Subiecte Paul fudulu

7/29/2019 Subiecte Paul fudulu

1/17

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL FINAL-fudulu

1. Natura antientropica a vietii si consecintele ei pentru teoria economica (in termeni de

megaobiective umane)

Viata are natura antientropica , adica tinde spre reducerea entropiei prin absrbtia deentropie joasa din realitatea exterioara.Consecinte-viata se sprijina pe realitatea exterioarede unde ia entropie joasa .Omul ia entropie joasa din doua realitati exterioare :non-umana(natura) si umana (controlul fiintelor umane).Controlul realitatii non umane este avutiaabsoluta si cel al realitatii umane este puterea relativa.

2. Conceptele de dezvoltare economica si crestere economica (avand in vederemegaobiectivele umane).

Dezvoltarea economica se masoara in PNB/loc.Cresterea economica se masoara inRNB/loc .Dezvoltarea economica este capacitatea medie pe individ de a genera avutie.

3. Egalitatea de putere relativa: determinantul fundamental al performantei economice

Ca sa avem avutie absoluta in comunitati trebuie sa avem egalitatea mare , astfel puterearelativa este scumpa.

4. Curba Lorenz si coeficientul GINI

Cu cat curba lorenz este mai indepartata de dreapta egalitatii , atunci inegalitatea este mai

mare si invers.Gini este raportul dintre suprafata dintre curba lorenz si curba egalitatii supra suprafatatriunghiului.Daca gini este 0 ,atunci avem egalitate perfecta , daca este 1 avem inegalitateperfecta.

5. Coercitia ex post si ex ante

Coercitia opusa libertatii consta in controlul mediului sau al circumstantelor unui individde catre altcineva, atunci cand un individ este fortat sa actioneze nu pe baza unui planpropriu, ci prin a servi interesele altcuiva. Coercitia este un rau atunci cand elimina

individul ca persoana care gandeste, actioneaza si valorizeaza, facand din el un simpluinstrument de realizare a scopurilor altcuiva. Coercitia nu poate insa sa fie eliminata dinviata omului. Societatea libera este aceea care a acordat monopolul coercitiei statului, sii-a limitat-o prin legi . Intr-o asemenea situatie, coercitia este redusa la minimum si facutacat mai inofensiva, restransa si exprimata prin cateva reguli generale, cunoscute, astfelincat individul sa nu fie supus ei decat atunci cand pune in pericol existenta sau libertateaaltuia .


2/17

Coercitia in conformitate cu reguli cunoscute devine un instrument ce-i ajuta pe oamenisa-si fixeze si realizeze propriile planuri si scopuri fara a leza existenta si libertateacelorlalti .

Coercitia are un dublu sens :

a) a fi constrans de circumstante sa faci un lucru;

b) a fi supus unui agent uman .

Doar in situatia ( b) coercitia este opusa libertatii, numai in aceasta situatie a fi

liber inseamna lipsa coercitiei . In situatia (a) este vorba de determinism, care nu este inconceptia lui Hayek opusul libertatii .

Nu toate influentele sau actiunile altora asupra individului il priveaza de libertate, chiar

daca sunt coercitive, ci numai acelea care sunt o amenintare cu promovarea unui rau princare sa determine un comportament silit individului .

Coercitia devine violenta atunci cand cuprinde amenintari si supuneri silite, abuzuriasupra oamenilor, in afara vointei lor .

In societate trebuie mereu limitata puterea statului pentru ca ea sa nu devinacoercitiva. Intr-o societate concurentiala, prospera economic, o serie de coercitii isidiminueaza puterea sau chiar pot disparea .

Intr-un stat in care guvernul este unicul proprietar al tuturor instrumentelor de

productie exista puteri nelimitate de coercitie asupra cetatenilor . Aici libertateaindividuala este grav afectata .

Unui popor lipsit de dreptul proprietatii private si de institutiile de a-l proteja iilipseste libertatea , spune F. A. von Hayek . Adevarata coercitie, opusa libertatiieste atunci cand esti supus prin forta sa faci ceva pentru a sluji interesele altcuiva saucand statul te ameninta cu pedepse si forta pentru a-i respecta comenzile . Existamai multe grade de coercitie, de la dominatia stapanului asupra sclavului pana laamenintarea cu facerea unui rau . Intr-o anumita masura, spune Hayek toate relatiilestranse dintre oameni ofera oportunitati pentru coercitia opusa libertatii, si mai alesrelatiile cu un grad mare de intimitate . In aceste cazuri crede Hayek nicaieri in lume,

statul nu poate face prea multe lucruri pentru inlaturarea coercitiei, pentru ca aceste relatiisunt voluntare , deliberate


3/17

6. Ce este o tranzactie coercitiva? Descriere grafica- alta foaie

Utilitatea lui

Crusoe B_ _ _ _ _| C

Cri |_ _ _ _ _ |__________

||

Tranzactii |irationale |- - - - - - - - -|

| || |

Fri Utilitatea luiFriday

7. Bunuri private si bunuri publice. Externalitatile si esecul pietei: nevoia de actiune statala

Bunurile private nu implica externitati Consumul si producerea lor genereazaavantaje/costuri numai pentru persoanele care decid sa le produca sau consume.Bunurilepublice implica externalitati (pozitive si negative), au efect extern generat de producereasau consumul unui bun ce afecteaza indivizi neimplicati in decizie.

8. Paradoxul votarii si problema agendei

Paradoxul votarii-ciclicitatea votului 1.daca votul este luat prin majoritate atunci deciziilesunt obligatorii pentru tot colectivul.2.preferintele nu au toate maxim unitar. 3.tre savotam pentru mai mult de 2 alternative (minim 3)

Problema agendei se refera la ordinea de abordare.

9. Teorema alegatorului mijlociu

1.majoritatea :50%+ 1, 2.toti alegatorii au preferinte cu maxim unic 3.mai multealternative .Decizia luata va corespunde cu preferintele alegatorului mijlociu.

10. Trocul politic (schimbul de voturi) si implicati

Troc pozitiv:Lognolling.Votul se face in momente diferite de timp , increderea intreparticipantii la intelegere este esentiala.

Spatii aletranzactiilo

r coercitive


4/17

11. Alegerea majoritatilor optime. Costurile de decizie si costurile externe ale deciziilorcolective.

Alegerea majoritati optime implica decizii colective.Costurile de decizie reprezintaenergia si timpul pierdut pentru a se ajunge la consens intr-un grup asupra unei decizii si

costurile externe reprezinta costuri care apar ca urmare a faptului ca cineva ia decizii innumele meu , care pot fi impotriva interesului meu.

12. De ce este ideala structura de piata a concurentei perfecte?

Pe piata cu concurenta perfecta toti producatorii vor vinde la acelasi pret, astfel seurmareste minimizarea costurilor in vederea maximizarii profitului

13. Monopolul si indicatorii gradului de monopolizare

Monopolul, n economie, defineste situatia unei piete pe care nu exista concurenta din parteaofertei, ntruct nu se prezinta dect un singur vnzator7. n viziunea lui E. H. Chamberlin,monopolul exprima controlul exercitat de un singur vnzator al unui bun economic pentru care nuexista nlocuitor sau situatia cnd o marfa este vnduta pe o piata doar de o singura firma carefixeaza pretul.

n raport cu aceste conceptii, pentru care trasatura caracteristica a unei firme monopolisteeste situatia pe piata, sunt orientari n care monopolul este determinat de pozitia unei firme nproductie. Monopolul poate fi caracterizat ca situatie a ntreprinderii ce furnizeaza totalitateaproductiei ramurii luata n considerare, respectiv ca situatia n care un producator unic al unui bunomogen se afla n fata unei infinitati de cumparatori, producatorul unic dispune de ntreaga ofertadintr-o ramura de activitate

Pentru a determina care firme monopoliste justifica reglementarea, este necesara masurarea si

compararea puterii (gradul) de monopol, folosindu-se mai multi indicatori.INDICATORUL LERNER. Abilitatea de a cere un pret mai mare dect costul marginal este ocaracteristica a monopolului. Firmele maximizeaza profitul egalnd venitul marginal cu costulmarginal, dar n timp ce n cazul concurentei perfectep = Vmg, n situatie de monopol p > Vmg =Cmg.

NIVELUL DE CONCENTRARE AL PIEEI. Proportiile concentrarii dimensionale a pietei sedetermina prin:

- ponderea vnzarilor celei mai mari firme n totalul vnzarilor de pe piata respectiva;

- ponderea vnzarii celor mai mari 3, 4, 5 firme din ramura n totalul vnzarilor de pe piata respectiva.

INDICELE HERFINDAHL-HIRSCHMAN. Un indicator care tine seama de distributia dupa marimea firmelor este indicele Herfindahl-Hirschman. Se defineste ca suma patratelor cotelor de piataale firmelor, cotele de piata fiind considerate numere ntregi

COEFICIENTUL ELASTICITII NCRUCISATE. n cazul unei piete cu concurenta perfecta,produsele sunt omogene si se substituie perfect. Pe o piata monopolista, produsul este unic. Sepoate determina puterea unui monopol prin intermediul coeficientului elasticitatii ncrucisate carene creeaza o imagine asupra gradului n care un bun poate fi substituit cu altul. Cu ct
http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php#_ftn1http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php#_ftn1http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php#_ftn1


5/17

coeficientul elasticitatii ncrucisate este mai mare, cu att substituirea este mai facila, iar puterea

de monopol este mai mica

14. Dilema detinutilor, fara comunicare si 15. Dilema detinutilor, cu comunicare

Readuc n atenia cititorului o dilem remarcabil din teoria jocurilor i nu de atta c s-aschimbat puterea la Chiinu sau c a czut guvernul Boc de la Bucureti i s-ar putea sfie actual pentru unii foti guvernani, care au avut slbiciunea de a se complace cu corupiai acum ar putea s-i atepte dreapta judecat/rsplat E vorba de o dilem de o marevaloare i pentru contientizarea esenei firii omului.

n 1950, la o lecie inut n Universitatea Stanford, Albert Tucker a inventat aceast dilem,care, conform unor opinii, a avut un impact tiinific enorm, comparabil cu cel produs defaimoasa monografie The Theory of Games and Economic Behavior de John von Neumann i

Oskar Morgenstern.Tucker a expus urmtoarea situaie. Doi hoi: Bob i Al, sunt prini aproape de locul infraciunii.Poliia nu are probe suficiente pentru a-i acuza de infraciunea svrit, dar i poate acuza deinfraciuni mai puin grave, svrite anterior, i le ofer o ans de a se salva, separat fiecruia.Fiecare din ei trebuie s decid: mrturisete ori nu i l implic ori nu pe tovarul deinfraciune. Dac ambii mrturisesc, sunt condamnai la un termen considerabil de detenie 10ani, inndu-se cont n acest caz de conlucrarea cu poliia. Dac ambii nu mrturisesc,anchetatorii demonstreaz vina lor n infraciunile anterioare i sunt condamnai la cte doi ani dedetenie. Dac unul depune mrturii, iar cellalt nu, cel care a colaborat cu poliia este eliberat,iar partenerul lui este condamnat la termenul maxim 20 de ani de detenie. Deinuii sunt izolai

i nu cunosc condiiile oferite celuilalt.Strategiile juctorilor sunt evidente: da ori nu (mrturisesc ori nu). Ctigul reprezinttermenul de detenie, pe care fiecare dintre ei se strduiete s i-l micoreze. Matriceactigurilor pentru fiecare juctor este inserat n urmtorul tabel:

Al

da nu

Bob da 10,10 0,20

nu 20,0 2,2

Strategiile lui Bob corespund liniilor, iar ale lui Al coloanelor. Elementele din celuleletabelului sunt ani de detenie. Primul numr termenul de detenie pentru Bob, al doilea pentruAl.


6/17

S gsim soluie a jocul innd cont de coninutul lui real. Al poate raiona astfel: Bob are doualternative: s mrturiseasc sau s tac. Fie Bob mrturisete. Atunci eu sau fac 20 de ani de

pucrie, dac nu mrturisesc, sau 10 ani, dac mrturisesc. n acest caz e mai bine smrturisesc. Dac Bob nu mrturisete, atunci eu fac doi ani dac nu mrturisesc, sau suntliber dac mrturisesc. Aadar, i n acest caz e mai bine s mrturisesc. De aceea, voi

mrturisi. Bob, va raiona n mod similar. Astfel, ambii depun mrturie i fac cte 10 ani dedetenie.

Nota bene. Dac presupunem c Al i Bob acioneaz iraional (aleg ce e mai ru pentrufiecare n parte, adic nu mrturisesc), atunci vor sta n detenie doar cte doi ani fiecare. Sedovedete c aciunile juctorilor bazate pe raionamente individuale clare, despre ce e mai bine,conduc la un rezultat inferior altuia iraional, care se dovedete a fi colectivist, deoarece nbaza lui au de ctigat ambii juctori. Izolarea i lipsa de contacte ntre juctori conduc laalegerea unei soluii care n-ar fi oportun n cazul informaiei complete i a comunicrii icooperrii juctorilor.

Strategia da e dominant pentru orice strategie fix a adversarului. Situaia constituit dinstrategii dominante formeaz echilibrul n strategii dominante. Determinarea lui a presupusimplicit urmtoarele condiii de desfurare a jocului:

raionalitatea juctorilor (fiecare alege ce e mai bine pentru sine);

izolarea juctorilor juctorii nu comunic ntre ei;

cunoaterea strategiilor celuilalt juctor, dar nu neaparat i a funciei lui de ctig;

alegerea concomitent a strategiilor optime juctorul i alege strategia sa fr s

atepte ca cellalt s i-o aleag pe a lui.

Dac la condiia de raionalitate mai adugm una, c fiecare dintre juctori este pesimist iateapt ca cellalt s aleag strategia cea mai nefavorabil pentru primul, atunci, spre exemplu,Al va ncerca s-i garanteze un termen minim de detenie raionnd n felul urmtor: Dac alegstrategia da, Bob poate alege strategia da, cea mai rea pentru mine, i voi face 10 ani depucrie; dac aleg strategia nu, Bob va alege strategia da i voi face 20 ani de pucrie.Aadar, e mai bine s aleg strategia da. Ambii juctori raioneaz n acelai fel. Se obine aanumita situaie maximin, care coincide, n acest exemplu, cu echilibrul n strategii dominante.

Dac ne abstractizm de la coninutul acestui joc i interpretm pur formal datele lui ca problem

bicriterial (reprezentm elementele matricei n spaiul criteriilor), atunci fiecare dintre punctele:(2,2), (20,0), (0,20), este eficient (optim n sens Pareto pentru problema de minimizare), iarsituaiile corespunztoare lor sunt incomparabile. Doar situaia (da, da) cu ctigurile(10,10) nu este eficient.

n concluzie, situaia (nu, nu) cu ctigurile (2,2) este eficient (ca i celelalte dousituaii) i convenabil ambilor juctori, dar nu este nici situaie de echilibru n strategii


7/17

dominante, nici situaie maximin. Situaia (da, da) cu ctigurile (10, 10) este i echilibrun strategii dominante, i situaie maximin, dar nu este eficient.

Din cele expuse reiese cu elocven c pentru juctori noiunea de optim nu este univoc idepinde direct de condiiile de desfurare a jocului. n funcie de condiii, juctorul i definete

principiul de optimalitate. n cazul izolrii i lipsei de comunicare echilibrul (da, da) sedetermin n baza strategiilor dominante sau a celor pesimiste. n cazul cooperrii i informaieicomplete situaia (nu,nu) cu ctigurile (2,2) este optim pentru ambii juctori. Din easurvin i strategiile optime.

i nc o caracteristic a jocului descris el se schimb dac este repetat, adic dac dupeliberare Bob i Al comit o alt infraciune n comun, sunt prini i li se ofer iari ansele derigoare. Informaia despre rezultatele primului joc (primei partide) le d posibilitateajuctorilor s rsplteasc sau s pedepseasc partenerul. Intuitiv e clar c n jocul repetatjuctorii vor ncerca s coopereze prin strategii de tipul cum tu, aa i eu.

Jocul descris este sugestiv pentru diverse situaii economice, cu strategii de tipul: a contribui labunul comun sau a aciona n mod egoist; a stabili pe pia un pre mare sau unul micetc.

16. Concurenta in domeniul High definition TV: de la decizii simultane la deciziiconsecutive si invers

17. Parghiile ofertei monetare:scontul, rata rezervelor obligatorii, operatiunile deschise pepiata si persuasiunea morala

Scontul: Opera ie de credit care const n cumprarea efectelor de comer de ctre bnci, cu re inerea din valoarea lor nominal a dobnzii pn la scaden i a unui comision

Rata rezervelor obligatorii: Sistemul rezervelor obligatorii presupune obliga ia bncilor de a pstra depozite la banca central. Mrimea acestor depozite (rezerve) se stabile te n dependen de suma mijloacelor bne ti atrase de la agen i economici i de rata de rezervare. Atunci cnd autoritatea monetar mre te rata de rezervare, bncile sunt obligate s constituie rezerve suplimentare, mic orndu-se astfel poten ialul de creditare a economiei i de creare de depozite noi. n cazul invers, al mic orrii ratei rezervelor obligatorii, bncile au posibilitatea de extindere a activit ilor de creditare.

Operatiunile deschise pe piata: Opera iunile pe pia deschis reprezint activitatea bncii centrale pe vnzare i cumprare de titluri ale pie ei monetare. Prin intermediul acestor opera iuni autorit ile monetare modific rezervele bncilor i indirect influen eaz cantitatea de moned n circula ie. Atunci cnd banca central vinde titluri, ea retrage o parte din lichidit ile bncilor i mic oreaz oferta de moned n circula ie. n cazul invers, al cumprrii de titluri, banca central injecteaz lichiditate suplimentar, majornd masa monetar.

18. Dezavantajele inflatiei


8/17

. Dezavantajele inflatieiCresterea inflatiei duce la scaderea puterii de cumparare de pe piata. Daca inflatia este de5% ce cumparai ieri cu 1 leu azi vei cumpara cu 1.05 lei

19. Avantajele inflatiei

Conform Curbei lui Phillips legatura dintre rata inflatiei si rata somajului este unainversa, la nivel teoretic in momentul cand avem o rata a inflatiei mare avem un nivelscazut al ratei somajului.

20. Teoria cantitativa a banilor

n economie, teoria cantitativ a banilor este teoria care face legtura dintre variaiile de preuri ivariaiile de cantitate monetar. Cu ajutorul ei se analizeaz factorii ce determin inflaia ideflaia. Teoria cantitativ a fost formulat n secolele XVII-XVIII de filozofi ca John Locke iDavid Hume pentru a lupta mpotriva mercantilismului. Ei fac deosebirea ntre bani i avere i

afirm c, dac acumularea de bani duce doar la creterea preurilor ntr-o ar, politicamercantilist care pledeaz pentru balana comercial ar crete doar suma de bani i nu averea.Teoria a contribuit la preponderena comerului liber asupra protecionismului. n secolele XIX-XX ea a jucat un rol important n analiza ciclurilor de afaceri i n teoria ratelor de schimbvalutar.


9/17

21. Cauzele pentru care politica monetara poate sa nu fie recomandabila-pe foai Prin politicamonetara se poate ajusta masa monetara care are impact direct asupra cursului de schimb si rata de dobanda

22. Valoarea prezenta a unei valori viitoare: anuitatile si perpetuitatile- pe foaieValoare prezenta si valoare viitoare:

Ex : 100 000 $ peste 2 ani indivizii prefer valorile reale decat cele virtuale.

I= valoare investita , r = rata dobanzii, n= perioada de timp

Vp =I peste 1 an: I+rI =

I(1=r)


10/17

Vp= peste 2 ani: I (1+r) =r

* I (1+r) = I (1+r)

Peste 10 ani :

Vp valoarea prezenta

a bursei de student

Vp = valoareaprezenta a fluxurilor de

venit incasat pe aceasta obligatiune

La majoritatea anuitatilor, platile sunt facute pe o perioada finita. Cu toate acestea,unele anuitati sunt pe o perioada nelimitata, de aceea acestea senumesc perpetuitati.Valoarea prezenta a unei perpetuitati este suma care trebuie investita azi la orata a dobanzii i pentru a primi o plata A in fiecare an, fara sa afecteze valoareainvestitiei initiale.

O anuitate este o serie de plati egale efectuate la intervale fixe pentru unnumar fix de perioade. Spre exemplu, 100 RON la sfarsitul fiecaruia dinurmatorii 3 ani reprezinta o anuitate pe 3 ani. Exista doua tipuri de anuitati,in functie de momentul dintr-o perioada in care se realizeaza plata:

Anuitati obisnuite (ordinare) platite la sfarsitul perioadei Anuitati scadente (platite anticipat) platite la inceputul perioadei

23. Actiuni si obligatiuni. Pretul obligatiunii si rata dobanzii

Obligaiunea este un nscris care certific deintorului su calitatea de creditor. Ea reprezint untitlu de crean negociabil. Sunt titluri reprezentative ale unei creane asupra emitentului carepoate fi statul, un organism public sau o societate comercial. Dau deintorului dreptul dencasare a unei dobnzi i vor fi rscumprate la scaden de ctre emitent, investitorulrecuperndu-i capitalul avansat n schimbul obligaiunilor. Pentru emitent obligaiunilereprezint un instrument de mobilizare a capitalului de mprumut. n calitate de emiteni statul icolectivitile locale sau agenii economici procur n acest mod resurse financiare, renunnd

I (1+r)


11/17

astfel la creditul tradiional. Investitorii n astfel de titluri pot fi persoane fizice i juridice din ari strintate care dein capitaluri bneti. Obligaiunile pot fi:

garantate cu anumite active i sunt caracterizate de un nalt grad de protecie n cazul ncare societatea nu i efectueaz plile;

negarantate caz n care reprezint mprumuturi pe termen lung i sunt emise de ctresocieti fr nici o garanie specific. Emisiunea lor se bazeaz pe ncrederea de care sebucur societatea emitent;

nominative ce au nscris numele deintorului i se prezint sub forme unui certificatnominativ, dnd posibilitatea la operaiuni de transfer n registrul emitentului, n cazulunei schimbri a dreptului de crean;

la purttor ce sunt confecionate i imprimate dup norme stricte, avnd cupoanedetaabile;

de tezaur, sunt titluri emise de stat, de administraia public de stat. Sunt purttoare dedobnzi, prin al cror plasament mobilizeaz importante active monetare disponibilenecesare acoperirii cheltuielilor bugetare curente. Acestea asigur un nivel al dobnziicompetitiv, difereniat n funcie de durata mprumutului, fapt ce l atrage pe deintorulde disponibiliti.

Principalele caracteristici ale obligaiunilor sunt:

este un instrument al investiiei de capital;

exprim creana deintorului asupra ansamblului activelor emitentului;

exprim angajamentul unui debitor fa de creditorul care pune la dispoziie primului,fondurile sale.

Pe lng obligaiunile clasice ntlnim i tipuri noi de obligaiuni:

obligaiuni cu bonuri de subscriere care combin o obligaiune clasic simpl cu un dreptnegociabil. Acest drept negociabil permite s se achiziioneze ulterior, la un pre fixatdinainte, aciuni ale firmei emitente;

obligaiuni de participare n cadrul crora rata dobnzii i preul de rambursare sunt fixatela un nivel minim n momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate n conformitate curezultatele financiare obinute de debitor. Deintorul obligaiunii este protejat mpotrivapierderii prin garantarea unui ctig minim;

obligaiuni convertibile n aciuni.


12/17

Deintorul acestui tip de obligaiune are dreptul ca, n cadrul unui termen fixat prin contractul deemisiune (2-4 luni), s-i exprime opiunea de convertire a titlurilor n aciuni. Aceast opiune sematerializeaz atunci cnd veniturile din dividende depesc dobnzile atribuite. Obligaiunileconvertibile comport dou tipuri de rat a dobnzii:

o rat variabil pe perioada ce se scurge din momentul emiterii obligaiunii i datanceperii dreptului la convertire, la stabilirea creia se ine seama de faptul c deintorulare acest avantaj, fiind mai mic dect cea a pieei;

o rat egal cu dobnda pieei practicat la obligaiunile ce nu vor fi convertite nperioada de opiune i care, la expirarea acestei perioade, devin obligaiuni clasice sauordinare;

Obligaiuni indexate , n care emitentul i asum obligaia de a actualiza valoarea acestor titlurin funcie de un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea se aplic:

asupra dobnzii;

asupra preului de rambursare;

asupra ambelor elemente.

Scopul indexrii este acela de a asigura investitorului posibilitatea recuperrii reale a capitaluluiinvestit i implicit, realizarea unor venituri comparabile cu alte tipuri de plasament;

Obligaiuni cu dobnd variabil . n acest caz emitentul modific rata dobnzii pe durataexistenei obligaiunii, pentru a asigura o fructificare a plasamentului n conformitate cu

condiiile pieei;

Obligaiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit de tip OSCAR. Acestea permit deintoruluis aleag ntre a primi cupon de dobnd n numerar sau a primi obligaiuni identice cu celeiniiale.

24. Cauzele specializarii internationale

25. Efectul depresiv al importurilor

Importurile duc la cresterea datoriei externe a unei tari si nu se stimuleaza productiainterna( nu se stimuleaza invetitiile locale, reducerea ratei somajului)

26. Argumentul industriei infantile

27. Argumentul salariilor mici din tarile exportatoare si 28 Argumentul productivitatiiaferente (specifice)


13/17

8 pre urile n rile mai bogate sunt mai mari dect n rile mai srace, sau, altfel spus, un dolar are o putere de cumprare mai mare ntr-o ar n curs de dezvoltare comparativ cu o ar dezvoltat. Teoria Balassa-Samuelson presupune c aceast diferen se datoreaz diferen ialului de productivitate dintre rile srace i cele bogate n sectorul bunurilor tranzac ionabile. ntr-adevr, statisticile interna ionale arat c for a de munc

n rile srace este mai pu in productiv comparativ cu for a de munc n rile bogate n sectorul T. n ceea ce prive te sectorul bunurilor netranzac ionabile (NT), nu se nregistreaz diferen e semnificative. Vom n elege mai bine acest lucru lund un exemplu: n timp ce nu pot exista mari diferen e ntre productivitatea unui frizer (care produce un bun netranzac ionabil) n Romnia i a unuia n SUA, se pot nregistra mari diferen e de productivitate n ceea ce prive te producerea de computere sau ma ini. Concluziile modelului Balassa-Samuelson n ceea ce prive te diferen ele de pre uri existente n rile cu un grad de bog ie diferit sunt urmtoarele: innd cont de posibilit ile de arbitraj interna ional, pre urile n sectorul T sunt asemntoare pe dou pie e diferite. Dar innd cont de faptul c productivitatea acestora este mai sczut n

rile srace, factorii de produc ie, inclusiv munca, vor fi remunera i mai slab (vor primi

un pre mai mic). Pe pia a for ei de munc exist o tendin de egalare a salariilor la nivelul unei economii, deci salariile vor fi mai reduse i n sectorul NT, ceea ce determin pre uri mai sczute n sectorul bunurilor netranzac ionabile. Prin urmare, diferen ele majore ntre ri nu se vor nregistra pentru bunurile tranzac ionabile (calculatoare, aparate electro-casnice), ci pentru bunurile netranzac ionabile (bilete pentru transportul n comun, costul consulta iilor medicale, onorariul avoca ilor, etc.) Efectul Balassa-Samuelson se poate sintetiza prin urmtoarele etape:

rile n curs de dezvoltare experimenteaz un proces de convergen real au loc cre teri de productivitate n sectorul T cresc salariile n sectorul T (pre urile n sectorul T sunt determinate de PPP) datorit tendin ei de egalare a salariilor n cadrul unei economii, cresc salariile i n sectorul NT datorit cre terii salariilor n sectorul NT,

cre tere nesus inut de o cre tere propor ional a productivit ii, cresc pre urile n

sectorul NT infla ia n sectorul NT devine mai ridicat comparativ cu infla ia n sectorul T infla ia la nivel na ional cre te, cresc pre urile n ara n curs de dezvoltare moneda se apreciaz n termeni reali.

29. Cauzele pentru care surplusurile balantei de comert exterior si ale contului capitalului nupot fi favorabile prin ele insele

Excedentul balantei de comert exterior este avantajos numai atunci cand productia interna are eainsasi surplus, asadar se poate duce si spre export. Similar,surplusul contului capitalului (intraride capital>iesiri de capital) este favorabil atunci cand pe piata interna nu exista suficienta

economisire, deci nu sunt destule capitaluri=>este nevoie de intrari de capital. Ideea e ca simplulfapt ca exista niste surplusuri nu indica nimic in sine, trebuie sa vezi situatia reala a economieiunei tari ca sa poti spune daca sunt favorabile.

30. Cursurile de schimb fixe: avantage si dezavantaje

Cursurile de schimb fixe raman nemodificate pe perioada indelungata ca urmare a

interventiei Guvernelor care se angajeaza sa le mentina la o anumita valoare.


14/17

Avantaje:exista o mare stabilitate in tranzactiile internationale.Partenerii de afaceri

nu vor avea nici pierderi dar nici castiguri exclusiv din cursul de schimb.

Dezavantaje:Guvernul pierde independenta politicii monetare(ori de cate ori au de

gand sa foloseasca politica monetara trebuie sa se gandeasca la efectele produse

pe piata monetara).

31. Cursurile de schimb flotante: avantaje si dezavantaje

Cursurile de schimb flotante sunt fixate exclusiv de evolutiile pe pietele valutare.

Avantaje:in elaborarea politicilor monetare nu trebuie sa se tina cont de piata

valutara.

Dezavantaje:antreneaza o mare stabilitate si un mare risc pentru tranzactiile

internationale

32. Ratele inegale ale inflatiei ca determinant al modificarii cursurilor de schimb

Luand un exemplu, daca in romania rata inflatiei este mai mare decat in sua, atunci cursulleului scade fata de dolar.

33. Modificarea veniturilor relative ca determinant al modificarii cursurilor de schimb

-daca in romania, veniturile relative sunt mai mari decat in sua (cresteri procentuale maimari), la fel, cursul leului scade.

34. Modificarea dobanzilor relative ca determinant al modificarii cursurilor de schimb

-daca in ro, dobanzile relative sunt mai mari decat in sua, cursul leului creste.

35. Balanta de plati internationale: componente si proprietati

Balanta de plati internationale: componente si proprietatiBalanta de plati internationale:inregistrarea contabila a tuturor tranzactiilor externe aleunei tari.Componente:1.balanta contului curent-balanta de comert exterior:exporturi(+)Importuri(-)In acest caz putem avea excedent(e>i) sau deficit(i>e).!Excedentul nu inseamna automat o situatie pozitiva!! Trebuie mai intai vazuta sianalizata situatia tarii pentru a stabili care situatie este favorabila/pozitiva.2.contul capitalului:iesirile de capital(-) si intrarile de capital(+)3.miscarea rezervelor oficiale de aur si valuta:cresteri de rezerve(-) si descresteri de


15/17

rezerve(+)Am atasat (+) operatiunii care aduce valuta in tara si (-) pentru scaderea ofertei de valuta.Aceasta balanta este conceputa pe principiul dublei inregistrari=> orice tranzactie seinregistreaza simultan in doua locuri ale balantei cu semne distincte.Acest lucru ajuta lamentinerea echilibrului balantei de plati.

36. Impozitarea justa si principiile eiPrincipiile taxarii echitabile(juste)

1.Principiul beneficiului(taxam grupa de indivizi care beneficiaza de venituri guvernamentale)

2.Principiul capacitatii de plata

-doua abordari:1.principiul echitatii orizontale(principiu de evitare adiscriminarii=>persoanele cu venituri egale vor plati intotdeauna venituri(impozite) egale)

2.principiul echitatii verticale(la venituri inegale se platesc impoziteinegale.Venituri mari=>impozite mari)

37. Deplasarea de taxa si incidenta (distribuirea) taxei

38. Sistemul de impozitare cu rata fixa (plata): avantaje si dezavantaje

sistemul proportional (taxa plata) --> avantaje: cost de administrare mai mic, dezavantaje:creeaza posibilitatea unei discrepante mai mari intre venituri, nu reprezinta un mecanismpt apropierea veniturilor, poate genera probleme socialesistemul progresiv: avantaje-> venituri mai mari, rate de taxare mai mari, prin urmare

veniturile se pot apropia, se pot produce redistribuiri prin taxare.

dezavantaje-dezavantajele sistemului progresiv era ceva legat de treptele de taxare, infunctie de cum sunt concepute treptele sistemul poate fi mai mult sau mai putin eficientin redistribuire (cate trepte sunt, la ce nivel de venit sunt fixate, care e procentul fixat ptfiecare nivel de venit

39. Sistemul de impozitare cu rate progresive: avantaje si dezavantaje

Impozitul diferen iat define te un sistem progresiv de taxare a veniturilor personale prin care cota de impozitare cre te odat cu msura valorii impozabile de baz.

Conceptul a fost lansat n ideea c trebuie s existe o diferen iere ntre distribu ia pe venituri i pe cheltuieli. n cazul n care rata de impozitare medie este mai mic dect cea marginal, aceast cotcre te progresiv, de la mic la mare. Ea poate fi aplicat pe taxe individuale sau ntr-un sistem general de impozitare pentru un an, mai mul i sau chiar pe via . Principalul scop al impozitului diferen iat este acela de a reduce pe ct posibil inciden a taxelor pe care le suport cet enii cu venituri mici sau foarte mici i transferarea acestora asupra celor pe care nu i afecteaz n acela i mod negativ, cei cu venituri peste medie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Impozit


16/17

Termenul este folosit n contextul impozitrii pe venituri personale, atunci cnd implic impozitarediferen iat n func ie de mrimea veniturilor. De asemenea, poate fi aplicat n cazul ajustrii bazei de impozitare prin scutirea de la plata taxelor, a creditelor fiscale sau a impozitrii selective.

PRO: Impozitarea diferen iat reprezint o solu ie pentru guvernele cu probleme n bugetare,

ntruct, prin ea, se eficientizeaz numrul de taxe care pot fi colectate, odat cu scdereanemul umirilor sociale.

Conform teoriei economice denumit Teoria predispozi iei marginale spre consum , odat ceveniturile cresc, oamenii tind s nu mai consume att de mult, drept urmare predispozi ia spre consum nceteaz s creasc sau stagneaz. Pentru a stabiliza economia i a ob ine acel echilibru optim, prosperitatea marginal trebuie s se dezvolte. Astfel, o solu ie viabil este dat de taxarea diferen iat.

De asemenea, o alt teorie economic demonstreaz c oamenii cu venituri mai mari se bucurmai mult de venitul discre ionar, drept urmare pot plti taxe mai mari. n acest sens se argumenteaz

c unei persoane creia i este greu s triasc decent i va fi mai greu s plteasc unele taxe, fra avea de suferit, n timp ce oamenii care c tig mult mai mult pot plti mai multe impozite.

Impozitarea diferen iat duce la diminuarea inegalit ilor financiare, ceea ce implic mai multe beneficii sociale. n acest sens, Richard Wilkinson sus ine c, pe msur ce societatea este inegalitar, oamenii din clasele mijlocii sau inferioare sunt expu i la un stil de via precar: sunt mai pu ini snto i, se implic foarte pu in sau deloc n societate i via comunitar, sunt predispu i la obezitate i acte de violen domestice.

Sistemul face viabil varianta unui TVA diferen iat, mai mic pentru produsele de baz i mai

mare pentru produsele de lux. Astfel, persoanele cu venituri mai mici primesc un sprijin nachizi ionarea produselor de consum necesare unui trai decent.

n acela i timp, impozitarea diferen iat permite un sprijin mai mare pentru cet enii cu pensii mai mici, deoarece sistemul progresiv reduce presiunea fiscal i, ca atare, astfel de venituri nu mai sunt att de afectate.

CONTRA: Sistemul progresiv nu se justific n cazul celor care ar trebui s plteasc impozitemari, ntruct ace tia au la dispozi ie i mijloace corespunztoare de eludare. Astfel, impozitarea diferen iat presupune un sistem administrativ financiar diferit i complex prin care se ncurajeaz, inevitabil, birocra ia.

Impozitarea diferen iat duce la eliminarea investi iilor de capital n favoarea bunurilor de consum. Aceasta deoarece persoanele cu venituri peste medie se orienteaz ctre investi iile de capital, n timp ce persoanele din clasele inferioare, cu venituri foarte mari, se manifest ctrebunurile de consum.
http://en.wikipedia.org/wiki/Marginal_propensity_to_consumehttp://en.wikipedia.org/wiki/Marginal_propensity_to_consumehttp://en.wikipedia.org/wiki/Marginal_propensity_to_consume


17/17

De asemenea, impozitele progresive foarte mari pot ncuraja fenomenul de emigrare, din cauzanealinierii la cerin ele pie ii interna ionale. n acest fel, se pot externaliza anumite servicii, pentru ca oamenii s nu mai fie nevoi i s plteasc att de multe taxe i s parcurg tot procesul birocratic.

Unele studii pun n lumin faptul c taxarea progresiv nu duce, de fapt, la diminuarea

inegalit ilor financiare [5].

De asemenea, exist argumente aduse de gnditori liberali sau libertarieni (n frunte cu James A.Dorn) care sus in c impozitarea diferen iat ncalc egalitatea n fa a legii

40. Cauzele deficitelor bugetare

Cauzele deficitelor bugetare-disparitia sistemului monetar aur(aurul impunea o anumite disciplina monetara)

-disparitia regulii morale a prezervarii capitalului acumulat si transmiterii lui catregeneratiile tinere-erijarea/propulsarea teoriei keynesiste(J.M Keynes) la statutul de teorie dominanta-miopia politica(fortarea politicienilor sa conceapa planuri economice pe termen foartescurt avand in vedere periodicitatea alegerilor)-miopia individuala sau comportamentul ignorantului rational-fenomenul de asimetrie dintre disiparea costurilor si concentrarea avantajelor dinpoliticile publice

41. Efectele deficitelor bugetareEfectele deficitelor bugetare

inflatia: deoarece nu mai exista sistem monetar aur

scaderea ofertei de credite catre sectorul privat(deficitele sunt alimentate

prin imprumuturi; banii imprumutati de stat nu merg inspre investitii)

deficitele si datoria publica constituie un pericol deoarece ele fac posibila

cresterea puterii politice ce duce la concentratia de putere.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozitarea_diferen%C8%9Biat%C4%83#cite_note-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozitarea_diferen%C8%9Biat%C4%83#cite_note-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozitarea_diferen%C8%9Biat%C4%83#cite_note-5

Subiecte Paul fudulu

Documents

Transcript of Subiecte Paul fudulu