Subiecte Master Geomorfologie

7/29/2019 Subiecte Master Geomorfologie

1/43

1. Harta i elementele ei (definiia hrii, planificarea planurilor i hrilor, coordonatelegeografice, scara hrii, metode de reprezentare a reliefului); Harta topografic - cadrul hrii,

elementele din exteriorul cadrului hrii, elementele din ineteriorul cadrului hrii).

Harta este o reprezentare grafica , conventional . precisa si generalizata a suprafetei terestre pe osuprafata plana , care arata interdependenta dintre fenomenele natural si sociale la un moment dat.

Hartile geografice redau portiuni intinse din suprafata terestra dar reprezentarea estegeneralizata.Hartile topografice redau portiuni restranse din suprafata terestra dar cu grad mare dedetaliere.

Deoarece harta cuprinde o parte mare a suprafetei terestre sau intreaga suprafata se tine cont decurbura Pamantului iar pentru transpunerea punctelor de pe suprafata globului pe harta se foloseste unprocedeu mathematic numit proiectie cartografica , ales in functie de destinatia hartii. Spre deosebire deplan, harta da o imagine de ansamblu deci este mai saraca in detalii.

Cel mai frecvent criteriu de clasificare a planurilor este cel al scarii de proportie.a) Dupa scara planurile topografice se impart in:- Planuri topografice propriu-zise , intocmite la scarile 1:20 000, 1:10 000 si 1:5 000.- Planuri de situatie la scarile 1:2 500 si 1:2 000.- Planuri urbane la scarile 1:1 000 si 1 :500.- Planuri de detaliu 1:50 , 1:00 , utilizate in constructii.

b) Dupa acelasi criteriu hartile se divid in 3 categorii: Harti la scari mari sau harti topografice , acelea ale caror scari variaza intre 1 :25 000 si

1: 200 000., Harti la scari mijlocii sau harti topografice de ansamblu ale caror scari variaza intre 1 :

200 000 si 1 : 1 000 000., Harti la scari mici sau harti geografice cu scari mai mici de 1 : 1 000 000, ex:1:5 000 000.

Hartile mai pot fi clasificate dupa continut , teritoriul cuprins ,destinatie si numarul culorilor.c) Dupa continut , hartile pot fi: harti geografice generale si harti speciale sau tematice. Hartile

special sunt harti pe care se scoate in evident un anumit element al peisajului geografic . La randul

lor ele se pot imparti in harti speciale fizico-geografice si harti speciale social-economice.Dinprima grupa fac parte hartile hipsometrice , morfologice , climatice , ale reliefului , pedologice etciar din a 2a harti ale populatiei , economice , politico administrative .

d) Dupa teritoriul reprezentat hartile pot fi universal cunoscute sub denumirea de planisfere siplanigloburi pe care se reprez toata supraf Pamantului , harti ale emisferelor,harti ale oceanelor simarilor , ale continentelor , statelor etc.

e) Dupa destinatie hartile pot fi de navigatie , turistice , ale drumurilor , militare, scolare.f) Dupa numarul culorilor se deosebesc harti monocrome (alb negru) si harti policrome.

Sistemul de cercuri imaginare ( meridiane si paralele trasate pe suprafata globului pamantesc , cu ajutorulcarora se determina pozitia unui punct de pe glob constituie sistemul de coordinate geografice.

Coordonatele geografice sunt longitudinea si latitudinea .

Longitudinea este unghiul diedru format de planul meridianului origine cu planul meridian al punctuluiconsiderat.Ea poate fi estica (+) cand pct se gasesc la est de meridianul origine si vestica (-) cand pct segasesc la vest de acest meridian. Ca marime , longitudinea variaza intre 0-180 grade sau 0g-200g.Meridian origine international este Greenwich stability in 1884 la Conferinta geografica de laWashington.


2/43

Latitudinea este unghiul diedru format de vertical punctului dat si planul ecuatorului.Cand elipsoidul esteinlocuit cu o sfera echivalenta latitudinea va fi unghiul format de raza sferei in pct respective si planulecuatorului.Latitudinea poate sa fie Nordica (+) pt pct situate la nord de ec si sudica (-) pt cele la sud deec. Aceasta variaza intre 0 gr(ecuator) si 90gr(la poli).

Colatitudinea este complementul latitudinii sau unghiul format de raza sferei cu axa polilor . Relatia

colatitudinii este ( colat) = 90 - (lat) sau 100.

Metode de reprezentare a reliefului :a) Metoda curbelor de nivel.Curbele de nivel sunt linii care unesc pctele cu aceeasi altitudine.Ele rezulta

din intersectia supraf terestre cu o serie de planuri orizontale,paralele si echidistante. Astfel se oferainformatii despre topografia reliefului dintr o anumita regiune.Distanta existent pe vertical intre 2 curbede nivel alaturate poarta denumirea de echidistanta. Categorii de curbe de nivel : curbe de nivelprincipale , normale , ajutatoare , accidentale.

Proprietati: curbele se pot atinge dar nu se pot intretaia , cu cat curbele sunt mai apropiate cu atat pantaeste mai mare, curbele care se opun fata in fata sunt egale ca valoare, dau impresia ca inainteaza pe culmisi se retrag pe vai ,valorile care apar pe curbele de nivel sunt orientate cu baza cifrelor in sensul de

coborare a pantei..

Curbele de nivel dau posibilitatea rezolvarii unor probleme de ordin practice cum ar fi calculul pantelor,determinarea altitudinii punctelor ,construirea profilelor topo si geo morfologice.Ca dezavantajereprezentarea reliefului prin curbe de nievl nu este sugestiva .Prin curbe de nivel nu pot fi reprez suprafplane si cele puternic inclinate.

b) Metoda hasurilor . Hasurile sunt linii scurte si paralele trasate in directia pantelor , ele sunt maigroase pe versantii abrupt si mai subtiri pe supraf inclinate .Reprezentarea reliefului prin hasuri a fostteoretizata de topograful Johann Goerg Lehmann la baza acestei metode sta principiul iluminariivertical.Pornind de la aceste considerente Lehmann a propus stabilirea a 9 intervale de panta (de la 0la 45 gr) fiecare avand val de 5 gr si a unei scale de hasuri pe baza careia sa fie redate pe harta

intervalele respective. Ulterior asa numitul procedeu Lehmann a fost modificat o data cu adoptareaprincipiului iuminarii oblice , astfel s a considerat ca lumina vine dinspre nord vest ceea ce atragedupa sine urmatoarele consecinte : pantele orientate spre nord vest avand inclinarea de 45gr voraparea albe , pantele orientate spre sud est sub un unghi de 45 vor fi complet umbrite iar panteleintermediare ca pozitie si inclinare vor fi mai lumionate sau mai umbrite in fct de carac lor.Aplicarea metodei hasurilor pe baza principiului iluminarii oblice ar da o mai mare expresivitatereprez reliefului dar aceasta s a realizat in detrimental posibilitatii de a stabili inclinarea pantelor pebaza grosimii hasurii.. Metoda hasurilor prez cateva dezavantaje imp si anume : nu permite detaltitude pctelor de pe harta decat cu aprox, regiunile netede apar ca pete albe , hasurile incarca hartafiind necesara eliminarea multor semen conventionale si denumiri.

c) Metoda umbririi . A avut o intrebuintare mai mare in a 2a jum a sex 19 . Ea se bazeaza pe principiuliluminarii verticale sau oblice.Cu cat panta este mai mare cu atat ea va aparea pe harta mai intunecatsi cu cat este mai mica cu atat va fi mai luminata . Metoda umbririi se poate combina cu hasuri saucurbe de nivel , reprezentarea devenind astfel mult mai sugestiva.

d) Metoda profilelor oblice echidistante . A fost inventata de profesorul japonez Tanaka Kitiro , acestaa inlocuit curbele de nivel cu o serie de profile oblice si echidistante care intersecteaza relieful


3/43

e) Metoda cotelor. Consta in marcarea pe harta a punctelor caracteristice. Dezavantajul acestei metodeeste acela ca presupune un mare efort de imaginative din partea celui care doreste sa descifrezeaspectul reliefului ,de asemenea metoda cotelor nu permite determinarea valorii pantelor si da doarindicatii generale asupra treptelor de relief si asupra altitudinii. Din aceste motive metoda coteloreste folosita in present in combinative cu alte metode de reprezentare a reliefului.

f) Metoda tentelor hipsometrice consta in cobalorarea spatiilor dintre curbele de nivel cu diferite culorisau nuante de culori.Ea se utilizeaza in mod deosebit pt reprezentarea treptelor de relief pe hartilegeografice.

g) Metoda stereoscopica se bazeaza pe principiul anaglifelor care consta in trasarea curbelor de nivel inculori complementare(rosu,albastru).Citirea hartii cu ajutorul unor ochelari speciali permiteobtinerea unui model stereoscopic al reliefului.

Cadrul hartilor este constituit dintr un sistem de linii ce marginesc suprafata cartografiata.El se compunedin cadru interior , cadru geografic si cadru exterior sau ornamental.

Cadrul interiorin hartile construite in proiectia Gauss este constituit din meridianele si paralelele dinintersectia carora a rezultat trapezul corespunzator scarii hartii. El are scopul de a delimita suprafata

cartografiata.In cazul hartilor la scari mari nu se trece cu desenul peste cadrul hartii. In fiecare colt alhartii pe cadrul interior sunt notate coord geografice.

Cadrul geografic este alc din 2 linii paralele intre care sunt marcate prin segmente dimensiunilegradelor sau ale fractiunilor de grad , atat in lungime cat si in latitudine .Cu ajut cadrului geo se potdetermina coord geo ale oricarui pct de pe harta si invers adica se poate fixa pe harta orice pct decoord geo cunoscute.

Cadrul ornamental este in exterior si este de fapt compus din 2 sau mai multe linii de grosimidiferite.El are rolul de a infrumuseta harta deci este esthetic. La mjlocul celor 4 laturi ale sale cadruleste interrupt pt ca in aceste locuri sunt amplsate indicativele hartilor vecine necesare pt racordareamai multor harti.

Elementele din exteriorul hartii

Titlul si indicativul hartii . Titlul reprezinta in cazul hartilor la scari mari numele localitatii celei maiimportante din regiunea cuprinsa in harta iar pe hartile la scari mici teritoriulreprezentat(tara,grup,continente). Pe hartile topo modern ale tarii noastre , titlul este precedat de unindicative format din litere majuscule si minuscule si din cifre , de ex: L-35-73-B-c(Mircesti). Indicativulacesta seaman cu indicativul propus pt harta lumii la scara 1:1 000 000 si a pornit de la idea ca pt fiecarefoaie de harta la scara 1:1 000 000 corespunde un trapez ale carui dimensiuni sunt de 6 in longit si de 4 inlatid. Iar pt regiunile polare se intrebuinteaza o proiectie azimutala la care nu se mai preteaza acestindicativ.Fusele in longitude se numeroteaza de la 1 la60 incepand cu meridianul de 180gr in sens invers acelor de

ceasornic iar zonele de 4gr in latid se noteaza cu litere majuscule de la A la V incepand de la ec spre nordsi sud. Peste tara noastra se suprapun fusele 34 si 35 (18gr-24gr si 24gr-30gr longtid estica) si zonelelatitudinale K ,L si M cuprinse intre valorile 40-44gr,44-48 gr si 48-52gr lat Nordica. De fapt numai zonaL(44-48) acopera in intregime tara noastra , zonele K si M numai partial.Indicativele celorlalte harti la scari mai mari decat 1:1 000 000 adica 1:500 000,1:200 000 si 1:100 000pornesc de la trapezul de 6gr x 4 gr. Pt hartile la scara 1:500 000 trapezul de6x4 se imparte in 4 partifiecare avand 3gr in long si 2 in lat. Fiecare trapez se noteaza cu ABCD ,deci indicativul unei harti 1:500000 va fi L-35-A.Pentru o harta 1:200 000 se imparte trapeztul in 36 trapeze cu dim de 1gr in long si40sec in latiud.Numerotarea se face cu cifre romane deci indicativul va fi L-35-XXI.


4/43

In continuare impartind trapezul in 12 parti in long si 12 in lat se vor obt 144 trapeze fiecare avand 30seclong si 20sec lat. Un astlfel de trapez coresp unei foi de harta la sc 1:100 000. Indicativul va fi L-35-117.Hartile la scara 1:50 000 cuprind terit care se obtine prin impartirea unui trapez coresp unei foi 1:100 000in 4 parti de cate 15sec long si 10sec lat. Notandu-se tot cu ABCD. Indicativul uneri harti 1:50 000 va fiL-35-60-A. Din impartirea unei foi 1:50 000 in 4 parti vor rez 4 foi care constituie harta la scara 1:25 000.Acestea se noteaza cu a,b,c,d. Deci indicativul unei harti 1:25 000 va fi L-35-60-A-c .

Celelalte harti la scari mai mici de 1:25 000 spre ex 1:10 000 se obtin din imp celei de 1:25 in 4 partinumerotate cu cifre arabe de la 1-4 deciL-35-130-B-d-3.Terit planurilor la scara 1:5 000 va rezulta din imp unei foi la scara 1:100 000 in 256 trapeze .Indicativulva fi L-35-90-(145) in paranteza !Indicativul planurilor la scara 1:2 000 rezulta din imp celei de 1:5 000 in 9 parti notate de la a la i. ex L-35-90-(154-g).

Scara hartii arata de cate ori elem de pe teren au fost micsorate pt a putea fi reprez pe harta cu conditia safie exprimate in aceleasi unitati de masura.Scara se noteaza pe marginea sudica a hartii. Relatia careexprima scara este d/D = 1/n ( / = supra). In care d- distanta de pe harta, D- distanta corespunzatoare depe teren , n-numarul care arata de cate ori a fost micsorata distanta de pe teren pt a putea fi reprez peharta(numitorul scarii).

Aceasta relatie permite rezolvarea unor problem practice cum ar fi:calcularea distantelor din teren.,transpunerea elem din teren pe harta sau determinarea scarii de proportie a hartii cand cunoastemdimensiunile unor elem in teren si dimensiunile acelorasi elem pe harta.Exemple de calcul:Pe o harta la scara 1:50 000 . un rau are lungimea de 200 mm.Care este lungimea acestui rau pe teren?d/D= 1/n , D=d x n = 200 x 50 000 = 10.000.000mm=10kmScara se reprez pe harta sub3 forme : directa,numerica si grafica.

a) Scara directa se reprez sub forma : 1 cm = 10 m .,Adica la un centimetru pe harta ii corespund 10metri pe teren.

b) Scara numerica se scrie sub forma de fractie 1:10 000 , 1:200 000 etc. Pe o harta 1:50 000 unuicentimetru ii corespund pe teren 50.000 cm , respective 500 m iar unui milimetru ii vor coresp 50

m p terenc) Scara grafica este reprez grafica s scarii numerice si ofera posibilitatea determinarii distantelor de

pe teren fara calculi.Ea se impune a fi obligatorie pt hartile care for fi marite sau micsorate prinfotografiere. Scara grafica poate fi de 2 feluri: liniara sau simpla si compusa cu transversal.

Scara grafica liniara este de forma unui segment de dreapta divizat din cm in cm. Prima diviz senoteaza cu0 iar celelalte cu valorile coresp p teren.La ultima diviz se trece si unit de masuraconsiderata pe teren.Primul cm din stanga diviziunii zero se numeste talonul scarii si se imp in mm.iarpartea din draepta lui 0 se numsete baza scarii.Scara grafica compusa cu transversale este alc dintr un portative cu 11 linii lungi , de obicei de 11 cm, paralele si echidistante la 1-2 mm. Fiecare cm este marcat cu cate o linie perpendicular pe portative.Primul cm din stanga val 0 se imparte in mm .

Graficele de panta permit determinarea valorilor pantelor fara calcule,deci mai rapid.Ele suntconstruite de obicei atat pentru echidistanta curbelor de nivel normale cat si pt cea a curbelor de nivelprincipale.

Indicatii diverse . In grupul acestora se include urmatoarele :referiri la teritoriul cuprins , la caracterulhartii , la schema declinatiei magnetice , a convergentei meridianelor si a abaterii medii a aculuimagnetic ; schema frontierelor de stat si a limitelor administrative de ordinul1.


5/43

Elementele din interiorul cadrului hartiiCaroiajul kilometric sau reteaua geometrica este un sistem de linii drepte paralele cu axele de coordinateadoptate (pe hartile In proiectia Gauss aceste axe sunt proiectia ec si meridianului fiecarui fus) Aceastaretea este trasata pe hartile la scarile 1:25 0001:200 000. Reteaua kilometrica sau caroiajul kilometric seutilizeaza pentru determinarea coordonatelor rectangulare ale punctelor si respective pt fixarea unui punctpe harta cand se cunosc coordonatele. Valorile retelei kilometrice sunt inscrise intre cadrui interior sic el

geografic , langa colturile hartii si se compun din 4 cifre. Intre colturi peste valorile retelei se trec numaiultimele 2 cifre care indica kilometric intregi. Pe laturile de N si S ale hartii prima cifra din grupul celor 4arata numarul fusului in care se situeaza regiunea reprez pe harta.

Elementele de planimetrie constituie una din partile importante ale continutului hartii si reprezentarea lorpe planuri si harti se face cu ajutorul semnelor conventionale.

Elementele de altimetrie sau relieful . Reprezentarea se face cu ajut curbelor de nivel , tentelorhipsometrice in fct de scara hartii. Cea mai utilizata metoda actual de reprez a reliefului este metodacurbelor de nivel.O curba de nivel este o linie care uneste pctele de egala altitudinne si poate fi definite cafiind locul geometric al pctelor de aceeasi cota. Curbele de nivel pot fi:-principale , apar pe harti prin liniicontinui si mai ingrosate;-normale , care se deseneaza prin linii continui normale-ajutatoare prin linii

intrerupte-accidentale prin linii intrerupte mai mici decat cele ajutatoare.

Distanta masurata pe verticala intre 2 curbe de nivel se numeste echidistanta.Valoarea echidistantei atat acurbelor de nivel principale cat si a curbelor de nivel normale este trecuta sub scara hartii.Curbele de nivel ajutatoare sunt trasate la o echidistanta de jumatate din echidist curbelor normale iar celeaccidentale este egala cu un sfert din cea a curbelor de nivel normale.

Valoarea echidistantei curbelor de nivel este in functie de scara hartii precum si forma de reliefreprezentata.In general, echidist curbelor de nivel are urmatoarele valori pe dif harti : la scara 1:10 000este de 2,5 m, pe scara 1:25 000 este de 2m,5,m si 10m . pe scara 1:50 000 este de 10 si 20 m.In orice regiune relieful se compune dintr o serie de forme principale ca mamelonul , creasta,botul dedeal, saua,pintenul,groapa,valea etc. Relieful este rez imbinarii acestor forme.

Aceasta metoda de reprez a reliefului pe harti prezinta atat avataje cat si dezavantaje.Daca pe o harta cucurbe de nivel se pot rezolva o serie de problem de ordin practice cum ar fi:calcului altitudinii pctelor ,determinarea pantei dintre 2 pcte,construirea de profile etc. in schimb nu se pot reprezenta suprafeteleorizontale si nici unele accidente de teren cum sunt stanci ,prabusiri,rape pt care se recurge la semenspecial sau hasuri.

Pe langa curbele de nivel pe harti se mai intalnesc si cote . Pt a putea descifra mai usor relieful pe hartilecu curbe de nivel se folosesc in ult timp bergstrih urile sau indicatoarele de panta trasate perpendicular pecurbe.

Curbele de nivel au urmatoarele proprietati:-deplasandu-se pe o curba de nivel nici nu urcam nici nu coboram

-pe orice drum se merge intre 2 curbe de nivel se va parcurge aceeasi altitude egala cu echidistanta-curbele de nivel care se opun sunt egale ca valoare-curbele se pot atinge dar nu se pot intretaia-curbele de nivel inainteaza pe dealuri si se retrag pe vai-cu cat curbele sunt mai dese cu atat panta este mai mare si invers

Culorile- Albastru inchis se utiliz pt desenarea malurilor , apelor , zonelor de inundatie ,cifrelor care indica

adancimile , valorilor , nivelul apelor,fantanilor,izvoarelor ,denumiri hidrogr.


6/43

- Albastru deschis se utiliz pt supraf acoperite cu apa :lacuri,fluvii, bazine marine,oceanice.- Maro se folos pt curbele de nivel , pt indic de panta , pt cifrele care arata altitudinea sau

adancimea relative , rape ,viroage, stanci.- Portocaliu se intrebuinteaza pt autostrazi , sosele modernizate, sosele.- Verde pt paduri , livezi , plantatii de culture tehnice, pepiniere- Galben pt drumuri natural imbunatatile- Violet pt frontierele de stat prin hasuri- Negru pt restul detaliilor de pe harta

Inscriptiile din interiorul hartii se refera la reteaua hidro, la localitati , la relief , la suprafete acoperite cuvegetatie , la unitati administrativ-teritoriale. Etc. Totalitatea inscriptiilor formeaza scrierea hartii si arerolul sa faciliteze interpretarea semnelor conventionale.

2. Metode de reprezentare pe hrile tematice (metode statistice, metode cartografice).

Metode statistice , acestea sunt utilizate pt reprezentarea indicatorilor statistici deci nu tin seama de

elementele geografice. Din aceasta categorie fac parte diagrama, cartograma si cartodiagrama.Diagramele sunt reprezentari grafice care se realizeaza cu ajutorul figurilor geometrice si sunt de 2 felurisimple si complexe. Cu ajut lor se pot reprezenta fenomene fizico geografice si economic geografice.

a) Diagramele simple la randul lor se impart in- Diagrama in coloane se realiz cu ajut unui sistem de axe YOX pe ordonata notandu-se scara

reprezentarii iar pe abscisa bazele coloanelor care trebuie sa fie egale . pt a realiza o diagrama incoloane presupund ca avem 3 bazine hidro cu suprafetele de 30 km a, b 56 km si c 92 kmconsideram ca pe OY fiecarui cm ii coresp 10km (10,20,30,40) iar pe abscisa punem bazelecoloanelor. Pt fiecare bazin costruim o coloana a carui inaltime va fi supraf resp , col se coloreazain acelasi fel si pot fi distantate .

-

Diagrama in benzi este o inversare a diagramei in coloane , deoarece scara reprez se noteaza peabscisa OX iar bazele benzilor pe ordonata OY. Diagrama in benzi se fol pt reprez grafica alungimii unor fluvii , rauri , sosele ,cai ferate etc.

- Cronograma sau hostoriograma este utilizata pt reprez dinamicii fenomenelor.Abscisa pe care setrece timpul (per la care ne referim) se imparte in parti egale daca intervalele de timp sunt egalesau in parti proportionale cu marimea intervalelor de timp daca acestea nu snt egale. Din dreptulfiecarei diviziuni se ridica perpendiculare.Pe ordonata se fixeaza scara reprezentarii si din dreptulvalorilor se ridica perpendiculare pana cand acestea se intersecteaza cu perpendicularele ridicatede pe abscisa. Punctele rezultate se unesc printr o linie . Cronogramele pot fi simple saucombinate cand reprez fenomene correlate de ex dinamica natalitatii si sporului natural.

- Diagrama prin patrate este o metoda in aplicarea careia se porneste de la idea ca indicatoristatistici sunt egali cu suprafetele unor patrate. De ex pt a reprezenta supraf a 3 lacuri stiindu-sesupfatele se calculeaza lungimile prin relatia S=L2 . Pt fiecare 100 m se va lua d ex un cm ceea ceins k laturile pt cazul nostrum vor fi de 3,2 , 2 si 1,2 cm.Ele se hasureaza sau coloreaza . Se vaintocmi o legenda cu ajut unor dreptunghiuri si explicatia.

- Diagrama prin cercuri proportionale se realizeaza presupunand ca supraf cercurilor este directprop cu indicatorii dati. Se asemana cu diagram de mai sus dar problema consta in stabilirearazelor cercurilor prin care vom reprez suprafetele lacurilor resp. S=piR2 de unde R = Radical din


7/43

S/(pi) . Pt fiecare 100 m se va considera 1 cm , se realizeaza alaturi , sau intretaiate sau unul inaltul.

b) Diagramele complexe sau structural cuprind :- Diagrama prin sectoare circulare . de ex.pt reprez a structure terenurilor agricole ale unui teritoriu

se extrag valorile statistice respective : teren arabil 38% ,pasuni 32% ,fanete 17% , vii 9 % , livezi4%. Supraf totala a terenurilor agricole 100 % se va considera un cerc adica 360gr. Se determmarimea in gr a fiecarui sector d cerc coresp .ex pt sectorul de cerc coresp terenului arabil 100%.360gr , dar 38%...x x = 137gr. Apoi se face suma tuturor pt a da 360 si se masoara pe cerc curaportorul unghiurile pt fiecare sector.

- Diagrama prin dreptunghiuri se constr la fel ca cea a sect circulare insa figura de baza este undreptunghi . Pe verticala vom avea scara ex5 cm =100% apoi calculam supraf pt fiecaredreptunghi.

- Diagrama prin patrat . Se considera un patrat ale carui laturi se divid in 10 parti egale care uniteintre ele impart supraf in 100 d parti fiecare fiinnd cons 1%.Astfel pt arabil care este 38% vomreprez 38 patratele , la fel si pt celelalte ,apoi hasuram sau coloram.

- Diagrama polara fol coord polare in stabilirea fenomenelor si este utlizata in climatologie pt areprez variatia temp de-a lungul unei luni , an. Astfel se extrag valori medii lunare si anuala pt ase reprez variatia temp lunare in decurs de un an. Se va construe un cerc imp in 12 parti egale .

- Diagrama triunghiulara este utilize pt reprez unor fenomene cu 3 variabile a caror suma egala cu100% este constanta . spre ex pt reprez struc p grupe de varste a pop (tineri,adulti,batrani). Oastfel de diagrama se constr pornind de la un triunghi echilateral ale carui laturi se impart in 10parti egale. Din fiecare pct se traseaza paralele impartind triunghiul ABC in 100 mai mici.daca Ava fi 10% b 30% c 60% pct lor d intersectie va fi O.procedand in acest fel se poate reprez osuccesiune de fenomene pt fiecare rez fiind un pct de intersectie.din unirea lor va rezulta un areal.

- Piramida structurala este utilizata pt reprez grafica a distrib pop pe sexe ,pe varste sau grupe devarste , precum si pt reperz struc p verticala a asociatiilor vegetale. In cazul unei piramide pescara oriz se va lua 2 mm pt 10 000 loc iar pe sc vert 1 mm pt un an.Se iau separate varstele pesexe din decada in decada.

Cartograma reprez o imagine grafica, harta sau schema in care colorarea sau hasurarea indica graduldiferit al intensitatii unui fenomen intr o anumite unitate.Dezavantajul cel mai mare al cartodiagrameiconsta in faptul ca ea nu reuseste sa surpinda deosebirile intensitatii fenomenului in cadrul fiecareiunitati terit. Pe hartile pt care reprez unor fenomene se face cu ajut cartogramei elem geografice camunti ., ape trebuiesc reduse la maxim sau pot chiar lipsi. Pt a construe o cartograma se procedeazaastfel: se scot datele statistice, se dispun aceste date in ordine crescanda sau descrescanda,se grupeazadatele statistice si se aleg hasuri sau culori coresp in mod gradat , se aplica hasurile/culorile pe supraf

resp. Cartograma este fol pe scara larga in geo economica dar este fol si in geo fizica pt unelefenomene ca densitatea fragmentarii reliefului , pantele , supraf ocupate de asociatii vegetale,solurietc.

Cartodiagrama este o metoda statistica care are la baza o harta pe care sun delimitate anumite unitatiterit in care se plaseaza diagrame.Dispunerea diagramelor pe o astfel de harta se face arbitrat insa sanu depaseasca limitele unitatii resp. Ca si in cazul cartogramei pe cartodiagrama nu se trec elem d


8/43

continut ale hartii. Cartodiagrama poate fi structural cand arata structura unui fenomen, dinamica saucronologica cand arata dinamica acestuia si complexa cand arata si struc si dinamica fenomenuluirespectiv.

Metode cartografice ,cunoscute si sub numele de metode cartografo-geografice ,se carac prin aceea ca

reprez si amplasarea fenom si proceselor se face in mod geografic , cu exactitate si in dependent de o seriede factori fizico geografici. Intalnim:

Metoda semnelorse fol pt reprez fenomenelor care nu au raspandire continua si care nu pot fireprezentate la scara. Aceasta metoda este utilize frecvent pt ca permite localizarea pozitieiobiectelor.Semnele pot fi geometrice , sub forma de litere (initiala),artistice si simbolice.Semnele se pot si combina spre ex cele geometrice cu cele sub forma de litere(patrate , cercuri).Deasemenea semnele geom. Pot fi folosite in culori sau hasuri. Semnele artistice si simbolice sunt mai putinrecomandabile pt hartile exacte deoarece nu indica o localizare precisa. Semnele se pot construe in scaraabsoluta sau arbitrara si pot fi reprez in forma continua sau gradata. Prin metoda semnelor se pot reprezdinamica si struc fenomenelor.

Metoda arealelor.Pe harta arealul se repez printr o curba inchisa in limitele careia exista un anumitelement. Metoda arealelor se utilize pt reprez unor fenomene sau elem care nu au o rasp comuna exarealul unor plante/animale.Arealele mai pot fi precise cand sunt in raport q scara hartii sau schematicecand delimitarae se face aproximativ. Cand limita in care se incadreaza un anumit fenomen este precisadelimitarea se face cu o linie continua iar cand limita este precisa se face cu o linie punctata.Metodaarealelor se poate complete cu metoda semnelor sau a fondului calitativ. Metoda arealelor se fol laintocmirea hartilor geologice, paleogeografice, floristice, faunistice etc.

Metoda fondului calitativ ofera posibilitatea reprezentarii calitative a fenomenelor cu o raspandirecontinua in cadrul unor anumite limite. Aceasta metoda se deosebeste de cartograma prin aceea ca in timpce pt realizarea unei cartograme se folosesc limitele unei unitati admin terit(judet,comuna) pt aplicarea

fondului calitativ limitele sunt ale unei regiuni fizico geo.De asemenea se deoseb si de met arealelordeoarece in timp ce prima se util pt carac unui terit dintr un anumit pct d vedere(ex calitativ) cea de a 2ase intreb pt reprez unor elem care au o repartitie neuniforma. Met fondului cal se realizeaza in 2 variante:fie prin metoda fondului colorat , caz in care este o reprez policroma fie prin metoda hasurarii calitativecand este o reprez monocroma. Dintre acestea met fondului colorat este mai expresiva si detaliata.Aplicarea met fondului cal consta in delimitarea unor supraf pe care se int aceleasi procese.Apoi se face oclasificare a supraf in fct de o serie de indicatori stabili ,dupa se coloreaza/hasureaza.Culorile trebuie safie deschise .Metoda se poate combina cu metoda liniilor , semnelor ,arealelor si isi gaseste o largaaplicare atat in geo fizica cat si in cea economica.

Metoda liniilor de miscare sau dinamice se aplica prin reprez prin diferite semen :linii , sageti a dinamiciifenomenelor si proceselor fizicoeconomico-geografice.Liniile de miscare pot fi precise cand urmaresc

exact traseul pe care se face miscarea (o sosea,fluviu,cale ferata) sau schematice cand unesc pcele depornire si cel de sosire ale drumului parcurs de un fenomen. Pt a scoate in evident deoseb calitative alefenomenelor pt a caror reprez se utilizeaza liniile dinamice se fol sageti sau linii de marimi si culoridiferite.Din punct de vedere al continutului ,liniile de miscare pot fi simple si structurale. In ambele cazuri estenecesar sa se stabileasca un anumit raport de proportionalitate intre ponderea fenomenului si grosimealiniei.De ex pt 1000 tone marfa se va stabili o grosime a liniei de 1 mm.(3000tone=3mm) In cazul liniilor


9/43

de miscare structural se vor desena mai mlte pinii paralele iar spatiile dintre ele vor corespunde cuponderea fiecarui obiect sau fenomen cartografiat. Aceste spatii se vol colora sau hasura respectandu-seprincipiul cu cat ponderea este mai mare cu aatat hasura va fi mai deasa si invers. Tot linii de miscare suntconsiderate liniile care arata tendita de producer a unui fenomen ex evol unui meandru , regresia limiteipadurilor,evolutia liniei tarmului reteaua hidro etc. Metoda liniilor de miscare se fol in geo fizica ,eco

,pop si trans.

Metoda izoliniilorse utilizeaza pt reprez unor fenomene care au o raspandire continua pe suprafataconsiderate si care pot fi masurate .Metoda consta in unirea pctelor cu aceleasi valori. Din unirea pctelorcu aceeasi valoare va rezulta o linie sinuoasa inchisa = izolinie. De foarte multe ori se folosesteinterpolarea adica intre 2 pcte alaturate fenomenul respective are o rasp uniforma. Metoda isi gasesteaplicare in geo fizica si economica.Ex de izolinii:-curbe de nivel , izoterme si izobare , linii care unesc pcte cu altitude egala,cu temp egala respectivepresiune egala.-izohiete , lini care unesc pcte cu cant egale de precip.-izofreate , linii care unesc pcte cu aceeasi adancime a panzei freatice.

-izodense , linii care unesc pcte cu aceeasi densitate a fenomenului.-izobaze , linii care unesc pctele scoartei terestre care au suferit aceeasi ridicare sau scufundare.-izocrone , linii care unesc pctele in care se produce un anumit fenomen in acelasi timp.-izonefe , linii care unesc pcte cu aceeasi nebulozitate.-izotahe , linii care unesc pcte cu aceeasi viteza.-izogone , linii care unesc pcte cu aceeasi valoare a declinatiei magnetice.-izohaline ,linii care unesc pcte cu aceeasi salinitate.In unele cazuri spatiile dintre izolinii se pot colora/hasura.Pe o harta se pot combina 2 sau 3 sisteme deizolinii , cu conditia sa apara in culori dif sau grosimi dif.

Metoda punctului a fost propusa de suedezul Van der Green si isi gaseste aplicarea in repr unor fenomenefizico eco geo care nu au rasp comuna .Dispunerea pctelor pe harta poate fi reala sau uniforma , primafiind aceea care da o localizare precisa a fenomenului cartografiat.Ce-a de a2a reprez dezavantajul ca nuofera o imagine corecta a localizarii.Valorile pctelor difera si sunt in fct de scara., cand scara este marevaloarea va fi mica si invers.Daca scara hartii este de 1:100 000 rezulta ca unui pct (un semn mic rotundcu diam de 0,5mm) de 1 mm2 ii coresp p teren 10 000m2, adica 1 ha . iar pt o scara de 1:10 000 000acestui pct ii va coresp p teren o supraf de 100 km2. Marimea pct mai depinde si de marimeafenomenului. Pctele trebuie sa aiba valori rotunde ex 1,2,3,5,10 ,100. Pe o harta pctele vor fi de valoriegale cand arata repartitia cantitativa a fenomenului. Ex56 pcte=5600 ha. Hartile cu pcte nu trebuiescincarcate .Se fol in geo eco.

3. Procese de modelare a versanilor (prbuiri, alunecri de teren, tasare i sufoziune, curgerile,

iroire, torenialitate).

PrbuirileSunt deplasri ale unor volume de roc care se produc brusc, aproape instantaneu sub efectul gravitaiei.Micarea se face prin cdere liber cnd versanii sunt abrupi sau prin saltare cnd acetia sunt nclinai.Procesul i se mai atribuie i termenii de nruire (se produce pe versanii, malurile alctuite din roci slab


10/43

consolidate, ex. n loess, nisipuri etc.) i surpare (au loc pe pantele a cror baz este supus unei eroziunice creeaz excavaii rupnd stabilitatea, ex. n malul concav al meandrelor rurilor, pe falezele litorale).Condiii de realizare. Sunt mai multe, unele avnd caracter potenial, iar altele de pregtire. n primagrup se impun:

-versantul s aibe o pant mare (cu ct valoarea este mai ridicat cu att gravitaia se devine maiactiv), iarrocile din care este alctuit s fie n contact direct cu diveri ageni externi;

-rocile s fie heterogene n coninut i fisurate ct mai mult;-stratele s opun o rezisten slab, iarsuccesiunea lor ct mai deas;-vegetaia s lipseasc sau s aib un rol redus n protecia pantei expuse;

n cea de a doua grup se includ toi factorii care conduc la fragmentarea rocii pregtind rupereaechilibrului;

-oscilaiile termice i de umiditate cu amplitudini mari realizate n intervale de timp ct mai scurt;-frecvena ciclurilor diurne de nghe i dezghe;-circulaia apei prin crpturile rocilor i ndeprtarea materialelor cu dimensiuni reduse rezultate

prin dezagregare i alterare;-producerea dizolvrii;-ptrunderea i dezvoltarea rdcinilor n crpturile rocilor urmate de lrgirea i adncirea

acestora i separarea blocurilor de roc n versant;

-crearea de nie de eroziune la baza versanilor ce conduc la realizarea unei stri de instabilitate;-activiti antropice care indirect (secionarea versanilor, ndeprtarea vegetaiei protectoare,

exploatri n cariere etc.) accelereaz fragmentarea rocilor i apropierea de ruperea echilibrului).

Dei prbuirea este un act brusc care de cele mai multe ori poate fi dedus prin rezultate(blocurile de roc rspndite la baza versantului) totui n evoluia dinamic a lui pot fi difereniate faze.Mai nti o ndelungat perioad de timp n care, prin intervenia ndeosebi a meteorizrii, roca estefragmentat n blocuri cu dimensiuni variabile slbindu-se foarte mult elementele ce asigur stabilitateaversantului (coeziunea dintre componentele rocii, frecarea intern etc.) ajungndu-se la limita echilibrului.

Ruperea echilibrului se realizeaz n condiiile unei intervenii externe ce poate fi legat de operioad cu precipitaii bogate, (accentueaz umectarea rocilor, depozitului slbind coeziunea dintre

componente), creterea brusc a temperaturii aerului (determin o topire rapid a gheii dintre blocuri),seisme naturale sau provocate prin exploatri n cariere (determin ruperea legturilor care mai existntre blocuri) etc.

Din acest moment intervine direct gravitaia care imprim blocurilor de roc, o micare brusc, acesteacznd la baza versantului unde se sfarm, rostogolesc i se acumuleaz dnd diverse forme (blocuriizolate, conuri sau poale de grohoti). n funcie de mrimea lor, rostogolirea i ncetarea micrii serealizeaz diferit (cele mici rmn la baza versantului pe cnd la cele voluminoase gravitaia le imprim ovitez de deplasare mai mare. Reluarea micrii lor se va face fie lent (blocurile se dezagreg sau seafund n depozitul de sub ele ca efect al propriei greuti), fie brusc (prin izbirea lor de ctre alte blocuricare se prbuesc ulterior).

Tipuri de prbuiri.-Prbuirile individuale de blocuri. Sunt specifice abrupturilor stncoase ale munilor n etajulalpin. Dezagregarea reprezint principalul proces preliminar, iar acumularea de blocuri singulare saugrupate sub form de (conuri, poale de grohoti), este rezultatul interveniei gravitaiei. (ex. la bazaabrupturilor munilor Bucegi, Piatra Craiului, Ceahlu, Ciuca, Fgra)

-Prbuiri sub form de nruiri. Sunt frecvente pe versanii a cror instabilitate este pregtit deeroziunea fluviatil, abraziunea marin ce creeaz nie adnciri la baza lor sau de ctre sufoziune carerealizeaz diverse goluri subterane. Prin prbuire rezult trepte sau o mas cu configuraie neuniform(apar frecvente pe versanii alctuii din loess, , pe falezele lacustre sau marine).


11/43

-Prbuiri-alunecri. Sunt deplasri de volume nsemnate de roc sau de depozite care serealizeaz n condiii care determin o instabilitate pe spaii largi din versani. Poate s se produc ncondiiile n care rocile din care este alctuit versantul sau depozitul ce -l acoper capt o cantitate marede ap n urma unor ploi bogate i de durat sau a topirii unei cantiti mari de zpad. Slbirea coeziuniidintre blocuri i a frecrii interioare dintre acestea faciliteaz ruperea echilibrului i prin gravitaie,deplasarea unor volume nsemnate din versant. .Se poate ajunge chiar la bararea albiilor i crearea unor

lacuri pe fundul vii n amonte de baraj (ex. Lacul Rou rezultat n 1837 pe rul Bicaz).

Alunecari de teren - Sunt deplasri gravitaionale care se produc cu viteze variabile, dar nmajoritatea situaiilor sunt ridicate. Procesul dei este considerat ca brusc, se desfoar mai ncet dect ncazul prbuirilor, ntr-un interval de timp mai ndelungat i poate fi urmrit. El const n desprinderea,sub aciunea gravitaiei, a unui pachet de roci care se deplaseaz spre baza versantului pe strate argiloase.Ca urmare, rezult o form de relief complex cu sectoare ridicate ce alterneaz haotic cu poriunicoborte.

Condiii de realizare. Exist trei tipuri decondiii, unele care dau posibilitatea nfptuirii fenomenului,iar altelecare conduc ctre starea de instabilitate propice declanrii i cele care produc fenomenul.

-Condiiile poteniale sunt mai multe dar patru asigur realizarea lui. Mai nt i este alctuirea

petrografic care solicit existena rocilor argiloase, marno argiloase care prin umectare puternic devinplastice favoriznd deplasarea prin alunecare a stratelor permeabile de deasupra. n al doilea rnd esteprezena unorpante prin care micarea s se poat nfptui .La acestea se adaug necesitatea prezeneiapei i lipsa unei vegetaii cu sistem radicular bogat capabil s stabilizeze terenurile. n aceste condiiifenomenul este posibil, dar nu obligatoriu.

-Condiii care conduc la starea de instabilitate. Sunt legate de dou categorii de factori. Prima implicabundena apei n roci sau n depozitele de pe versant. Este asigurat prin cderea unor ploi bogate i dedurat sau de topirea unui strat gros de zpad coroborate cu temperaturi nu prea ridicate ce-ar conduce laevaporri rapide. A doua categorie include factorii care mping spre pante mari, favorabile ruperii strii deechilibru. Unii sunt naturali (adncirea ogaelor, torenilor, rurilor, subminarea bazei falezelorde ctreeroziunea valurilor etc.) iar alii impui de aciuni antropice (secionarea versantului pentru ci decomunicaie i alte construcii).

-Condiii de declanare sunt cele care conduc n timp, prin cumularea efectelor singulare, la rupereaechilibrului. Se disting-presiunea exercitat asupra rocilor din versani prin creterea greutii unorelemente aflate pe ele (construcii, arborii dintr-o pdure mai ales dac au rdcini superficiale etc.),fisurarea rocilor prin seisme naturale i antropice, adoptarea unui sistem de folosine a terenurilorneadecvatpantei i alctuirii.

Producereaunei alunecri de teren se face pe termen mai mare care presupune separarea mai multor fazede evoluie. > Pregtirea procesului este faza cea mai ndelungat n care sunt multe aciuni singulare(creterea treptat a cantitii de ap din roci i mbibarea stratului de argil; seisme, diverse aciuniantropice etc.) ce se coreleaz i conduc la momentul ruperii echilibrului.

Alunecarea propriu-zis. Implicsecvenial mai multe momente.-nceputul deplasrii volumului de roc i al depozitelor aflate peste stratul argilos , rezultcrpturi profunde n faa crora materialele se las pornind lent n sensul pantei; se contureaz arealul

alunecrii;-Dezvoltarea alunecrii cnd masa materialelor se deplaseaz cu viteze deosebite n funcie de

gradul de umezire al lor i de mrimea local a pantei versantului. Viteza este ridicat la partea superioari scade spre baz; viteza este mai mare n sectoarele unde concentrarea apei asigur o umezire deosebit;viteza scade pe msura derulrii procesului i eliminrii apei din corpul alunecrii; n general ea variazde la civa metri pe or n momentele active la sub un metru pe zi n faza ce conduce la stabilizare;


12/43

rezult trepte, valuri de alunecare separate de microdepresiuni cu form i dimensiuni variabile; procesuldureaz de la cteva ore la mai multe zile.

-Stabilizarea alunecrii se realizeaz treptat pe msura pierderii apei din depozitul care a s uferitdeplasarea fie pe cale natural, fie prin diverse lucrri antropice.

-Reluarea procesului. Se produce n condiiile n care se ajunge la dezechilibre n anumitesectoare ale vechii alunecri. Acestea corespund fie unor pante mari ,fie locurilor unde se menin condiii

de umezire bogat (sectoare mltinoase, ochiuri de ap, izvoare bogate etc.). Reluarea se face dup ploibogate i cuprinde mai nti punctele labile;

Componentele alunecrilor de teren. Formele de relief rezultate prezint caracteristici deosebiteatt ca nfiare, ct i ca dimensiuni.

-Rpa de desprindere. Se afl la partea superioar a alunecrii de unde se rup pachetele de roc;are form variabil (de la semicircular la dreapt) i dimensiuni deosebite de la un loc la altul (de laciva decimetri la peste 100 metri), n funcie de stadiul de evoluie; aici roca apare la zi; constituie unsector activ cu frecvente reactivri; prezena crpturilor n versant, mai sus de ea, reprezint un indicatorce marcheaz sensul dezvoltrii procesului.

-Corpul alunecrii. Reprezint masa deplasat care capt n funcie de caracteristicilematerialelor, de pant i umezeala din ea, o nfiare deosebit (extindere mare n suprafa sau linear n

lungul unor vi). n sectorul inferior apar frecvent valuri de pmnt alungite i aproape paralele rezultate,fie din revrsarea materialelor (dac sunt bine umectate) deplasate peste o poriune de versant stabil, fiedin mpingerea depozitelor de aici de ctre o mas mai puin umed. Elementele sale sunt - treptele dealunecare (frecvent sunt la partea superioar i au n alctuire strate de roci bine conservate ca alctuire idispunere; difer doar unghiul de nclinare al stratelor; pe fruntea lor se produc reactivri); valurile dealunecare (forme pozitive conice sau alungite n care materialele sunt puternic amestecate; sunt relativstabile); microdepresiunile (se afl ntre trepte, ntre valuri i sub rp; au dimensiuni variabile; dac pefund materialele sunt argiloase acestea favorizeaz excesul de umiditate i chiar individualizarea unorochiuri de ap; sunt relativ stabile), glacisul de alunecare.

-Patul de alunecare. Constituie baza corpului alunecrii fiind alctuit din nsumarea suprafeelorargiloase pe care s-a nregistrat micarea. Rar ea coincide cu suprafaa unui strat de argil; la cele cudimensiuni deosebite corpul nainteaz pe mai multe strate argiloase i chiar de alt natur, ndeosebi n

seciunea inferioar unde efectul mpingerii de sus a fost mult mai activ.-Jgheabul de alunecare se individualizeaz doar la unele alunecri cu dezvoltare linear de

amploare; formeaz un uluc prin care materialele desprinse se dirijeaz sub aciunea gravitaiei ctre bazaversantului.

Tipuri de alunecri. Se pot separa tipuri de alunecri dup diferite criterii:-dimensiuni (mici, mijlocii, extinse);-poziia (adncimea) la care se afl patul de alunecare (alunecri la suprafaa, la mic adncime, profunde

etc.);-formape care o capt corpul alunecrii (alunecri n suprafa, lineare);-vechime (alunecri prezente, vechi etc.);-sensul evoluiei (detrusive - se dezvolt din josul n susul versantului; delapsive se produc n partea

superioar a versantului i nainteaz ctre baza lui);-stabilitate (alunecri active, parial stabilizate, fixate);-raportul dintre sensul deplasrii i cel al nclinrii stratelor geologice (alunecri consecvente -ele coincid;obsecvente -ele sunt opuse);

Pentru studiile geografice, dei importante sunt toate, ceea ce intereseaz este forma, ntructaceasta reflect tot ansamblul de condiii ce-a generat nu numai declanarea ci i ntreaga evoluie a lui.Ea este condiionat mai nti de adncimea la care se afl patul alunecrii i de factorii care au condus lastarea de instabilitate. n acest sens frecvent se disting:


13/43

Alunecri superficiale care se produc de la suprafa pn la adncimi reduse (maximum1,5 m). ntreacestea cteva tipuri sunt mai nsemnate.

-Solifluxiunile sunt deplasri la care patul de alunecare este situat la nivelul unui orizont ngheatdintr-un sol sau depozit din etajul alpin sau la contactul acestora cu rocile de la baza lor. Procesul seproduce n zilele clduroase de primvar cnd dezgheul se transmite de sus n jos, iar apa rezultatnmoaie difereniat materialele. Sub impulsul gravitaiei deplasarea lor se face neuniform rezultnd o rp

de mai muli metri lungime i cu o diferen de nivel de sub 50 cm. n fa vor rezulta brazde sau vluririhaotice ce vor afecta stabilitatea depozitelor de pe versant. Este o deplasare cu vitez redus.

-Blocurile glisante - sunt bolovani care se prbuesc primvara de pe stnci sau abrupturi i careprin cdere sub impulsul propriei greuti realizeaz mai nti mplntarea n orizontul dezgheat dindepozit (sol) iar apoi alunecarea n sensul pantei. Rezult un jgheab de alunecare de mai muli metrilungime i un val cu form semicircular (potcoav) produs prin mpingerea n fa i lateral amaterialelor dezgheate. Sunt frecvent ntlnite n munii nali pe pantele cu nclinare redus de la bazaabrupturilor.

-Brazdele de alunecare -Sunt alunecri superficiale realizate pe orice versant unde vegetaiaierboas este slab dezvoltat sau lipsete n condiiile unei umeziri puternice a materialelor depozitului.Procesul se face la nivelul unui orizont argilos prezent n depozit sau a unui strat argilos aflat la bazaacestuia. Ia natere o rp, de obicei linear (mai muli zeci de metri lungime) cu o diferen de nivel de

pn la 1 m nlime n faa creia materialele se dispun n cteva trepte (brazde) nguste cu diferene denivel reduse (sub 0,5 m). Procesul este accentuat prin presiunea exercitat, prin circulaia vitelor care pascide ctre splarea n suprafa.

Alunecrile de mic adncime. Afecteaz depozitele groase de pe versani iar uneori i o mic partedin rocile de dedesubt. Patul de alunecare se afl pe unstrat de argil, iar dimensiunile nu sunt preamari. Rpa de desprindere, frecvent semicircular, are o nlime de 1,5 -2 m; masa alunecat sedispune n cteva valuri separate de microdepresiuni adnci. Fenomenul se produce n sectoareleversantului cu pant mai mare, pe care vegetaia este slab dezvoltat sau unde s-au nregistratactiviti antropice cauzatoare de instabilitate (secionare, pstorit intens etc.) n condiiile nfptuiriiunei intense umectri prin precipitaii. Sunt cele mai frecvente tipuri ntlnite n regiunile de deal i demunte, care apar izolat dar care prin evoluie ajung s se uneasc, crend deplasri cu dimensiuni

mari. Alunecrile profunde. Au dimensiuni foarte variate, uneori cuprinznd versanii n ntregime sau cea

mai mare parte din bazinele unor vi toreniale. Afecteaz stratele de roci care intr n alctuireaversanilor, patul de alunecare fiind la adncimi de mai muli metri. n evoluia lor pot fi surprinsetoate fazele de pregtire (se concentreaz n individualizarea unei reele de crpturi care sediversific, se unesc, lrgesc i se adncesc), de manifestare activ (rezult - rpa de desprindere carese extinde, mai multe trepte i valuri de alunecare etc.), de stabilizare parial i de reactivare pesectoare.

Diferenierea subtipurilor se face dup criterii diferite din care trei sunt frecvent invocate - sensulevoluiei (delapsiv sau detrusiv), raportul dintre direcia de dezvoltare i sensul nclinrii stratelor i formageneral ca rezultat al evoluiei (linear sau de vale i areal sau de versant).

-Alunecrile masive de versant. Sunt cele mai extinse, uneori cuprinznd ntregul versant. Rpa

de desprindere se afl n treimea superioar a versantului i are o desfurare neordonat (nlimi de la 2-3 m la peste 50 m), ntruct a rezultat din nsumarea i evoluia mai multor rpe cu poziie diferit. n faaei corpul alunecrii constituie o mas extrem de heterogen, att ca form (trepte, valuri, curgeri de noroi,microdepresiuni lacustre, cu exces de umiditate etc.), ct i ca grad de amestec i fragmentare amaterialelor. Evoluia ncepe prin individualizarea n jumtatea superioar a versantului a unei alunecriprofunde cu rp de mai muli metri nlime i una-dou trepte. n fazele urmtoare se produc pe de-oparte, retragerea i extinderea rpei, dezvoltarea corpului alunecrii prin apariia a noi trepte i naintarealui spre baza versantului de unde caracterul detrusiv-delapsiv. Pe de alt parte, alunecarea crete lateralprin antrenarea unorspaii noi de pe versant, ceea ce conduce la detaarea altor rpe i trepte secundare.


14/43

Cnd dimensiunile ating valori nsemnate se ajunge la evoluii diferite pe sectoare. Astfel, din rpaprincipal care rmne activ se desprind trepte dar cu mrime redus; Uneori, n poriunile intensumezite, materialele nisipo-argiloase se transform n curgeri de noroi.

Alunecrile masive de versant n regiunile deluroase cu structur monoclinal sau larg cutat pot ficonsecvente i obsecvente. Indiferent de situaie, dac n alctuirea geologic alterneaz strate groase de

gresii, tufuri, microconglomerate, marne, argile se ajunge la un tip de alunecare numit n Transilvania iMoldova - glimee. Aceasta are rpe mari, 2-5 iruri de trepte la care se pot distinge stratele de roci, maimulte aliniamente de valuri i un glacis deluvial.

-Alunecrile masive de vale (lineare). Sunt frecvente n regiunile deluroase i montane alctuitedin roci sedimentare n strate subiri, ntre care multe au caracter nisipo-argilos. A doua condiie estefragmentarea impus de o reea dens de toreni, ravene a cror bazine de recepie sunt despdurite saupdurea este rar. n condiiile unor precipitaii bogate pe versanii din bazinul de recepie, se producdesprinderi locale, masa alunecat canalizndu-se pe ravene, spre axul vii. Astfel de alunecri au lungimide la cteva sute de metri, la mai muli kilometri. Procesul cunoate o evoluie cu numeroase reactivricare se produc n perioadele cu precipitaii bogate. Sunt favorizate de pantele mai mari de pe versani ide instabilitatea creat prin adncirea realizat de uvoaiele de ap n masa deplasat.Msuri de prevenire i combatere a alunecrilor de teren.

Desfurarea alunecrilor este nsoit pretutindeni de degradri ale terenului la scar diferit.Sunt afectate culturile agricole, cile de comunicaie, diverse construcii, structura i nsi pstrareasolului, iar n cazuri mai rare, vieile oamenilor. Nu trebuie omis nici faptul c prin acest proces semodific mai mult sau mai puin n ntregime fizionomia, alctuirea reliefului anterior. Toate acesteaimpun att cunoaterea detaliat a mecanismului producerii sale, dar i a activitilor menite s le previnsau s le combat.-Msurile de prevenire se au n vedere nainte ca fenomenul s se produc, ele avnd ca scop slbireaaciunii forelor care mai mult sau mai puin rapid conduc la ruperea echilibrului de versant. ntre acesteaimportante sunt: un mod de utilizare a terenurilor adecvat caracteristicilor fizice ale lor (pant, alctuire,permeabilitate, capacitate de reinere a apei etc.); meninerea i protejarea vegetaiei (ndeosebi a pdurii);drenarea suprafeelor cu exces de umiditate, a izvoarelor i a ochiurilor de ap aprute frecvent la ploi;amenajarea corespunztoare a pantelormariprin plantaii speciale de arbori i arbuti, ct i prin lucrri

de construcii speciale.-Msurile de combatere trebuiesc gndite i aplicate n funcie de nivelul la care a ajuns evoluiaalunecrii i de consecinele deja nregistrate. Ca urmare, este necesar a fi stabilite, aciuni eficace ndireciile -eliminarea rapid a apei din corpul alunecrii (prin lucrri de drenaj a izvoarelor, ochiurilor deap, n arealele cu exces de umiditate etc.), fixarea rpei de desprindere (mpdurire cu esene lemnoasecare ndeplinesc trei condiii - i dezvolt repede sistemul radicular pivotant, are capacitate de extragerei eliminare a apei, sunt compatibile cu condiiile pe care le ofer regiunea), fixarea difereniat a corpuluialunecrii n funcie de caracteristicile locale (nivelarea pantelor mari, plantarea de arbori i arbuti careelimin rapid apa ncorporat n materialele deplasate, micorarea puterii de adncire a ravenelor pri naplicarea de baraje cu caracteristici deosebite n funcie de situaiile concrete, lucrri de zidrie nsectoarele frontale cnd sunt necesare etc.), un mod de folosin a terenurilor din regiunile limitrofealunecrii adecvat meninerii echilibrului impiedicrii extinderii procesului.

Tasareaeste un proces gravitaional lent care se realizeaz cu predilecie n depozite groase sau n rociafnate cu porozitate mare ce permit, circulaia apei pe vertical . ntre acestea importante sunt loessurile,depozitele loessoide, nisipurile argiloase, slab cimentate i depozitele groase. Realizarea acestuia mainecesit existena unor suprafee orizontale sau cu nclinare foarte redus, precipitaii bogate i o bundrenare natural a apei n adnc.

Circulaia apei prin porii i crpturile rocilor sau prin golurile din depozite produce antrenareaparticulelor fine i a elementelor luate n soluie ctre baza acestora mrind volumul spaiilor goale lapartea superioar slbind astfel legturile dintre elemente. Particulele rmase i aflate ntr-un echilibru


15/43

precar, prin greutatea lor impus de gravitaie, se vor deplasa n spaiile goale. Prin nsumarea micrii lorla nivelul suprafeei terenului se vor crea, excavaii circulare sau ovale cu dimensiuni diferite.Individualizarea acestora este condiionat de sectoarele n care exist o circulaie mai rapid a apei pevertical ca urmarea a unui grad de porozitate mai nsemnat, la care se adaug posibilitatea exercitrii dinexterior a unor aciunii diverse, menite fie s preseze roca (troiene de zpad, diverse construcii grele)sau s suplimenteze local aportul de ap care ptrunde n roc (topirea zpezii din troiene, irigaii greit

realizate).Principala form de relief care rezult n urma tasrii este crovul. Acesta poate ajunge la diametre

de mai muli zeci de metri i adncime de civa metri. Cnd pe fundul su precumpnesc elementeleargiloase exist condiii pentru realizarea excesului de umiditate sau a fenomenului de lcuire temporar.Prin evoluia lateral a lor, ele se pot intersecta rezultnd microdepresiuni cu dimensiuni mult maimari.Ele sunt numite n ara noastr, gvane, iar cele mai extinse padine. n ultimele se pstreaz frecventlacuri, unele cu ap srat i nmol sapropelic (ex. n Brgan).

Dac la baza depozitului loessoid exist un strat argilos slab nclinat ce permite circulaia apei peanumite direcii se poate ajunge la dezvoltarea la suprafaa depozitului a crovurilor care se vor nira peanumite aliniamente. Prin unirea lor rezult viugi cu un contur neregulat care sunt lipsite de ap o bunparte din an. Printr-o evoluie ndelungat viugile se unesc ntr-un sistem haotic cu frecvente coturi nunghi drept, dar cu un ax de drenaj principal al apei efectuat dup ploile bogate. Astfel de vi sunt

cunoscute sub numele de vide tip ''furcitur'' i au fost descrise prima dat n Cmpia Romn de ctreGeorge Vlsan. Acelai geograf explic i desfurarea concentrat a crovurilor n Brgan pealiniamente orientate NE-SV ca urmare, a frecvenei vnturilor pe aceast direcie care impun idezvoltarea troienilor de zpad. Sub fiecare troian datorit greutii zpezii, dar i asigurrii unei cantitimai mari de ap care se infiltreaz se ajunge la individualizarea unui crov.

Prin tasare se realizeaz o fragmentare a cmpurilor loessoide i o diminuare a potenialuluiproductiv al lor.Tasri mbinate frecvent cu prbuiri sau sufoziuni se produc n depozitele i stratele de roci care acopergoluri subterane realizate natural sau antropic. n prima situaie, procesul este frecvent n regiunile undesub depozite sunt roci solubile (sare, gips, calcar); Cea de a doua situaie aparine galeriilor i slilor ncare s-au exploatat diferite minereuri sau substane i care sunt n legtur cu suprafaa prin diversealiniamente de fisuri, crpturi. n timp, mai ales dac sunt prsite, se realizeaz o circulaie a apei din

depozit spre golurile subterane care va conduce la tasri, sufoziune, prbuiri (frecvent n regiunile cuexploatri de sare, dar i la alte mine (Blan, Baia Sprie).

Sufoziunea este un proces gravitaional complex n care deplasrile lente se completeaz cu altelerapide. Rezult un relief variat care se nsumeaz pe msura dezvoltrii procesului n timp i pe spaii totmai largi.

Realizarea acestora implic cteva condiii: -un depozit sau roci cu porozitate mare (loess, depozitloessoid sau nisipos etc.) care permite o circulaie activ a apei de sus n jos sub impulsul gravitaiei;existena la baza acestuia a unui strat de roci impermeabile (argilos) care este nclinat i intersectat de unversant; suprafaa topografic a terenului orizontal sau cvasiorizontal propice procesului de infiltrare aapei; precipitaii bogate n anumite perioade de timp separate de intervale secetoase; se adaug aportulapei din irigaii.

Procesul se mbin cu tasarea i alte aciuni care conduc la micarea particulelor din roc saudepozite. Esenial este ptrunderea apei i circulaia ei prin pori, dar mai ales crpturi, fisuri subimpulsul gravitaiei. Aceasta pe de-o parte dizolv unele sruri (ndeosebi carbonai) iar pe de altaantreneaz particule fine nisipoase sau argiloase. Deasupra stratului din roci impermeabile ea nu numai cmbib un orizont de la baza loessului sau depozitului prin care a trecut, dar capt o direcie de micare(scurgere) n sensul nclinrii stratului argilos pn ce iese n versant ( izvor sufozional). Prin aceasta eaantreneaz i particule din masa loessului pe care le elimin pe versant. n timp rezult lrgirea spaiilorprin care apa circul ajungndu-se la crearea unor goluri cu desfurare vertical de la suprafaa pn labaza loessului i cvasiorizontal n lungul stratului de argil pn la izvorul sufozional. Cnd golurile


16/43

devin mai mari se modific modul de circulaie al apei din prelingere n curgere propriuzis, aciuneimpus de gravitaie . uvoaiele de ap care strbat golurile ncrcate cu particule nisipoase exercit oaciune de smulgere a materialelor de pe pereii acestora lrgindu-le continuu. Rezult treptat trei tipuri demicroforme- la suprafa microdepresiuni care concentreaz apa (plnii de sufoziune), iar n interior mainti, goluri verticale (hornuri) i apoi goluri slab nclinate la baz (tunele sufozionale). Ele se lrgesccontinuu pn se ajunge, local, la stri de instabilitate care conduc la prbuiri (surpri).

Cnd suprafaa terenului este slab nclinat (sub 200), evoluia se complic n sensul c,circulaiei apei pe vertical i se adaug una n lungul acesteia. Dac prima conduce la formarea hornurilori a tunelelor sufozionale, cealalt creeaz viugi sufozionale prin unirea microdepresiunilor de tasare,cnd panta este mic (uneori cu puuri sufozionale n fiecare) sau viugi dezvoltate prin concentrarea apeiprin aliniamente joase . Deci, se produce o evoluie dubl, la suprafa i n adncul depozitului de loess.Acestea vor conduce la instabilitatea local i apoi general a loessului sau depozitului dintre cele douplanuri (de suprafa i din adnc). n timp sub influena gravitaiei se vor realiza prbuiri i astfel la zivor aprea sectoare tot mai mari din tunelul sufozional.

Rezult c sufoziunea, dei este un proces n care circulaia apei ncrcat cu particule serealizez ntr-un depozit sau roc afnat; ea are un rol esenial n crearea unui relief specific, n i peacesta; pe parcursul evoluiei ea se mbin cu alte procese gravitaionale (tasarea, prbuiri, alunecrietc.), de meteorizare (dizolvarea) sau cu splarea i iroirea slab. Ca urmare, rezult u n relief variat de la

un sector la altul, avnd maximum de dezvoltare n vecintatea malurilor sau versanilor abrupi cudiferen de nivel mare (ex. versanii Dunrii n Brgan sau n Dobrogea).

Sufoziunea se produce i deasupra golurilor create antropic n roci la diferite adncimi (exploatriminiere) n urma stabilirii unor legturi prin crpturi ntre cele dou sectoare. Apa antrenat de gravitaiede la suprafa prin crpturi, le lrgete crend puuri i prin extinderea acestora, hornuri de maimulimetri nconjurate de microdepresiuni mixte (tasare i sufoziune). Fenomenul are frecven ridicat ndepozitele ce acoper rocile cristaline n care se afl spate o parte a galeriilor de exploatare a minereuluide cupru de la Blan sau n formaiunile sedimentare de deasupra galeriilor de extracie a lignitului dinOltenia.

Fenomene similare se produc i n depozitele argilo-nisipoase care mbrac blocuri de sare saugips. Apa care se infiltreaz de la suprafa la contactul cu rocile solubile genereaz goluri de dizolvare.n timp cile de acces ale apei se lrgesc sufozional transformndu-se n puuri i hornuri. Cele mai

frecvente cu efecte observabile pe suprafee ntinse sunt ntlnite la Slnic Prahova, Telega, Ocnele Mari,Ocna Mure, Turda, Ocna ugatag etc. unde succesiunea proceselor s-a realizat rapid n condiiileexistentei unor galerii i sli de exploatare a srii aflate la adncimi reduse. Sunt i regiuni unde blocurilede sare mbrcate n depozite marno-argilo-nisipoase (brecia srii) se afl la suprafa sau la foarte micadncime. i aici, n timp prin circulaia apei i asocierea proceselor de dizolvare, sufoziune, prbuire,iroire rezult n timp forme de relief complexe (microdepresiuni, hornuri, tunele, vi toreniale cucaracter sufozional (ex. pe platoul Srii-Meledic din bazinul rului Slnic).

Producerea proceselor de sufoziune n toate aceste situaii, mai ales cnd se asociaz cu prbuirii alunecri este nsoit de urmri extrem de nefavorabile pentru activitile economice (degradareaterenurilor pn la scoaterea definitiv din circuitul agricol ex. la Ocnele Mari n 1977 i 2002; drmareade locuine ex. Ocnele Mari 2002) i chiar pierderi de viei omeneti. De aceea este important a stabiliriscul producerii acestui proces i delimitarea terenurilor care au potenial pentru el.

Curgerile Sunt procese gravitaionale ce se realizeaz cu vitez mare prin care un volumimportant de materiale (argilo-nisipoase, cenu vulcanic etc.) cu consisten redus i cu caracter fluidsunt deplasate ctre baza versantului. Producerea lor este nsoit de numeroase consecine care afecteaznu numai elementele cadrului natural, dar i aezrile, diversele construcii, culturi agricole etc. n funciede caracteristicile fizice ale materiei ce sufer deplasarea i de modul n care acesta se nfptuiete, se potsepara mai multe tipuri.

Torenii noroioi. Materialul deplasat este un noroi mai mult sau mai puin vscos n funcie degradul de umezire al rocilor dominant argiloase, marnoase existente n bazinul de recepie a unor vitoreniale.


17/43

Condiii de manifestare. Frecvent procesul se produce dac sunt:-roci sedimentare n strate relativ subiri, slab consolidate ntre care o pondere nsemnat o au cele

argiloase, nisipo-argiloase, marnele etc.;-lipsete vegetaia arborescent ceea ce conduce la posibilitatea ptrunderii apei i nmuierii

materialelor i rocilor;-are loc o adncire a torentului, ravenelor, ogaelor care conduce la realizarea strii de

instabilitate, accentuat;-un mod de utilizare neadecvat a suprafeelor de teren limitrofe canalelor de scurgere a apei

(punat abuziv, ndeprtarea vegetaiei arbustive)Evoluia procesuluipoate fi urmrit n mai multe faze.

-Faza preliminar implic adncirea ravenelor din bazinul de recepie al torentului i producereade alunecri superficiale i de mic adncime ctre acestea, pn la umplerea lor. Uneori, adncirea poatecauza desprinderi (alunecri-prbuiri) cu volume nsemnate de roc care umplu ravenele. Indiferent desituaie, n aceast faz trebuie s se disloce o mas de roci ce ajung n cadrul unor canale prin care s seproduc evacuarea.

-Faz de torent noroios este condiionat de cderea unor precipitaii bogate care vor mbibamaterialele transformndu-le ntr-o mas vscoas ce ncepe deplasarea n lungul ravenelor i apoi acanalului de scurgere al torentului ctre baza versantului. n funcie de coninutul n ap deplasarea se va

realiza mai rapid sau mai ncet. Rezultanta va fi o nsumare de valuri, brazde separate de microdepresiunimai mici sau mai mari, care vor alctui o form generalizat de limb noroioas ''n lungul torentului''.Aceasta la baza versantului se va revrsa pe un pod de teras sau n albia unei vi construind aici un conde noroi. Pierderea treptat a apei din limba de noroi va micora viteza de deplasare a ei.

-Faz de relativ stabilitate cnd masa de materiale se oprete, crpturile rezultate n timpuldeplasrii se vor accentua prin uscciune. Ulterior, apa provenit din ploi va produce unele modificrintre care mai importante sunt crearea de anuri de iroire i desprinderi locale.

-Reluarea procesului de curgere noroioas se va face numai n condiii de umezire accentuat iprin aportul unor noi volume de roc nsemnate, desprinse din partea superioar. Limbile de noroi venitede sus, fie vor nainta pe anurile create, fie pe poriunile mai joase ale curgerii vechi, iar n funcie devolum vor ajunge sau nu peste conul anterior.

Msurile de prevenire sunt similare cu cele de la alunecri, iar combaterea vizeaz drenarea

locurilor cu exces de ap i fixarea prin vegetaie, cleionaje, nivelri dar i o schimbare total a folosineiterenului.-----------Curgerile de noroi de pe flancurile vulcanilor noroioi au forma unor limbi cu dimensiunidiferite n funcie de debitul de noroi care este expulzat din cratere dar i de gradul de vscozitate a lui.Cu ct este mai fluid cu att suprafaa i lungimea sunt mai mari. Curgerile de la mai muli vulcani se potconcentra pe anumite aliniamente rezultnd limbi de noroi care ajung la mai multe sute de metri lungimei grosimi de peste un metru (ex. la vulcanii noroio i de la Pclele Mari).n timp, prin pierderea apeiargilele se usuc, rezultnd aliniamente de crpturi pe care la ploile urmtoare apa se concentreazcrend enulee i anuri de iroire.-----------Curgerile de nisip se produc pe versanii alctuii dominant din strate din roci silicioase slabcoezive sau pe pantele nisipoase ale dunelor de nisip (ndeosebi n regiunile temperate). Masa nisipoas,dei este dominant alctuit din granule de cuar, conine i particule de argil. n condiiile unor

precipitaii bogate, apa ptrunde n jurul fiecreia, micoreaz coeziunea i frecarea fcnd posibildeplasarea pe pant sub impulsul gravitaiei. Mobilitatea se realizeaz pe aliniamente intens umezite, deunde i formele variate pe care le mbrac rezultanta procesului.1.Curgerile lineare se produc frecvent n dou situaii: -fie pe aliniamentele stratelor nisipoase slabcimentate i cu poziie aproape vertical ncadrate de strate de roci consolidate, fie n lungul unor viugi,anuri de pe versanii alctuii dominant din roci nisipoase slab consolidate.2.Curgerile areale se fac pe suprafeele nclinate ale dunelor de nisip, dup ploi bogate n poriunile cu unconinut de particule argiloase mai mare unde i umectarea este ridicat. Deosebit de periculoase suntcurgerile care se produc n galeriile de exploatare miniere din stratele nisipoase mbibate cu ap


18/43

intersectate de acestea. Pe de-o parte, umplerea galeriilor, iar pe de alta rezult goluri ce faciliteazsurpri.-----------Curgerile de cenu vulcanic se nregistreaz pe versanii vulcanilor, att n timpul erupieiacestora, ct i ulterior. Materialul este cenua acumulat n volum nsemnat care la ploile bogate sembib devenind o mas vscoas ce se deplaseazarapid spre baza versantului. Gravitaia i imprim o for suficient pentru a antrena i alte produse

vulcanice ceea ce o transform ntr-un amestec heterogen cu putere de izbire i eroziune deosebit. nIndonezia, Filipine i alte insule vulcanice din Oceanul Pacific, unde ploile sunt frecvente, producereacurgerilor de acest gen a cauzat distrugeri materiale foarte mari inclusiv de viei omeneti.-----------Curgerile de lav - reprezint o situaie aparte, ntruct aceasta constituie materie topit, venitdin interiorul scoarei i care se revars prin cratere. Ca urmare, aici intervin mai muli factori careimprim deplasarea. Mai nti este fora care o expulzeaz, corelat cu presiunea gazelor ce o mping i oaduc pn la locul de ieire la suprafaa terestr. De aici, se mbin aciunea gravitaiei care i determinmicarea pe pant i fluiditatea generat de compoziia chimic (lavele acide sunt vscoase i aumobilitatea redus n raport cu cele bazice) n funcie de care capt o vitez mai mare sau mai mic.Limbile de lav se suprapun, se consolideaz contribuind la dezvoltarea aparatelor vulcanice sau aplatourilor vulcanice.

Siroirilereprezint procesul de concentrare a apei din precipitaii pe trasee lineare care constituiealiniamente joase n lungul versanilor. Scurgerea apei pe acestea se face cu o vitez mare impus de masade ap i de pant de unde o for a uvoiului care se consum prin erodarea materialelor de pe patulcurgerii i transportarea lor. Procesul ncepe lent, se accentueaz pe msura creterii volumului de ap,sfrete la scurt timp dup ce ploaia a ncetat i este reluat la alte ploi similare. De aici caracteruldiscontinuu n timp datorit manifestrii ploilor toreniale.

Realizarea iroirii este condiionat i de: lipsa unei vegetaii dense, existena unor denivelri, pantemai mari de 100, prezena n alctuirea versantului a unor soluri, depozite sau roci uor de dislocat dectre uvoaiele de ap, un mod de utilizare a terenurilor propice scurgerii concentrate (desfurarea nlungul pantei a potecilor, drumurilor de cru, a arturii)Prin modul de desfurare i rezultate, iroirea constituie procesul care face trecerea de la splarea nsuprafa la scurgerile toreniale i fluviatile. Cu primul proces are comun dependena de ploile toreniale,

locul de manifestare (suprafaa versanilor) i depozitele slab coezive de pe acestea. Fa de celelalteelementele comune sunt- realizarea scurgerii pe fgae n lungul pantei, eroziunea, transportul apei i almaterialelor dislocate, crearea unor forme de relief negative i alungite. Ceea ce le deosebesc suntamploarea i specificul formelor de relief rezultate.iroirea creeaz trei tipuri de forme de relief care reflect n bun msur i stadiile de evoluie aleprocesului pe versant.

- enuleele sau rigolele sunt forme primare, cu dimensiunile cele mai mici i cu un grad deinstabilitate accentuat. Ele apar pe majoritatea sectoarelor de versant unde se realizeaz trecerea rapid dela o pant mic la una accentuat (prag) cu condiia lipsei vegetaiei. Frecvent se produc n lungulpotecilor, drumurilor de cru, scocurilor (anurilor) rezultate prin trrea trunchiurilor copacilor etc. Laploile toreniale rezult n urma eroziunii enulee cu lungimi de mai muli metri, lime i adncime sub0,5 m care taie solul sau depozitul de versant, mai rar roca. Sunt paralele sau convergente n funcie de

fizionomia versantului. Efectul crerii rigolelor la prima vedere pare minor i local, ns ele contribuie lamicoraea stabilitii versantului pregtind prin reluare degradri de amploare. n regiunile semideerticei deertice unde ploile sunt rare, dar au caracter torenial, astfel de forme sunt frecvente .

- Ravenele sunt forme evoluate ale iroirii, procesul repetndu-se de mai multe ori; ca urmareeroziunea a creat forme negative alungite , late de 0,5-1,5 m, cu adncimi de 1-1,5 m, dezvoltate pe toatgrosimea depozitului de versant; sunt permanente i se asociaz la obria torenilor, praielor sau pe uniiversani. Cnd desimea lor este mare nct spaiile dintre ele se reduc la creste, versanii capt onfiare slbatic, gradul de degradare al terenurilor fiind maxim. De aici i termenul preluat ngeomorfologie din topica popular de ''pmnturi rele''. n S.U.A. ele se numesc ''badlands'' avnd aceeai


19/43

semnificaie. Evoluia ravenei se face diferit n sectoarele sale. Obria care apare sub forma unui pereteabrupt sufer o retragere activ la fiecare ploaie datorat att eroziunii uvoiului de ap ce vine din parteasuperioar a versantului, ct i nruirii materialelor (este o form de manifestare a eroziunii regresive). nloessuri i depozite loessoide se adaug sufoziuni, iar n depozitele argiloase curgeri de noroi. Pereiilaterali sufer o splare n suprafa i numai cnd au o lime de peste un metru pe ei se pot dezvoltaenulee de iroire. Talvegul ravenei este un sector activ la fiecare ploaie prin el se scurg apa i

materialele dislocate,. Materialele transportate de ap sunt frecvent mprtiate pe versant la captulinferior al ravenei. Pe suprafeele aproape verticale ale malurilor nalte alctuite din loess sau depoziteloessoide, iroirea se mbin cu sufoziunea, iar formele rezultate au o nfiare aparte, rezultat din dousau chiar trei componente - ravena propriu-zis, pe panta abrupt, hruba de sufoziune spart spre raven lapartea superioar a versantului; se adaug la baza ravenei materialul czut i transportat, iar uneoridincolo de hrube unul sau mai multe puuri de sufoziune (indic direcia de naintare a ravenei).

- Ogaul constituie forma cea mai dezvoltat creat prin iroire, cea care premerge torentului. Aredimensiuni foarte mari- lungimi de sute metri (chiar peste 1 km), limi de mai muli metri i adncimicare dei variaz depesc frecvent civa metri; secioneaz nu numai depozitul de versant ci i o partemic din stratele de sub acestea. Dinamica n diferitele sectoare ale sale este mult mai activ dect laravene. Obria nainteaz ctre partea superioar a versantului, aici individualizndu-se multipleenulee sau chiar ravene secundare; pereii se transform n maluri pe care splarea n suprafaa, iroirea

i nruirile sunt frecvente; n talveg se dezvolt praguri pe capetele de roci mai dure, dar i acumulribogate de provenien lateral. De obicei, gura ogaului ajunge la baza versantului unde materialele adusede uvoaiele de ap se acumuleaz sub form de conuri.

Dezvoltarea acestor forme de manifestare a iroirii, conduce la fragmentarea versanilor,distrugerea solurilor i a diverselor culturi, construcii etc. Msurile care se impun pot avea caracterpreventiv sau ameliorativ. n prima grup se includ acele aciuni care au menirea de a menine stabilitateaversanilor i mpiedicare redeclanrii repetate a procesului.,. n cea de a doua situaie lucrrile decombatere sunt mai reduse la ravene n raport cu ogaele, ele fiind deosebite i n funcie de sectoareleacestora. Obriile unde abund anurile i enuleele vor fi fixate prin cleionaje i plantaii de arbuti, nlungul ogaului vor fi realizate baraje de tipuri diferite .

TorentialitateaEste aciunea direct cea mai complex a apelor rezultate din ploi i topirea zpezii.Este o iroire de proporii (ca debit, durat) ce cuprinde spaii largi i creeaz o form de relief -

organismul torenial sau torentul - care prin multe caracteristici dinamice prefigureaz organismelefluviatile (praiele, rurile etc.).Condiiilecare favorizeaz aciunea sunt: versani cu pant mai mare de 100 pe care s se poat organiza

o scurgere linear rapid; lipsa sau o slab dezvoltare a vegetaiei ierboase sau arboricole; precipitaiibogate care frecvent au caracter de ploi toreniale; roci i depozite uor de secionat; activiti antropicecare stimuleaz procesele toreniale (despduriri, secionarea versantului n lung, crearea de jgheaburi printrrea arborilor, drumuri etc.).

Elementele din compunerea unui torent sunt: -bazinul de recepie, canalul de scurgere i conul de dejecie(agestrul); ele se nlnuie n aceast ordine plecnd de la parteasuperioar a versantului ctre baz .

-Bazinul de recepien majoritatea situaiilor ocup cea mai mare parte din organismul torenial,desfurndu-se pe o suprafa extins a versantului. Este alctuit dintr-un numr variabil de ravene iogae care se nrmureaz, dar cele mai importante se adun ntr-un punct aflat la partea inferioar a

bazinului. Apa din precipitaiile czute pe suprafaa bazinului se dirijeaz pe enulee, ravene, ogae pecare le adncesc dar i le extind; ca urmare limitele bazinului nu rmn fixe, ci se dezvolt pe versantncorpornd spaii noi, pe msura naintrii obriilor ravenelor.

- Canalul de scurgereeste sectorul central al torentului. Are form linear ntinzndu-se de lapartea inferioar a bazinului de recepie i pn la baza versantului. Este rezultatul eroziunii efectuate deuvoiul de ap ncrcat cu materiale care s-au adunat de pe toate ravenele din bazinul de recepie. Laploile toreniale dispune de mult energie care se transpune ntr-o for de atac puternic care sap nlungul canalului. Datorit faptului c sunt erodate roci ce opun rezisten diferit, profilul bazei canaluluieste neregulat cu multe praguri pe roci dure i scobituri n roci moi. Malurile au pante mari i sunt supuse


20/43

eroziunii n suprafa i surprii, materialele cznd pe fundul canalului de unde sunt preluate de uvoiulde ap. Uneori pe maluri se dezvolt enulee i ravene secundare scurte.

- Conul de dejecie (agestrul) reprezint partea final (inferioar) a torentului constituind o formde relief pozitiv (un semicon) rezultat prin acumularea pe o suprafa cvasiorizontal a materialelorcrate de uvoiul de ap. Este cu att mai mare cu ct torentul este mai extins, suprafaa pe care seacumuleaz este larg i nu este splat de apele rurilor, rocile i depozitele erodate de torent sunt

friabile i uor de dislocat, evoluia torentului este ndelungat. Conul constituie o sum de pnze demateriale suprapuse, fiecare aparine unei ploi importante; la aversele bogate, puterea de eroziune icapacitatea de transport a uvoiului de ap sunt ridicate, ceea ce face ca materialele ce ajung n sectorul deacumulare s aib dimensiuni mari; ele sunt precedate i urmate de materiale cu mrimi reduse carecorespund unor debite mai mici specifice nceputului i sfritului viiturii. . Depunerea materialelor,indiferent de ploaie, implic o anumit sortare, elementele grosiere fiind primele acumulate (la vrfulconului) pe cnd cele mai fine ultimele (spre marginea conului), aceasta ntruct viteza apei scade odatcu micorarea pantei ceea ce face ca i puterea de transport s se reduc spre marginile conului Dactorenii debueaz n albiile minore ale rurilor, conurile nu se formeaz sau au dimensiun i modeste,ntruct o bun parte din materiale sunt preluate de apa acestora. Dac rul are ap puin i vitez mic,iar torentul aduce o cantitate nsemnat de materiale atunci conul se dezvolt, iar albia rului fie c esteobturat, fie c este mpins spre versantul opus.

Uneori, torenii se dezvolt pe fruniile unor terase sau a unor trepte structurale, platouri etc. Laacetia frecvent se vor dezvolta fie un canal de scurgere alungit (un oga puternic) i un con de dejecie,fie un bazin de recepie pe suprafaa slab nclinat (podul terasei, suprafaa structural) i un con dedejecie la baz .Organisme toreniale complexe rezult i pe versanii acoperii de depozite loessoidegroase, ntruct torenialitii i se adaug sufoziunea. Ca urmare, n bazinul de recepie alturi de ravenese dezvolt puuri, hrube i tunele sufozionale, canalul de scurgere include i pri din tunele sufozionaleprbuite (ex. versanii Podiului Moldovei dinspre Prut i Siret). Situaii similare apar i pe versaniiregiunilor alctuite din blocuri de sare acoperite de depozite luto-argilo-nisipoase groase (Subcarpaii deCurbur n bazinele vilor Rmnic, Slnicul de Buzu; la Praid, Ocna Dej etc.)

Formarea i evoluia torenilor. Realizarea organismelor toreniale implic aciuni multiple carese desfoar n timp ndelungat. Ele se coreleaz i se nscriu ntr-un lan evolutiv a crui amploare sereflect n forma de relief rezultat. Schematic n cadrul acestuia se pot separa:

-faza de ravene. Se caracterizeaz prin individualizarea pe versani a ravenelor de iroire care lanceput apar disparate, dar ctre finalul acestei faze ncep s se grupeze; materialele transportate suntmprtiate pe versant; procesele active sunt: - eroziunea care la obria ravenelor provoac naintareaacestora n susul versanilor, iar pe canalele ravenelor, adncirea lor; transportul apei i materialelordislocate; la aceste procese se asociaz surprile, splarea n suprafa (pe suprafeele dintre rigole),tasarea, sufoziunea, alunecri superficiale (pe malurile i obria ravenelor) etc.; uneori adncirearavenelor constituie un factor care accentueaz instabilitatea versanilor provocnd declanarea unoralunecri cu dimensiuni mari.

-faza de torent propriu-zis. ncepe din momentul n care s-au realizat cele trei componente, ceeace presupune, ca anterior s se produc unirea ravenelor (dau bazinul de recepie), adncirea raveneicolectoare (devine canal de scurgere) i alungirea acesteia pn la baza versantului unde rezult conul dedejecie.

Odat format torentul i continu propria evoluie care implic dependena proceselor din cele treisectoare individualizate. Eroziunea sub cele dou forme (de obrie i linear) constituie procesuldominant n bazinul de recepie, nct acesta se va extinde, iar fragmentarea versantului se va accentua. ncanalul de scurgere pe prim plan se situeaz transportul apei ncrcate cu materiale (aduse din bazin saudin surparea malurilor), iar ca procese secundare, eroziunea lateral asupra malurilor, splarea acestora,unele acumulri ale materialelor ctre finalul viiturilor, cnd fora uvoiului de ap scade treptat). Conulde dejecie crete n dimensiuni prin suprapunerea pnzelor de pietri, bolovni, nisip crate de ap. Dar,evoluia conduce spre un moment cnd direcia ascendent exprimat de creterea n dimensiuni i nintensitatea proceselor se modific trecndu-se extrem de lent la atenuarea lor.


21/43

-faza stingerii torentului. nceputul este marcat de realizarea pe o bun parte a traiectului inferioral canalului de scurgere a unei pante foarte mici care nu va mai putea asigura dect transportul apei cu omic ncrctur de materiale cu dimensiuni reduse. Elementele grosiere se vor depune treptat n lungulacestuia ncepnd din partea de jos ctre cea superioar a canalului accentund i mai mult scdereanclinrii lui (un proces de acumulare regresiv). Ele vor fi acoperite de vegetaie care se fixeaz tot maibine extinzndu-se dinspre conul de dejecie. Dar diminuarea pantei se va face i pe mul imea ravenelor

din bazinul de recepie unde dezvoltarea vegetaiei pe spaiile dintre acestea va cauza scderea cantitiide ap ce ajunge n ele i deci a scurgerii toreniale. Dup foarte mult timp procesele specifice torentuluise vor atenua, iar acesta va fi n ntregime acoperit de vegetaie.Un astfel de scenariu este posibil, dar este greu de realizat ntruct intervin i ali factori ntre careintervenia omului ce poate fie s grbeasc stingerea, fie s intensifice aciunea lor.Consecine. Importana cunoaterii torenialitii.Torenii ca i celelalte forme ale iroirii produc degradarea solurilor, fragmentarea terenurilor i multe alteneajunsuri (distrugerea oselelor, caselor, acoperirea culturilor cu materiale etc.) pentru activitileumane. Prin modul de desfurare i caracteristicile proceselor sale, torenii constituie o verig importantntre aciunile care realizeaz nivelarea versanilor, dar i ntre procesele legate de aciunea direct, darintermitent a apelor din precipitaii i cea a apelor curgtoare. De aici necesitatea pe de-o parte acunoaterii torenilor, att ca mecanism ct i ca rezultant (forma de relief), iar pe de alt parte a stabilirii

legturilor cu celelalte procese specifice altor ageni. Prima direcie conduce spre evidenierea unoraspecte de natur teoretic i practic, ntre care:-ierahizarea factorilor poteniali propice realizri ei dar i a celor care fac posibil manifestarea iintensificarea proceselor (ploile toreniale i aciunile multiple ale societii umane).-urmrirea proceselor (eroziune de obrie, eroziune linear; transport, acumulri) care se produc ndiferite compartimente ale lor, modul de asociere ntre ele sau cu altele de alt natur deosebit(gravitaionale, splare n suprafa etc.);-evidenierea rolului pe care l are locul unde se termin canalul de scurgere (nivelul de baz) n dinamicaproceselor din cuprinsul torentului n diferitele faze ale evoluiei sale;-stabilirea de corelaii ntre mrimea pantei canalului de scurgere i a ravenelor din bazinul de recepie idinamica proceselor;-legturi ntre mrimea i structurarea materialelor din conul de dejecie, tipul i debitul ploilor,

caracteristicile modului de utilizare a terenurilor, stadiul de evoluie a torentului;-specificul regional al aciunii toreniale i raportul cu celelalte procese n dinamica versanilor.Pentru activitile umane studierea torenilor prezint nsemntate, din dou puncte de vedere diametralopuse. Mai nti torenialitatea conduce la efecte negative ntre care degradarea terenurilor prinfragmentare, crearea unei stri de instabilitate pentru rocile i depozitele versantului; inundaii,;distrugerea construciilor aflate n calea apei i a materialelor transportate - ex. osele, case etc. n aldoilea rnd sunt i unele aspecte pozitive (nisipul, pietriul i chiar bolovanii din conul de dejecie pot fifolosite ca materiale de construcie; conurile extinse i cu nlime mare care domin luncile inundabileale rurilor pot fi folosite pentru unele construcii i etc.)

Msuri de prevenire i combatere a activitii toreniale.- Msurile preventive implic ntreinerea echilibrului ntre factorii ce confer caracteristica

morfodinamic a versantului (pant, form, lungime, expunere, depozit de acoperire, roc, tipul de

vegetaie i gradul de dezvoltare a ei etc.) i ploile toreniale. Orice aciune care conduce la rupereaechilibrului constituie stimulentul pentru dezvoltarea iroirii i torenialitii. Ele pot fi naturale (o furtunsau un incendiu care distrug o parte din pdurea care acoper versantul) sau antropice (defriarea pdurii,deselenirea urmat de arturi n lungul pantei; crearea de canale oblice sau n lungul pantei, secionareaversanilor etc.). De aceea aciunilepreventive au n vedere evitarea acestor situaii prin adoptarea unormodaliti adecvate de folosire a terenurilor.

- Aciunile care slbesc treptat procesele care se produc n diferitele sectoare ale torentului sunt celemai nsemnate. n bazinul de recepie se acioneaz asupra ogaelor i ravenelor (mpdurire, fixareamalurilor abrupte de la obrie i a ravenelor prin cleionaje). n lungul canalului de scurgere se realizeaz


22/43

o suit de baraje din lemn, piatr i chiar beton bine fixate n patul vii .n baraje vor exista goluri miciprin care apa se scurge dar care nu permit strecurarea materialelor; n timp se creeaz pante echilibrate pedepozite groase n care apa se infiltreaz i pe care vegetaia se dezvolt repede.

- Pentru folosirea suprafeei conului de dejecie (pentru culturi, construcii), mai ales cnd aredimensiuni mari, se vor crea canale betonate care asigur scurgerea rapid a apei;

4. Relieful fluviatil (lunci, terase, tipuri de vi, piemonturi, captri)

Luncilen raport cu albia minor se desfoar pe limi deosebite pe ambele pri sau numai pe una. La exteriorintr n contact cu fruni de teras, iar cnd acestea lipsesc direct cu versanii, ceea ce face ca ele s aibun caracter bilateral sau monolateral.Luncile au dimensiuni mari n regiunile de cmpie i podi, n depresiuni, n cursul inferior al rurilor;opus, rurile au albii majore nguste, monolaterale sau acestea lipsesc n muni, n cursul superior, nsectoarele unde s-au adncit n roci cu rezisten mare (calcare, roci cristaline etc.). Ca urmare, n lungulunui ru mai ntins se pot separa sectoare n care luncile au dimensiuni, alctuire i morfologie variate.Situaiile devin mult mai complexe la rurile care traverseaz uniti montane, depresionare, deluroase,cmpii. (ex. Oltul, Jiul, Mureul, Dunrea, Rinul, Elba etc.) unde alternanele de situaii sunt numeroase.

-Form

Subiecte Master Geomorfologie

Documents

Transcript of Subiecte Master Geomorfologie