Subiecte Pentru Examen Oral AMG

7/27/2019 Subiecte Pentru Examen Oral AMG

1/28

1. TEHNICA MASAJULUI CARDIAC.Mesajul cardiac sau restabilirea functiei cardiace se impune cand se opreste inima sau candactivitatea ei nu asigura circulatia perifierica si oxigenarea centrilor nervosi superiori. Ea serealizeaza prin masaj cardiac, injectie intracardiaca, transfuzie intraarteriala de sange saustimularea electrica a inimii.Masajul cardiac extern se face prin peretele toracic concomitent cu permeabilizarea cailorrespiratorii si ventilatie pulmonara artificiala gura la gura. Bolnavul culcat in decubit dorsal pe osuprafata rigida, este adus in pozitie trendelemburg de 30-40 grade, cu capul in hiperextensie,pentru a evita caderea inapoi a limbii si a asigura drenarea cailor respiratorii de secretii.Reanimatorul se apleaca asupra bolnavului si cu mainile suprapuse, exercita cu toata greutateacorpului o presiune ritmica, puternica asupra toracelui, in jumatatea inferioara a sternuluirealizand o deplasare anteroposterioara a peretelui toracal de 4-6 cm cu o frecventa de 60-80/min. Asigurarea functiei circulatorii minimale se traduce prin retrocedarea midriazei(dilatareapupilei peste limitele obisnuite), recolorarea tegumentelor, aparitia pulsului periferic si eventual sia tensiunii arteriale si reaparitia respiratiei spontane.Forta angajata pentru masajul cardiac extern este in functie de elasticitatea peretelui toracal.

Astfel la copii masajul se va putea face si cu o singura mana, iar la sugari numai cu cele douapolice. Ritmul cu care se vor executa miscarile de masaj, va fi si in functie de varsta copilului,ajungand pana la 100-140/min.

2. INCIDENTE SI ACCIDENTE ALE INJECTIEI INTRAVENOASE.Se pot datora urmatorilor factori:

- defectiuni tehnice, determinate de un ac neascuttit care sparge vena, sau pentru ca acula fost gresit manevrat si a perforat vena nepatrunzand in vena; ori ca nu am avut o bunasursa de lumina pentru a executa manevra corect.

- introducerea de lichid iritant paravenos (clorura de calciu, solutii hipertonice); acestapoate determina necroze locale;

- introducerea de aer intravenos care poate avea ca urmare o embolie gazoasa. Acestincident apare brutal in timpul perfuziei de sange sau seruri, daca aerul nu a fost scos dintubul de perfuzie inainte de a se introduce sangele sau serul si ami ales daca s-aterminat solutia de perfuzat si la flacon avem adaptata o para de cauciuc cu care amintrodus lichidul sub presiune. Este o neglijenta grava, extrem de rara, dar posibila, incat

trebuie sa avem toata atentia pentru a o evita;- neridicarea garoului. Introducerea lichidului face sa se mareasca orificiul prin care a intrat

acul, iar lichidul se imprastie paravenos.Unele substante produc valuri de caldura sau dau o inrosire a tegumentelor(calciul, magneziul).

Aceste senzatii pot fi evitate prin injectarea lor foarte incet.Lipotimiile care pot aparare in timpul injectiilor intravenoase se previn prin efectuarea injectiilornumai dupa ce bolnavul a fost asezat in decubit dorsal.Dupa injectarea unor substante iritante poate aparea o flebita.Un alt incident este inteparea arterei omonime (humerala sau femurala), in locul venei; in seringapatrunde sange rosu-deschis, sub presiune mare. In acest caz, scoatem acul definitiv, presambine locul 1-2 minute cu un tampon de vata imbibat in alcool si punctionam in alt loc.Un alt incident neplacut este inteparea unui nerv. Acul trebuie retras sub piele si cautata cublandete si atentie vena.

Daca nu a fost tinut presat un timpsuficient, prin orificiul de punctionare al venei se poate scurgesange, ceea ce creeaza un hematom local care da un aspect neplacut plicii cotului.

3. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU INSOLATIE.Insolatia este un accident produs de actiunea directa si prelungita a razelor solare asupra capuluisi cefii.- Scoaterea bolnavului de sub influena razelor solare.- Culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat.


2/28

- Se aplic comprese reci pe cap sau chiar o pung cu ghea nu numai pe frunte,ci pe toat calota (ajut la retrocedarea edemului cerebral in insolaie).

- Se administreaz antalgice i antiflogistice: aspirin, soluie de pitan 1% , saupiramidon, vit.C 1000mg.

- Se controleaz funciile vitale in caz de com sau stri convulsive, se asigurlibertatea cilor aeriene.

Se administreaz oxigen dac exist posibilitatea.

4. TEHNICA INGRIJIRII NOU-NASCUTULUI CE PREZINTA COLICI ABDOMINALE.Nu exista un tratament miraculos care sa calmeze colicile sugarului. Durerile se diminueaza sauchiar inceteaza cu cataplasme calde, ceaiuri de plante. O metoda buna care linisteste copilul esteasezarea lui cu burtica pe pieptul dezgolit al mamei. Caldura corpului mamei si bataile inimiiacesteia il linistesc pe micut. Uneori sugarii cu colici raspund la diferite moduri de a fi tinuti inbrate sau invartiti. Trebuie tinuti pe umar si masati usor pe spate. Ei trebuie tinuti drepti, deoareceaceasta pozitie ii poate ajuta la eliminarea gazelor. In stare de deplina sanatate, copilul mancandbine si crescand numai in greutate, brusc, din senin, apare criza de colici, plansete si tipete,uneori chiar violente, agitatie si paloare, totul aratand ca sugarul sufera intr-adevar, suferinta cepoate dura de la cateva minute la cateva ore, si care trec tot atat de repede cum au trecut.

5. INTERVENTIILE A.M. LA INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA.Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, insotita de cresterea secretiilorbronsice, permanenta sau intermitenta, necauzata de o boala sau leziune bronho-pulmonaraspecifica.Interventii:

- Asigurarea repausului la pat in perioada de acutizare;- Administrerea de lichide pentru fluidificarea secretiilor;

- Aplicarea masurilor de mobilizare a secretiei: drenaj postural;- Invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator;- Educarea pacientului (evitarea factorilor favorizanti acutizarii, efectul benefic al curei

balneoclimaterice, importanta asanarii focarelor de infectie din organism, alimentatie usordigerabila, bogata in vitamine);

-Masurarea functiilor vitale;

- Administrarea tratamentului medicamentos;

- Pregatirea pacientului pentru examinari paraclinice;- Incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscar;- Ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale si incurajarea lui sa participe la

ingrijiri pentru cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta.

6. TEHNICA CLISMEI EVACUATOARE SIMPLA.Definitie. Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichidein intestinul gros (prin anus, in rect i colon).Tehnica:- se fixeaz canula la tubul irigatorului i se inchide robinetul;

-se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase;

- se umple irigatorul;- se evacueaz aerul i prima coloana de ap;- se lubrifiaz canula cu o compres de tifon;- se fixeaz irigatorul pe stativ;- asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz;- deprteaz fesele pacientului cu mana stang;


3/28

- introduce canula prin anus si rect (cu mana dreapt) perpendicular pe suprafaasubiacent, cu varful indreptat inainte in direcia vezicii urinare;

- dup ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i seindreapt varful in axa ampulei rectale;

- se introduce canula 10-12 cm;

- se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prinridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;

- pacientul este rugat s respire adanc, s-i relaxeze musculatura abdominal, srein soluia 10-15 minute;

- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului descurgere;

- se indeprteaz canula i se aeaz in tvia renal;pacientul este adus in poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru auura ptrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaz scaunul la pat sau latoalet.

7. TEHNICA RECOLTARII GLICEMIEI.Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau

calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei dinsange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemieineonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luatain spital cat si la domiciliul pacientului.Materiale necesare:

- manusi ;- glucometru portabil ;- paduri alcoolizate ;

- comprese tifon ;- bandaj adeziv.

Recoltarea:- confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt

pacient);- se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce

anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa;- se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut);- se spala mainile bine si se pun manusi;- daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp

de 10 minute;- se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa ;- se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-

o singura miscare scurta si rapida ;- dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita

amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare;

-se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne caeste suficienta pentru citirea rezultatului;

- dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea;- dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv;- se noteaza rezultatul , data si ora.

10.TEHNICA PERFUZIEI INTRAVENOASE.Perfuzia intravenoasa = introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura ,a solutieimedicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a organismului.


4/28

Scop:- hidratarea si mineralizarea organismului;

- administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit;- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;- alimentarea pe cale parenterala.

Executie:- tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica;- asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange(dupa spalarea mainilor cu

atentie);- pregateste solutia de perfuzat;- monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi (evitandcontaminarea

sistemului) pentru indepartarea aerului;- alege vena (intai locurile distale si apoi cele proximale);- aplica garoul-curata locul cu alcool de la centru in afara;- introduce acul,branula in vena

- scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rata de flux60picaturi/minut;

-mentine locul de perfuzie,acopera cu pansament steril;

- schimba pansamentul(cand se fixeaza catetere)la 24 h si inspecteaza zona(eventualainflamatie);

- schimba punga cu o solutie sau flaconul, inainte de golirea completa a precedentei;- se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.

11. TEHNICA TRANSFUZIEI INDIRECTE.Se executa cu sange proaspat izo-grup, izo-Rh, de la donator cunoscut, prin intermediulflaconului sau pungilor din PVC cu stabilizator anticoagulant.Executie:Montarea flaconului:

- Spalararea mainilor cu apa si sapun;-

Asistenta imbraca manusi sterile pentru protectie;- Se efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau pentru fiecare flacon;- Se indeparteaza dopul de parafina;- Se dezinfecteaza dopul cu tinctura de iod;

- Se monteaza aparatul de perfuzat( cu filtru in picurator);Evacuarea aerului din tubul aparatuluiEfectuarea punctiei venoase:

- Se alege o vena si se punctioneaza;- Se indeparteaza garoul si se ataseaza amboul aparatului de transfuzat la ac;

Efectuarea probei biologice Oelecker:- Se fixeaza acul, amboul si extremitatea tubului la piele;- Se lasa 20-30 ml sange sa curga prin picurator si se regleaza ritmul la 10-15

picaturi/minut timp de 5 minute;

- Se supravegheaza pacientul si daca nu apar semne de incompatibilitate se repetaoperatia;

Efectuarea transfuziei:- Daca nu au aparut semne de incompatibilitate, se continua transfuzia in ritmul stabilit de

medic;- Se supravegheaza, in continuare, pacientul si ritmul de scurgere la nivelul picuratorului;- Se pregateste flaconul urmator (daca este cazul);

Incheierea transfuziei:


5/28

- Se retin din fiecare flacon 5-6 ml sange pentru verificari ulterioare, in caz de accidenteposttransfuzionale tardive;

- Se incheie prestubul, se aplica pensa intre ambou si tubul de control;- Se retrage acul si se comprima vena cu un tampon steril;- Se aplica pansament steril la locul punctiei si se fixeaza.

12. INGRIJIREA PACIENTULUI CU AST BRONSIC.Astmul bronsic se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin accese de dispnee parasisticaexpiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm.Interventii:- pacientul e adus in pozitie de ortopnee (sezand) pentru a-i ameliora eforturile la respiratie;- A.M. schimba lenjeria transpirata a bolnavului si pana la venirea medicului ii administreaza

antispastice (miofilin intravenos, foarte lent, eventual in perfuzie). In cazul in care criza nu vaceda, se va continua cu perfuzie, cu hemisuccinat de hidrocortizon sau alte medicamenterecomandate de medic: cardiotonice, diuretice, sedative.

- Pacientul este supus oxigenoterapiei.- Se identifica factorii care contribuie la aparitie si se indeparteaza (paturi, saltele, praf,

alimente).- Pentru evitarea suprainfectiei, tratamentul se completeaza cu antibiotice.

-Se asigura hidratarea corespunzatoare a bolnavului pe cale orala sau parenterala.

- Daca nu se reuseste sub tratament aplicat, dezostruarea si asigurarea ventilatiei pulmonarese fac prin intubatie, traheostomie sau aspiratie mecanica, respiratie artificiala.

- Se masoara functiile vitale la 15 minute.

13.INTERVENTIA A.M. IN TIMPUL CRIZEI LA PACIENTUL CU TULBURARI COMITIALE(EPILEPSIE).Epilespsia se caracterizeaza prin accese de pierdere fulgeratoare a constientei insotite sau nu deconvulsii tonice si clonice generalizate.(constractii ritmice bruste).Interventii:

- nu las niciodata persoana singura;- asez persoana in pozitie orizontala (pe pat, podea);

-introduc intre arcadele dentare pe partea laterala un material, obiect moale (batista rulata);

- nu se forteaza maxilarul;- desfac cravata, gulerul, centura pentru a nu impiedica respiratie;

- indepartez obiecte tari, mobile din jur pentru a preveni lezarea;

- intorc corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire;- monitorizez functiile vitale si vegetative;- curat cavitatea bucala.

14. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL LA BARBATI.Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prinuretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si

mediul extern.Executie:- asistenta imbraca manusi de cauciuc;

- alege sonda si o lubrifiaza;- dezinfecteaza meatul urinar(deschiderea uretrei spre exterior) cu ser fiziologic si

oxicianura de mercur;- intre degetele inelar si mic al mainii drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu

ajutorul unei pense sterile, tinuta in aceeasi mana, apuca sonda in imediata vecinatate avarfului;


6/28

- introduce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa, in timp ce cu mana stangaintinde penisul cat mai bine, pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoaseiuretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica;

- daca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole anatomice sau functionale, spasme,asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibru mai mic(Mercier sau Thiemann);

- patrunderea sondei in vezica se semanleaza prin scurgerea urinei prin sonda;

-se fixeaza sonda pana se evacueaza urina;

- se recolteaza urina in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele delaborator ce se vor efectua;

- restul urinei se capteaza in tavita renala sau alt recipinet;- indepartarea sondei se face cu ajutorul pensei dupa ce extremitatea libera a fost inchisa

prin comprimare.

15.TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE- asezarea nou-nascutului pe un camp steril imediat dupa expulzie;- aspirarea secretiilor din cavitatea bucala si nazala;

- legarea si sectionarea cordonului ombilical:-

pensarea cordonului ombilical cu 2 pense hemostatice la 10-15 cm de insertiaabdominala;- sectionarea cordonului ombilical intre cele 2 pense;- efectuarea ligaturii la 2 cm de insertia abdominala;- sectionarea cordonului la 1cm distanta de ligatura;- efectuarea nodului;

- aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical;- evaluarea starii clinice: ritm cardiac, respiratie, tonus muscular, reflex de iritabilitate,

culoarea tegumentelor si mucoaselor.- acordarea ingrijirilor in caz de apnee tranzitorie, asfixie alba, asfixie albastra;- aplicarea masurilor de prevenire a oftalmiei gonococice;- examinarea nou-nascutului in vederea decelarii uno malformatii congenitale vizibile;

-stabilirea sexului, identitatii;

- cantarirea, masurarea inaltimii si perimetrelor (cap, torace, abdomen);- uscarea tegumentelor prin tamponarea cu camp steril, pentru a indeparta surplusul de

vernix caseosa;- infasarea;- transport in sectia de nou-nascuti;- asezarea nou-nascutului in pat.

16. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU FRACTURA DE FEMUR.Imobilizarea de urgenta: se pregateste o atela lunga, care sa ajunga din axila pana la picior; seaplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior dupa ce s-a introdus vata pudrata cutalc in axila.

a)cu o singura atela: cand coapsa este scurtata si deformata este bine sa se asigure pe timpultransportului si o extensie in axul membrului inferior ceea ce este posibil prin folosirea ateleimetalice Thomas.b)cu doua atele: o atela externa, lunga, asemanatoare cu cea descrisa anterior; o atela maiscurta, ce se aplica pe partea interna a membrului inferior bolnav, care se intinde de la regiuneainghinala pana la calcai; peste ambele atele se aplica legaturi dispuse in jurul toracelui, in jurulbazinului, in jurul coapsei, genunchiului si gambei de aceeasi parte; se face bandajarea circulara,cu fasa, a membrului inferior si a toracelui, precum si fixarea picioarelor.c)imobilizarea in fracturile extremitatii inferioare a femurului.


7/28

Cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului, exista pericolul ca vasele si nerviiimportanti ce trec prin spatele osului sa fie comprimate, intepate sau sfasiate. Aceste fracturi seimobilizeaza cu o singura atela. Se aplica o atela lunga posterioara, care se intinde de la bazinpana la talpa. Atelel mai scurte sunt ineficiente. Inainte de fixarea atelei cu legaturi se vaintroduce vata sub atela la capatul proximal, spre a nu leza partile moi si se va verifica positiaatelei, ca sa nu atinga coastele. Legaturile trebuie aplicate in jurul bazinului, in jurul coapsei si agambei. Infasarea membrului pelvian si bazinului va completa mobilizarea acestor fracturi.

17. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI IN STARE DE SOC LA LOCULACCIDENTULUI.

- Sa scoatem victima de sub influenta cauzei care a provocat accidentul: sa intrerupemcurentul electric(daca este vorba de electrocutare), sa o scoatem de sub daramaturi, dinmediul toxic( in caz de intoxicatie), din apa(in caz de inec).

- Trebuie sa punem victima in conditii bune pentru a-i putea da primul ajutor (intr-o cameraaerisita, la umbra).

- Examinam rapid functiile vitale(respiratia si circulatia). Daca accidentatul respira ii vomcerceta si pulsul. Daca nu simtim pulsul, vom pune imediat urechea pe torace pentru a auzibataile inimii.

- In caz ca accidentatul nu respira, ii vom acorda imediat primul ajutor: respiratie artificiala(de

preferat gura la gura) si masaj toracic.- Daca victima are o pierdere de sange, vom lua masurile necesare pentru oprirea

sangerarii.- In caz ca e vorba de mai multi accidentati, ne vom orienta, pe baza examinarii rapide

facute tuturor, asupra celor in stare grava.- Este foarte important sa nu starnim panica in jur.- Trebuie indepartata multimea. Aceata stanjeneste acordarea primului ajutor.- Trebuie sa avem grija ca manevrele pe care le facem sa nu inrautateasca starea victimei(in

caz de fracturi miscarea oaselor produce dureri bolnavului).- Trebuie sa apelam imediat la ajutorul unui medic sau al unui cadru medical mediu.- Trebuie sa asiguram transportul accidentatului la spital in bune conditii.- Trebuie sa avem grija ca pe cat posibil sa pastram in situatia in care le-am gasit cauzele

producerii accidentului pentru a permite organelor in cauza sa execute ancheta.- Este bine sa insotim accidentatul la spital pentru a putea lamuri cauzele accidentului,

modul de comportare a pacientului, primul ajutor acordat.

18. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE, SCOP, PREGATIRE TEHNICA.Definitie. Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei sonde Einhorn dincolo depilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior.Scop:explorator- extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), sucpancreatic i secreie proprie;- aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice;

- descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj;- evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.terapeutic- drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune directasupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fiese vor resorbi prin pereii intestinali, ajungand prin vena port in ficat, de unde apoivor fi excretate impreun cu bila si cile biliare, urmand calea circulatiei entero-hepatice.alimentatie artificial


8/28

- se introduc lichide hidratante i alimente lichide in organismul pacienilorinconstienti sau cu imposibilitate de inghitire.aspiraie continu- in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;- dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator).Materiale necesare:

De protecie:- Muama i alez;- or de cauciuc sau alt material impermeabil;- Prosoape.

Sterile:- Sonda Einhorn;- 2 seringi de 20 ml;

- manusi de cauciuc sterile;- pensa hemostatica;- medii de cultura , eprubete.

Nesterile:- tavita renala;

-tava medicala;

- stativ pentru eprubete;

- pahar cu apa aromata;- perna cilindrica dura sau patura rulata;- hartie de turnesol rosie si albastra.

Medicamente:- sulfat de magneziu 33%;- ulei de masline;- novocaina;

- solutii necesare hidratarii si alimentarii(materialele se vor alege in functie de scopulsondajului).

Execuie:- asistenta se spal pe maini;- imbraca mnui sterile;- prinde sonda(umezit) cat mai aproape de oliv i o introduce cu blandee princavitatea- bucal sau nazal pana in faringe;- cere pacientului s respire adanc, cu gura deschis i s inghit de cateva ori pancand oliva trece in esofag;- cu micri blande ajut inaintarea sondei pana la marcajul 45cm la arcada dentar,moment in care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns in stomac;- se aeaz pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul maijos, coapsele flectate pe bazin;

-se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic;

- se impinge uor sonda spre pilorpan la marcajul 60cm;- se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea deinghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min);- cand diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns induoden(dup cca 1h-1h jumatate de la ptrunderea ei in stomac).

19. TEHNICA PREGATIRII PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE.


9/28

Urografia: metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate intravenos.Pregatirea pacientuluiPsihica- se anunta pacientul i i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului;- se explica pacientului tehnica investigatiei i regimul alimentar necesar pentrureusita acesteia.

Alimentara-cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celulozai dau reziduuri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) i apegazoase;-in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, apanegazoasa);-in seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai i paine prajita;-inaintea examenului pacientul nu mananca i nu consuma lichide. Dupa examen,bolnavulpoate consuma regimul sau obisnuit.Medicamentoasa- cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbune animal i triferment cate2 tablete de 3x /zi- in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri ulei de ricin.Fizica- se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar in ziua examinarii bolnavul nu maimananca si nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei);- se efectueaza clisme evacuatoare inaintea injectarii substantei de contrast.

20. SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI IN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA.- interviu amanuntit pentru a stabili starea de sanatate anterioara a sarcinii;- indrumarea femeii sa consulte medicul pentru a stabili existenta sarcinii;- informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii;

- aprecierea starii de nutritie a gravidei, sfaturi privind alimentatia (gravida care varsa estesfatuita sa nu se ridice brusc din pat si chiar inainte de a se ridica sa manance cativa

biscuiti, paine prajita sau saratele; sa evite alimentele grase, prajeli mai ales inainte deculcare);

- asigurarea confortului psihic;- informarea gravidei asupra datei posibile a nasterii;- stabilirea ritmului consultatiei;

- instruirea gravidei privind semnele de avort, manifestari in sarcina patologica.

21. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL LA FEMEIE.Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prinuretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii simediul extern.Executie:

-sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie atat a pacientei si a instrumentelor,cat si a mainilor celui care o executa;

- asistenta imbraca manusi sterile;- evidentiaza meatul urinar(=deschiderea uretrei spre exterior);

- dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orificiul uretral de sus in jos in directia anusului;- scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar ale mainii drepte;- lubrifiaza sonda cu ului steril;

- orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5cm;


10/28

- paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare informa de arc pentru a-i usura trecerea in vezica;

- primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in recipientele pregatite infunctie de scop (urocultura, examene biochimice) sau intr-un recipient de colectare;

- extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceleasi miscari, in sensinvers.

22. TEHNICA SPALARII OCULARE.Prin spltura ocular se inelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival.Scop:terapeutic- in procesele inflamatoare ale conjunctivei;- in prezena unor secreii conjunctivale abundente;- pentru indeprtarea corpilor strini.Materiale:de protecie : prosoapesterile: comprese, tampoane de vat; undin sau alt recipient picurtor; apbicarbonatat 22Execuie:- particip dou asistente: una supravegheaz pacientul i-l menine in poziia aleas,

cealalt efectueaz tehnica;- se spal pe maini; se dezinfecteaz;- verific temperatura lichidului de spltur: 37gradeC (temperatur mai joasdeclaneaz reflexul de inchidere a pleoapelor);- aeaz pe cele dou pleoape cate o compres imbibat in soluia antiseptic desplare;- deschide fanta palpebral cu degetele mainii stangi i toarn incet lichidul dinundin (sau alt recipient) in sacul conjunctival, evitand corneea;- solicit pacientului s roteasc ochiul in toate direciile;- repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini in lichidul de spltur(cand este cazul)- indeprteaz tvia renal.

23. TEHNICA INGRIJIRII PLAGII OMBILICALE LA NOU-NASCUT.In primele 15 zile de viata cand plaga ombilicala nu este inca cicatrizata, nou-nascutului nu-i vomface baie generala ci doar toaleta partiala si o riguroasa ingrijire a plagii ombilicale.Bontul ombilical ramas dupa sectionarea cordonului ombilical la nastere se usuca in 7-8 zile panala 10 zile. Bontul se sterge de jos in sus cu betadina si spirt de 2-3 ori pe zi pentru o cicatrizarerapida.Pentru o buna evolutie a plagii ombilicale vom efectua zilnic sau ori de cate ori este nevoiepansamentul ombilical cu comprese sterile inmuiate in alcool 70 grade.Dupa ce a cazut acest bont, plaga ramane putin umeda si se va cicatriza in timp de o saptamana.Se va continua efectuarea pansamentului pana plaga este uscata. Vom supraveghea cu mareatentie si grija cicatrizarea acetei regiuni deoarece ea poate constitui o poarta de intrare pentrumicrobi. La aparitia unei sangerari, a unei secretii sau chiar roseata a plagii vom anunta imediatmedicul.

Daca la nivelul plagii ombilicale dupa detasare si cicatrizare apare o hernie ombilicala, nu o vomrezolva prin aplicarea unui pansament, ea va fi rezolvata chirurgical cand copilul va fi mai mare.

24. TEHNICA SPALATURII AURICULARE.Prin spltur auricular se inelege splarea conductului auditiv extern prinintroducerea unui curent de lichid.Scop terapeutic- indeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)


11/28

- indeprtarea corpilor strini ajuni in urechea extern accidental sau voluntar;- tratamentul otitelor cronice.Materiale:- de protecie(dou oruri de cauciuc, muama, prosop, alez)- sterile(sering Guyon, vat, lichidul de spltur la 37gradeC, soluiamedicamentoas prescris, soluie de bicarbonat de sodiu 1)

- nesterile(mas de tratamente, tvi renal, scaun).Execuie:- asistenta se spal pe maini i imbrac orul de cauciuc;- verific temperatura lichidului de spltura i incarc seringa Guyon;- cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic seindeprteaz mai uor);- trage pavilionul urechii in sus i inapoi cu mana stang, iar cu dreapta injecteazlichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea;- operaia se repet la nevoie;- se usuc conductul auditiv extern;- medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie;- se introduce un tampon de vat in conduct;- se aeaz pacientul in decubit dorsal 1/2-1 or;- se examineaz lichidul de spltur.

25. OXIGENOTERAPIA: MATERIALE NECESARE, METODA SI ROLUL A.M.Materiale necesare:

- surs de oxigen;- umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului coninand ap steril);- sond nazal , cateter, masc de oxigen sau cort, in funcie de metoda aleas;- material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei.

Metode de administrare a oxigenului:a. prin sond nazal- este metoda cea mai frecvent utilizat;- permite administrarea oxigenului in concentraie de 25%-45%;- poate fi utilizat pentru o terapie pe termen lung;

- nu poate fi utilizat la pacienii cu afeciuni ale mucoasei nazale.b. prin masc (cu sau fr reinhalarea aerului expirat)- permite administrarea oxigenului in concentraie de 40%-60%;- este incomod datorit sistemului de prindere i etaneizare;- accentueaz starea de anxietate, mai ales la copii;- poate cauza iritaia tegumentelor feei;- nu se va utiliza la pacienii cu arsuri la nivelul feei.c. ochelari pentru oxigen- sunt prevzui cu dou sonde care se introduc in ambele nri;- se utilizeaz la copii i pacieni agitai;- sunt mai bine tolerai de pacieni.d. cortul de oxigen- frecvent utilizat la copii;

- concentraia oxigenului nu poate depi 50%;- are dezavantajul c atmosfera de sub cort se inclzete i se supraincarc cu vaporidatorit faptului c pacientul inspir i expir in acelai mediu;oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalaii de rcire;- in cort se pot monta instalaii de rcire;- copiii vor fi supravegheai permanent, pentru a nu disloca cortul.Interveniile asistentei:- pregtirea psihic a pacientului asigurandu-l de luarea tuturor msurilor deprecauie i


12/28

aezarea pacientului in poziie corespunztoare (dac este posibil pozitia semiezandcare favorizeaz expansiunea pulmonar);- asamblarea echipamentului;- dezobstruarea cilor respiratorii;- msurarea lungimii sondei de la nar la tragus;- umectarea sondei cu ap steril pentru facilitarea inseriei i prevenirea lezrii

mucoasei;- introducerea sondei in nar i fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast;- dac se utilizeaz masca de oxigen, aceasta se va aeza acoperind nasul i gurapacientului i se va fixa cu o curea in jurul capului;

- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funcie de prescripia medicului;- aprecierea rspunsului terapeutic al administrrii oxigenului (observarea culoriitegumentelor, msurarea respiraiei i pulsului)- supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de apariiea unor complicaii;- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit, etc.);- acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrrii oxigenului icombaterea oricrei cauze de disconfort;- mobilizarea periodic a sondei;- scoaterea sondei o dat pe zi i introducerea ei in cealalt nar;- curirea echipamentului la terminarea tehnicii.

26. INJECTIA SUBCUTANATA: MATERIAL NECESAR, TEHNICA, SCOP.Este introducerea unor substante medicamentoase (izotonice, lichide, nedureroase) prinintermediul unui ac in tesutul celular subcutanat.Scop: terapeutic - injectarea insulinei la diabetici ;

-tratament anticoagulant.Substanta introdusa formeaza un depozit din care difuzeaza lent spre sistemul capilar in care eresorbit si transportat.Materiale necesare: seringi + ace (2-3) mici si subtiri cu bizou lung.Pentru introducerea oblica (la 450) se folosesc ace lungi de 23-32mm, iar pentru introducereaperpendiculara L=12mm. Cu cat este mai scurt drumul pe care varful acului il are de parcurs, cu

atat scade riscul lezarii de nervi si vase, durerea este mai mica si hematomul rar.Straturile pielii sunt:- epidermul (grosimea = 0,007-1,3mm);- dermul (grosimea = 1mm);

- hipodermul (diferit in functie de regiune).Pregatirea pacientului: se aseaza pe scaun cu membrul superior sprijinit in sold si se descoperazona (fata externa a bratului, regiunea abdominala, etc).Executie:- spalarea mainilor- montarea seringii si acului, fara a atinge amboul seringii- se verifica fiolele, se taie se incarca seringa

- se elimina aerul, se schimba acul

-se tine seringa in mana dreapta ca pe un creion

- se cuteaza cu policele si indexul (aratatorul) mainii stangi o portiune mai mare de pielefixand-o si radicand-o de pe planurile profunde. Se va tine astfel pana la introducerea intregiicantitati (se evita astfel patrunderea intra musculara)

- se patrunde prin tegument dealungul axului longitudinal al cutei, in profunzimea stratuluisubcutanat la adancime de 2-4 cm. Se verifica daca acul nu a ajuns intr-un vas(aspirand). Tendinda de a renunta la aspiratie, intr-o zona slab vascularizata.

- se injecteaza lent prin apasarea cu indexul pe piston- la terminare se retrage si se tamponeaza cu vata si alcool


13/28

- la introducerea unor cantitati mai mari de 0,5 ml se mentine acul in tesut inca 5 secundedupa injectare pentru a impiedica refularea substantei in canalul de punctie.

- se maseaza locul injectarii pentru a favoriza circulatia locala in vederea accelerariirezorbtiei.

27. TEHNICA INGRIJIRII PLAGILOR.

Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitiitegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau amucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.Clasificare:Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):1. mecanice(prin tiere, prin inepare, arme albe, insecte, prin contuzii, prin lovire,prin strivire, prin arme de foc, prin muctura de animale slbatice /domestice,prinmuctura de arpe, viper)2. termice: - cldur, frig, electricitate3. ageni ionizani : radiaii4. ageni chimici : acizi, baze, sruriDup circumstanele de producere pot fi:a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice

b) intenionale suicid, agresiunic) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, punciiDup timpul scurs de la producere:- recente (sub 6 ore)- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea seconsider plgi infectateDup profunzime:- superficiale; profundeDup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace,craniu), pot fi:- nepenetrante - cand nu depesc inveliul seros;- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater);plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchinratos sau cavitar =

perforante.Dup evoluie pot fi:- necomplicate;- complicate

Tratamentul local al plgilorTratamentul variaz in funcie de nivelul la care se acord asistena (loculaccidentului, la dispensar sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine,pentru a ingriji o plag in mod corespunztor se cere ca:- ingrijirea s se fac in condiii de asepsie perfect-s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor-plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul inconjurtor-s fie asigurat un repaus al regiunii lezateTratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.

29. TEHNICA RECOLTARII SECRETIEI NAZALE, OCULARE SI OTICE.Recoltarea secretiei nazale:

- se vor utiliza tampoane mai subtiri adaptate de cavitatile nazale, montate pe port-tampoane de sarma, cu care se poate patrunde cat mai profund;

- recoltarea se face cu tampoane separate din cele 2 nari;- se executa dimineata, imediat dupa trezirea bolnavului;

- bolnavul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie forata;


14/28

- se executa cu o solutie de clorura de sodiu sterila, care se injecteaza in fosele nazale cuo seringa de 10ml, al carui ambou se prelungeste cu un tub subtire de cauciuc lung de 2-4cm;

- capatul liber al tubului taiat oblic- se introduce intr-una din narile bolanavului si seinjecteaza solutia de spalatura;

- bolnavul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri

sterila, de unde se transvazeaza in eprubete etichetate, care vor fi trimise de urgenta lalaborator;

- daca trimiterea imediata a probelor recoltate nu este posibila, atunci vor fi asezate faraintarziere la rece.

Recoltarea secretiei oculare:- recoltarea trebuie sa se efectueze inainte de toaleta fetei, care ar indeparta secretiile si

exudatul conjunctival;- recoltarea se face asezand pacientul pe scaun cu capul pe spate;- cu policele stang se coboara pleoapa inferioara, pentru a evidentia fundul de sac

conjunctival, din care se recolteaza material cu ajutorul a 2 tampoane fine;- daca pleoapele sunt mult tumefiate, se va recolta cu tamponul sau cu ansa de platina

direct de la nivelul unghiului inferior, fara coborarea pleoapei;

-in cazuri de orjelet, prelevarea se face direct;

- recoltarea se face obligatoriu din ambii ochi cu tampoane diferite.Recoltarea secretiei otice:

- cu un tampon umezit se curata conductul auditiv extern;- cu un al doilea tampon se recolteaza prin rotire ferma;

- se recolteaza obligatoriu 2 tampoane;- transportul la la laborator se face in maxim 2h.

30. TEHNICA RECOLTARII EXUDATULUI FARINGIAN.Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian.Scop: Explorator- Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului.

- Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni.Materiale:De protecie(masca de tifon)Sterile(Spatul lingual, Eprubet cu tampon faringian sau ans de Pt, Eprubetemedii de cultur, Ser fiziologic sau glicerin 15%)Nesterile(Tvi renal, Stativ pentru eprubete, Lamp de spirt, Chibrituri)Execuie:- se recolteaz inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor;- asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz cu alcool;- ii pune masca de protecie;- invit pacientul s deschid gura i inspecteaz fundul de gat;- deschide eprubeta cu tamponul faringian;- flambeaz gatul eprubetei i o inchide cu dop steril;

- apas limba cu spatula lingual;- cu tamponul faringian terge depozitul de pe faringe i amigdale, dezlipete oporiune din falsele membrane (cand este cazul);- flambeaz gura eprubetei i introduce tamponul faringian in eprubeta care seinchide cu dopul flambat;- la indicaia medicului, intinde produsul obinut pe lame de sticl pentru frotiuricolorate sau insmaneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete dinaceeai recoltare;- se spal pe maini cu ap i spun.


15/28

32. TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA PACIENTILOR CU INTOXICATIE DE CO2.- Antidotul este oxigenul in concentratie de 100% (grabeste descompunerea

carboxihemoglobinei si eliminarea gazului toxic pe cale respiratorie).- Scoaterea victimei din mediul toxic.

- Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii.

-Respiratia artificiala la nevoie.

- Combaterea insuficientei circulatorii acute, la nevoie.- Tratamentul edemului oulmonar acut, la nevoie.

- Combaterea edemului cerebral (glucoza hipertona, manitol).- Antibioterapie de protectie.- Tonicardie cand apare insuficienta cardiaca congestiva.

- Oxigenoterapia hiperbara (oxigen la presiune de 2atm) in camere special construite, atuncicand este posibil, se considera astazi ca tratamenul cel mai eficace.

43. INJECTIA INTRADERMICA: MATERIALE NECESAR, TEHNICA, INCIDENTE.Este introducerea de substante medicamentoase (izotonice) in organism prin intemrediul unui ac

atasat la o seringa, in stratul dermic (in piele).Materiale necesare:- Seringi speciale pt. ID -0,5ml ,1ml; 2ml.- Ace speciale pt. ID de 0,5-1,5cm ,calibru foarte fin si bizou taiat scurt- Soluia medicamentoas de injectat ,- Manusi sterile , tavita renala;

- Tampon de vata ,alcool medicinal 70%;- Betadina (pt. cei alergici).

Tehnica:- Se spala si se dezinfecteaza mainile si se imbraca manusi de protectie;- Se monteaza seringa si se aspira medicamentul (0,1ml) si se schimba acul;- Se elimina aerul;

-Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si se asteapta evaporarea;

- Se introduce varful acului in grosimea pielii, tengential pe suprafata pielii, cu bizoul insus, pana dispare orificiul acului complet;

- Se verific poziia acului prin aspirare n sering;- Se injecteaz lent;- Se formeaza o papula alba de aspectul cojii de portocala de 5-6mm diametru, o inaltime

de 1-2mm la 0,1 solutie injectata;- Se retrage acul fr a aplica tampon la locul punciei;- Se ordoneaz materialele folosite.

Incidente si accidente:- Revrsat lichidian cnd acul a intrat parial n derm.-

Tumefacia stratului subcutanat, fr apariia papulei cu aspect de coaj deportocal cnd acul a ptruns prea profund.- Lipotimie. Stare de oc n caz de testare a unor alergeni.- Reactie intensa la necroza unor portiuni de tegument din cauza distensiei puternice

prin injectarea de soluii hipotone.

44. SPALATURA GASTRICA : SCOP, MATERIALE NECESARE, TEHNICA.Spalatura gastrica evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate sisubtante straine.


16/28

Scop : terapeutic : evacuarea continutului stomacal toxic.Materiale necesare:De protectie:

- 2 sorturi din material plastic;- musama, traversa;

- prosoape.

Sterile :- sonda gastrica Faucher ;- 2 seringi de 20ml ;

- casoleta cu manusi de cauciuc ;- pensa hemostatica.

Nesterile :- cana de sticla sau metal de 5l- palnie, apa calda la 25-26 grade ;- recipient pentru cAptarea lichidului ;- scaun.

Medicamente :-

carbune animal.Executie :- asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc ;- umezeste sonda, se aseaza in drepata pacientului si ii fixeaza capul intre mana si

torace ;- cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc ;

- introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape deradacina limbii invitand pacientul sa inghita ;

- prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge instomac (la marcajul 40-50cm la arcada dentara) ;

- la capatul liber al sondei se adpateaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului ;- se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia ;

-se ridica palnia deasupra capului pacientului ;

- inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului inpozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac ;

- se goleste continutul palniei in vasul colector ;

- se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sausubstante straine ;

- se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cuatentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar putea fiaspirat de pacient.

46. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU HDS.Hemoragia digestiv superioara(HDS)reprezint hemoragia care provine din segmentele

digestive situate ntre jonciunea faringo -esofagian i cea duodeno-jejunal.Ingrijiri:-repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna;-se interzice orice efort fizic;-asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta madicului;-va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte, fara sa deplaseze bolnavul;-la indicatia medicului se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarulhematiilor, hemoglobinei (hemograma);-asistenta aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;-pregateste sange izotrop, izoRH si instaleaza trasfuzia de sange;


17/28

-pregateste si administreaza, in cazurile indicate, sedative, pentru calmarea starii de agitatie;-se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se opreste maiusor daca stomacul este colabat;-se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita si bucatelede gheata in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici 20-30 ml, din ora in ora;-in functie de evolutie, a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese, compuse din 150-200ml lapte, regim hidrozaharat;-incepand cu a treia zi regimul se imbogateste, adaugandu-se supe mucilaginoase, gri culapte, piureuri de legume, budinci, creme ou moale.

47. REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR.Prin respectarea unor reguli , se evit greelile care pot avea efecte nedorite asuprapacientului, uneori efecte mortale.- Respecta medicamentul prescris de medic;

- Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,consistenta;

- Verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor solide;sedimentarea , tulburarea, opalescenta medicamentelor sub forma de solutie;

- Respecta caile de administrare prescrise de medic;

-Respecta orarul si ritmul de administrare pentru a se mentine concentratia constanta insange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor;

- Respecta doza de medicament : doza unica si doza /24h;- Respecta somnul fiziologic al pacientului : organizeaza administrarea inafara orelor de somn

(se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor, chimioterapicelor cu oreadministrare);

- Evita compatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase inaceeasi seringa ,in acelasi pahar;

- Serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala;

- Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor :pe cale orala(solide ,lichide), injectii, ovule vaginale, supozitoare.

- Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;

-Respecta masurile de igiena, de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti;

- Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit siefectele secundare;

- Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate dedoza , calea si tehnica de administrare;

- Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;- Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.

49.ENUMERATI METODELE DE STERILIZARE.a) Sterilizarea la sterilizator cu aer cald (pupinel, etuva).La sterilizatorul cu aer cald se sterilizeaz sticlria i instrumentarul care nu suportsterilizarea cu aburi sub presiune (oel ne-inoxidabil: cromat). Sterilizatorul cu aercald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide i cauciuc. Un ciclucomplet de sterilizare dureaz ntre 4 - 5 ore. Durata meninerii sterilitiimaterialelor ambalate n cutii metalice este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiiameninerii cutiilor metalice nchise.b) Sterilizarea cu abur sub presiune(autoclava).Sterilizarea la autoclav se realizeaz n staia central de sterilizare sau punct desterilizare la autoclav ataat blocului operator i accesibil pentru toate serviciile sauataat laboratorului clinic. Principiul sterilizrii cu abur sub presiune aa cum serealizeaz n autoclav este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul


18/28

la temperatura i presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizareeste abur uscat saturat 100% (absena condensului).

50. CLISMA EVACUATORIE SIMPLA : DEFINITIE, SCOP, TEHNICA.Definitie. Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichidein intestinul gros (prin anus, in rect i colon).

Scop: evacuatorevacuarea coninutului intestinului gros;pregtirea pacientului pentru examinri (rectoscopie, irigoscopie);intervenii chirurgicale asupra rectului.Tehnica:- se fixeaz canula la tubul irigatorului i se inchide robinetul;- se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase;- se umple irigatorul;- se evacueaz aerul i prima coloana de ap;- se lubrifiaz canula cu o compres de tifon;- se fixeaz irigatorul pe stativ;- asistenta se spal pe maini i se dezinfecteaz;

-deprteaz fesele pacientului cu mana stang;

- introduce canula prin anus si rect (cu mana dreapt) perpendicular pe suprafaasubiacent, cu varful indreptat inainte in direcia vezicii urinare;

- dup ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i seindreapt varful in axa ampulei rectale;

- se introduce canula 10-12 cm;- se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin

ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;- pacientul este rugat s respire adanc, s-i relaxeze musculatura abdominal, s

rein soluia 10-15 minute;- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de

scurgere;

-se indeprteaz canula i se aeaz in tvia renal;

- pacientul este adus in poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentrua uura ptrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaz scaunul la patsau la toalet.

52. PERFUZIA : SCOP, MATERIALE, TEHNICA.Scop: hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea medicamentelor la care seurmareste un efect prelungit, depuartiv diluand si favorizand excretia din organism a produsilortoxici, completarea proteinelor sau alte componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala.Materiale necesare: tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat si solutiiamalata steril; solutii hidrante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica, sau inpungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou decauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor; substantedezinfectante; alcool; romplast; foarfece; vata; tehnica.Tehnica:

- se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;

- se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului ;- se suspenda flaconul pe support ;- se coboara prograsiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, eliminand astfel bulele

de aer complet ;


19/28

- se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, paparatul ramanandatarnat pe stativ ;

- se aseaza bolnavul in pat in decubit dorsal ;- se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;- se dezinfecteaza plica cotului cu alcool ;

- se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese ;

- se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboulaparatului de perfuzie la ac ;

- se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea ;lichidului in vena si se regleaza vitezade scurgere a lichidului de perfuzat ;

- se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia pe pieleabolnavului.

53. DEFINITI ESCARELE SI ENUMERATI METODELE DE PREVENIRE.- Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure(os si pat). Sunt

rani la nivelul pielii si tesutului invecinat.- Mijloace de prevenire :- Schimbarea de pozitie( se face la 2-3 ore iar la nevoie mai des) ;

-Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfecta(spalareazilnic cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, scuturarea patului zilnic) ;

- Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor(saltelespeciale, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci de cauciuc, talc pe panza) ;

- Alimentatie si hidratare echilibrata(bogata in proteine, vitamine, 1,5-2l la 24 de ore) ;

- Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate(prin masaj, prin utlizarea alternativa decald si frig).

56. TEHNICA INGRIJIRII ACORDATA PACIENTILOR INTOXICATI CU CO.-scoaterea imediata din mediul toxic, aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor;-va fi asezat in decubit lateral, avand degajate caile aeriene (capul in hiperextensie si sub nivelultrunchiului);

-respiratie artificiala (gura la gura) daca nu respira sau respira greu;oxigenoterapie, prin mijloace imediat disponibile(sonda nazala cu debit 10-15l/min, mascafaciala) ;transportul bolnavului cat mai urgent la spital ;dupa intoxicatiile grave, bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si tratarealor.

58. TEHNICA ALIMENTATIEI DIVERSIFICATE.Diversificarea alimentatiei sugarului consta in introducerea altor alimente pe langa lapteleexclusiz din primele luni.Se incepe la 3-4 luni, in fuctie de gradul de dezvoltare a sugarului si pentru orice nou aliment seface progresiv (cantitatile crescand de la o zi la alta) si dupa ce s-a realizat administrarea siobisnuirea completa cu alimentul precedent.

Ordinea aproximativa de introducere a alimentelor poate fi urmatoarea :- la 3-4 luni - gris cu lapte ;- la 4-4 luni - supa de zarzavat strecurata cu gris in ea, urmata imediat de piureul de

legume, resuspendat in supa.- La 4-5 luni - mere rase(miezul) cu biscuiti si zahar 5%.- La 5 luni branza de vaca ;

- La 5 luni - galbenus de ou fiert ;


20/28

- La 6 luni ficat de pasare sau de vita bine fiert, carne slaba de pasare sau de vita, binefiarta, apoi tocata si resuspendata in supa si piureul de legume, supa de carnedegresata.

- La 7 luni - paste fainoase cu unt si branza ;- La 8 luni mamaliguta, paine inmuiata in supa.

61. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU DEGERATURI.Degeraturile sunt leziuni datorate frigului, caracterizate prin modificarea preponderent locale, darcu rasunet general. Pana la un anumit punct se aseamana cu leziunile existente in arsuri.Tratament:

A.Tratament profilactic:- constdin msuri de protecie a indivizilor expui timp ndelungat la frigi

umezeal.- echipament de protecie special, mbrcmintei nclminte adecvat,

alimentaie corespunztoare, vitaminizare.B.Tratament curativ:a.Primul ajutor- scoaterea victimei de sub influena frigului- nlaturarea factorilor mecanici care produc staza venoas- nclmintei haine strmte, ireturile bocancilor - evacuarea ct mai rapid adegeratului. Se interzice ncalzirea temporar a segmentului lezat pn la nivelulunitii spitaliceti, deoarece aceasta nclzire temporar pe de o parte esteineficient i va duce la o pierdere i mai mare de esuturi, iar pe de alt parte,infecia apare rapid pe extremitatea edemaiati nedureroas.b.Tratamentul n unitatea spitaliceasc .1.Renclzirea - n degerturile superficiale, temperatura de rencalzire nu trebuie sdepeasc temperatura corpului uman. Dac nu dispunem de mijloace derenclzire, este suficient renclzirea prin piele uman, metod practicat deeschimoi.- n degerturile profunde, aceasta se face rapid, n bi cu ap cald la 40-43oC, timpde 20-30 minute pn dispare paloarea extremitilor ise instaleaz o roeaintens. Dup baie, regiunile sunt pansate steril.2.Debridarea flictenelor cu coninut seros (cele cu coninut sangvinolent nu sedebrideaz, deoarece ele trdeaz lezarea plexurilor subdermice, putndu-seproduce disecarea dermului profund i necroza acestuia).3.Profilaxia antitetanic4.Administarea de antialgice IM sau IV5.Administrarea de antibiotice injectabil6.Reechilibrare hidro-electrolitic7.Elevarea segmentelor afectate pentru reducerea edemului.C.Tratament chirurgical:In faza acut este limitat la incizia de decompresiune n cazul unor escareconstrictive sau la excizia escarei atunci cnd exist un proces infecios sub aceasta.Tratamentul chirurgical al degerturilor este util dupincheierea fazei acute i dupdelimitarea clar a zonelor de necroz. Se practic debridarea necrozelor sau

amputaii ale unor segmente ale extremitilor. Tardiv se pot efectuai procedurichirurgicale reconstructive.

62. CALITATILE FIZICE SI MORALE ALE ASISTENTEI MEDICALE.Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostinte profesionaletemeinice si calitati morale deosebite.Constiinciozitatea. Este o urmare fireasca a unei bune pregatiri profesionale. Dupa terminareaprogramului trebuie reverificata activitatea intregii zile de munca pentru a nu scapa nimic dintratamentul bolnavului. O munca superficiala duce la remuscari ulterioare.


21/28

Pregatirea profesionala. Cunostintele profesionale trebuie sa corespunda profilului sanitar in carelucreaza. Pregatirea priveste atat acumularea cunostintelor teoretice cat si insusirea tehniciiingrijirii bolnavului, metodele de investigatie, pregatirea bolnavului pentru examinarilecomplementare. Este necesar sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infecto-contagioase, precum si prevenirea infectiilor intraspitalicesti.Devotamentul. El se verifica atunci cand este pus la incercare : o unitate sanitara aglomerata,bolnav in stare grava, aparitie de epidemii, accidente sau calamitati cand este necesaraprelungirea orelor de serviciu.Punctualitatea. Am trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazut pentru efectuarea orelorde lucru. Administrarea intarziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor prescise,neschimbarea pansamentului, recoltarea de cantitati neprecise de sange dauneaza bolnavului sipot avea efecte neplacute.

Pastrarea secretului profesional. Tot ceea ce afla despre bolnav sau boala lui de la medici, dinanalize sau foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau de familia acestuia constituieobicetul secretului profesional.Dragostea fata de profesiune si de munca. Se manifesta prin activitatea depusa pentru profilaxiabolilor si combaterea suferintei.Atitudinea justa fata de bolnav. Trebuie sa fie corespunzatoare gravitatii si temperamentuluibolnavului, lipsita de exagerari, ea trebuie sa le imprime optimism si vointa de a trai.Respectarea bunurilor bolnavului(haine, alimente, medicamente, carti, bani, reviste).Atitudinea fata de familia bolnavului. Castigarea increderii familiei este atat de imporatanta ca sicea a bolnavului.

66. TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE.Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor. Metodacea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu necesitaechipament special si nici manevre obositoare.

- Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.

- Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cusange, secretii, noroi sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge ladesfundarea lor cu ajutorul degetelor.

-Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei.

- Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa seasigure o extensie a cefei.

- Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de limba,stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta, limba cade in fundul gatului.

- Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pegura deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei.

- In tot acest timp, narile accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentrua impiedica refularea aerului.

- In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflareaabdomenului cu aerul insuflat.

- Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul

accidentatului. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datoritaelasticitatii custii toracice.- Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima

incepe sa respire autonom.- Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".

In cazul unui stop cardio-respirator este necesar sa se execute concomitent si respiratiaartificiala si masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatoricare sa execute concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patrucompresiuni de masaj cardiac - o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur


22/28

salvator, acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre.

67. TEHNICA RECOLTARII VSH.VSH- viteza de sedimentare a hematiilor.Tehnica:

- Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;

-Imbraca manusi de cauciuc sterile;

- Aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%- Punctioneaza vena fara garou si aspira pana la 2ml (1,6ml);

- Retrage acul si aplica tampon cu alcool;- Scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent;- Aseaza aerubeta in stativ;

- Ingrijeste pacientul.

68. INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTII CU ELIMINARE URINARA INVOLUNTARA.- sondaj evacuator al vezicii urinare, respectandu-se toate masurile de asepsie si

antisepsie (cu sonde Nelaton, Tiemann);-

sondajul vezical ofera informatii cu privire la existenta, sediul si natura unor eventualeobstacole uretrale sau vezicale;- sondajul trebuie sa fie netraumatizant si sa nu evacueze brusc continutul vezicii urinare

(pericol de hemoragie);- sonda se fixeaza pe loc cu leucoplast;- dupa golirea completa a vezicii se penseaza extremitatea sondei (astfel va fi transportat

bolnavul la spital)

69. PUNCTIA VENOASA: SCOP, MATERIALE NECESARE, TEHNICA.Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac depunctie.Scop:Explorator - recoltarea sangelui pentru examenele de laborator precum cele biochimice,

hematologice, serologice si bacteriologiceTerapeutic:

- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase;- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale;

- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui;- sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala.

Materiale necesare:Pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza. Pentrua dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.Se utilizeaza ace de 25-300 mm, diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in functie de scop), seringi decapacitate, pense, manusi chirurgicale. Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.Tehnica:

-Asistenta medicala imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.

- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoaracompresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiindin sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.

- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica, unghiul sa fie de 30de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand aculinainteaza in gol.In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului invena prin aspiratie cu seringa.


23/28

- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectareamedicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.

- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care seintroduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat.

- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si apumnului.

-Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si seretrage brusc acul din vena.

- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

73. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTULUI CU INSOLATIE.Insolatia este un accident produs de actiunea directa si prelungita a razelor solare asupra capuluisi cefii.- Scoaterea bolnavului de sub influena razelor solare.- Culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat.- Se aplic comprese reci pe cap sau chiar o pung cu ghea nu numai pe frunte,

ci pe toat calota (ajut la retrocedarea edemului cerebral in insolaie).- Se administreaz antalgice i antiflogistice: aspirin, soluie de pitan 1% , sau

piramidon, vit.C 1000mg.- Se controleaz funciile vitale in caz de com sau stri convulsive, se asigur

libertatea cilor aeriene.- Se administreaz oxigen dac exist posibilitatea.

78. TEHNICA MASURARII PULSULUI.Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere inurma conflictului dintre sangele existent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpulsistolei.Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare.Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune detimp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tib iala

posterioar, pedioasa.Interveniile asistentei:-pregtirea psihic a bolnavului-asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min.-splarea pe mini-reperarea arterei-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.-numrarea pulsaiilor timp de un minut-consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur,innd contc fiecare linie orizontal a foii reprezint 4pulsaii-unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie,pentru obinerea curbei-Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilorpulsului: ex:Pd=80 b/min Ps=90 b/min-puls regulatVALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI:-la nn-130-140 p/min-la copilul mic 100-120p/min-la 10 ani 90-100 p/min-adult-60-80p/min-varstnic-80-90 p/min

79. RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA : SCOP , TEHNICA.Radiografia renal simpl: explorare radiologic fr substan de contrast care poate


24/28

evidenia conturul i poziia rinichilor, calculii renali, ureterali sau vezicali radioopaci (care con insruri de calciu).-pentru reusita acesteia, se cere o buna evacuare a intestinelor si colonului, al caror continut arputea crea contraste nedorite, care sa impiedice citirea radiografiilor;-cu 2-3 zile inaintea examinarii, se va da bolnavului un regim sarac in celuloza si alimentefermentedcibile si se va administra de 3 ori cate 2 tablete carbune animal pentru a impiedica

distensia gazoasa a intestinelor;-concomitent se va sista administrarea medicamentelor radioopace;-in preajma zilei examinarii se vor administra bolnavului 30g ulei de ricin, iar seara primestenumai un ceai cu paine prajita;-in dimineata zilei examinarii se va face o clisma ecauatoare cu apa calda si se goleste vezicaurinara spontan sau prin sondaj;-inaintea efectuarii rediografiei se va controla daca intestinul nu contine cumva aer. In acest caz,se amana radiografia.-in caz de urgenta, se va face fara nici o pregatire, in acest caz insa reusita este problematica.

80. TEHNICA DEPARAZITARII.La serviciul de primire, bolnavii vor fi examinati daca nu sunt infestati cu paduchi. Deparazitareabolnavului trebuie sa fie completa, interesand atat paduchii de pe haine cat si cei de pe suprafataparoasa a corpului, actionand atat contra parazitilor adulti cat si contra larvelor. Hainele si lenjeriacelor parazitati se vor pulveriza pana la ud cu solutie de cimexan.Dupa uscare se aduga 100-200gr de plotox pulbere dupa care sacii in care au fost puse seinchid, se formolizeaza si se pastreaza pana la externare.1)aplicarea insecticidelor de contact DDT, HEXACLORAN prin contact cu insectele, insecticidelepatrund si dizolva invelisul acestora.2)curatirea mecanica a suprafetelor paroase se face cu pieptene foarte des.3)aplicarea din nou a insecticidelor remanente de contact si acoperirea capului cu batic.4)distrugerea paduchilor utilizand un amestec de XILOL si ulei de vaselina in parti egale.

81. DEZINFECTIE : DEFINITIE, TEHNICA, EXEMPLE.Dezinfectia o serie de procedee fizice si chimice care urmaresc distrugerea tuturormicroorganismelor patogene care pot provoca infectii sau boli transmisibile.Metode fizice:

-incinerarea obiectelor periculoase sau nevaloroase ca pansamente indepartate pe plagiinfectate, resturi de alimente, jucarii de copii, ziare vechi;

- calcatul lenjeriei de corp, de pat si a altor materiale textile, al vaselor de metal si de portelan,al tacamurilor si, la nevoie, al plostilor si al urinarelor;

- fierberea se face timp de 30 min in apa sau mai bine in solutie de carbonat de sodiu 2%, acarei temperatura de fierbere este mai mare.

- Pasteurizarea se utilizeaza pentru dezinfectarea lichidelor, de exemplu a laptelui;- Incalzirea cu vapori de apa sub presiune cu ajutorul etuvelor in care se pot dezinfecta

paturile, saltelele, covoarele si alte obiecte de cazarmament, precum si hainele, exceptandobiectele confectionate din blanuri si piele.

83. TEHNICA INGRIJIRII PACIENTILOR CU COLICA RENALA.

Colica renala este durere foarte puternica, brusca, sfasietoare, care are originea dorsal (la nivelulspatelui), in zona de proiectie a rinichiului (mai jos de ultima coasta). Durerea iradiaza (merge)spre anterior, spre burta, spre fata interna a piciorului si organelle genitale externe (penis, scrot,vulva).TRATAMENTUL cuprinde 2 faze : calmarea durerii si tratarea cauzei .Calmarea durerii: se va incerca indeplinirea obiectivului de la camera de garda a clinicii si seobtine astfel1.CURA DE SETE: aportul hidric redus, scade diureza si deci presiunea pe cai. Daca sedecideinstalarea unei perfuzii i. v. , aceasta nu va depasi 250 ml. ser perfuzabil, avand rolul de vehicol de transport pentrusubstantele analgezice, antispastice, antiinflamatoare incolicile rebele.


25/28

2.Administrare de ANALGEZICE ( Algocalmin, Salicilati, Piafen, Fortral, Tramal, derivatimorfinici ).3.ANTISPASTICE miolitice ( Papaverina, Nitroglicerina, Lizadon, Scobutil, No-spa )4.ANTIINFLAMATORII nesteroidiene ( Ibuprofen, Indocid, Fenilbutazona, Diclofenac,Piroxicam preferabil supozitoare, avand efect pe 2 cai: efect antiinflamator cu reducere a edemului la nivelul obstacolului cuefect permisiv pt urina scad diureza si deci presiunea.5.Se mai folosesc blocante ( Ergotoxin, Prazosin, Alfuzosin, Tamsulosin )6.Antibioterapia se asociaza doar cand urocultura este pozitiva sau semnele clinice indicasuspiciune de infectie urinara.7.Se pot utiliza aplicatiile de caldura locala ( sticle cu apa, buiote, perna electrica)8.Tratamentul simtomatologiei asociate.

84. VACCINAREA ANTIHEPATICA TIP B (TEHNICA SI SCOP).Hepatita B este o infectie a ficatului care poate duce la afectare cronica a ficatului.Vaccinul antihepatic de tip B are drept scop imunizarea impotriva infectiilor cauzate de virusulhepatitei B. Administrarea vaccinului trebuie amanata la pacientii cu afectiuni febrile, severe.Se administreaza la sugari, copii mici, totdeauna in muschii feiseri, copilul fiind asezat in decubitventral. Asistenta este ajutata de o alta persoana care fixeaza cu o mana membrele inferioare lanivelul genunchilor, iar cu cealalta mana exercita o presiune la nivelul regiunii lombare asigurandimobilitatea.Schema de imunizare consta in 3 doze de vaccin administrat conform schemei urmatoare:-prima doza la o data aleasa-a doua doza la o luna de la administrarea primei doze;-a treia doza la 6 luni de la administrarea primei doze.Vaccinul se pastreaza la temperaturi intre 2-8 grade, in ambalajul original, nu se congeleaza.Ca si reactii adverse, pot sa apara reactii locale ca eritem, durere, tumefiere sau febra usoara-dispar dupa 2 zile; hipertermie (peste 38 grade), greata, astenie, cefalee, varsaturi, ameteli,mialgii sau artrite, eruptii cutanate.

85.MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI IN FOAIA DE OBSERVATIE.Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere inurma conflictului dintre sangele existent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpulsistolei.Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare.Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune detimp la alte artere: temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tibialaposterioar, pedioasa.Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare roie, foaie de temperatura / carnetelindividual.Interveniile asistentei:-pregtirea psihic a bolnavului-asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min.-splarea pe mini-reperarea arterei-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.-numrarea pulsaiilor timp de un minut

-consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur,innd contc fiecare linie orizontal a foii reprezint 4pulsaii-unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie,pentru obinerea curbei-Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilorpulsului: ex:Pd=80 b/min Ps=90 b/min-puls regulatVALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI:-la nn-130-140 p/min-la copilul mic 100-120p/min-la 10 ani 90-100 p/min


26/28

-adult-60-80p/min-varstnic-80-90 p/minPe ordonata sistemului de coordonate se va nota frecventa pulsului (echivalenta cu numarulbatailor/minut) iar pe abcisa, timpul cand s-a luat pulsul. La inaltimea liniei verticale si orizontale,trase din cele 2 puncte notate, se fixeaza printr-un punct frecventa pulsului la ora respectiva. Prinunirea acestor 2 puncte se obtine o curba care reflecta oscilatiile pulsului in cursul zilei si in cursulimbolnavirii.Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creionul rosu. Cifrele valorilor posibile ale pulsuluisunt in asa fel tiparite pe foaia de temperatura, ca linia groasa de baza considerata ca limitaintre normal si patologic sa corepunda cu o frecventa de 80 pulsatii/minut. De aici in sus sau in

jos, fiecare linie subtire echivaleaza cu 4 pulsatii/min, iar liniile groase cu cate 20 de pulsatii.

86. UROGRAFIA: TEHNICA, SUBSTANTA DE CONTRAST.Vorbim de urografie cand umplerea cavitatilor renale cu solutie de contrast se face descendentpe cale intravenoasa.Ca substanta de contrast se utlizeaza Odistonul in concentratie de 30, 60, 75 %. Pregatireabolnavului incepe prin evacuarea gazelor din intestin. In ziua examinarii, bolnavul nu va mai priminimic d emancat sau de baut. Dimineata, in preajma injectarii substantei de contrast, se va faceinca o clisma evacuatoare. Cantitatea de substanta de contrast necesara este de 20ml din solutiede 75% sau 25ml din solutie de 60%. Injectarea substantei de contrast se face pe masa deradiografie, foarte incet, cu precautie, caci ea poate sa provoace dureri de-a lungul venei a carorintensitate este in functie de viteza injectiei. La 8-10 minute dupa injectarea substantei decontrast, aceasta apare in urina. Radiografiile trebuie executate in acest timp.

87. TEHNICA RECOLTARII HEMOGRAMEI.(eritrocite- globule rosii, leucocite- globule albe, hemoglobina, trombocite, hematocrit)Recoltarea sangelui pentru hemograma se face :- fie din pulpa degetului inelar folosind pentru intepatura ace dispozabile, pentru dilutii: pipete

si solutii speciale pt globule albe si rosii, iar pt frotiuri lame de sticla obisnuite pe care seintinde frotiul si o lama slefuita cu care se face frotiul din picatura de sange aplicata de lama;

- fie din sange venos prin recoltarea unei cantitati fixe (2 ml) in flaconase cu pulbere de EDTA,urmand ca la laborator sa se faca frotiurile si numaratorile.

88. PREGATIREA INSTRUMENTARULUI PENTRU STERILIZARE.Se realizeaza in 3 etape: curatare, uscare si ambalare.Curatarea reprezinta indepartarea in totalitate de pe obiecte si instrumente a murdariei vizibile cuochiul liber si a unui nr mare de microorganisme. Curatarea consta intr-o spalare initiala la jet deapa rece imediat dupa folosire urmata de dezinfectia chimica sau termica ce presupunedistrugerea microorganismelor. Dezinfectia chimica se realizeaza prin imersia materialuluicontaminat in solutie de sekusept 2%, substanta activa timp de 30minute. Dezinfectia termica serealizeaza cu masina automata de spalat destinata spalarii instrumentarului chirurgical si a altorechipamente medicale folosind detergent special numit deconex la temperaturi de 95 grade.Uscarea instrumentarului si a celorlalte echipamente medicale este esentiala pentru garantareasterilizarii.

Ambalarea materialului se face astfel: impachetarea instrumentarului in hartie speciala pentru

sterilizare in 2 straturi; asezarea instrumentarului in cutii metalice cu capac; incarcareacasoletelor cu material textil, 80% din capacitatea casoletei pentru a permite trecerea aerului.

90. TEHNICA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA.Prin cale parenterala se inteleg caile care ocolesc tubul digestiv. Injectia este introducereasubstantelor in stare lichida in organism, prin intermediul unor acea care traverseaza tesuturileorganismului.Injectiile pot fi :

- intradermice;


27/28

- subcutanate;- intramusculare;

- intravenoase.Intradermice: se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu almainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand seringa intre police si degetul mijlociu, se introducevarful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand

orificiul acului dispare complet.Subcutanate: seringa, incarcata si armata cu ac, se tine in mana dreapta sub forma de condei; cupolicele si indexul mainii stangi se cuteaza o portiune mai mare de piele, fixand-o si ridicand-o depe planurile profunde; se patrunde bine si cu forta prin tegumentul fixat de degete, de-a lungulaxului longitudinal al cutei, in profunzime.Intramusculare: locurile de electie ale injectiilor sunt regiunea supero-externa muschilor fesieri simuschii externi sau anteriori ai coapsei; pozitia bolnavului poate fi in decubit ventral sau lateral;se degreseaza si dezinfecteaza punctul fixat pentru injectie, apoi se care sa nu se contractezemusculatura nici inainte, nici in timpul injectiei; cu degetele mainii drepte se fixeaza regiunea,apoi printr-o miscare brusca, se infige acul in musculatura fesiera, perpendicular pe suprafatapielii, pana la o adancime de 4-6cm.Injectia intravenoasa se face de cele mai multe ori in plica cotului, unde venele sunt mai vizibile comparativ cu altelocuri ale corpului, dar ea poate fi facuta si in venele antebratului sau in cele de deasupra mainii. Injectarea necesita

aplicarea unui garou, destinat sa faca vena sa iasa in evidenta si se indeparteaza dupa ce vena a fost punctionata,ceea ce se stie atunci cand intra sange in seringa. O injectie intravenoasa se face foarte lent cu seringi de capacitate5-10 ml si cu ace de 4-5cm lungime, cu bizou scurt. Injectia o data terminata si acul scos, se dovedeste necesar sase comprime vena 3-4 minute pentru a evita formarea unei echimoze.

91. CAILE DE HIDRATARE ALE ORGANISMULUI.- Oral. Este calea fiziologic de administrarea lichidelor. Se renun la aceast cale

n caz de vrsturi, stenoz piloric i esofagian (apar nite ngustri la nivelulesofagului), sau negativism total din partea pacientului.

- Duodenal. Administrarea lichidelor se face prin sond duodenal. Lichidele seadministreaz pictur cu pictur 50-60 pe minut. Se menine temperaturalichidului n timpul administrrii.

- Rectal. Se fac prin clism pictur cu pictur.

- Subcutanat. Se face prin perfuzii, resorbia este lent, poatedetermina accidente: necroza esuturilor, complicaii septice iflegmoare (inflamarea esutului subcutanat).

- Perfuzia intravenoas. Introducerea pe cale parenteral pictur cupictur a soluiei medicamentoase, pentru reechilibareahidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului.

Scopul: hidratarea i mineralizarea organismului, administrareamedicamentelor la care se urmrete efect prelungit, decurativ(dilueaz i favorizeaz excreia din organism a produilor toxici) icompletarea proteinelor sau a altor componente sangvine ialimentarea pe cale parenteral.

93. TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR CU CONVULSII.Convulsiile sunt contractii involuntare bruste, tonice sau tonicoclonice, ale uneia sau mai multorgrupe de muschi, care apar in accese si sunt insotite sau nu de pierderea constientei.

- Degajarea cailor respiratorii prin asezarea copilului dezbracat in decubit dorsal cu capulinclinat intr-o parte;

- Se face respiratie artificiala;- Daca este febril se administreaza antitermice;


28/28

- Se administreaza imediat medicatia anticonvulsivanta: barbiturice, fenobarbital IM 3-7mg/kg corp);

- La nevoie se repeta;- Dupa trecerea crizei se face tratamentul etiologic si hidratare parenterala;- Se va combate retentia urinara si se previn escarele si pneumopatiile.

94. MASURI DE PRECAUTIE IN ADMINISTRAREA OXIGENULUI.- deoarece oxigenul favorizeaz combustia , prezena sa trebuie atenionat;- pacienii i vizitatorii vor fi atenionai asupra pericolului fumatului sau al uneiflcri in preajma sursei de oxigen;- se vor verifica echipamentele electrice din incperea respectiv;- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate static (materialesintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool);- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opus sursei de oxigen;- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe crucioare , evitandu-se lovirea lor intimpul transportului;- buteliile cu oxigen vor fi aezate in poziie vertical, pe un suport i fixate de peretecu inele metalice, departe de calorifer sau sob;- cunoaterea de ctre personalul care manevreaz oxigenul a locului de amplasare aextinctoarelor i a modului de utilizare a acestora.

Subiecte Pentru Examen Oral AMG

Documents

Transcript of Subiecte Pentru Examen Oral AMG