1 Psihodiagnosticul expresiei exemple clinice : 1.Atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare 2.Aspectul vestimentar ( tinuta ) - dezordine vestimentara ( oligo, demente, psihoze, schizo ) - rafinament vestimentar exagerat ( personalitate psihopatica, isterica, bizarerie schizo- fard exagerat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare megalomanie paranoia excitatie maniacala )travestitism=poarta haine ale sex opus; cinvestitism=nepotrivit varstei 3.Privirea:- fixa , imobila, incrucisata ( ura, agresivitate, cruzime )- larg deschisa cu ridicarea sprancene, incretire frunte ( angoasa, anxietate )- hipermobila, fugace ( manie, hipomanie ) - stinsa, hipomobila, fixa, absenta ( depresie ) - detasata, rupta de realitate ( schizo ) 4.Vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, taremimica: mobil, fix, anxioas, indiferent 5.Mimica traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente- exagerata - hipermimie ( manie , excitatie psihomotorie ) - diminuata - hipomimie pana la amimie( imobilitate )- ( melancolie, inhibare psihomotorie, sdr. impregnatiei neuroleptice, stupoare, demente)- dezadaptata paramimii in neconcordanta cu starea timica mimica de imprumut ( supraestimare, mitomanie, isterie ) ecomimia ( catatonie ) neomimia mimica bizara similara neologismelor ( schizo ) jargonomimia expresii bizare neinteligibile psitacismul mimic hipermobilitate inexpresiva si incomprehensibila a mimicii - dezinvolta ( timizi) - pseudoironica ( psihastenici)6.Parakinezii includ si paramimiile- pervertirea sensului si continutului natural si logic al miscarilor - manierism pierderea trasaturilor logice si inteligibile a gesturilor si miscarilor - stereotipii repetarea unei manifestari de atitudine = akinetice (perna psihica) si de miscare = kinetice/parakinetice ( schizo, oligo, demente, afectiuni neuro )

2. Tulburari cantitative ale perceptiei Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea, imaginatia

Definitie :Perceptia= Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i integritate, ele rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu Modificri: - Cantitative: hipo-, hiperestezia. - Calitative: iluzii, halucinaii. HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow. Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare organic evideniabil.HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin hipoestezia: reprezinta cresterea pragului senzorial, insotita de diminuarea intensitatiisenzatiilor, cu scaderea numarului de excitanti receptati. Poate sa apara in stari reactive acute,isterie, oligofrenii, schizofrenii, tulburari de constiinta.- hiperestezia: este reprezentata de o coborare a pragului sensorial, resimtita de subiect ca ocrestere neplacuta a intensitatii senzatiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor hiperestezie generala

3.Definiti halucinatiile-ex clinice .halucinatii auditive.

Definite:Halucinatia reprezinta percepie fr obiect.H. Auditive=halucinatii exteroceptive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci care ii condamna, schizo caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic) Localizare n cmpul auditiv / n afara Intensitate discrete, surde, puternice Complexitate - Elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri ) - Comune (ciripit, scrtit) - Verbale (voci ) - ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile / ex- vocea Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copii Continuitate - episodice/ continui ( impiedica pacienul sa se odihneasca) Rsunet afectiv favorabile/defavorabile

4 Definiti halucinatiile-exemple cinice,halucinatii vizuale Halucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii faraobiect / reprezentari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despreexistenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. Influenteazaintotdeauna atitudinea si comportamentul bolnavului, uneori avand efecte terifiante, deputernica spaima si teama. Halucinatiile vizuale sunt halucinatii exteroceptive.Apar normal la trecerea veghe - somn, surmenaj, neurastenie (anxiogen, terifiant), afectiunioftalmologice, neurologice (stari infectioase, delir alcoolic, psihoze schizo paranoidaDefinite:Halucinatia reprezinta percepie fr obiect.H. Vizuale: Normal trecerea veghe somn surmenaj, neurastenie ( anxiogen, terifiant ) af. oftalmologice, neurologice ( st infectioase, delir alcoolic, psihoze-schizo paranoida ) Clasificare : macroscopice/microscopice ,- mono-/policromatice ,- n cmpul perceptiei/ h. Extracampine Elementare (fosfene, fotopsii) Complexe fantasmoscopii ( figuri informe )/ h. figurate Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice- scene de vis- onirice unice/multiple,statice/dinamice,accese/permanente.

5.Halucinatii senzoriale :clasificare,exemple clinice

Caracteristici: Proiecia spaial: n spaiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia. Convingerea bolnavului asupra realitii lor .Perceperea lor prin modalitile senzoriale obinuite (ci extero-, intero-, proprio-) i pe ci senzoriale normale (h. auditive, etc.)Grad variabil de intensitate .Claritate diferit .Complexitate variabil .Durat intermitente/comtinue).Rezonan afectiv H. exteroceptive 1.H. Auditive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci care ii condamna, schizo caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic) 2.H. Vizuale: elementare,complexe,scenice. 3.H. Autoscopice - subiectul i percepe vizual propriul corp, pri din corp, organe. imaginea dubl- unic/persistent- acompaniament afectiv ( de groaza )4.H. Olfactive i gustative :gust/miros neplcut sau mai rar plcut (crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri confuzionale)5.H. Tactile: impresia de atingere cutanat(ex,impresia de insecte pe sub piele) continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform (cocain) epidermice/hipodermice

Halucinatii olfactive si gustative: sub forma de mirosuri si gusturi (placute / neplacute). Aparin crize uncinate de epitapsie, tumori, psihoze temporate, delirum tremens, sdr. paranoide,nevroze de tip obsesiv, fobic si isteric.Halucinatii tactile: interne (arsuri, dureri, miscari de insecte, viermi) / externe (arsuri, caldura,curent de aer, intepatura). Apar in intoxicatii cu cocaina, hasis, LSD, psihoze alcoolice ac,subac, halucinatii zoopatice perceptiii de gandaci, insecte mergand pe piele sau sub piele,psihoze de involutie.Halucinatii corporate (sensibilitatii generate): modificari organe interne (arsuri interne, modif.viscere viscere putrezite, rupte, inlocuite cu obiecte metalice, schimbarea pozitiei - , localizarigenitale percepute ca violuri directe / de la distanta introducere de corpuri straine in rect),posesiunea zoopatica, metamorfozare (transformare intr-un animal). Apar in: delirurihipocondrice, schizofrenii paranoide, psihoze de involutie.

6. Clasificarea proceselor afective

Definite :Afectivitatea =Procesele afective reflect relaia dintre subiect i obiect, dintre subiect i situaiile/mprejurrile de via ale acestuia, prezente, evocate sau proiectate.Formele afectivitii sunt stri, relaii, comportamente ce reflect raportul dintre motive i condiiile obiective sau imaginare.Strile afective: - Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cruia omul si manifest caracterul personal, ca existent original, unic, irepetabil. ( atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare )

Clasificare : 1.Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive mnia, groaza, frica, spaima. Sunt de scurt durat, puternice, foarte intense, violente cu apariie brusc i desfurare impetuoas, cu manifestri deosebit de vii n comportament. 2. Emoiile se caracterizeaz prin durat scurt, intensitate, cu desfurare tumultoas sau calm, cu orientare bine determinat; au caracter situativ i sunt active. Emotia starea particulara ( tipica) care exprima rasunetul afectiv al raportului dintre subiect si obiecte, fiinte,fenomenele lumii inconjuratoare. - pozitive - placere, staisfactie,bucurie - negative neplacere, tristete, fricadupa tonalitate - stenice maresc capacitatea de efort psihic - astenice scad capacitatea de efort psihic Emotiile domina, formeaza starea afectiva a subiectului fiind strans legate de dispozitia buna, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irascibilitate. 3. Dispozitia stare afectiva generala de fond, de durata, cu intensitate medie, ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor implusurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate. Dispoziia stare afectiv difuz, de intensitate medie, durat variabil. Dac se prelungete se poate transforma n trsturi de caracter, creeaz un fond general: optimist sau pesimist. 4. Sentimentele: sunt triri afective intense, de lung durat, au mare grad de stabilitate i generalitate -> atitudini afective . Sentimente de prietenie, de dragoste - normale: matern, patriotic, religios - anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare - trairi emotionale cele mai complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta. 5. Pasiunile: se deosebesc de sentimente prin intesitatea tririi afective, gradul de stabilitate i fora de angajare a personalitilor. mobilizeaz ntregul comportament ctre aciune.. Pasiunile amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, caracter mai stabil al relatiilor cu ambianta.- pozitive innobileaza omul pt arta, stiinta, pt profesia aleasa- negative egocentrice, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste 6. Instinctele - reflexe nnscute complexe:Alimentar,De aprare De reproducere: sexual i matern

Tulburarea starilor afective (nu e subiect)Tulburarile starilor afective in functie de criterii: natura (polaritatea), intensitatea,forta, labilitatea, continutul, adecvarea motivational sau motivarea delirant.Cantitative: distimie= toate abaterile afective +/- ; tb nespecifica de la starea de discomfort aectiv la eutimie. Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie si indiferent.( expresivitate, mimica scazuta : oligo, deteriorare cognitiva, TCC) Atimia scadere f acceantuata a tonusului afectiv ( inexpresivitate mimica pantomimica : idiotie, dementa, catatonii ) Apatia lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta.Depresia ( Hipertimia negativa) puternica traire,participare afectiva intensa cu sentimente de inutilitate si devalorizare ; - mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor frunte incretita, omega melancolic, comisuri bucale coborate, corp incovoiat, bratele cad pasiv pe langa corp.- depresia=incarcatura afectiva cu un continut negativMania ( Hipertimia pozitiva ) Anestezia psihica dureroasa nu se mai poate bucura, intrista, induiosa nu mai simte afectiunea pers apropiate. - tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, debut schizoraptus melancolic= agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto si heteroagresiune ce interfera cu anestezia psihica dureroasa Anxietatea- teama fara obiect se manifesta prin neliniste psihica si motorie cu manifestari neuro vegetative ( palpitatii, tb vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii )- este mai mult gandita decat traita ( schiz paranoida, hipocondrica, pseudonevrotica, psihoze depresive melancoliforme)Angoasa- anxietate cu acompaniament somatic senzatie penibila de disfunctie a unui organ, aparat, sistem ( constrictie laringiana)- este mai mult traita decat gandita si duce la fobie - NU este o anxietate extremaEuforia incarcatura afectiva pozitiva, exagerarea dispozitiei ( veselie, plenitudine) insotita de fuga de idei, logoree, ironii, glume , mimica expresiva gesturi largi, si variate, exacerbarea tendintelor si trebuintelor in special cele sexuale. ( intox usoare cafea, alcool, stari nevrotice prin suprasolicitare, st. Subfebrile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica, oligofrenii) Moria jovialitate expansiva, familiaritati, calambuluri, expansivitate saraca(leziuni cerebrale LF )Labilitatea afectiva ( versatilitate timca) de la + la de la euforie la depresie ( manie, oligo ) Incontinenta afectiva trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei ( ateroscleroza cerebrala avansata )Disorie dispozitie depresiva, anxioasa, rau general + logoree, excitabilitate crescuta ( perioade intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice, abtinenta toxicomanilor )Calitative - paratimii- reactii afective aberante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii ( o situatie afectiv negativa intampinata cu veselie) - situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizo Inversiunea afectiva ostilitate fata de pers. pe care le-a iubit inainte de boala ( schizo, parafrenie, delir de gelozie ) Ambivalenta afectiva- concomitenta dragoste- ura, atractie- repulsie ( schizo, scaderea libidoului la varstnici)

7 Iluzii definitie,clasificare,exemple clinice.

ILUZII = Orice eroare cognitiv sau perceptiv.generata de un obiect real.Mecanism: Proiectarea imaginarului i a incontientului n actul perceptiv Prelucrarea eronat a imaginilor percepute Iluzii fiziologice ( optico-geometrice ) ex: bat in apa=frantIluzii patologice: Veridice ( perceptie falsa fara obiect)+ Interpretare delirant VIZUALE: -Metamorfopsii: deformarea obiectelor i a spaiului perceput( Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite) -Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate) -Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semne pe tavan perceptii deformate anxiogene -Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu, deja vecu, jamais vu. - st maniacale confuzii, dementa vasc, senila traumatica -Iluzia sosiilor: sdr. discordante (ex: persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil) AUDITIVEGUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust/mirosVISCERALE percepere eronata a fct organelor.De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie(ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan )- schizo, intoxicatii, o-f ( dismorfofobiee nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului ) Normal distanta mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn=hipnagigiceTulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative LT senzorial Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice Stri confuzionale Nevrotici (isterici, TOC)Psihotici Exteroceptive: vizuale : metamorfopsii (realizeaza impresia deformata a obiectului sispatiului perceput), macropsie (existenta unor obiecte marite), micopsie (obiectele aparmai mici), dismegalopsii (asimetrizate, largite, alungite,), peropsii (distant poate fimodificata fata de obiecte), pareidolie (iluzie vizuala patologica), falsele recunoasteri (sediferentiaza de eroarea unei recunosteri obisnuite in conditii normale), iluziasosiilor(substitutii de persaone interpretate ca asemanare); auditive, gustative siolfactive. Interoceptive: perceptia falsa, eronata a functionarii unor viscere resimtite ca trairipenibile. Iluziile privind modificarea schemei corporale dismorfofobie: autoanalizafobica a perceptiei false privind simetria corporala / facial (schizofrenie).

8 . Tulburari de atentie-evaluare si exemple clinice A. ATENTIA = prosexie ( test metoda Kraepelin 100-3-3/zilele sapt inapoi )= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv. HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali.HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, sch.

9 Memoria-definitie,tulburari cantitative,ex clinice MEMORIA = mnezie ( test proba oraselor ) = Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare (conservare) i evocare (reactualizare).Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 minMemoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult Dismnezii cantitative :hipermnezie,hipomnezie,amnezie. HIPERMNEZIA: capaciatatea exagerata a unor evocari, care prin aglomerarea simultitudinea lor distrag bolnavul de la preocuparile esentiale ale unor situatii prezente. Seintalnesc in : psihopatie paranoida, paranoia, exitatie maniacal, epilepsie temporal, sdr. toxice.HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie AMNEZIILE pierderea totala a fortei mnezice Anterograde ( de fixare ): evenimentele trite dup debutul bolii Retrograde ( de evocare ): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii, comune la verbe A. lacunar: hiatus mnezic temporar :stri confuzionale, TCC, echivalente epileptice A. totale si partiale hipoamnezii A. tardiv/ ntrziat- tb de constienta lacun mnezic despre tulburarea de constient se instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta A. electiv/tematic- evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative acoperite cu voal, nu sunt uitate definitiv ( ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot pana in momentul in care ia toporul )

10. Operatiunile gandirii

GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale capacitate de judecata si rationament )= Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea lucrurilor i ideilor, pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor Operaiile generale : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea ( cuvnt- noiune- judecata- raionament- ntelegere) . Operatiuni: Abstractizarea proces de selectare a esentialului prin abstractia celorlalte aspecte /insusiri ale unui obiect / fenomen. Generalizarea efectul de proiectare a trasaturilor comune si esentiale dintr-unobiect / fenomen asupra unei intregi categorii de fenomene + obiecte care intrunescaceste trasaturi. Analiza operatiunea prin care se realizeaza mental ansamblul unitary sicaracteristic al obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale + particulare aleacestora. Sinteza operatiune prin care se realizeaza mental ansamblul unitar si caracteristical obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale si particulare ale acestora. Comparatia operatiune mental prin care se stabilesc asemanarile si deosebiriledintre obiectele si fenomenele supuse cunosterii. Anticipatia intrevederea situatiilor problematice ce vor decurge din utilizareacelorlalte operatiuni ale gandirii.

11.Gandirea-definitie,tulburari cantitative,ex clinice GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale capacitate de judecata si rationament ) Tulburari cantitative =de ritm i coeren:1.Accelerarea ritmului ideativ:-Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste facile)- vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul ( schizo, ebrietate, intoxicatii) -Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): st. de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch., -Tahipsihie ( cresterea ritm ideativ + cresterea fortei de imaginatie si reprezentare + cresterea atentiei + cresterea tonusului afectiv ) Incoerena gndirii la maxim duce la salat de cuvinte, verbigeraie ( repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte- trancaneste ) 2.ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, bradilalie, vscozitatea psihic, fading mental ( oprirea treptata a fluxului ideativ) , baraj ideativ ( brusc) Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase Lentoare ideativa : o forma de vascozitate - epuizare fizicasi psihica, covalescenta bolii somatice, toxice,infectioase, afectiuni neuro cu interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo12 Gandirea-definitie,tulburari calitative,exemple clinice GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale capacitate de judecata si rationament ) Ideea dominanta apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fieprin ineditul ei, fie prin ale conditii susceptibile de a-I acorda o valoare intensive. Ideea obsedanta Ideea prevalenta detin semnificatia unei destructurari mentale de tipul psihozei. Ideea deliranta se desfasoara pe fondul unei constiintei clare si se exprima clar.Ideea dominant (reversibil, sfera normalului)Ideea obsedant ( anancasta ) - strin, contradictorie personalitii individului, i recunoate caracterul parazitar, lupt pt. a o nlturaOBSESIA:1.Obsesii ideative intoxicatii prin idee ( de ce , poate daca)Amintiri i reprezentrile obsesive - aparitia ideii ce contrazice realitatea- reproiectare ( ex: mama constienta ca si-a pierdut copilul era obsedata de ideea ca l-a ingropat de viu si isi reprezinta copilul tipand in mormant ) 2.Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda faptului c evit situaia respectivagarofobia ( de piata ), hipsofobia ( locuri inalte ), claustrofobia ( locuri inguste ), aihmofobia ( ob ascutite ), antropofobia ( oameni ) monofobia ( de singuratate ), pentofobia ( de societate ), erentofobia ( de a rosi ), nosofobia ( de boala ), misofobia ( de murdar ), tanatofobia ( de moarte ), sitiofobia ( de a manca ), pantofobia ( teama generala) 3.Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri ( ziceti ,stii ,mana prin pr, daca nu le face = stare de anxietate ) - surmenaj, Tb O-C, debut schizo, remisiune psihoze

Ideea prevalent: Poziie dominant n cmpul contiinei Neconcordant cu realitatea i cu semnificaie aberant Orienteaz i difereniaz cursul gndirii Celelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.Concordant cu personalitatea individului Tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur, potenialitate delirant.- St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

13 Ideile obsesive,compulsia,ritualurile

Ideile obsesive au o desfasurare bifazica de afirmare si imediat de opozitie cu privire laacelasi subiect gandit, care exprima de fapt ambivalent bolnavului fata de alegerea unor solutiiposibile.Fobiile: de spatiu, de obiecte, de boala, de moarte, de oameni si aglomerari / singuratate, deanimale.Se intalnesc in psihastenie, psihoze, melancolie, schizofrenie.Obsesiile impulsive sau actiunile obsedante instituie in comportamentul bolnavului gesturi,acte / conduite fara explicatie logica si uneori ridicate. De aceea opunandu-se acestor porniriimperioase, bolnavul le reprima traind starea penibila de teama fata de impulsie = starecompulsiva.O forma particulara a actiunilor impulsive sunt ritualurile fenomene patologice insotite deanxietate care nu se epuizeaza decat prin comiterea unor conduite care se succed de regulastereotip dupa o explicatie care se substituie gandirii logice. Desfasurarea lor are loc in prezentasimtului critic, deseori bolnavul le dezaproba si lupta impotriva acestor stari.

14 Ideile delirante,clasificare,ex cliniceIdeii delirante: O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific comportamentul n sens patologic.Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda contradiciilor cu realitatea. Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza n mod contient esena patologic.Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat convingere.Delir nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitiiDelir= stare de tb a luciditatii constiintei Idee deliranta = tb a gandirii - idee, sistem de idei patologice elaborate mental Ideile delirante pot fi : Expansive: De mrire i bogie ( manie, schizo paranoid ) De invenie ( elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta ) De reform ( pace universala, filantropie ) Filiaie ( convingera ca sunt mostenitori ) Mistice ( menit sa instaureze pacea ) Erotomaniace ( erotomani canvingerea ca e iubit de pers superioara ) Depresive: Persecuie ( crede ca sunt observati , urmariti ) Revendicare ( crede ca a fost victima nedreptatii ) Gelozie ( suspectare a partenerului ) Relaie ( crede ca pers din jur au o influentata - ) Autoacuzare ( omor altruist ) Hipocondriace ,Transformare i posesiune (metamorfozare dementa schizo ) negaie ( nu recunoaste realitatea evidenta dementa, melancolie ) Mixte:Influen ( unde, radiaii, diavol ) Metafizice ( elucideaza originea vietii )

15 Vointa-definite,clasificare

Functii efectorii: vointa, activitatea, conduite motorii Vointa este Procesul care orienteaz activitatea psihic spre realizarea unui scop, n mod deliberat ales i pentru obinerea cruia elaboreaz operaiuni i activiti de depire a unor rezistene ce aparin condiiei subiective i de mediu relaional Stare subiectiv de trecere contient de la o idee sau raionament la o activitate sau la inhibiia unei activiti.Vointa =activitatea psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse constient pentru a cror realizare trebuie depsite anumite obstacole, interne sau externe, care apar n calea actiunilor.Voina pe tot parcursul dezvoltrii personalitii se manifest prin: activitate i conduite motorii .Faze : Formularea scopului Disputa motivelor Adoptarea hotrrii ndeplinirea aciunii Angajarea n aciune

16 Tulburari de vointa-clasificare,exemple clinice Definitie procesul care orienteaza activitatea psihica spre realizarea unui scop, in moddeliberat ales si pentru obtinerea caruia se elaboreaza operatiuni si activitati de depasire a unorrezistente ce apartin conditiei subiective si de mediu relational.1.Disbulii:cantitative: Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale ( st.obsesivo-fobice- eliberarea de sub invazia ideilor, toxicomanii pt procurarea toxicului pe fond de hipob , paranoia ) Hipobulia:scadera fortei volitionale pana la abulie , scaderea capacitatii de a actiona, stie sau crede ca stie ce trebuie sa faca dar nu poate actiona - st nevrotice, astenie, irascibilitate, anxietate (TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii) Abulia: lipsa initiativei si a capacittii de a actiona ( catatonie, depresii severe nici macar nu se poate sinucide) Calitative: Disabulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfrsi una nceput + perplexitate ( forma particulara de abulie ) Parabulia insuficient volitional + acte paralele, pulsiuni, dorinte ( nevroze motorii + ticuri, spasme; schizo ) 2.Impulsivitatea insuficienta vointei pasive ( st psihopatice, impulsivitatea nevroticilor- anxiosi ce izbucnesc in momente de maxima tensiune afectiva ) Raptusurile-reactii comportamentale violente lipsite de capacitatea unui controlvolitional prin limitarea starii de constiinta si pot fi, dupa motivatia si aspectul lor,anxioase melancolie in starile crepusculare + ep. delirant halucinatorii dinepilepsie, violente imprevizibile, bizare si nemotivate existente in schizofrenii. anxioase: psihoze, st.delirante, schzo, manie- buna dispozitie + furie, lovesc, ucidraptus melancolic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare , suicid ( epilepsie impulsivitate in compensarea lentorii ) atrofia LF scade initiativa si capacitatea de vointa; lez bilaterale ale hipocampului scad capacitatea de inhibitie= comportament agresiv, impulsiv

17Dementa stare de regresie intelectuala globala, o deteriorare progresiva cu evolutie cronica.- Pacientul nu solicita singur ajutor medical;- Tulburari de memorie;- Modificari de personalitate- Dificultati de adaptare aparute in ultima vreme;- Aspect general normal, dar poate exista o usoara lentoare in reactii;- Semnul capului intors;- Dificultati in reamintirea evenimentelor recente, date actuale;- Limbaj ezitant, isi gaseste greu cuvintele -> anxietate;- Minimalizeaza / rationalizeaza erorile gasind explicatii pentru acestea;- Grad de fatigabilitate;- Diagnostic pozitiv testari neuropsihice: memoria recenta, afazia, apraxia constructive,dificultati in orientarea vizio spatiala;- Scala MMSE -> faza incipient 20 27;- Scala de ischemie - < 4..18.Demente-tablou clinic,debut ,faza de stare,faza terminala

Demena este definit clasic ca o stare de regresie intelectual global, o deteriorare progresiv cu evoluie cronicStare patologic ireversibil datorat unui proces organic cerebralCaracterizat prin deteriorarea progresiv a funciilor cognitive i care afecteaz nivelul randamentului intelectual, adaptativ i personalitatea n ansamblu. Declinul funciilor cognitive asociat cu modificrile importante n sfera comportamental se reflect n mod evident n executarea activitilor cotidiene ale subiectului afectat.Alterarea intelectual este profund, progresiv i global. Acestor trei caracteristici li se adaug ireversibilitatea activitilor psihice: ce s-a produs evolueaz numai ntr-un singur sens, spre "cronicizare i exitus" (Srbu, 1979).

Deasemenea sunt prezente frecvent simptome neuropsihiatrice cum ar fi apatia, agitaia i depresia. Odat cu accentuarea pierderii funciilor, pacientul este n mod treptat srcit de independen. n cele din urm plasarea ntr-un cmin de ngrijire poate fi necesar. Pacienii cu demen supravieuiesc, de obicei, nc 7-10 ani dup debutul simptomelor.Demena devine o povar nu numai pentru aparintori, ci i pentru societate; i a fost deja caracterizat ca una dintre marile provocri ale acestui secol. Demena Alzheimer este cea mai prevalent form de demen, responsabil pentru aproximativ 60-70% din cazuri, urmtoarea cauz fiind demena vascular, prezent n 15-20% din cazuri.Criterii de diagnostic dementa : Tulburri de memorie i atenie Disfuncia uoar a memoriei: gradul de pierdere al memoriei este suficient pentru a interfera cu activitile zilnice, dar permite totui o via independent. Disfuncia moderat a memoriei: gradul de pierdere al memoriei reprezint un handicap serios pentru o via independent. Sunt reinute doar informaiile foarte familiare sau intens nvate. Informaiile noi sunt reinute doar ocazional i foarte sumar. Subiecii sunt incapabili s-i reaminteasc informaii de baz despre ceea ce au fcut recent, sau numele persoanelor familiare Disfuncia sever a memoriei: gradul de pierdere al memoriei se caracterizeaz prin completa inabilitate de a reine informaii noi. Subiecii au probleme de recunoatere chiar a persoanelor apropiate Corelat cu deteriorarea memoriei apare deteriorarea global, n spaiu, timp, n raport cu propria persoan i cu alii. Nivelul de contien este conservat o perioad destul de lung pentru a permite demonstrarea deficitului cognitiv.

Alte tulburri cognitive - afazia- apraxie- agnozie- tulburri ale funcionalitii executive Apariia unor modificri n funcionalitatea social i ocupaional, reprezentnd un declin evident de la nivelul anterior de funcionalitate+ Tulburri de comportament+ Tulburri psihotice+ Absena contientizrii fenomenelor patologice

Stadii Demena Alzheimer Stadiul I scprile mnezice sunt compensate prin formule mnemotehnice, bileele; dificultatea rememorrii datelor recente; afazie nominal. bolnavul contientizeaz declinul i reacioneaz prin anxietate, depresie, izolare, suicid. Neag n public c ar avea probleme. Randamentul i calitatea prestaiilor scad. Compenseaz prin munc asidu, organizare. Sarcinile rutiniere pot fi executate optim; uoar dezorientare spaial n locuri nefamiliare. Stadiul II bradikinezie global. Bolnavul apeleaz la ajutorul familiei pentru compensarea deficitelor; vorbire perifrazic, n circumlocuiuni, srcirea ideativ i lexical; necesit retragerea din activitatea profesional; bolnavii i recunosc rudele doar cu dificultate; trsturile de personalitate se accentueaz; dezorientrile devin deranjante n spaii familiale; semne discrete de apraxie, autotopoagnozie.Stadiul III uitarea este profund (numele copiilor, numere de telefon, adrese); dezinteres pentru igiena personal; ecolalie, stereotipii verbale, agrafie, acalculie; dezorientarea spaial explic deambulrile, pierderile; semne extrapiramidale, mioclonii, stereoagnozia, agnozia digital, apraxia de mbrcare; suspiciozitate, idei de prejudiciu, idei de gelozie, dezinhibiie erotic, agresivitate. Stadiul IV pierderea majoritii amintirilor indiferen social, dependen social i instituionalizare; inexpresivitate facial, ncetineal, parkinsonism, convulsii; comportament dezorganizat, agresiv, vagabondaj delir, halucinaii; palilalie, jargon, vorbire trivial; apraxie, autotopoagnozie.Stadiul V Stadiul terminal pierdere a majoritii funciilor psihice imposibilitatea testrii funciilor mnestice hipertonie, imobilizare la pat mutism gatismMoartea survine fie ca urmare a unor infecii intercu-rente (n formele prelungite), fie n timpul crizelor de aspect epileptic.

19.Episodul maniacal -mai vezi in carteTulburarea afectica maniacal se caracterizeaza prin prezenta unei exaltari dispozitionale disproportionate fata de situatia persoanei,putand varia de la o jovialitate indiferenta pana la agitatie psihomotorie incontrolabila.Criterii diagnostic dispoziie euforic, expansiv sau iritabil cel puin 7 zile cel puin 3 simptome maniacale episodul se asociaz cu oricare dintre urmtoarele: afectare funcional marcat spitalizare simptome psihotice nu este cauzat de consumul de substane sau o boal somatic Simptome maniacale : autostim crescut/grandoare ,scderea nevoii de somn ,apetit alimentar crescut,logoree,fuga de idei(vorbesc incontinuu fara sa le pese daca sunt ascultati sau nu) distractibilitate, productivitate crescut,agitaie psihomotorie ,implicarea excesiv n activiti riscante ,interesc crescut pentru orice fel de relatii,dezinhibitie. Desi dispozitia expansiva este caracteristica episodului maniacall,se poate produce o glisare,uneori in mod alternative,spre o dispozitie iritabila ai ales daca le sunt perturbate initiativele.Tratamentul in episodul maniacal acut: Linia I: Ac. Valproic/Valproat + Carbamazepina + saruri de Li evaluare 1 4 sapt; Linia II: Haloperidol + Antipsihotice sedative -> Olanzapina; Linia III: Lorazepam + Clonazepam; Linia IV: Gabapentin + Topiramat

20 Episodul depresiv sever

Criterii de diagnostic : dispoziie depresiv sau pierderea interesului i a plcerii cel puin 2 sptmni cel puin 5 simptome depresive afectare subiectiv i funcional nu este cauzat de consum de substane sau o afeciune somatic Simptome depressive : dispoziie depresiv pierderea interesului i a plcerii scdere / cretere ponderal semnificativ insomnie / hipersomnie agitaie / inhibiie psihomotorie oboseal / pierderea energiei sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv dificulti de concentrare idei suicidare Simptome vegetative in depresie: pierderea libidoului tulburri menstruale treziri matinale variaia diurn a dispoziiei (dimineaa) constipaie uscciunea gurii cefalee Tratamentul in episodul maniacal acut: Linia I: Ac. Valproic/Valproat + Carbamazepina + saruri de Li evaluare 1 4 sapt; Linia II: Haloperidol + Antipsihotice sedative -> Olanzapina; Linia III: Lorazepam + Clonazepam; Linia IV: Gabapentin + Topiramat.

21 Tulburarea bipolar-tablou clinic si evolutie Tabloul clinic format din simptomele episodului maniacal si depresiv,care apar ciclic,la interval variabile. Se mai adauga halucinatiile si /sau ideile delirante. Tablou clinic: simptome:- Depresive: dispozitie depresiva, scaderea interesului si a placerii, scaderea /cresterea ponderala, insomnia / hipersomnie, dificultati de concentrare, idei suicide;- Semne vegetative: depresie, pierderea libidoului, tulburari menstruale, trezirimatinale, constipatie;- Maniacale: autostima, logoree, distractibilitate, agitatie psihomotorie, productivitatecrescuta;- Psihotice: halucinatii +/- idei delirante. Evolutie : Depresia : 15% dintre depresivi se sinucid recurena depresiei - 75% depresia dureaz aprox. 10 luni 50% remisiune, 30% remisiune parial, 20% cronicizare Mania : recurena maniei - 45% mania dureaz 3 6 luni 15% remisiune, 50 60% remisiune parial, 25 30% cronicizare

22. Fobia sociala si alte fobii Definitie: Fobia reprezinta teama angoasanta declansata de catre un obiect sau situatie care nu reprezinta in mod real un character periculos. Angoasa dispare numai in absenta obiectului sau situatiei respective Fobia sociala =teama intense si persistent de una sau mai multe situatii sociale,in care persoana este expusa la un grup de personae straine,sau care se poate afla in pozitia de a fi observant si judecat de ceilalti.Clinic: -anxietate ce rezulta din teama de a nu actiona intr-un mod jenant sau umilitor.-adesea inainte de expunere pot aparea atacuri de panica-persoana in cauza recunoaste ca teama sa este excesiva si irationala-persoana va evita situatiile respective sau le va trai cu anxietate intense si discomfort psihic.-evitarea ,anticiparea anxioasa sau disconfortul aparut poate interfera in mod semnificativ cu activitatea zilnica de rutina si functionalitatea sociala.-apar sentimente de culpabilitate,rusine si inferioritate-situatii particulare:frica de a vorbi in public,de a se inrosi,de a manca sau bea in public,de a scrie in fata altora sau folosi toaletele publice.Simptomele apar la pers cu varte cuprinse intre 15-30 ani intr-un mod progresiv agravant. In afara situatiilor fobice nu exista in general nici o tulburare.

Alte fobii :Agorafobia : Fobie legata de spatiu(spatii largi,publice) asociata cu frica de a iesi afara(Angoasa strazii) in special neinsotit,de a traversa un pod,a se deplasa cu autobuzul ,tren,etc. Se asociaza frecv consumul de alcool sau automedicatie in scop anxiolitic,persoana se fol de talismane ,persoane,animale pentru compensare. Se poate grefa pe o personalitate anxiofobica,pasiva,dependent sau poate aparea reactional.Fobiile simple: intensitatea si puterea invaziva a fobiilor simple este mai redusa decat in fobiile de mai sus. Tipuri :fobia de animale(zoophobia),de inaltime(acrophobia),de spatii inchise(claustrophobia), de moarte(tanatofobia)etc.

23 Reactia acuta la stres . 24 Tulburarea de stress posttraumatic

Definitie: Aparitia unei simptomatologii marcate de anxietate,depresie si dificultati cognitive,in urma trairii unui stress emotional a carui intensitate si magnitudine ar putea fi traumatica pentru oricine. Psihotraumele pot fi experiente de razboi,catastrofe natural,atacuri ,violuri,accidente grave,etc.Tulburarea acuta de stres : simptomatologia se instaleaza in primele 4 saptamani de la eveniment si dureaza minim 2 zile si maxim 4 saptamani.Tulburarea de stres posttraumatic simptomatologia se instaleaza fie la scurt timp dupa expunerea la evenimentul traumatic ,fie dupa cel putin 6 luni de zile,iar durata simptomelor se prelungeste peste 3 luni de zile. Clinic :-frica intense,oroare,senzatie de neajutorare.-simptome dissociative: senzatie subiectiva de detasare si lipsa a raspunsului emotional.,scaderea constientizarii a ceea ce i se intampla,derealizare si depersonalizare,amnezie disociativa-evenimentul traumatic este retrait foarte des: prin imagini si ganduri recurente,cosmaruri,iluzii si flashbackuri,-dupa o perioada de la trairea evenimentului traumatic persoana evita sa se gandeasca sau sa discute despre eveniment,evita activitati sau persoane ca ii amintesc de acesta.-in timp persoana dezvolta tendinte la izolare,lipsa de interes pentru relatiile cu cei din jur,are rezonanta afectiva scazuta.-insomnii-iritabilitate si raptusuri de furie-scaderea capacitatii de concentrare

25. Sindromul de sevraj alcoolicSindromul clinic In prezenta tolerantei celulare determinata de etanol, orice scadere brusca a aportului poate conduce la simptome de intrerupere datorita efectului depresant al SNC. Ca in cele mai multe sindroame, cei mai multi pacienti nu dezvolta fiecare simptom, iar loul clinic obisnuit este moderat, semanand cu o mahmureala moderata pana la sera, ce dureaza cateva zile. Semnele includ tremorul mainilor (scuturaturi sau dardaituri), disfunctii ale sistemului nervos autonom, cum ar fi cresteri ale pulsului, frecntei respiratorii si ale temperaturii corporale, insomnie posibil asociata cu vise urate, anxietate generalizata sau atacuri de panica si deranjamente gastrointestinale. Simptomele incep in intervalul de 5 la 10 ore de la scaderea ingestiei de alcool (pacientii dependenti se trezesc probabil dimineata cu unele semne de sevraj), ating un maxim in intensitate in ziua 2 sau 3 si se amelioreaza in ziua 4 sau 5. Anxietatea, insomnia si nilurile usoare de disfunctie autonoma pot persista 6 luni sau mai mult ca sindrom de abstinenta prelungit, ce poate contribui la tendinte de a reni la bautura.In jur de 5% din alcoolici prezinta simptome sere de abstinenta cum sunt delirium tremens (DTs), o stare de confuzie insotita uneori de halucinatii vizuale, tactile sau auditi. Probabilitatea de a dezvolta simptome sere de sevraj creste in cazul infectiilor concomitente sau a altor probleme medicale, a convulsiilor de sevraj sau DTs in antecedente si a consumului de alcool frecnt si in cantitati mari. Aceste simptome psihotice dispar probabil imediat ce starea mentala se amelioreaza, respectiv dupa cateva zile si trebuie deosebite de tulburarile psihotice temporare induse de alcool ce apar de obicei fara semne senzoriale, cum e descris mai inainte in acest modul.Un procent mic de alcoolici manifesta una sau doua convulsii generalizate sau "accesele alcoolice\" ("rum fits\"), de obicei in primele 48 h de la incetarea bauturii. Acestea sunt rar denatura focala (in afara de existenta unei patologii neurologice subiacente), cu anomalii electroencefalografice usoare si care de obicei revin la normal in decurs de cateva zile. Nu exista nici o dovada ca aceste convulsii de sevraj reprezinta o epilepsie "latenta\".

Tratament : sedare: Diazepam -2 f de 10 mg iv/im Anxiolitic: Tranxene Antalgic: algocalmin 1f la 6 ore Hipnotic nebarbituric( sa nu scada pragul de convulsii) : Rohypnol -reechilibrare hidroelectrolitica -pshihoterapie individuala si familiala25. Sindromul de sevraj etanolic.- Delirum tremens;- Complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice;- Apare dupa 2 4 zile de la abstinenta;- Transpiratii;- Tremuraturi accentuate, neliniste, insomnie, inapetenta, momente tranzitorii de confuzie;- Transpiratii generalizate;- Hipertermie 40C;- Tulburarea de constiinta devine totala si fara intrerupere;- Halucinatii dominant vizuale ;- Patognomonice zoopsiile;- Bolnavul se apara agitat, zgomotos.Tratamentul:- Benzodiazepine;- Dezechilibrul acido bazic;- Dezechilibrul hidro electrolitic; sustinerea functiilor vitale;- Neuroleptice sedative, incisive;- Sulfat de Mg, Carbamazepina.

26 Tulburarea de somatizare si hipocondriaca

Tulburare de somatizare: Simptome fizice, schimbtoare, recurente Durat de peste 2 ani Numeroase solicitri la medicul de familie sau specialist Orice organ sau sistem Cronic i fluctuant Tulburarea hipocondriaca : Preocupare persistent o boal grav, progresiv Acuze somatice persistente Preocupare fa de aspectul fizic Senzaiile normale sunt interpretate Depresie i anxietateSinonime: Dismorfofia,Nevroza hipocondriac,Hipocondria ,Nozofobia

27. Tulburarea de conversie(nevroza isterica)-forme cliniceDefiniie: tulburrile disociative sunt tablouri clinice pasagere care sugereaz o maladie organic, dar a cror genez este psihogen. Se produce o decuplare (disociere) ntre funciile sufleteti i cele somatice.Are loc o afectare a integrrii:amintirilor amnezie disociativ;contiinei identitii personalitate multipl;micrilor voluntare pareze;comportamentului n ansamblu fuga disociativ.

SimptomatologieCu toate c marca tulburrilor disociative este chiar polimorfismul simptomatic i mimetismul bolilor somatice, se pot desprinde anumite trsturi comune:debut dup o situaie conflictual sau psihotraumatizant;fugacitatea simptomelor;durata tulburrii este variabil; debuteaz i dup rbufnirea conflictului se stinge dup obinerea beneficiului;contrasteaz dramatismul manifestrilor i atitudinea detaat, cunoscut ca belle indiffrence;distribuirea acuzelor se face conform unui model personal sau cultural i mai puin conform localizrilor dermatomerelor;acuzele remit prin sugestie; simptomele tind s se repete la cel mai mic stimulent;simptomele, uneori teatrale, se produc i se perpetueaz n prezena unui public i sunt descurajate n solitudine;explorrile clinice i paraclinice sunt negative.

Tulburari motorii : miscari anormale,pareze,paralizii,tremuraturi ritmice,miscari coreiforme,miscari convulsive,akinezie,afonie. Miscarile se agraveaza cand atentia se indreapta spre persoana respective,parezele/paraliziile nu respecta unitatile anatomice neuro-motorii,reflexele normale,fara fasciculatii,electromiografia normal,nu se instaleaza atrofia musculara. Tulburari senzoriale de conversie: ,hipoazie,anosmie,anestezie,cecitate,vedere in tunel,surditate,mutism,etc. Poate aparea orice tip de tulburare senzoriala dar fara a respecta zonele metamerice asa zis implicate(anestezia in soseta),simptomele pot fi uni-bilaterale,evaluarea neurologica releva normalitatea aparatului sensorial,in cecitate subiectul merge fara sa se loveasca,pupilele sunt reactive.

Convulsii: sunt de fapt pseudo convulsii,caderea se produce brusc,fara masuri de protective,limba este muscata si se produce incontinent urinara. Simptome psihice associate tulburarilor de conversie : castigul primar,castigul secundar, la belle indiference,identificarea(imprumuta simptomatologia cuiva apropiat) Amnezia disociativa-instalata brusc,cu referire la evenimente personale importante,fara cauza organica sau datorita oboselii.Poate fi lacunara/generalizata/elective. Fuga disociativa(calatorii fara bagaje)-ore/zile Stupoarea disociativa- aparitia fara cauza fizica a unei scaderi pana la absenta a miscarilor voluntare si a reactivitatii normle la stimuli externi Stare de transa si de posesiePersonalitate multipla

28 Schizofrenia-forme de debut.Abrupt sau Insidios polimorfism clinic lipsit de specificitate Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stri confuziv-oniroide, depersonalizare, derealizare, automatism mental, perplexitate anxioas Stri distimice alternane de aspect mixt excitomotor i depresiv Scderea interesului i activitii, indiferentism afectiv, comportament imprevizibil, mutism i izolare progresiv, fixare n preocupri abstracte Debut medico-legal, pseudonevrotic (obsesivo-fobic, hipocondriac, conversiv)Discordan ideo-afectiv

29 Schizofrenia paranoida tablou clinicSchizofrenia paranoid Forma paranoid a schizofrenieiei se caracterizeaz prin: preocupri i convingeri delirante i/sau halucinaii auditive, comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin pregnante. Debutul este mai tardiv, funcionarea premorbid mai bun i prognosticul mai favorabil. Aceti pacieni au anse mai mari s se integreze socio-ocupaional i familial n comparaie cu ceilali schizofreni. n ICD 10 se consider c aceast form reprezint tipul cel mai comun de schizofrenie pe plan mondial. Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, nsoite de obicei de halucinaii, n special de tip auditiv i de alte tulburri de percepie. Tulburrile afectivitii, voinei i vorbirii i simptomele catatonice nu sunt proeminente. Exemple de simptome paranoide din cele mai obinuite sunt: idei delirante de persecuie, referin, natere ilustr, misiune special, schimbare corporal sau gelozie; halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i dau comenzi, sau halucinaii auditive fr expresie verbal cum ar fi fluierturi, pocnituri, iuituri, bzit sau rsete; halucinaii olfactive sau gustative, ale senzaiilor sexuale sau alte senzaii corporale. Halucinaiile vizuale pot aprea, dar sunt rareori proeminente. Tulburarea de gndire poate fi evident n strile acute, dar n acest caz ea nu mpiedic descrierea clar a delirurilor i halucinaiilor tipice. Afectivitatea este de obicei mai puin tocit dect n alte forme de schizofrenie, dar un grad minor de incongruen este obinuit, aa cum sunt tulburrile de dispoziie ca iritabilitatea, furia brusc, groaza i suspiciunea. Simptomele "negative" cum ar fi tocirea afectivitii i afectarea voinei sunt adesea prezente dar nu domin tabloul clinic.

30 Schizofrenia hebefrenicaSchizofrenia dezorganizat (hebefrenia) discurs i comportament dezorganizat, afecte tocite sau neadecvate, absena sindromului catatonic. Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de forma paranoid. Debuteaz n adolescen, cu dezvoltarea insidioas a unei simptomatologii caracterizat prin abulie, tocire afectiv, deteriorarea habitudinilor i modificri comportamentale, afectare cognitiv, delir i halucinaii Dispoziia este superficial i inadecvat, adesea fiind nsoit de chicote i zmbete "auto-satisfcute", "auto-repliate", sau de maniere "alese", grimase, manierisme, poze, acuze hipocondriace i fraze repetate. Exist o tendin de a rmne solitar i comportamentul pare lipsit de scop i angajare. La examenul anamnestic i istoricul bolii se ntlnesc mai frecvent date privind agregarea familial i funcionarea premorbid srac.

31 Autismul infantil debutul precoce, nainte de trei ani, a unor tulburri sau devieri care intereseaz cel puin trei arii de dezvoltare: inabilitatea de a iniia i dezvolta relaii sociale, de a exprima interes i emoii; incapacitatea de a folosi limbajul i comunicarea (verbal i non- verbal); prezena unui comportament stereotip, incluznd un repertoriu comportamental restrictiv i repetitiv.

32. Tulburari invadante(pervasive) enumerare si scurta descriere Tulburri pervasive de dezvoltare: Autismul infantil Autism atipic Sindrom Rett Sindrom Asperger Alte tulburri dezintegrative ale copilriei