero si procesul de des:idratare).$edimentarea finala separa microor!anismele dinsolutia de apa. 8entru a spori performanta rezultatului, majoritatea namolului de la sedimentare esterecirculat in rezervorul;rezervoarele de aerare, in timp ce restul este trimis la tratamentul anaero cunamol. %n proces complet al nămolului activ recomandat este prezentat în fi!ura .

8rocesulcu namol activ poate fi un reactor plu!>in>flux (8<H), un reactor tanc deamestecare (=$H), sau secventierea reactorului lot ($OH). 8entru un 8<H tipic, ratia lun!ime>lă-ime ar treui să fie mai mare de 10 pentru aasi!ura deitul de incarcare . =$tr are capacitateade tampon mai mare din cauza naturii sale de amestecare completă, care este un eneficiuimportant la tratarea influentului toxic din industrii. =omparativ cu =$H, 8<H are nevoie deun volum mai mic pentru a o-ineaceeai calitate a efluen-ilor. =ele mai mari instalatii de tratare adeseurilor cu namol activ folosesc cateva =$Hs exploatate înserie. &ceste confi!ura-ii pot dispune de avantajele amelor =$H i 8<H.

$r este potrivit pentru tratarea apelor uzate cu deit mic si incontinuu. $e poateeconomisi

11

Page 13: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 13/21

spa-iu, deoarece toate cele cinci etape principale umplerea, reac-ionarea,solu-ionarea, elaorarea i inactivitatea sunt înc:eiate într>un sin!urrezervor. <unc-ionarea sa estemult mai complexă decât =$H si 8<H i, în cele mai multe cazuri, este adoptataexploatarea automată . 8erforman-a proceselor cu nămol activ este afectată de caracteristicile influentului,deconfi!urarea ioreactorului i de parametrii de

func-ionare. =aracteristicileinfluentului sunt deitul apelor uzate, concentra-ia or!anică (=O@ i==@),compozi-iile de nutrienti (azot si fosfor), E%%, alcalinitatea, metalele !rele, toxinele,pD>ul i temperatura. =onfi!ura-iile ioreactorului includ 8<H, =$tr, $OH, memrana ioreactorului(OH) i aa mai departe. 8arametrii de func-ionare în tratare sunt concentra-ia de iomasă(amestecarea concentratiei de sustante solide alcoolice volatile in suspensie>N/$$ i sustan-ele solide volatile în suspensie >/$$), incarcatura or!anica, alimente pentrumicroor!anisme (&;), oxi!enul dizolvat (?@), namolul de retentie ($H), timpul de retentie:7draulic (DH), raportul namolului recirculat si suprafata si incarcatura suprafetei deitului:7draulic.

?intre acestia, $H i ?@ suntcei mai importan-i parametri de control i pot afecta semnificativ rezultatele tratamentului. %n $H

 potrivit poate fi realizat prin pierderea rationala a nămolului de lacuratarea finala. ?@ în rezervorulde aerare treuie să fie men-inut la un nivel uorpeste " m! ; N. 8arametrii specifici de

 proiectare i rezultatele de func-ionare sunt enumerate înaelul .

?atorită con-inutului or!anic ridicat, nu este recomandat ca apele uzate de la panificatie să fie tratate direct prin

 procese aeroe de tratare . otusi, existăcâteva cazuri prezente raportate în literatura despecialitate, inclusiv un studiu de la=ompania Qeeler +. =ompania produce iscuiti si

 prajituri în acon,Eeor!ia.E%% si pD>ul apelor reziduale de la instala-ia de produc-ie au fostoservate ca fiind mai mari decât valorile re!lementate. &pele uzate au fost tratate printr>un

 proces aero cu namol active, care au inclus un ecran de are, sistemul de alimentare nutritiv,rezervorul de aerare, curatarea si rezervorul de stocare al namolului. ?atorită cantită-ilor mari deulei în apă (aelul '), două separatoare E%%, cum se arată din <i!ura # (discutate anterior), aufost instalate în zona de depozitare aoleomar!arinei ; unturii i maini de pulverizare a uleiului denucă de cocos. =aracteristicile influentilor i efluen ilor, precum i parametrii de proiectare suntș ț ș

 prezentate în taelul '. & a cum se arată, compania a avut rezultate favoraile ale tratamentului4ș

efluentul a fost suficient de un pentru descărcarea de !estiune directă la un curs de apă dinapropiere. ?atorită con-inutului sarac de nutrien-i în influent, acestia aufost alimentati direct înrezervorul de aerare. Au tot azotul adău!at a fost consumatîn tratament, astfel azot total Qjeda:l (QA), concentra-ia în efluent a fost maimare decât în influent. DH mare în aelul ' arată că procesul nu a fost de fapt economic. ratareaapelor reziduale poate fi mult mai eficientă ca si cost în cazul în care deeurile sunttratate mai

intai printr>un proces anaero i apoi printr>un proces aero .

Tabel +.  ,roiectarea şi performanta proceselor cu nămol acti"

8rocesele cu nămolactiv

9xtins =onven-ional Hată înaltă

1"

Page 14: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 14/21

&;(6! =O@;6!N$$Rzi)N$$ (!;N)DH (ore)$H (zi)9liminarea =O@>

ului (*)/NH (6!=O@;m#Rzi)

0,0>0."

>',13>#"0>#0L2

0,">0,

0,#>0,

1,2>>10>12

0,>1,0

0,>1,2

>1"">#>3'0>'

">1

Fig. 4. Diagrama de proces a tratamentului cu nămol acti" a deşeurilor din industria de panificaţie

8.* r&cesul de (iltrare scurgere

8rocesele de crestere anexate aeroe includ filtre de scur!ere (ioturn) si contactoare iolo!ice rotative (HO=). În aceste procese, microor!anismele sunt atasate pe medii solide siformeaza un strat de iofilm. 8oluantii or!anici sunt mai întâi asoriti la suprafata iofilmului,apar apoi reactii de oxidare, care imprastie complecsii or!anici într>un !rup de compusi simpli, cumar fi apa, dioxidul de caron si nitrati. În plus, ener!ia elierata de oxidare împreuna cu materiileor!anice din deseuri este utilizata pentru întretinerea microor!anismelor precum si sinteza de noimicroor!anisme.

8retratamentanc deaerare

&limentare cu nutrien-i

$edimentarefinală

9fluentfinal

Hecircularea nămoluluiactiv

?i!estie

anaeroă

?epozitare

 io!az

=omustiil dulu

 pentrumotor 

9lectr icitate

?es:idratare nămol Aămoldes:idratat

?eeu dinnămol activ

&păuzată

 Aămol primar 

1#

Page 15: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 15/21

Tabel -. ezumatul tratamentului apelor uzate n Compania /eebler 

 ,arametri 0nfluentoperaţiunile debazăa

 0nfluent operaţiileb  $fluent b

 Debitul &gpd)

 , TCC &mg5) 6CC &mg5)TC7* &mg5)

 6C7* &mg5)T6 &mg5)F' &mg5 )T/8 &mg5 )

 ,4!, &mg5 )

*1.299

*%+ 1+29!:;1!-*+ 2:*!!

3-.999

+%9:392;9*991-*!!23

!

+%:+*493;2411b

3b

*3

 ef sursa 4

Fig. *. Diagrama filtrului de scurgere pentru tratarea apelor uzate din industria de panificaţie

<iltrul de scur!ere poate fi utilizat pentru a trata apele uzate de panificatie. ediile solide,cum ar fi roca si piatra sparta, lemnul si mediile plastice, rezistente c:imic sunt amulate în modaleatoriu în reactor. <i!ura arata un filtru de scur!ere tipic, care poate fi utilizat pentru tratarea

apelor uzate de panificatie. $uprafata si porozitatea sunt doi parametric importanti ai mediei defiltrare. @ suprafata mare poate provoca acumularea unei cantitati mar de iomasa si poate rezultao eficienta ridicata de tratament4 o porozitate mare ar conduce la o rata mai mare de transfer de

.......

.......

.......

.......

.......

..

influent

<iltrul de scur!ere

=ură-ător 

nămolrecirculare

recirculare

1

Page 16: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 16/21

oxi!en si mai putin locaj. @ prolema frecventa la scur!erea sistemelor de filtrare este cresterea înexces a microor!anismelor, care poate provoca locaje serioase în mediu si poate reduce

 porozitatea. 8arametrii de proiectare tipici si datele de performanta pentru filtrul de scur!ere aerosunt enumerati în aelul 3. Qeenan si $aelni6ov +1 au demonstrat ca un sistem iolo!ic carecontine un rezervor de amestec>aerare si filtru iolo!ic (filtru de scur!ere) a fost capail sa elimine!rasime si ulei în deseurile de panificatie. & fost realizata o reducere dramatica a continutului de

E%% de la 100 m!;N la mai putin de #0 m!;N. &cest sistem a fost destul de stail în timpul a "0 deluni de functionare continua.4.

%ratarea 0i&l&gică anaer&0ă

?eseurile de panificatie contin niveluri ridicate de materii or!anice, E%% si $$, care sunttratate prin metoda preferata a proceselor de tratament anaeroe. 9xista diferite tipuri de proceseanaeroe disponiile pe piata, cum ar fi =$H, &<, %&$O, &<OH, &= si &OH. 8arametrii defunctionare cei mai evidenti sunt concentratiile ridicate de $H, DH si iomasa. 8roceseleanaeroe au fost utilizate pe scara lar!a în tratamentul prelucrarii variate a produselor alimentare si

a altor deseuri din moment ce au fost dezvoltate pentru prima oara la începutul anilor 120. <i!ura ilustreaza un proces tipic de tratament anaero a apelor uzate de panificatie.  În plus fata de cazarea tratamentului deseurilor or!anice, tratarea anaeroa poate produce metancare poate fi utilizat pentru producerea de ener!ie electric (<i!.). ?ezavantajele însa includcomplexitatea operatiunii, sensiilitatea la temperatura si toxicitate, consumul de timp la pornire sisusceptiilitatea de a prelucra !reu. aelul 2 ofera un rezumat al proiectarii si performantei

 proceselor specifice de tratament anaeroe.8rocesele anaeroe sunt potrivite pentru o varietate de ape uzate de panificatie. ?e exemplu, un

contactor anaero a fost folosit cu success pentru tratarea apelor uzate de la o unitate de productiede produse !ustari +1#. Hezistenta deseurilor a fost extrem de mare cum s>a demonstrat în aelul10. Haportul =O@ la ==@ din ape uzate rute a fost de 0,. %n reactor de contact anaero a fost

folosit, similar cu cel din <i!ura , cu exceptia faptului ca doua ioreactoare au fost le!ate în serie.&sa cum se arata în aelul 10, sistemul ofera rezultate une de tratament. 9ficien-a de eliminare a=O@, ==@, $$ si E%% a fost de peste 2*. <luxul tratat poate fi evacuat direct la sistemele decanalizare interne. În mod alternativ, un tratament ulterior aero poate fi utilizat pentru a reduce simai mult rezistenta deseurilor si efluentul poate fi apoi descarcat la cursul de apa.

Tabel :. ,roiectarea şi performanţa filtrului de scurgere

Tipul de filtru

 <ncărcăturaC7*!ului &=gm3zi)

 <ncărcăturaapoasă&m3m2zi)

 >d?ncimea C7*eliminat &@)

mediu

 atăscăzută

 ată demi#loc

 ată mare

9%9-!9%4

9%2!9%4*

9%*!1

1!3

3!- 

+!29

1%:!2%4

1%:!2%4

1!1%:

;*

!

*9!-9

 ocă% zgură

 ocă% zgură

 ocă

+. C&ntr&lul p&luării aerului

În timp ce poluarea aerului în industria de panificatie nu poate fi !rava, ea poate deveni unmotiv de în!rijorare, daca nu este !estionata correct. 8raful, =@/ si a!entul fri!orific sunt trei tipuri

 principale de poluanti atmosferici.

1

Page 17: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 17/21

+.. ra(ul

Nucratorii din productia de faina sunt de oicei afectati de poluarea cu praf. impul deexpunere de lun!a durata la un nivel ridicat de expunere poate provocaoli de piele si de respiratie!rave. &ordarile de control includ prevenirea scur!eriilor puternice de faina, aprovizionarea deinstrumente de protectie a muncii si tratament ulterior. <iltre si epuratoare sunt frecvent utilizate.

+.*. Agent (rig&ri(ic

În depozitul de racire sau con!elare sau transportul de produse de panificatie, este utili7at ocantitate mare de a!ent fri!orific. =lorofluorocarurile (=<=) si :idroclorofluorocaruri (D=<=)sunt a!enti fri!orifici comuni si pot deteriora stratul de ozon. &cestia pot fi retinuti în aer aproximativ 100 de ani. ?atorita efectelor ne!ative semnificative asupra mediului, produse c:imicede sc:im, cum ar fi :idrofluorocaruri (D<=), au fost dezvoltate si utilizate. @ alta masura este

 prevenirea scur!erii de a!ent fri!orific.

+.. COV

@ serie de măsuri pot fi folosite pentru a controla poluarea =@/, inclusiv filtre iolo!ice iș

epuratoare.

Fig. +. 6cAema contactului procesului anaerob

Tabel ;. ,roiectarea şi performanţa proceselor anaerobe de tratare

Heactor Influent ==@(!;N)

DH (zi) /NH (Q!==@;m#;zi)

Îndepărtare (*)

&<&=&<OH 

#>0#>101>"0

0.>1#1>0,>"

>11>#3>"0

0>200>2030>22

Heactor anaero

Oio!az

de!azeificator 

$edimaentare finală

efluent

 Aămol recirculat

?eeu din nămol

1

Page 18: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 18/21

%&$O >1 "># >1 3>2"

. "anage-entul deseuril&r s&lide

?eseurile solide de panificatie cuprinde produse de panificatie învec:ite, materii primeneconsumate (de exemplu aluat) si amalaje. odul cel mai simplu si comun consta în transportul

direct al acestor deseuri la depozitele de deseuri sau la incinerare. /alorificarea deseurilor de panificatie poate juca un rol important în !estionarea acestora. ?eseurile constau în principal din pâine, c:ifle si prajiturele învec:ite > toate care contin un nivel ridicat de ener!ie si pot fi date sprealimentatie direct la animale, cum ar fi porcine si ovine. @ alta aplicatie este utilizarea deseurilor 

 pentru productia de produse valoroase. ?e exemplu, @da i al. +1, au folosit cu succes deseurilede panificatie pentru a produce acid lactic cu o eficienta de conversie de ',"*.

*. r&ductie -ai pura 9n industria de pani(icatie*.. C&ncepte

8roductia de produse de panificatie implica mai multe unitati de operare care pot cauza ovarietate de deseuri. =ele mai multe industrii de panificatie sunt de dimensiuni mici sau medii sisunt adesea situate în zone dens populate, ceea ce face ca prolemele de mediu sa fie mult maicritice. =u toate acestea, filosofia de tratament conventionala Ssfârsitul>conducteiS are restrictiilesale în rezolvarea acestor proleme. &ordeaza doar rezultatul unor procese de productie ineficientesi risipitoare si ar treui sa fie considerata doar ca o optiune definitiva.

Tabel 19. ,erformanţa procesului anaerob de contact 

8arametri &pă rută (m!;N) 9fluent cură-at (m!;N) Îndepărtareamedie (*)

Eamă edie Eamă edie

=O@==@$E%%

20C",000",210>0,0033C#,'00

"2C10,000

2,3'#"#,'#01,1"',''3

C"'#1C1,#0"'C1,"02C11#

1"0"1

23.2'.#2.'22.#

Heferinta 1#

<aricatia va produce întotdeauna poluarea directa sau indirecta a mediului. 9ste !reu derealizat Sdescarcarea de !estiune la zeroS, si tratarea deseurilor este întotdeauna costisitoare.

8roductia mai pura (8=) are doua componente c:eieB maximizarea reducerii deseurilor si reducereala minimum a utilizarii de materii prime si consumul de ener!ie. 8ro!ramul Aatiunilor %nite pentruediu (%A98), defineste 8= ca +'B

T Aplicarea continua a unei strategii de mediu preventiva integrata la procese, produse si

 servicii sporeşte eficienta globala si reduce riscurile la om si mediul înconjurator. Productia mai

 pura poate fi aplicata la procesele utilizate în orice industrie, la produs ca atare si la diferite

 servicii prestate în societate. 

Hezultatele produc-iei curate de la una sau o comina-ie de materii conservate,apă iener!ie4 eliminarea materiilor prime toxice i periculoase, precum ireducerea cantită-iii toxicită-ii tuturor emisiilor i a deeurilor la sursă în timpulprocesului de produc-ie. &cesta are cascop reducerea mediului, sănătă-ii i impactul de si!uran-ă ale produselor pe între! ciclu de via-ă de

la extrac-ia de materii prime prin faricarea i utilizarea la SultimaS eliminare a produsului. 9a presupune inte!rarea preocupărilor le!ate de mediu în proiectarea i furnizarea de servicii +#,'.

1'

Page 19: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 19/21

În procesul de =8, materiile prime, apa i ener!ia ar treui săfie conservate,emisiile sau pierderile ar treui să fie reduse i aplicarea de sustan-e primetoxice treuie să fie evitată. ?e asemenea, este important, să se reducă efectele ne!ative întimpul produc-iei între!ului ciclu de via-ă, de la proiectarea produc-iei laeliminarea finală adeeurilor. 8rincipalele etape ale unei evaluări =8 sunt prezentate în <i!ura '. =8 poate fi ilustrat

 prin următorul exemplu.

*.* Un studiu de caz 9n C&untr@ Bae t@ Ltd.

=ountr7 Oa6e 8t7 Ntd. +# este o rutărie ine cunoscută în Uueensland, &ustralia,care produce în principal, pâine su formă de rulouri i pâine, precum i produse de patiserie i prăjituri. 8roduc-ia este puternic automatizată i 8= a fost efectuată la rutărie pentru aîmunătă-i eficien-a acesteia opera-ională.

Sensi0ilizareapers&nalului ;i -anage-entul a;teptăril&r

%n sondaj ini ial scurtț  a arătat că !radul !eneral a =8>ului la instala-ia de produc-ie afost destul de scăzută înainte de punerea sa în aplicare. 8ersonalul a sim-it că modificările au fostcele mai posiil făcute în zonele demenaj !eneral i la îmunătă-irile minore ale procesului. În

 plus, amele !estionarea i muncaș  au crezut că rentailitatea afacerii mai mare, precumi îmunătă-irea ima!inii pulice a companiei ar putea fi realizată prinexercitarea =8.

Evaluarea de;euril&r

?omeniile !enerării de deeuri au fost identificate i caracterizate. $>a constatatcă utilizarea apei a fost de '12000 N ; săptămână, cu aproximativ 2* utilizate în

 produc-ie, iar restul a fost în cele din urmă descărcat ca apă uzată provenite de la cură-are i de la

alte utilizări auxiliare. ?omeniul produselor de patiserie , pâine i c:ifle de pâine au contriuit cu #i #* din volumul de ape uzate . &lte ape uzateau apărut de la cazan, de la spălarea oxei i de lafacilită-i de personal. În ceea ce privete încărcarea ==@>ului, domeniul produselor de

 patiserie, domeniul pâinii i c:iflelor de pâine iș  cură-area de noapte au contriuit "2, ", i#3*,respectiv. =aracterizarea de deeuri poate fi !ăsită în taelul ".  &proximativ 1,' tone de aluat pe săptămână a fost pierdut în fluxul de deeuri, ducând la o

 pierdere de 0,* din masa totală de in!rediente (sau de o pierdere de V 000;lună). %leiul pancoati uleiul al au fost utiliza-i în produc-ie, o mare parte din ele fiind pierdute i au devenit principaliicontriuaili la <@E în fluxul de deeuri. =ostul lunar pentru ac:izi-ionarea lor a fost de 1#.10dolari. 8revenirea pierderii de ulei, prin urmare, ar putea conduce la economii semnificative pentru

 panifica-ie.

Strategii C

&u fost propuse trei strate!ii 8=. 8rima a fost reducerea încărcării =@? din apele rezidualedescărcate din zona de c:iflă ; pâine. @ anumită cantitate de material de aluat a căzut în continuare

 pe podea i a !ăsit în cele din urmă drumul spre canalizare. %rmătoarele metode au fost folosite pentru recuperarea i reciclarea materialelorB mutarea canalizării pentru colectarea mai uoarăa aluatului i instalarea deecrane la punctele de scur!ere pentru a captura aluatul căzut. @ a douastrate!ie a fost de a reduce volumele de ape uzate evacuate din zona de patisserie prinmodificarea practicilor de cură-are, eliminarea sau reutilizarea deversărilor de apă de la pompa de

vid i reutilizarea evacuărilor de apă din răcitor. %ltima strate!ie fost reducerea pierderii deulei prin modificări ale ec:ipamentului.

13

Page 20: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 20/21

I-plicarea pers&nalului

8roduc-ia mai curată nu poate fi pusă în aplicare i fără un mare entuziasm i an!ajament al personalului pentru 8=, deoarece acetia sunt primii care îndeplinesc 8=. =ompania a dezvoltat 1"ec:ipe de lucru formate din persoane din zonele de lucru func-ionale majore. &ceste ec:ipe seîntâlneau în mod re!ulat pentru a discuta aspecte relevante pentru domeniile lor de lucru specifice.

&ceste ec:ipe i>au asumat responsailitatea de a conduce 8= la locurile de muncă. Wefii deec:ipă, care au fost instrui-i de către Erupul de lucru %A98, au efectuat o serie de pro!rame deformare pentru restul personalului. În cele din urmă, personalul a fost recompensat pentru punereaîn aplicare a 8=.

Bene(icii de reducere a c&sturil&r

8rin punerea în aplicare a =8 în produc-ie, s>a estimat că ar putea fi realizată o economietotală lunară de "'.'00 dolari.

Fig. -. 5iniile generale ale procesului C, de e"aluare

Bi0li&gra(ie

1. ?XO $ales X ar6etin! $olutions. 8oultr7 $lau!:terin! and 8rocessin! Heport.:ttpB;;555.zapdata.com;, "00#

". Qannan, 84 Ooie, Y. 9ner!7 mana!ement practices in $9 C case stud7 of a a6er7 in Eerman7.9ner!7 =onv. !nt "00#, , 2C22.

#. Eainer, ?.4 8ullar, $.4 Na6e, .4 8a!an, H. :e =ountr7 Oa6e $tor7 C Do5 a modern a6er7 isac:ievin! productivit7 and efficienc7 !ains t:rou!: cleaner production. $ustainale 9ner!7 and9nvironmental ec:nolo!7 C =:allen!es and @pportunities, 8roceedin!s, Eold =oast, 1C1', Zune,1223. '#C'3.

. Eivens, $.4 =ale, Z. =ase stud7 C & tale of t5o industries, pretreatment of confectionar7 and a6er7 5aste5aters. 1233 <ood 8rocessin! Yaste =onference, presented 7 t:e Eeor!ia ec:Hesearc: Institute, &tlanta, Eeor!ia, @ctoer #1 C Aovemer ", 1233.

. ?alzell, Z.. <ood Industr7 and t:e 9nvironment in t:e 9uropean %nion C 8ractical Issues and=ost Implications, "nd 9d., &spen 8ulis:ers, Inc.B Eait:ersur!, ar7land, "000.

otiva ia pentruț

=88lanificarea iș

or!anizarea8reevaluări 9valuări

&nalizafezailită iiț

Implementarea

Hezultatulevaluării

=ontinuarea pro!ramului =8

12

Page 21: Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

7/21/2019 Subproduselor Si Minimizarea Deseurilor Din Industria Panificatiei

http://slidepdf.com/reader/full/subproduselor-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-panificatiei 21/21

. etcalf and 9dd7. Yaste5ater 9n!ineerin!B reatment ?isposal Heuse, t: 9d.4 cEra5>Dill,"00".

'. Aations 9nvironment 8ro!ramme (%A98). (:ttpB;;555.uneptie.or!;pc;cp;:ome.:tm). "00#.

3. Pim, O.4 Poun!, H.D.<.4 Ouran6, A.=. ?u!an, E.N. Oa6er7 5asteB its c:aracteristics, 8art I.

Indust. Yastes 12' arc:;&pril, "C".

2. Pim, O.4 Poun!, H.D.<.4 Ouran6, A.=.4 ?u!an, E.N. Oa6er7 5asteB its c:aracteristics andtreatailit7, 8art II. Indust. Yastes 12' $eptemer;@ctoer, 1C.

10. Erove, =.$. Zr.4 9merson, ?.O.4 ?ul, 9.<.4 $c:lesi!er, D.4 Oro5n, Y. ?esi!n of a treatment plantfor a6er7 5astes. "t: 8urdue Industrial Yaste =onference (8IY=), Nafa7etle, IA4 1224 1C1'3.

11. Niu, Z.=.4 Nien, =.$. 8retreatment of a6er7 5aste5ater 7 coa!ulationCflocculation anddissolved air flotation. Yater $ci. ec:nol. "001, #, 1#1C1#'.

1". ulli!an, . Oa6er7 se5a!e disposal. 8roceedin!s of t:e 12' eetin! of t:e &merican $ociet7of Oa6er7 9n!ineers, 12'4 "C"#.

1#. $:in, O.$.4 96lund, =.Y.4 Nensme7er, Q./. Oa6er7 5aste treatment 7 an anaeroic contact process. Hes. Z. Yater 8ollut. =ontrol 1220, " ('), 2"0C2".

1. Qeenan, ?.4 $aelni6ov, &. Oiolo!ical au!mentation eliminates !rease and oil in a6er75aste5ater. Yater 9nviron. Hes. "000, '"("), 11C1.

1. @da, P.4 8ar6, O.$.4 oon, Q.D.4 onomura, Q. Hec7clin! of a6er7 5astes usin! an am7lol7ticlactic acid acterium. Oiores. ec:nol. 122', 0, 101C10.(toate î din articolulB Oa6er7 Yaste reatmentZ. 8aul =:en, Nei Pan!, and Heni Oai Aational %niversit7 of $in!apore, $in!apore Pun!>se Dun!=leveland $tate %niversit7, =leveland, @:io, %.$.&. )

1. Oanu, =., [anualul in!inerului de industrie alimentarăM, 9ditura e:nică, Oucureti,12224

1'. Neonte, ., [e:nolo!ii, utilaje, re-ete i controlul calită-ii în industria de panifica-ie, patiserie,cofetăriei, iscui-i i paste făinoase. He-ete de panifica-ie. /ol IM, 9ditura 9cozone, Iai, "0034

13. Neonte, ., [e:nolo!ii, utilaje, re-ete i controlul calită-ii în industria de panifica-ie, patiserie,cofetăriei, iscui-i i paste făinoase. He-ete de panifica-ie. /ol IIM, 9ditura 9cozone, Iai, "003