MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţionalăClasa a VIII-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Iar [în 1290], fiind (...) Negru Voievod, mare herţeg (...) pre Făgăraş, ridicatu-s-a de

acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade, rumâni, papistaşi*, saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-a a face ţară nouă. Întâi, a făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. (...). De acolo a descălecat la Argeş şi a făcut oraş mare (...), făcând curţi de piatră (...). Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii [au ajuns] până în apa Siretului şi până în Brăila, iar alţii [au ajuns] peste tot locul, de au făcut oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt. Atunci şi Basarabeştii cu toată boierimea ce era mai înainte peste Olt (...) au venit la [Negru-vodă], închinându-se să fie supt porunca lui şi numai el să fie peste toţi.”

(Letopiseţul Cantacuzinesc) *catolici

B. „Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar şi cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui [Ungariei], sporind mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat.” (Cronica lui Ioan de Târnave)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, pe baza textului A, atitudinea boierilor faţă de Negru-vodă. 3 puncte2. Precizaţi, pe baza textului B, două fapte istorice întreprinse de către Regele Ungariei, aflate în

relaţie cauză-efect. 8 puncte3. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, o asemănare referitoare la rolul lui Negru-vodă,

respectiv, Bogdan în constituirea statelor medievale româneşti şi selectaţi în acest sens cîte o informaţie din cele două texte. 8 puncte

4. Prezentaţi un alt fapt istoric referitor la întemeierea statelor medievale româneşti, în afara celor la care fac referire textele A şi B. 7 puncte

5. Prezentaţi două acţiuni politico-militare în care sunt implicaţi românii, în secolele al XV-lea- al XVI-lea. 14 puncte

Subiectul al II-lea (50 puncte)Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre România modernă, având în

vedere:- menţionarea a două obiective ale Revoluţiei din 1848-1849 şi precizarea a două personalităţi

implicate; - prezentarea a două fapte istorice desfăşurate în perioada 1859-1864 prin care sunt îndeplinite

obiectivele respective; - prezentarea unei legi fundamentale adoptate în România modernă şi menţionarea unei

consecinţe asupra vieţii politice interne;- prezentarea unei acţiuni politico-militare, în care este implicată România, în perioada 1877-

1878 şi menţionarea a două consecinţe asupra evoluţiei statului român;

- menţionarea unei cauze şi a unei consecinţe a orientării adoptate de către România în politica externă, de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţionalăClasa a VIII-a

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARESUBIECTUL I:1. 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului A, a atitudinii boierilor faţă de Negru-vodă;2. câte 4 puncte pentru precizarea, pe baza textului B, a oricăror două fapte istorice întreprinse de

către regele Ungariei, aflate în relaţie cauză-efect. (4p x 2 = 8p) 3. 4 puncte pentru menţionarea, pe baza textelor A şi B, a oricărei asemănări referitoare la rolul

lui Negru-vodă, respectiv, Bogdan în constituirea statelor medievale româneşti; Câte 2 puncte pentru selectarea în acest sens a cîte unei informaţii din cele două texte. (4p x 2 = 8p) 4. 3 puncte pentru menţionarea oricărui alt fapt istoric referitor la întemeierea statelor medievale

româneşti, în afara celor la care fac referire textele A şi B. 4 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 5. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni politico-militare în care sunt implicaţi românii, în secolele al XV-lea- al XVI-lea. (3p x 2 = 6p) câte 4 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (4p x 2 = 8p) câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două obiective ale Revoluţiei din 1848-1849; (2p x 2 = 4p) câte 1 punct pentru precizarea oricăror două personalităţi implicate; (1p x 2 = 2p) câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfăşurate în perioada 1859-1864 prin care sunt îndeplinite obiectivele respective; (2p x2 = 4p) câte 4 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (4p x 2 = 8p) ●câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat

2 puncte pentru menţionarea legii fundamentale adoptate în România modernă şi menţionarea unei consecinţe asupra vieţii politice interne; 4 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; ●1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a legii fundamentale asupra vieţii politice interne; 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni politico-militare, în care este implicată România, în perioada 1877-1878; 4 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; ●1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe asupra evoluţiei statului român; (2p x 2 = 4p) câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei cauze, respectiv, consecinţe a orientării adoptate de către România în politica externă, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. (2p x 2 = 4p)Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;

3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiuTotal 100 puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a IX-a Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Întreg Egiptul este împărţit în mai multe regiuni care se numesc în limba elenilor <nomoi>, fiecare ţinut fiind cârmuit de către un nomarh însărcinat să îngrijească de tot ce interesează administrarea ţinutului său. În afară de aceasta, tot pământul Egiptului e împărţit în trei părţi. Cea dintâi – şi cea mai întinsă – este a preoţilor, căci băştinaşii îi dau cea mai mare cinstire (...). Cea de-a doua parte a pământului egiptean este aceea a regilor, care scot de aici venituri mulţumită cărora pot să facă faţă cheltuielilor războiului şi să-şi întreţină stălucirea curţii (...). Cea din urmă parte a pământului egiptean este stăpânită de aşa numiţii războinici şi de toţi aceia care trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle ostăşeşti (...). Mai sunt în Egipt încă trei categorii de cetăţeni liberi: păstori, agricultori şi meşteşugari.” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

B.„[Faraonul Sesostris al III-lea] trimise apoi în Marea Roşie o flotă de patru sute de corăbii, fiind cel dintâi egiptean care construi corăbii de război. Flota lui Sesostris a pus stăpânire pe insulele din acea regiune, cum şi pe întregul litoral al mării Roşii, până în India. El însuşi a pornit pe uscat cu armata lui de pedestraşi, aducând sub porunca-i întreaga Asie. Dar n-a străbătut doar acele ţinuturi pe care mai târziu avea să le cucerească Alexandru Macedon, ci a pătruns până la cele neamuri în ţara cărora regele macedonean n-a izbutit să-şi pună piciorul. Sesostris a trecut fluviul Gange şi a înaintat prin India până la Ocean.” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, pe baza textului A, o informaţie referitoare la organizarea administrativă a Egiptului.

4 puncte2. Precizaţi, pe baza textului A, cea mai importantă categorie socială pentru egipteni.

4 puncte3. Menţionaţi, pe baza textului B, două consecinţe ale acţiunilor lui Sesostris al III-lea.

6 puncte4. Prezentaţi alte două popoare din Orientul Antic, în afara celui la care fac referire textele A şi B.

14 puncte5. Formulaţi un punct de vedere referitor la atribuţiile faraonului, folosind ca argumente câte o

informaţie din textul A, respectiv, textul B. 12 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Europa Occidentală în Evul Mediu, având în vedere:- prezentarea unui fapt istoric referitor la criza Imperiului Roman şi menţionarea a două consecinţe

asupra Europei Occidentale;- menţionarea a două grupe de popoare medievale din Europa Occidentală;- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri în evoluţia politică a Franţei şi a Imperiului Romano-

German şi precizarea câte unui conducător politic până în secolul al XVI-lea;- menţionarea a două fapte istorice referitoare la arabi şi Europa Occidentală;- prezentarea unei caracteristici a societăţii feudale;- formulaţi un punct de vedere referitor la evoluţia Europei Occidentale în Evul Mediu şi susţineţi-l

printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă

cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrareaeseului în limita de spaţiu precizată.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a IX-a BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I:1. 4 puncte pentru menţionarea, pe baza textului A, a oricărei informaţii referitoare la organizarea administrativă a Egiptului. 2. 4 puncte pentru precizarea, pe baza textului A, a celei mai importante categorii sociale pentru egipteni. 3. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului B, a oricăror două consecinţe ale acţiunilor lui Sesostris al III-lea; (3 p x 2 = 6 p) 4. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două popoare din Orientul Antic, în afara celui la care fac referire textele A şi B. (3 p x 2 = 6 p) câte 4puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (4 p x 2 = 8 p) Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 5.4 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la atribuţiile faraonului; câte 4 puncte pentru folosirea ca argumente a oricăror două informaţii din textul A şi B. (4 p x 2 = 8 p)

Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la criza Imperiului Roman

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat

Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale crizei Imperiului Roman asupra Europei Occidentale; (2p x 2 = 4p)

Câte 2 puncte pentru menţionarea a două grupe de popoare medievale din Europa Occidentală; (2p x 2 = 4p)

Câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri în evoluţia politică a Franţei şi a Imperiului Romano-German; (2p x 2 = 4p)Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănării şi a deosebirii menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)

câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

câte 1 punct pentru precizarea câte unui conducător politic; (1p x 2 = 2p) câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror două fapte istorice referitoare la arabi şi Europa

Occidentală; (2p x 2 = 4p) 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a societăţii feudale;

3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia Europei Occidentale în Evul Mediu;

3 puncte pentru folosirea ca argument a oricărei informaţii istorice.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;1

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

1 punct pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI,CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a X-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. “1. Să respecte faţă de locuitorii acestor principate (…) amnistia absolută (…) în favoarea tuturor acelora care ar fi comis vreo crimă sau ar fi bănuiţi de-a fi avut intenţia să dăuneze intereselor Sublimei Porţi (…)

2. Să nu împiedice exercitarea liberă a religiei creştine.7. Să nu impună acestor popoare nici-o contribuţie sau plată pentru toată durata războiului şi chiar din cauza devastărilor la care au fost supuse să le socotească achitate de orice impozite pentru doi ani (…)10. Poarta consimte ca, după cum o vor cere împrejurările în aceste principate, miniştrii curţii imperiale a Rusiei care îşi au reşedinţa pe lângă ea să poată vorbi în favoarea lor (a Principatelor) şi făgăduieşte a-i asculta… (Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, 1774)

B. „Durata de guvernare a hospodarilor* să nu mai fie limitată la şapte ani, ca în trecut, ci ei să fie de acum înainte investiţi cu această demnitate pe viaţă(...)

Oraşele turceşti aşezate pe malul stâng al Dunării, ca şi teritoriile lor (raiale) vor fi înapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum înainte cu acest principat(....)

În consecinţă, Valahia şi Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a furniza grânele şi alte mărfuri de consum, oile şi lemnul de construcţie pe care erau obligate să le livreze mai înainte.” (Tratatul de la Adrianopol,1829)* domnitori

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, câte o prevedere economică favorabilă Principatelor.

6 puncte2. Menţionaţi, pe baza textului A, o modalitate prin care Rusia îşi sporeşte influenţa în Principate.

4 puncte3. Precizaţi, pe baza textului B, o prevedere teritorială. 4 puncte4. Prezentaţi un act cu valoare constituţională, adoptat în Principate, sub influenţa Rusiei în perioada

următoare Tratatului de la Adrianopol. 7 puncte5. Prezentaţi o acţiune revoluţionară desfăşurată în spaţiul românesc în secolul al XIX-lea.

7 puncte6. Formulaţi un punct de vedere referitor la concesiile politice făcute de Imperiul Otoman în perioada

1774-1829, folosind ca argumente câte o informaţie din textele A şi B. 12 puncte

Subiectul al II-lea (50 puncte)Elaboraţi, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre Franţa în secolele al XVIII-lea –al XIX-lea, având în vedere:- menţionarea a doua principii iluministe şi numirea a doi reprezentanţi;- prezentarea a două fapte istorice referitoare la Revoluţia Franceză, desfăşurate în secolul al XVIII-lea;- prezentarea unui fapt istoric referitor la organizarea politică a Franţei napoleoniene;- menţionarea a două consecinţe ale acţiunilor întreprinse de Napoleon Bonaparte, în planul politicii

externe;- menţionarea unei acţiuni revoluţionare desfăşurate în Franţa în secolul al XIX-lea şi precizarea unei

consecinţe;

- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea Franţei în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

- formularea unei opinii referitoare la evoluţia Franţei în perioada menţionată şi susţinerea acesteia prin două fapte istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrareaeseului în limita de spaţiu precizată.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a X-aBAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I:1. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textelor A şi B, a oricăror prevederi economice favorabile

Principatelor. (3p x 2 = 6p) 2. 4 puncte pentru menţionarea, pe baza textului A, a oricărei modalitati prin care Rusia îşi sporeşte

influenţa în Principate. .3. 4 puncte pentru precizarea, pe baza textului B, a oricărei prevederi teritoriale;4. 3 puncte pentru menţionarea oricărui act cu valoare constituţională, adoptat în Principate, sub

influenţa Rusiei în perioada următoare Tratatului de la Adrianopol;4 puncte pentru prezentarea actului menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

5. 3 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni revoluţionare desfăşurată în în spaţiul românesc în secolul al XIX-lea;4 puncte pentru prezentarea acţiunii revoluţionare menţionate;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;6. 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la concesiile politice făcute de Imperiul

Otoman în perioada 1774-1829;câte 4 puncte pentru folosirea ca argumente a oricăror două informaţii din textul A, respectiv, B. (4p x 2 = 8p)

Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror doua principii iluministe; (2p x 2 = 4p) câte 1 punct pentru numirea a oricăror doi reprezentanţi ai iluminismului; (1p x 2 = 2p) câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Revoluţia Franceză,

desfăşurate în secolul al XVIII-lea; (2p x 2 = 4p)

câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)

câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat

2 puncte pentru menţionarea oricărei fapt istoric referitor la organizarea politică a Franţei napoleoniene;

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale acţiunilor întreprinse de Napoleon

Bonaparte, în planul politicii externe; (2p x 2 = 4p) 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni revoluţionare, desfăşurate în Franţa, în secolul al XIX-

lea; 2 puncte pentru precizarea oricărei consecinţe a acţiunilor revoluţionare, desfăşurate în Franţa, în

secolul al XIX-lea; 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea Franţei în relaţiile

internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la la evoluţia Franţei, în perioada menţionată;

câte 2 puncte pentru folosirea ca argument a oricăror două informaţii istorice. (2p x 2 = 4p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;1

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

1 punct pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor

istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a XI-a Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)Citiţi cu atenţie textele:

A. „În Europa recentele migraţii ale muncitorilor au permis adaptarea efortului productiv până la nivelul cererii limitând inflaţia. Regiunea pariziană, Ruhr-ul, triunghiul industrial din nordul Italiei, etc., au absorbit un număr considerabil de <imigranţi> din alte regiuni ale ţărilor respective sau din afara acestora. Contribuţia efectivă a creşterii anuale a forţei de muncă în Europa occidentală poate fi evaluată la mai mult de 500 000 de muncitori, aceste migraţii intra-europene au adus un aport ce a depăşit toate previziunile. Resursele de mână de lucru străină au atenuat penuria de forţă de muncă în ţările <importatoare>, permiţăndu-le în afara creşterii producţiei şi frânarea creşterii salariilor şi preţurilor.”

(Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa, 1965)

B. „Muncitorii străini (<invitaţi>) erau încurajaţi să se angajeze în Germania, în ideea că şederea lor era strict temporară, ei urmând să se întoarcă în ţara de origine. Ca şi muncitorii imigranţi finlandezi în Suedia sau cei irlandezi în Marea Britaniei, aceşti oameni - majoritatea sub 25 de ani - proveneau din regiuni sărace, rurale sau montane. Cei mai mulţi erau necalificaţi (sau au acceptat „decalificarea" pentru a găsi de lucru). Câştigurile lor în Germania sau în alte ţări nordice au contribuit la susţinerea economiilor regiunilor natale, chiar dacă plecarea lor a uşurat competiţia locală pentru slujbe şi locuinţe. În 1973, banii expediaţi acasă de muncitorii din străinătate reprezentau 90% din câştigurile de export ale Turciei şi 50% din câştigurile de export ale Greciei, Portugaliei şi Iugoslaviei.”

(Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945) Răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi, pe baza textului A , două state de destinaţie a migraţiilor postbelice. 4 puncte 2. Precizaţi, pe baza textului B, două condiţii pe care muncitorii străini sunt nevoiţi să le accepte în ţara de destinaţie. 6 puncte 3. Formulaţi un punct de vedere referitor la consecinţele economice ale migraţiilor, folosind ca argument câte o informaţie din textul A, respectiv, B. 9 puncte 4. Prezentaţi un alt exemplu de migraţie contemporană, în afara celei la care fac referire textele A şi B. 7 puncte5. Prezentaţi două consecinţe ale migraţiilor asupra vieţii publice şi/sau vieţii private.

14 puncte

Subiectul II (50 de puncte)Elaboraţi, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre Europa şi România în secolul al

XX-lea, având în vedere:- menţionarea a două fapte istorice referitoare la România şi Europa în perioada interbelică;- menţionarea unei caracteristici a diversităţii politice a Europei postbelice;- prezentarea a două etape ale integrării europene desfăşurate în perioada 1945-1989;- prezentarea a două caracteristici ale statului totalitar în România postbelică;- menţionarea unui fapt istoric referitor la România şi conflictele regionale în perioada 1945-1989 şi

precizarea unei consecinţe;- menţionarea unei consecinţe a instaurării statului de drept asupra procesului de integrare europeană a

României;- formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a României în perioada contemporană şi

susţinerea acestui punct de vedere prin două argumente istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrareaeseului în limita de spaţiu precizată.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a XI-aBAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I:1. câte 2 puncte pentru menţionarea, pe baza textului A, a oricăror două state de destinaţie a migraţiilor postbelice; (2p x 2 = 4p) 2. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului B, a oricăror două condiţii pe care muncitorii străini sunt nevoiţi să le accepte în ţara de destinaţie; (3p x 2 = 6p)3. 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consecinţele economice ale migraţiilor; câte 3 puncte pentru folosirea ca argument a oricăror două informaţii din din textul A, respectiv, B. (3p x2 = 6p)4. 3 puncte pentru menţionarea oricărui alt exemplu de migraţie contemporană, în afara celei la care fac referire textele A şi B. 4 puncte pentru prezentarea exemplului de migraţie menţionată. 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 5. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale migraţiilor asupra vieţii publice şi/sau vieţii private (3p x 2 = 6p) câte 4 puncte pentru prezentarea consecinţelor menţionate. (4p x 2 = 8p) câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; Total 40 puncte

SUBIECTUL II:Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la România şi Europa în

perioada interbelică; (2p x 2 = 4p) 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a diversităţii politice a Europei postbelice; câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două etape ale integrării europene desfăşurate în perioada

1945-1989; (2p x 2 = 4p)câte 3 puncte pentru prezentarea etapelor menţionate; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale statului totalitar în România postbelică; (2p x 2 = 4p)câte 3 puncte pentru prezentarea caracteristicilor menţionate; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la România şi conflictele regionale în perioada 1945-1989;

2 puncte pentru precizarea unei consecinţe a faptului istoric menţionat; 2 puncte pentru menţionarea unei consecinţe a instaurării statului de drept asupra procesului de

integrare europeană a României; 2 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a României în perioada contemporană;

câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente istorice. (3p x 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;1

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

1 punct pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor

istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a XII-a Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Oraşul de scaun şi cel mai însemnat din China este Pekin, despre care am scris mai sus, şi numele lui se tălmăceşte <scaunul împărătesc de miazănoapte>; (...) Oraşul Pekin are în partea de miazăzi două ziduri de o construcţie puternică şi ei povestesc că pe aceste ziduri pot alerga fără nici o piedecă 12 călăreţi, atât este de lat, căci între ziduri au turnat pământ [pe care l-au], bătătorit. (...) În oraş sunt înălţate pentru unii boieri palate mari care, cu toate că nu sunt asemănătoare cu palatele mari de piatră şi de marmură din Europa, totuşi sunt mai presus prin curăţenie şi prin întindere. De asemenea sunt clădite în oraş băi de piatră şi grădini frumoase pentru desfătarea oricui, (...). În oraş au clădit temple mari şi minunate şi pagode multe, iar din toate templele cinci sunt mai mari şi mai frumoase decât celelate, sunt şi două biserici iezuite, una veche şi alta nouă.” (Nicolae Milescu Spătaru, Descrierea Chinei)

B. „Acest oraş [Viena] este scaunul Împărăţiii Austriii, unde împărăteşte prea înălţatul aftocrator Franţiscul al doilea, de la anul 1792, iulie 14. Acestui oraş darurile sunt nepomenite, nu zic podoaba zidirilor sau alte înfrumusiţări, căci este foarte veche, ci zic orânduiala ocârmuirii cea minunată, şi cele după împrejurul oraşului podoabe, cum grădinile ce sunt împrejurul Vienii, şi altele cu depărtare de un ceas şi doaă, pe care trebuie cinevaş să umble destulă vreme, să le vază de multe ori şi cu bagare de seamă, ca pe urmă necontenit să poată povesti lucruri vrednice de a le spune.

Casele cele din cetatea Vienii sunt puţine, numai peste o mie trei sute, dar sunt foarte nalte, câte şapte şi opt rânduri; şi pe unde sunt uliţele foarte strâmpte, nici că văd soare în veci. (...)

Biserica cea mai vestită decât toate este a Sfântului Ştefan, care este lucrată cu mare meşteşug arhitectonicesc (...).” (Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele)

C. “Însemnare a călătoriei ce am făcut eu, Dinicu Golescu, coprinzătoare de câte oraşe am văzut şi într-însele orice vrednic de însemnare, cum şi prin sate sau pre drumuri orice deosebit lucru am văzut.

Aşijderea şi deosebirea neamurilor şi a semănăturilor, cum şi apele, şi poştele, şi orice obiceiu şi faptă bună am văzut, spre folosul naţii mele am însemnat, arătând şi urmările cele rele ce cunosc că să urma în patria noastră, carele nelipsind, hotărât, nici noi cinste, nici norodul fericire nu putem dobândi. (Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele)

D. “De aceea, pe bună dreptate, dintre toate părţile pământului, Asia este cea mai nobilă şi, (...) cuprinde multe şi mari împărăţii, totuşi, dintre toate acestea nici una nu se poate asemui cu împărăţia Chinei, pentru că ea este cea mai veche dintre toate (...). Apoi istoria şi cărţile lor au început cu vreo 3000 de ani înaintea întrupării Măntuitorului – iar de atunci pînă astăzi sunt patru mii cinci sute patruzeci şi patru de ani – şi încă de pe atunci ei cunoşteau şi ştiinţa, şi astrologia, şi unele instrumente vechi, şi încă din vremea aceea aveau cărţi minunate şi chiar pravile obşteşti. (...) De la chinezi au învăţat toate neamurile de pe pământ cum se lucrează mătasea şi nu numai atât; de la ei au deprins şi arta de a naviga cu busola ori de a turna tunurile cele mari şi flintele, precum şi [meşteşugul] de a tipări cărţi. Dar pentru o mai bună înţelegere a vechimii împărăţiei lor, vom scrie pe scurt, din condica lor letopiseţul dinastiei împăraţilor chinezi.” (Nicolae Milescu Spătaru, Descrierea Chinei)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi, pe baza textului A şi B, câte o informaţie referitoare la rolul politic al celor două oraşe la care fac referire textele. 4 puncte 2. Precizaţi o deosebire referitoare la spaţiile istorice la care fac referire textele A şi B.

4 puncte 3. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, câte o informaţie referitoare la viaţa religioasă.

6 puncte 4. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, câte o informaţie referitoare la arhitectura oraşelor. 6 puncte5. Menţionaţi, din sursa D, un punct de vedere referitor la civilizaţia chineză, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte6. Menţionaţi, pe baza textelor C şi D o deosebire sau o asemănare între punctele de vedere referitoare la rolul pe care şi-l asumă cei doi autori şi folosiţi ca argument câte o informaţie selectată din textul C, respectiv, textul D. 8 puncte7. Formulati un punct de vedere referitor la importanţa călătorilor români în spaţiul românesc şi argumentaţi folosind alte două informaţii istorice. 7 puncte

Subiectul II (50 puncte)Elaboraţi, în aproximativ 4-5 pagini, o sinteză despre Modernizare în Europa secolelor al XIX-

lea - al XX-lea, având în vedere:- menţionarea a două fapte istorice care influenţează procesul de modernizare în Europa secolelelor al

XIX-lea - al XX-lea; - prezentarea unui curent cultural din secolele al XIX-lea - al XX-lea şi precizarea a doi reprezentanţi;- prezentarea unei politici culturale din Europa, din secolele al XIX-lea - al XX-lea; - menţionarea unui proiect politic din spaţiul românesc şi prezentarea unui fapt istoric referitor la

constituirea şi consolidarea statului român modern, prin care este pus în practică proiectul menţionat; - prezentarea unei constituţii din România şi menţionarea unei modalităţi prin care aceasta contribuie la

procesul de modernizare;- formularea unui punct de vedere referitor la procesul de modernizare din spaţiul românesc în context

european, în secolele al XIX-al XX-lea şi susţinerea acestui punct de vedere prin două argumente istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrareaeseului în limita de spaţiu precizată

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională

Clasa a XII-aBAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I:1. câte 2 puncte pentru precizarea a două informaţii referitoare la rolul politic al celor două oraşe la care fac referire textele. (2p X 2 = 4p)2. 4 puncte pentru precizarea unei deosebiri referitoare la spaţiile istorice la care fac referire textele A şi B. 3. câte 3 puncte pentru precizarea, pe baza textelor A şi B, a oricărei informaţii referitoare la viaţa religioasă. (3p X 2 = 6p)4. câte 3 puncte pentru precizarea, pe baza textelor A şi B, a oricărei informaţii referitoare la arhitecturaoraşelor. (3p X 2 = 6p)5. 2 puncte pentru menţionarea oricărui punct de vedere referitor la civilizaţia chineză, exprimat în textul D. 3 puncte pentru selectarea informaţiei care susţine punctul de vedere menţionat. 6. 4 puncte pentru menţionarea, pe baza textelor C şi D a oricărei asemanari sau deosebiri dintre punctele de vedere referitoare la rolul pe care şi-l asumă cei doi autori.

câte 2 puncte pentru selectarea câte unei informaţii din textul C, respectiv, textul D prin care să se susţină asemanarea sau deosebirea menţionată; (2p X 2 = 4p) 7. 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la importanţa călătorilor români în spaţiul românesc. câte 2 puncte pntru folosirea ca argument a oricăror două informaţii istorice. (2p X 2 = 4p)

Total 40 puncteSUBIECTUL II:Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice care influenţează procesul de

modernizare în Europa secolelelor al XIX-lea - al XX-lea; (2p x 2 = 4p) 2 puncte pentru precizarea oricărui curent cultural din Europa secolele al XIX-lea - al XX-lea; 3 puncte pentru prezentarea curentului menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

câte 1 punct pentru precizarea fiecărui reprezentant al curentului cultural menţionat; (1p x 2 = 2p) 2 puncte pentru menţionarea oricărei politici culturale din secolele al XIX-lea - al XX-lea;

3 puncte pentru prezentarea politicii culturale menţionate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat; 3 puncte pentru menţionarea unui proiect politic din spaţiul românesc 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric referitor la constituirea şi consolidarea statului român

modern, prin care este pus în practică proiectul menţionat; 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

2 puncte pentru precizarea oricărei constituţii din România;3 puncte pentru prezentarea constituţiei menţionate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la aspectul menţionat;

3 puncte pentru menţionarea unei modalităţi prin care constituţia menţionată contribuie la procesul de modernizare;

2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la procesul de modernizare din spaţiul românesc în context european, în secolele al XIX-al XX-lea;

câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente istorice. (3p x 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);0 puncte pentru text nestructurat;

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);

1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant;

0 puncte pentru lipsa argumentării istorice; 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncteTotal test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiuTotal 100 puncte